Dimineaţa, august 1910 (Anul 7, nr. 2304-6225)
1910-08-01 / nr. 2304
Ia I Duminecă 1 August 1910 important pentru Brutari Mașinele „ Frământat sistem „KUFPER“ sunt cele mai perfecționate și sistematice, corespunzând prescripțiunilor tehnice și igienice instalațiai tis BRUTARII W. STARD £ € KERÄ Singurul Reprezentant General peniil România al Făbricei de mașini de Frământat Peter flipper din Aachen ■ BBIBBBBBBI Oila JM..W „NUL-m.1.1IL mmmEE i de acte străine în orice limbă și legalizarea ior oficială de către ministere și consulate, vi se poate face In modul cel mai prompt de către „INFORMATORUL« Biroft de asfsmatiapistoritate al ziarelor „IDEYBML“ și „DIMINEATA“ Director; B. SEPE AN ti* licențiat In drept BUCUREȘTI No. 11, Strada Sărindar, No. 11 Cei din provincie vor trimete actele sub plic recomandat pe adresa Biroului; cei din Capitală se vor adresa d-lui B. Lipeanu la birou, orele 9—10 a. m. și 5—7 p. m. Se garantează discrețiunea absolută a afacerilor încredințate. ■arm a ta sa H-BHff’W’iB"»'''!»' «rea1 w rrv ■ I R I i ■ Jttw 8 furtuna din Constanța CONSTANȚA, 30 Iulie. — Azi dimineață pe la 10 Și jum. ° ),uuternică furtună, însoțită deni ploaie torențială, s’a dezlănțuit asupra orașului. Descărcaturi electrice absurzitoare, zguduiea văzduhul. O mulțime de firme au fost smulse din loc, geamuri sparte și arbori dezrădăcinați. Un trăznet a căzut în curtea băilor Moderne, proprietatea d-lui Morsi Papastavru, și, atingîmd firele electrice, s’a aprins siguranța și toate becurile. Toate cabinele erau ocuipate de sezoniști, cari au fost cuprinși de o mare panică. Cu toate astea, n’a fost de înregistrat nici un accident de persoane. — sylvian. Dr.OREASCH De la Facultatea din Paris fost skv al profesorului fournier Specialist în: Boalele de Piele si Sifilis BOALELE PASULUI Calea Victoriei 120 Ungă ins.Ilii TELEFON 291 Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p.m CASA DE SCHIMB lt. FUELS Picaresti, Strada LIPSCANI No. 1 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Iulie 1910 Cum»’ Vlnf. FTitilÎa aasf. 1S0S [um Öl 50 öl 85 1 °/. . .1905 a. b 91 60 92 — Io* lisntă internă 91 — 91 35 4 70 Oblif. Sim. Bscorifi 88 — 88 60 5% , lai. si Comunala 103 — 103 50 VI, . . . . 95 95 50 1»0 p iar. Fnnc. rurale 99 25 99 60 4 ® . . . „ 88 10 89 — •V# . , orb, Bn. 98 50 98 75 • . a Ia?l 95 50 96 — '■>/, Bonuri Rurale 99 25 99 60 Vc. 14. Naționalii 473 > — 4760 — „ , Agricolii 540— 550 — „ B Sc. Boc. 135 — 145 — , Dacia Sim. 1050— 1060 — „ „ fiajlanala 1215 - 1225 — *Ot. ral. austr. 105 — 106 — Mărci germane 93 50 125 — Bans. franceze 100 25 100 75 „ italiene 901,— 100 — , mbl. hbtil 265— 269 — Somn specialist in branșa de cherestea, cunoscând perfect comptabilitatea și corespondența română, precum și clientela din întreaga țară și fost mulți ani la mari industrii similiare, caută post ca comptabil, casier, voiajor sau conducător al unei importante afaceri dispunînd eventual de o cauțiune de la 2—3000 lei. Ofertele se vor adresa sub „Specialist Cherestegiu“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder A Co. Ocularium Primai institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea și procurarea de OCHEL I18 sub direcțiunea științifică a d-lui Dr. Beirge D. Fischer Str. Doamnei 27—Teleien . Consultațiuni fără plată numai pentru alegerea ochelarilor, cari se cumpără la Ocularium și in cazurile normale, adică în cari nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de V 4 oră. Corespondență cu provincia.— Dr. H. Blumenfild medic primar al Spitalului Izraelit din Botoșani. S’a stabilit pentru tot timpul sezonului băilor la KARLSBAD Markt 3 Mohren Consult. 7—9 p. m. 3—5 a. m. KARLSBAD Dr.I. Căhănescu medic roman locuește Casa „Feigenbaum“ — uns-vis de Mühlbrunn — Dr. M. Lazarovici WEDIC S3 DENTIST de la facultatea din Viena Extracțiuni absolut fără durere llombe de emailu și aur. Coroane, Dinți artificiali cu și fără placă (Bridg Work) — Consultațiuni »13 și 3—7Cal. Victoriei 31 (în curtea marasmului Universel) fiămâne toată vara la Capitală A apărut și saras în vânzare: »Chestia Evreiască, studiu analitic și comentarii asupra pozițiunei adresate Corpurilor Legiuitoare de către Evreii pământeni. Se vinde cu 60 bani exemplarul și se găsește de vânzare pretutindeni în toată țara și la editura Ziarului „OSTITICA“, București Str. Lipscani 20. In localitățile unde nu se găsește, se trimite contra sumei expediate în mărci poștale