Dimineaţa, august 1910 (Anul 7, nr. 2304-6225)

1910-08-01 / nr. 2304

I­a I Duminecă 1 August 1910 important pentru Brutari Mașinele „ Frământat sistem „KUFPER“ sunt cele mai perfecționate și sistematice, corespunzând prescripțiunilor teh­nice și igienice instalațiai tis BRUTARII W. STARD £ € KERÄ Singurul Reprezentant General pen­i­il România al Făbricei de mașini de Frământat Peter flipper din Aachen ■ BBIBBBBBBI Oila JM..W „NUL-m.1.1­I­L ­­mmmEE i de acte străine în ori­ce limb­ă și legalizarea ior oficială de către ministere și consulate, vi se poate face In modul cel mai prompt de către „INFORMATORUL« Biroft de asfsm­atiapi­storitate al ziarelor „IDEYBML“ și „DIMINEATA“ Director; B. S­EPE AN ti* licențiat In drept BUCUREȘTI No. 11, Strada Sărindar, No. 11 Cei din provincie vor trimete actele sub plic re­comandat pe adresa Biroului; cei din Capitală se vor adresa d-lui B. Lipeanu la birou, orele 9—10 a. m. și 5—7 p. m. Se garantează discrețiunea absolută a afacerilor încredințate. ■arm a ta sa H-BHff’W’iB"»'''!»' «rea1 w rrv ■ I R I i ■ Jttw 8 furtuna din Constanța CONSTANȚA, 30 Iulie. — Azi dimineață pe la 10 Și jum. ° ),uu­ternică furtună, însoțită de­ni ploaie torențială, s’a dezlănțuit asupra orașului. Descărcaturi electrice absurzi­­­toare, zguduiea văzduhul. O mulțime de firme au fost smulse din loc, geamuri sparte și arbori dezrădăcinați. Un trăznet a căzut în curtea băilor Moderne, proprietatea d-lui Mor­si Papastavru, și, atingîmd fi­rele electrice, s’a aprins siguran­ța și toate becurile. Toate cabinele erau ocuipate de sezoniști, cari au fost cuprinși de o mare panică. Cu toate astea, n’a fost de în­registrat nici un accident de per­soane. — sylvian. Dr.OREASCH De la Facultatea din Paris fost skv al profesorului fournier Specialist în: Boalele de Piele si Sifilis BOALELE PASULUI Calea Victoriei 120­­ Ungă in­s.­­Ilii TELEFON 29­­1 Consult. 8—10 a. m­. și 2—5 p.m CASA DE SCHIMB lt. FUELS Pi­­caresti, Strada LIPSCANI No. 1 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Iulie 1910 Cum»­’ Vlnf. FTitilÎa aasf. 1S0S [um Öl 50 öl 85 1 °/. . .1905 a. b 91 60 92 — Io­* lisntă internă 91 — 91 35 4 70 Oblif. Sim. Bscori­fi 88 — 88 60 5% , lai. si Comunala 103 — 103 50 VI, . . . . 95­ 95 50 1»0 p­­ iar. Fnnc. rurale 99 25 99 60 4 ® . . . „ 88 10 89 — •V# . , orb, Bn. 98 50 98 75 • . a Ia?l 95 50 96 — '­­■>/, Bonuri Rurale 99 25 99 60 Vc. 14. Naționalii 473 > — 4760 — „ , Agricolii 540— 550 — „ B Sc. Boc. 135 — 145 —­­ , Dacia Sim. 1050— 1060 — „ „ fiajlanala 1215 - 1225 — *Ot. ral. austr. 105 — 106 — Mărci germane­­ 93 50 125 — Bans. franceze 100 25 100 75 „ italiene 901,— 100 — , m­bl. hb­til 265­— 269 — Somn specialist in branșa de cherestea, cunoscând perfect comptabilitatea și cores­pondența română, precum și cli­entela din întreaga țară și fost mulți ani la mari industrii si­­miliare, caută post ca comptabil, casier, voiajor sau conducător al unei importante afaceri dispunînd eventual de o cauțiune de la 2—3000 lei. Ofertele se vor adresa sub „Spe­cialist Cherestegiu“ la Agenția d­e Publicitate Carol Schulder A Co. Ocularium Primai institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea și procurarea de OCHEL I­18 sub direcțiunea științifică a d-lui Dr. Beirge D. Fischer Str. Doamnei 27—Teleien . Consultațiuni fără plată numai pentru alegerea ochelarilor, cari se cumpără la Ocularium și in cazurile normale,­ adică în cari nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de V­ 4 oră. Corespondență cu provincia.— Dr. H. Blumenfild medic primar al Spitalului Izrae­lit din Botoșani. S’a stabilit pen­tru tot timpul sezonului băilor la KARLSBAD Markt 3 Mohren Consult. 7—9 p. m. 3—5 a. m. KARLSBAD Dr.