la editor. Laboratorul Dr.Robin 5 —Strada I. C. Brătianu — 5 Telefon 13/69 ANALIZE Sânge (reacț. Wassermann pentru sifilis). Uzme și orice alte analize medicale, alimentare, industriale, chimice biacteriologice. Dr. H. Ivainer fost medic de spital Specialist din Paris în EVALC »E COPII S’A MUTAT No. 84 Calea Griviței No. 84 Consult, 2—5 ilSI I UMm SPECIALIST ing. Boli da Copii și Orthopädie Fost asistent al profesorilor Heubner și Joachivisthal la clinicile de pediatrie și orthopedie din Berlin Fost elev al profesorilor Hubner și Marfan din Paris Tratament mecanic al diformităților coloanevertebrale (Cocoașă, scoliosă, lordosa) al boalei lor îngheiturilor (coxite, gonite), al picioarelor Btrombe, etc. Aranjarea de Aparate în celuloid.STR. ÎHVROMOL SO. 3— (Casele Antachi) —Consultațiuni 3—pp. m.— gyiedic și chirurg D-tor NAD £ LI DENTIST j S'a reîntors în Capitală I — 53, Strada Lipscani 53 — iTM D-nii Proprietari, Ingineri, Architecți, Antreprenori de lucrări, etc. Cine voește să aibă o învelitoare sigură, durabilă, să întrebuințeze numai Tablă plumbuită și ilalvanisată de proveniența Germană Marca „Vulturul“ 50 Kilograme legătura Experiența și practica de ani de zile au dovedit îndeajuns că este singura tablă superioară celor l’alte mărci similare. Deposit in permanență lă gp 2 ]R. Al Isranesei Sir. 0.8. Vasllista 8 Co. Koscarești) — Strada Stinților E3 Depozitari și Reprezentanți Generali pentru toată țara Davidi Goklenserg & F i Ora la Magazin de berărie eis gros D IL DÜSCIAH — S’a Mutat — 313, CALEA STOȘILOR, 311 ■ — Consultații de la 5—7 — Dr. GUumenfeld AVOCAT — Str. Brezoianu 5 bis — PEWTOU 31 Iulie (13 August) 1910 CALENDAR. — Ortodox: Eudochim. Catolic: .HipoliticS. MEMENTO. — Autorități: Toate autoritațile deschise. —Judiciare: Toate tribunalele deschise. TEATRE. — Grădina Ambasador: Compania dramatist Davida va juca: Norocul lui Bibița e colosal, comedie în 3 acte. Grădina Blanduzici: Se va juca de trupa Teatrului Național Strul Nuță, comedie in 4 acte. Parcul Otetaleșianu . Comipania lirică Grigoriu va juca Fire de artist, operetă nr. 3 acte CINEMATOGRAFE. Volta (strada Doamnei si fost Bristol) In fiecare seară, dela orele 6 d. am.plnfi la 11 noapte—Dacia, cînema „Urania“, — Botos, sala Eforiei, — Grădina Basca, cinema Gaumont, Sala Sărindar. Cinematograful Blériot. In toate altele (incepînd de la 5 d. a., pină la 12 noaptea) reprezentațiuni cu program variat. DIFERITE SPECTACOLE. — Teatrul de varietăți „Imperial“ etc. Câmpineanu 16 București ,in fiecare seară reprezentatiuni pentru familii. Program de la 1 Iunie a. c. din nou aranjat cu artiști și artiste de primul rang: Gracie, Boria francesi, soprană legeră de la Operă cea mare din Paris, și cu roncursul celorlalți artiști. Pentru tot sezonul de vară Intrarea generală 1 ld, l» m»ti ■ nea, intrarea gratuită. Grădina Lieblich: Se va juca : Dărimarea templului al II-lea, operetă istorică ia 4 acte și un prolog. MUZEE.—Musul geologic (șos. Kl«eter) Deschis Duminica ?l sărbătorile dela 61. a—Muzeul gimu (str. Mercur). Deschis Duminică, Marti și Joi dela • dim. pină la orele 1 d. a. — Muzeul de antichități. (Universitatea). Deschis Duminica și Joi* dela 11 dimineața pina la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străini sau cel din provincie la toate zilele între aceleași ore.—Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschis Joia și In zilele de sărbătoare de la orele 10 dim.—a d. a. BIBLIOTECI.—Biblioteca Academiei. (Calea Victoriei No. 133). Deschisă in toate zilele de lucru Intre Edim. și 6 Seara.—Fundațiunea Universitară Carol I (str. Vionei No. 7). Deschisă în fiecare zi de lucru intre orele B—12, 2—s d. ». ți 1—10 seara. — Biblioteca populară ,,S V, Socec“ (str. Biserica Enei No. 10). Deschisă la toate zilele de lucru intre 10— 8 dim., 4—7 d. a. ți 8—10 Jum. seara. — Biblioteca populară ,,3a. clei Marcus“ (etr. Mircea-Vodă 20) este «leschlefi Joiați S iaibătot dela 8—10 »eara și Duminica dela 3 jum. la 8 d. a. Din Călărași Nenorocire. Locuitorul Cernea Stan Dinu din comuna Vărăști, venea cu căruța încărcată cu fasole, pe șosea, sn spre Călărași. In dreptul kilometrului 11, aproape de comuna Cacomeanca, fata numitului, anunța Rada, de 12 ani, care de asemenea se afla în căruță, a căzut de sus și roatele căruței , trecînd peste corpul nefericitei copile, a omorît-o pe loc. Se fac cercetări. Furturi. — Lui Marin Ion Ganea din cătunul Ștefan Vodă (com. Călărașii Vechi) i s’a furat de către necunoscuți 400 lei prin spargerea unui zid al casei. — Lui Ștefan Dumitru din Murgeanca, trei consăteni ,N. Stănescu, Voinea Radu și Tudor Olteanu, i-au furat 800 lei. Teatru. — Trupa de teatru de sub conducerea d-nei Didi Bellian, continuă cu succes reprezentațiile în grădina Codrat. StriMtă e a doua reprezentație, « Vio» Chestia apei la Giurgiu Sosirea comisiunei numită de ministerul de interne pentru verificarea lucrărilor In ultima ședință a consiliului comunal, s’a hotărtt, în urma cereirea a doi consilieri Și a antreprinorului lucrărilor pentru aducerea apei, ca să ceară ministe, rolul de interne numirea unei comisiuni care să verifice lucrările executată de antreprenor și apoi primăria să dea suma necesară pentru terminarea lucrărilor. ■ Consiliul comunal a cerut ca comisiunea să fie formată din doi ingineri și un jurisconsult.Ministerul de interne a aprobat cererea și a format o comisiune compusă din d-nii inginer-inspector Wienert, inginer CarcaleKi și avocat G. B. Danielopol, care să verifice modificările introduse. Azi cu trenul de W,30 dimineața au sosit din București d-niî Wienet, Carcaleki și Danielopol, membrii comisiunea pentru a începe lucrările. In gară au fost întimpinați de d. Scarlat Stăncescu, directorul prefecturei. Apoi cu automobilul au trecut la prefectură, unde au fost prezentate d-lul prefect Poenaru.Iatan , de aci cu toții au tiier* je primărie unite ?a fost primiți de d Grigore Manolea cu ajutorul de primar al orașului. Tot cu trenul de W Și 30 au sosit și d-nii inginer Stoenescu, directorul lucrărilor, angajat de primărie, și d. I. Motzoi, antreprenorul lucrărilor. Ambii au luat parte la primărie la lucrările comisiunei, dând lămuririle necesare. Comisiunea a luat în cercetare planurile lucrărilor. S - a prezentat atît planul propus de inginerul Popescu precum și planurile de modificările introduse în urmă de către antreprenor, care au fost cercetate de comisiiune. Apoi comisiunea a cercetat corespondența urmată între primărie și antreprenor. După amiaza comisiunea a vizitat lucrările pentru aducerea apei. Intrucit verificarea acestor lucrări necesită mult timp, comisiunea a hotărît ca toate dosarele cu actele și planurile necesare să fie înaintate la ministerul de interne, unde comisiunea va continua să verifice lucrările. — Idem. nenorocirea din Bușteni — STAREA VICTIMELOR — BUȘTENI, 29 Iulie. — Starea victimelor nenorocire întâmplată ori la cantonul 55 este tot rea. Lui Neculai Paraschiv îi s’a amputat brațul drept imediat ce a fost adus la spitalul din Sinaia. Neculai Grigore și-a mai revenit în fire și se speră ca, în urma unei mari îngrijiri și punîndu-i-se piciorul sting un ghips, să se poată restabili după vreo 2-3 luni. Neculai Paraschiv însă rămine nenorocit pe vecin, chiar dacă scapă cu viață. Mizeria Jn_ Capitală Intr’un număr trecut al ziarului nostru ne-am ocupat de soarta nenorocitei femei Mina Goldmann domiciliată în strada Trinităței No. 52, care se află în mizerie neagră, împreună cu cei trei copii ai săi. Deși au trecut cîteva zile de aînnd am făcut apel la caritatea publică, spre a veni in sprijinul acestei nenorocite femei, totuși apelul nostru, până In prezent, n’a avut nici un ecou. Revenim astăzi, cu speranța că poate de astădată se va găsi cineva care să vină în ajutorul acestor nenorociți. Primim următoarea scrisoare: Domnule director, Cred că vă mai aduceți aminte de nenorocirea întîmplată familiei mele prin sinuciderea soțului meu fostul șef de tren Ioan Soltz. De atunci a trecut mai bine de o lună și jumătate și onor directia căilor ferate nu mi-a făcut nici o pensie. In acest timp am trăit într’o mizerie cumplită. Bolnavă, cu trei copii, dintre cari unul tuberculos, sînt amenințată să mor de foame. Nădejdea mea nu e de rit la persoanele generoase cari vor binevoi să-mi dea ajutorul lor. Dr. ațî face fapta cea mai generoasă, dacă ați publica că sînt în mizerie, făcînd astfel apret la persoanele caritabile să-mi vie în ajutor. In speranță că nu veți refuza rugăciunea unei sărmane văduve, vă salut cu toată stima. Alexandrina Boris Str. Vespasian 44 ----------------------------458 Incendiullin Iași IAȘI, 30 Iulie. Azi dimineață, la orele 7 și jumătate, un incendiu s’a declarat la baia comunală. Focul a luat naștere de la o magazie din curtea băeluihide" se afla mașina de tăiat lemne și etuva de dezinfectare a primăriei. Ca deobiceiu, azi