­­I. Căhănescu­ medic roman locuește Casa „Feigenbaum“ — uns-vis de Mühlbrunn — Dr. M. Lazarovici WEDIC S3 DENTIST de la facultatea din Viena Extracțiuni absolut fără durere l­lombe de emailu și aur. Coroane, Dinți artificiali cu și fără placă (Bridg Work) — Consultațiuni »­13 și 3—7­­­­Cal. Victoriei 31 (în curtea ma­rasmului Universel) fiămâne toată vara la Capitală A apărut și saras în vânzare: »Chestia Evreiască, studiu analitic și comentarii asupra pozițiunei adresate Cor­­purilor Legiuitoare de către Evreii pământeni. Se vinde cu 60 bani exempla­rul și se găsește de vânzare pre­tutindeni în toată țara și la editura Ziarului „OSTITICA“, București Str. Lipscani 20. In localitățile unde nu se găsește, se trimite contra sumei expediate în mărci poștale la editor. Laboratorul Dr.Robin 5 —Strada I. C. Brătianu — 5 Telefon 13/69 ANALIZE Sânge (reacț. Wassermann pentru sifilis). Uzm­e și ori­ce alte analize medi­cale, alimentare, industriale, chimice biacteriologice. Dr. H. Ivainer fost medic de spital Specialist din Paris în EVALC »E COPII S’A MUTAT No. 84 Calea Griviței No. 84 Consult, 2—5 i­lSI I UMm SPECIALIST in­g. Boli da Copii și Orthopädie Fost asistent al profesorilor Heubner și Joachivisthal la clinicile de pediatrie și orthopedie din Berlin Fost elev al profesorilor Hub­ner și Mar­fan din Paris Tratament mecanic al diformităților coloane­­vertebrale (Cocoașă, scoliosă, lordosa) al boalei lor îngheiturilor (coxite, gonite), al picioarelor Btrombe, etc. Aranjarea de Aparate în celuloid.­­STR. ÎHVROMOL SO. 3— (Casele Antachi) —Consultațiu­ni 3—p­p. m.— gyiedic și chirurg D-tor NAD £ LI DENTIST j S'a reîntors în Capitală I — 53, Strada L­ipscani 53 —­­ i­TM D-nii Proprietari, Ingi­neri, Architecți, Antrepre­nori de lucrări, etc. Cine voește să aibă o în­­velitoare sigură, durabilă, să întrebuințeze numai Tablă plumbuită și ilalvanisată de proveniența Germană Marca „Vulturul“ 50 Kilograme legătura Experiența și practica de ani de zile au dovedit în­deajuns că este singura tablă superioară celor l’alte mărci similare. Deposit in perman­ență lă gp 2 ]R. Al Isranesei Sir. 0.8. Vasllista 8 Co. Koscarești) — Strada Stinților E3 Depozitari și Reprezentanți Ge­nerali pentru toată țara Davidi Goklens­erg & F i Ora la Magazin de berărie eis gros D­ IL DÜSCIAH — S’a Mutat — 313, CALEA STOȘILOR, 311 ■ — Consultații de la 5—7 — Dr. GUumenfeld AVOCAT — Str. Brezoianu 5 bis — PEWTOU 31 Iulie (13 August) 1910 CALENDAR. — Ortodox: Eudochim. Catolic: .HipoliticS. MEMENTO. — Autorități: Toate au­­toritațile desch­ise. —Judiciare: Toate tribunalele deschise. TEATRE. — Grădina Ambasador­: Compania dramatist Davida va juca: Norocul lui Bibița e colosal, comedie în 3 acte. Grădina Blanduzici: Se va juca de trupa Teatrului Național Strul Nuță, comedie in 4 acte. Parcul Oteta­­leșianu . Comipania lirică G­rigor­iu va juca Fire de artist, operetă nr. 3 acte­ CINEMATOGRAFE.­­ Volta (strada Doamnei si fost Bristol) In fiecare sea­ră, dela orele 6 d. am.­plnfi la 11 noap­te—Dacia, cînema „Urania“, — Botos, sala Eforiei, — Grădina Basca, cinem­a­ Gaumont, Sala Sărindar. Cinematogra­ful Blériot. In toate altele (incepînd de la 5 d. a., pină la 12 noaptea) re­­prezentaț­iuni cu program variat. DIFERITE SPECTACOLE. — Teatrul de varietăți „Imperial“ etc. Câmpinea­­nu 16 București ,in fiecare seară repre­­zentatiuni pentru familii. Program de la 1 Iunie a. c. din nou­ aranjat cu artiști și artiste de primul rang: Gracie, Boria francesi, soprană legeră de la Operă cea mare din Paris, și cu roncursul ce­lorlalți artiști. Pentru tot sezonul de vară Intrarea generală 1 l­d, l» m»ti­ ■ nea, intrarea gratuită. Grădina Lieblich: Se va juca : Dărimarea templului al II-lea, operetă istorică ia 4 acte și un prolog. MUZEE.