dimineață s’a pregătit etuva spre a merge în oraș. Cărbunii cari au rămas jos, din cauza unui curent, s’au împrăștiat și au luat foc scîndurile. La un moment dat întreaga clădire a fost cuprinsă de flăcări. Văzind pericolul, s’au chemat de urgență, pompierii, cari, sosind la fața locului, au dat ajutoare, căutând să izoleze baia de magazie. In acelaș timp a sosit la fața locului de comisar Ionesco, care a început cercetările. Magazia a ars P0 desăvirșire. La orele 8 și jumătate focul a fost stins. Tragica moarte a unei_santinele Rochefort, 30 Iulie. Contra unei santinele care se afla de post in apropierea de pe sUnlnî de «mni* ținut al artileriei s’au tras mai multe focuri de revolver. Sentinela a răspuns, și atunci se încinse o adevărată luptă de foc. Unul din gloanțe lovi pe santinelă la ureche, un altul la antebraț. In cele din urmă santinela a trebuit să se retragă. Șeful de post auzind detunăturile, a alergat în ajutor. Apropiindu-se de post, văzu la oarecare depărtare, pe cimp, un necunoscut, pare alerga sn coace fi uncolo. Trezind că are de-a face cu unul din agresori, șeful de post trase asupra lui, culeindu-l la pămint. In urmă, făcîndu-se cercetări, santinela ce urma să fie schimbată, n’a putut fi găsită nicăeri. A doua zi, abia, corpul soldatului nu găsit un cimp, cu pieptul străbătut de un glonte. S’a stabilit că nefericita sentinelă a fost ucisă de chiar șeful de post. —------------------------ Repaosul duminical pentru brutari Comisiunile lucrătorilor și patronilor brutari s’au prezentat ori din 7.01 la primărie și chestiunea repausulul duminical a fost tranșată definitiv In urma propunere' d-lii Procopie Demetrescu, lucrătorii și patronii au căzut de acord ca repaosul de 24 de ore pe săpt fimînă să-l aibe de Sămbătă, orele 11 noaptea pină Duminecă noaptea la aceiași oră. MANIFESTAȚIA LUCRATORILOR In timp ce delegațiunile se aflau la primărie, lucrătorii brutari s’au Întrunit la clubul meseriașilor și de aci, în corpore, l’iü dus la primărie ș.a. să aștepte rezultatul tratativelor. Pe la orele 11, d. Mihail D. Botez, consilier comunal, care asistase la parlamentările ce au urmat, a venit in mijlocul lucrătorilor brutari, și le-a comunicat modul cum s’a tratușat chestiunea repaosului duminical la brutării. Lucrătorii s’au declarat deocamdată mulțumiți de acest rezultat și au făcut ovațiuni edililor comunei. Însă aceasta s’au retras liniș- 2 Curele tíe Hei© «ebriSöer Krallt FBhrnnn tB jSarsle is Fir is Oimili și BalaîaS țblust. K'tms A <*.* J reuen i/Sji j — FARA COSCIREMȚA -Depozit permanent ia Repr» Generai : - ARTHUR RYSER —5 București, Tî-dul Carol 12. tiți, In corpore, la clubul meseriașilor, unde a avut loc o întrunire pentru sărbătorirea succesului campaniei. întrunirea a fost prezidată de d. Xițu. . A luat cuvîntul d. S. Stănescu. S’a votat apoi o moțiune și s’a hotărît o nouă întrunire pentru Duminecă dimineață la orele 9 cînd se vor lua diverse dispozițiuni pentru aplicarea repaosului dumineca! La sfirșit s’au expediat telegrame de mulțumire d-lor Procopie Dumitrescu primar, dr. H. Botescu ajutor de primar și Mihail D. Botez consilier comunal, — 4. Greva de la rafinăria Romîno-Americana din Ploești PLOEȘTI, 30 Iulie.— Meseriașii metalurgiști de la rafinăria de petrol „Romino-Americană“ se găsesc tot în grevă. Aseară a avut loc o întrunire la sediul sindicatelor. D. C. ConstantineSKU, care prezidează întrunirea, demonstrează cum direcția fabricei întrebuințează tot felul de procedee, spre a intimida pe lucrători. Aduce în discuție un fapt săvîrșit de un anume Cristache Tănăsescu, fost condamnat, ceea ce a produs mare Indignare în rîndurile greviștilor. Numitul fiind corupt de direcție, a trecut pe strada Mihai Bravu, într’un brec, și a întâlnit pe grevistul C. Iacobovici- Necunoscutul Cristache Tănăsescu oprește bricul și dîndu-se jos, anunță pe grevist cu bătaia, In cazul cînd nu se va duce la lucru. Vorbitorul termină spunînd că administrația este o bogată să ia cele mai severe măsuri contra unor asemenea procedee barbare. D. I. Mănescu spune că dacă muncitorii voesc să cîștige cauza, se impune să fie solidari. Asigură pe greviști că toți colegii lor din celelalte părți,, le va da concursul necesar, în cazul cînd direcțiunea ar mai păstra aceeași atitudine îndărătnică. D. Șt. Vasilescu protestează contra administrației, care dă concurs direcției fabricei, ținind sechestrați în fabrica pe lucrători, sub paza jandarmilor, spre a se culca prin remize, numai ca să lucreze forțat. D. C. Ionescu, arată grevele ci au fost pînă acum în diferitele părți ale țărei și foloasele ce au tras lucrătorul din lupta ce au dus acolo unde lucrătorii au fost solidari. Descrie mizeria și sărăcia care reîntuie clasa muncitoare. Se miră cum clasa stăpînitoare chiar atunci cînd vede că muncitorimea are dreptate, cum de pildă j cazul de față, nu ia apărarea muncitorilor, ba din contra, dă concurs tot exploatatorilor americani. p. Petre Georgescu arată dreptele motive pentru cari lucrătorii de la „Romînia Muncitoare“ au fost nevoiți să declare greva. Critică cu asprime purtarea unora dintre lucrători, cari fiind corupți prin diferite făgădueli, au trădat cauza colegilor lor. Atrage atenția lucrătorilor din celelalte fabrici, să fie pregătiți, ca atunci cînd se va da semnalul de luptă, să vie in ajutorul tovarășilor de la rafinăria „Romîno- Americană“ declarînd cu toții o grevă generală, D. M. Cristescu, de asemenea apelează la solidaritatea lucrătorilor de la celelalte fabrici, căci numai prin unire, clasa stăpînitoare va interveni n favoarea lucrătorilor greviști. întrunirea s’a terminat în Orale 12. ’"’"i « Duminică la orele 9 dimineața va avea loc în sala. „Grand Hotel“ un mare meeting al tuturor muncitorilor, spre a se protesta contra faptelor sălbatice are direcțiune rafineriei „Romîno.Americană“, — Stavăr. Un apel către trupele noastre de teatru O ARTISTA IN MIZERIE Credem că facem un drept apel către trupele noastre de teatru și, în special, către acele ale d-lor A. Davilla, C. Grigoriu și Toneanu et Brezeanu pentrui a veni în ajutorul unei bătrîne artiste de pe vremuri, care azi se găsește în cea mai neagră mizerie. E vorba de artista Hristi Atenescu, azi Hrist Ionescu, din calea Călărașilor No. 154 bis, fostă artistă a Teatrului Național și pe vremuri omul dintre bunele elementele trupei de operetă din Craiova. Bătrâna aceasta are azi, drept singur mijloc de existență, o ridicolă pensie de 27 lei lunar de la Teatrul National. Sperăm că artiștii noștri vor înțelege că au prilejul să facă o flăurdabilă operă de caritate. Adresîndu-ne, în special, la directorii celor trei teatre, credem că apelul acesta nu va fi un apel zadarnic. Ajutoarele se primesc la redacția noastră. A apărut No. 21 din Facla cu următorul sumar : Facla: Liberalii și libertatea presei; Lion: D. Iorga e fericit; Em. Argin: O operă de sprijinit; ***: Fărîmiturî; Kariis: Studiile d-luî Morlun; B. îsemțeanu: N'am cin turî... (versuri); Lex: Ce-ar răspunde d. Jaurăs d-luî Ibrăileanu; *** Chestiunea evreească: Maximin: Cronici militare. POLEMICI: Moriun-Rasidescu. — Alt roman. — Pensiuni și pensiuni. — Naționalism cu doi .. — Jelea et Comp. — Un naiv. — Altul. — Confidenția.1. — Intime. — Sperietoare. — Două știri citite in aceiași zi. — Un conflict. — Mai bine. — Ii cunoaște. Pretț.l 15 bani CG1 CEI LIIBILE DE XQA ȘI Ordinul general al Ministerului de războiu ----------Ministerul de războiu a dat ori următorul ordin general cu No. 3453 relativ la concentrarea de toamnă pentru instrucție a regimentelor de călărași și roșiori în 1910: Ca urmare a ordinului g-ral No. 27 din 15 Aprilie 1910, instrucția călărașilor și roșiorilor se va face după cum urmează: Regimentele de călărași ale diviziilor 1—9 inclusiv se vor concentra pe 20 zile după cum urmează: In tacturile regionale de instrucției Dela 12—31 August inclusiv: a) Cadrele permanente ale escadroanelor. b) Contingentul I (1910) cari anal. Inpărțirea regimentelor de călărași pe tabere de instrucție se va face de către comandamentele respective, conform ordinei de bătae I. D. N. 1328. Regim. 10 călărași se va concentra la Divizia 10-a rezervă dela 25 August pînă la 13 Septembrie și va chema: a) Trupă cu schimbul sub arme. b) Contingentul de conplectare 1907, numai în cazul cînd efectivul de concentrare, 600 oameni de regiment, nu se va complecta cu trupa cu schimbul sub arme. Instrucția se va face in conformitate cu programul anexat la ordinul g-ral No. 27. Pentru manevră, Regimentele de călărași ale diviziilor 1—9 inclusiv se vor concentra pentru 20 zile și vor chema: a) Contingentul II (1909) și III (1008) sub arme. b) Contingentul de complectare 1907 numai în cazul cind efectivul de concentrare, 600 oameni de regiment, nu se va complecta cu cele 2 regimente de mai sus. Epoca concentrărei regimentelor de călărași ale diviziilor 1—0 inclusiv, va fi în raport cu concentrarea pentru manevră a diviziei respective și anume: Concentrarea reg. 1 călărași (divizia I-a) a regimentului 2 călărași (divizia II-a) și a reg. 3 călărași (divizia III-a), se va face în același timp și la datele ce se vor fixa prin ordinul de manevră. Concentrarea regim. 4 călărași (divizia 4-a) se va face în raport cu concentrarea diviziei 4-a, cunoscind că această divizie, se va concentra cu 6 zile mai înainte de divizia IlI-a. Concentrarea regim. 5 călărași (divizia 5) și a regimentului 6 călărași (divizia 6) se va face in raport cu concentrarea acestor divizii, cunoscînd că divizia 6-a, se va concentra cu 6 zile mai înainte de divizia 5-a. Concentrarea regim. 7 călărași (divizia 7) și a regim. 8 călărași divizia 8) se va face în raport cu concentrarea acestei divizii, cunoscînd că divizia 8-a se va concentra cu 6 zile mai înainte de divizia 7-a. Concentrarea regim. 9 călărași (divizia 9) și a regim. 10 călărași (divizia 10) se va face dela 25 August pină 13 Septembrie inclusiv. La fixarea datei concentrării se va ține seamă că diviziile mare se concentrează mai în urmă în corpurile de armată să fie și ele cu concentrarea terminată cu cel puțin trei zile înaintea manevrelor regale, pentru ca pe timpul acestor manevre să nu mai fie nici o concentrare. ln cele din urmă 10 zile e.le concentrări pentru manevră, regimentele de călărași vor lua parte la manevre cu diviziile căror aparțin. Regimentele de roșiori se vor concentra pentru exerciții și manevre pe 20 zile. Vor lua parte: a) Continentele permanente sub arme. b) Contigentele cu schimbul sub arme. e) Contigentul de complectare 1907, provenit din trupa cu schimbul numai în cazul cînd efectivul de concentrare, 600 oameni de regiment, nu se va complecta cu contigentele permanente și cu schimbul sub arme. Oamenii cu schimbul nu vor purta lance. Ordine de detaliu pentru concentrarea regim, de roșiori cu privire la data concentrărei, instrucției, etc., se vor da de inspectoratul general al cavaleriei. Circuitul de Est O mare experiență de aviațiune. — Concurs de aeroplane și itinerant determinate --------*— t Ziarul „Le Matine" din Paris a organizat un concurs de aviațiune, care e primit cu simpatie și entuziasm nu numai de publicul francez, ci de toată lumea civilizată care urmărește cu pasiune progresul aviațiunei. E primul concurs de aeroplane de la oraș la oraș și condițiile pe care le impune, socotind că aviațiunea e un sport relativ nou, sunt excesiv de severe. Distanța totală pe care aviatorii o vor avea de străbătut e de 782 de kilometri în 10 zile și cu geace stațiuni: Intîia, Paris-Troyes, distanta 135 de kilometri; a doua, Tneyes-Nanoy, distanța 16Ö de kilometri;. a treia, Nancy-Charleville, distanta 16Ö de kilometri ;a patra, Gharleville-Donai, distanța 139 de kilometri; a eineea, Dcuai-Amiene, distanța 78 de kilometri; a șeasea, Amiens-Paris, distanța 110 kilometri. Acest concurs e numit circuitul de Est din cauza cercului pe care îl cuprinde itinerarhul. Premiul principal, oferit de ziarul „Le Matin", e de 100.000 de lei. Dar, desigur, nu premiul atrage pe aviatori, ci dificultățile experienței. In stadiul în care se află aviațiunea, a îndeplini cu succes acest raid aerian, va fi unul din marile triumfuri pe cari le va înregistra istoria aviațiunea. PRIMA ETAPA Prim etapă, Paris-Troyes, s-a făcut în condițiile cele mai perfecte. Aviatorii, opt la număr, au plecat de pe cîmpul de manevre Issy-les- Moulineaux și au străbătut distanța de 185 de kilometri cu o regularitate și siguranță admirabilă. S-a stabilit astfel că aeroplanul poate să străbată distanțe și itinerarei boârâte de mai înainte. Rezultatul primei etape a fost următorul : Dintre cei opt aviatori, doi și anume Busson și Brégi, cel dintâi imobilizat la Nangis, al doilea la Pont- Carré, l’au putut să-și urmeze drumul din cauza unui accident de motor. Ceilalți șase au sosit în ordinea următoare: Alfred Leblanc, cel dintlin, pe un monoplan, a făcut distanța de la Issy-les-Moulineaux - Troyes într’o oră, 35 minute și 26 secunde, adică cu o viteză de 87 de kilometri pe oră. Emile Aubrun, pe un monoplan, într'o oră, 37 m., 25 s., adică cu o viteză de 83 kilometri pe oră. Lindpaintner, pe un biplan, în 3 ore, 59 m., 35 s. Waymann, pe un biplan, în 4 ore, 56 m., 45 s. Mamet, pe un monoplan, în 5 ore, 30 m., 9 s. Toate aceste aeroplane aveau motor rotativ Gnome. ENTUZIASMUL POPULAR Plecarea de la Issy-les-Moulineaux s’a făcut la orele 5 dimineața. Popopulația pariziană a venit în număr impunător să asiste la această plecare. Spectacolul era neobicinuit. Venise lumea cu automobile, trăsuri și mai cu seamă pe jos. Familii întregi, femei, copii, plecaseră din zori, unele cu multe merinde, la cîmpul de manevre. Fortificațiile erau negre de curioși și de la Issy-les-Moulineaux pină ,la poarta Orléans mulțimea era enormă. Cîrciumarii din cartierele Saint- Charles și Saint-Lambert au tinut deschis toată noaptea și toți au făcut treburi bune. Aceiași mișcare era și la Troyes, unde trebuiau să se coboare aviatorii. Cînd a apărut in zare primul punct negru, care aducea a aeroplan, aclamațiile cari au izbucnit au fost furtunoase. Celor dintlin două aviatori sosiți li s'au făcut ovații delirante. Sărutați, îmbrățișați, deabia au putut scăpa de entuziasmul poporului. RAIDUL MILITAR Un interes deosebit prezintă acest circuit de Est prin participarea ofițerilor la concursul de aviațiune. Ofițerii nu sunt angajați anume pentru acest concurs, ci urmează un program militar, care le e impus și care constă mai cu seamă în observațiuni. Dar aceasta dovedește și mai mut interesul circuitului de Est, căci e vorba de a urma un program definitiv pe calea aeriană. S’au format mai multe grupuri de ofițeri, cari vor întreprinde o călătorie aeriană. S’a remarcat cu deosebire performanța locotenentului Camerman, care a plecat din Mourmelon la orele 4 și 15 minute și nu s’a oprit decit la Nancy, unde a ajuns la orele 8 și 45, adică a străbătut această lungă distanță în două ore și jumătate. Se înțelege că emoția, atît în lumea militară, cît și civilă, în urma acestei minunate isprăvi, a fost considerabilă. Intre orele 6.45 și 7.40 au mai sosit la Nancy încă două aeroplane militare, pilotate unul de locotenentul Féquant, al doilea de locotenentul Caumont. A DOUA ETAPA Distanța de la Troyes la Nancy, mai lungă și mai anevoioasă decît cea de la Paris la Troyes, a fost parcursă cu succes de trei avitori-Parcursul acesta e greu, pentru că aviatorul are de trecut peste trei rîuri, Marna, Meusa și Mosella și peste numeroase căi ferate, care nu pot fi luate ca indicatoare ale drumului. Toate aceste dificultăți au fost învinse. A sosit cel dintlin Leblancs, care a făcut drumul de 160 de kilometri în două ore, 19 minute, 49 secunde. Al doilea a fost Aubrun, cu 2 ore, 27 m., 50 s. Al treilea, Legagneux cu 5 ore, 31 m., 26 s, Incidentul de la ministerul de război. Conflictul dintre generalii Crăiniceanu și Remus Boteanu In lumea militară a făcut mare senzație un incident violent care a avut loc de curînd între ministrul de război() d. general Crâiniceanu și secretarul general al infynsterului, d. general Boteanu, și care, după cît se afirmă, a avut ca urmare riperea raporturilor personale dintre cei douî generali. Iată cum s’au petrecut lucrurile: In una din zilele trecute d. .general Crăiniceanu venind la minister la orele 7 și jum. secretarul general lipsea. Ministrul, dădu ordin ca imediat ce d. general Boteanu va sosi la minister, să se prezinte d-sale. Secretarul general sosește la orele 8 și jum. și A general Crăiniceanu atrăgîiului atențiunea că e la Inttrziere, d. general Boteanu s'a scuzat spunând că e suferind. La acest răspuns, ministrul îi observă că, dacă e suferind sil, stea acasă ca să-și caute de sănătate, făcînd astfel aluzie la decizia referitoare la punerea ia disponibilitate din oficiu, a tuturor ofițerilor suferinzi. Secretarul general sezumă aluzia, a adăugat că, în tot cazul, e mai puțin suferind decît alții și a părăsit cabinetul ministrului. După plecarea d-lui Boteanu, d. general Crăiniceanu a chemat imediat pe d. general dr. Papilian, dându-l ordin să supună la un examen medical pe secretarul general și să-i raporteze rezultatul constatărilor făcute. Acesta prezentlndu-se la d. general Boteanu și cominicîndu-l ordinul ministrului, secretarul general a refuzat categoric orice examen medical. * In urma acestui incident, d. general Boteanu, in lipsa principelui Ferdinand,, a cerut audientă la rege pentru a se plînge împotriva d-lui general Crăiniceanu, diminfata EMINESCU - aiesYsiiir In editura Librăriei Alcalay, București, a apărut de curînd o nouă ediție a poeziilor lui Busînesci«. Este cea mai bună din toate edițiile cari au apărut din poeziile marelui nostru poet. In adevăr, alcătuirea volumului a fost încredințată cunoscutului literat d-nui Ioaîi Scurta, care și-a făcut o specialitate din studiul manuscriptelor lui ELIHNESCU. Volumul e tipărit pe hîrtie fină, și împodobit cu numeroase inUatrațiuni pe motive din poeziile respective. Formatul potrivit, înfățișarea plăcută, ilustrațiuni bine reușită, text revizuit, face ca această ediție să sa prezinte in condiții excelente, îndemnăm cititorii noștri și amatorii de ediții frumoase sa-și procure acest volum care costă 3 idei trimis franco. Cererile se fac pe adresa librăriei editoare Leon Alcalay—București. Siniciostea. din Slănic (Prahova) PLOEȘTI, 30 Iulie.—Azi pe la orele 11, femeia Margareta Prato, servitoare la d. Antonescu, farmacist din Hlrioa, a încercat să se sinucidă, fiind cincizeci grame, sediu caustic concentrat. Nu se știe pînă acum de urmările ce vor avea din această otrăvire. Cazul s’a comunicat parchetului. Stavăr, - --------------------- Statua Iin Cuza Directorul nostru, d. Const. Miile, a primit ori din partea comitetului central pentru ridicarea statuei lui Cuza Vodă următoarea adresă: Domnule Miile. Prin concursul dr. patriotic, primind pînă în prezent, pentru ridicarea stamei marelui domnitor Alexandru Ioan I Cuza următoarele sume: lei 2.038.25 la 14 Iulie 1904 pentru care s'a emis R. No. 371; lei 44.60 la 27 iulie 1904 pentru care s'a emis R. No. 379; lei 53.50 la 23 Ianuarie 1908 pentru care s'a emis R. No. 109; lei 9,50 pentru care înaintăm recipisa No. 234. In numele comitetului pentru ridicarea statuei Cuza Vodă vă exprim cele mai distinse mulțumiri pentru acest gene* ro$ fapt, binevoind a cunoaște că ziarul dv. este singurul din presa noastră care a colaborat în acest sens pentru a imortaliza în bronz figura senină a mmarelui Alexandru loan I Cuza în vechea Capitală a Moldovei. Multumindu-vă încă odată pentru concursul dat, vă rog a primi încredințarea divtiniei mele consideration Casier O. D. ȘERBAM ! Capitala Nenorocirea din Piața Victoriei UN FACTOR POȘTAL CALCAT DE UN CAMION Astă-noapte pe la orele 9 o grava nenorocire s’a întîmplat pe calea Victoriei în apropiere de Șosea. Dinspre bulevardul Colțea, venea pe o bicicletă factorul poștal Gheorghe Iliescu din strada Ciclopi. Ajungind în dreptul căei Victoriei s’a ciocnit cu un camion al fabricei de husalt condus de vizitiul Angliei Nicolau. Roatele camionului au trecut peste nenorocitul factor producîndu-i răni destul de serioase. Bicicleta a fost sfărîmată. Cu o trăsură rănitul a fost transportat la spitalul Filantropia și internat în secția chirurgicală a d-lui dr. Nanu. Imprudentul vizitiu a fost conduis la circumscripția respectivă, unde d. comisar Botilineanu face ancheta. ------------------------------- „„ Rănirea din str. Egalităței Poliția a intervenit era să potolească un scandal urmat de rănire, întîmplat pe strada Egalitate, în următoarele împrejurări: La No. 2 de pe această stradă locuește un anume Cristeșcu Constantin împreună cu soția sa. Eri în urma unor neînțelegeri familiare s’au luat la ceartă și în urmă la bătae. Intr’un moment de furie Cistescu a pus minai un cuțit și a lovit pe soția sa în piciorul drept. Sergentul din post alarmat de țipetele victimei, a sosit la fața locului și cu mare greutate a reușit să dezarmeze de bărbatul bătăuș. Rănita a fost transportată la spitalul Brîncovenesc, unde a fost pansată, iar soțul ei a fost dus la circa respectivă spre a fi anchetat. Furtul unui geamantan D. Zamfir Filotti din strada Brutus No. 10, a reclamat siguranței de pe Ungă prefectura poliției Capitalei, că ori noapte, pe cînd venea cu trenul, i s’a furat între stațiile Mărășești și Ploești, un geamantan de piele mare,în care se aflau mai multe obiecte de valoare. Siguranța a luat imediat măsuri pentru prinderea lurilor. Sinuciderea din str. Spitalului Eri pe la orele 1 și jumătate, s-a sinucis prin strangulare individul Petre Dumitrescu, în etate de 57 ani, domiciliat în strada Spitalului No. 23. Numituil suferea de mai mult timp, încît nici nu se putea da jos din pat. Erî, cu ajutorul unei fringhii legată de pat, și-a pus capăt zilelor. Ștreangul i-a fost luat de la gît de familie, înainte de a se aviza autoritățile în drept. Circ. 13 anchetează. Nenorocirea din calea Moșilor Măturătorul Ion Nicolae pe cînd se afla ori pe calea Moșilor în dreptul str. Olari, a fost călcat de o gabrioletă, producîndu-i mai multe echinoze pe corp și piciorul drept. Avizîndu-se Salvarea, d. dr. Anastasiu și sanitarul Enescu, Tau pansat, lăsîndu-1 pe loc.