—Musul geologic (șos. Kl«e­ter) Deschis Duminica ?l sărbătorile dela 6­­1. a—Muzeul gimu (str. Mercur). Des­chis Duminică, Marti și Joi dela • dim. pină la orele 1 d. a. — Mu­zeul de antichități. (Universitatea). Deschis Duminica și Joi* dela 11 dimi­neața pina la 3 d. a. iar pe­ntru vizita­­torii străini sau cel din provincie la toa­te zilele între aceleași ore.—Muzeul­ et­nografic și de artă națională (Mone­­tăria statului, șoseaua Kiselef). Des­chis Joia și In zilele de sărbătoare de la orele 10 dim.—a d. a. BIBLIOTECI.—Biblioteca Academiei. (Calea Victoriei No. 133). Deschisă in toate zilele de lucru Intre E­dim. și 6 Seara.—Fundațiunea Universitară Carol I (str. Vionei No. 7). Deschisă în fie­care zi de lucru intre orele B—12, 2—s d. ». ți 1—10 seara. — Biblioteca popu­­lară ,,S V, Socec“ (str. Biserica Enei No. 10). Deschisă la toate zilele de lu­cru intre 10— 8 dim., 4—7 d. a. ți 8—10 Jum. seara. — Biblioteca populară ,,3a. clei Marcus“ (etr. Mircea-Vodă 20) este «leschlefi Joia­ți S­ iaibătot dela 8—10 »eara și Duminica dela 3 jum. la 8 d. a. Din Călărași Nenorocire.­­ Locuitorul Cernea Stan Dinu din comuna Vărăști, ve­nea cu căruța încărcată cu fasole, pe șosea, sn spre Călărași. In drep­tul kilometrului 11, aproape de co­muna Cacomeanca, fata numitului, anunța Rada, de 12 ani, care de a­­sem­enea se afla în căruță, a căzut de­ sus și roatele căruței , trecînd peste corpul nefericitei copile, a o­­morît-o pe loc. Se fac cercetări. Furturi. — Lui Marin Ion Ganea din cătunul Ștefan Vodă (com. Călă­rașii Vechi) i s’a furat de către ne­cunoscuți 400 lei prin spargerea u­­nui zid al casei. — Lui Ștefan Dumitru din Mur­­geanca, trei consăteni­ ,N. Stănescu, Voinea Radu și Tudor Olteanu, i-au­ furat 800 lei. Teatru. — Trupa de teatru de su­b conducerea d-nei Didi Bellian, con­tinuă cu succes reprezentațiile în grădina Codrat. StriMtă e a doua reprezentație, « Vio» Chestia apei la Giurgiu Sosirea comisiunei numită de minis­terul de interne pentru verificarea lucrărilor In ultima ședință a consiliului comunal, s’a hotărtt, în urma ce­­reirea a doi consilieri Și a antre­­prinorului lucrărilor pentru adu­­cerea apei, ca să ceară ministe, rolul d­e interne numirea unei co­­misiuni care să verifice lucrările executată de antreprenor și apoi primăria să dea suma necesară pentru terminarea lucrărilor. ■ Consiliul comunal a cerut ca comisiunea­ să fie formată din doi ingineri și un jurisconsult.Ministerul de interne a aprobat cererea și a format o comisiune compusă din d-nii inginer-inspec­­tor Wienert, inginer CarcaleKi și avocat G. B. Danielopol, care să verifice modificările introduse. Azi cu trenul­­ de W,30 dimineața au sosit din București d-niî Wie­­ne­t, Carcaleki și Danielopol, membrii comisiunea pentru a în­cepe lucrările. In gară au fost întimpinați de d. Scarlat Stăn­­cescu, directorul prefecturei. Apoi cu automobilul au trecut la pre­fectură, unde au fost prezentate d-lul prefect Poenaru.Iatan , de aci cu toții au­ tiier* je primărie unite ?a fost primiți de d Gri­­gore Manolea cu ajutorul de pri­mar al orașului. Tot cu trenul de W Și 30 au so­­sit și d-nii inginer Stoenescu, di­rectorul lucrărilor, angajat de primărie, și d. I. Motzoi, antre­prenorul lucrărilor. Ambii au luat parte la primărie la lucră­rile comisiunei, dând lămuririle necesare. Comisiunea a luat în cercetare planurile lucrărilor. S - a prezentat atît planul propus de inginerul Popescu precum și planurile de modificările introdu­se în urmă de către antreprenor, care au fost cercetate de comi­­siiune. Apoi comisiunea a cercetat co­respondența urmată între primă­rie și antreprenor. După amiaza comisiunea a vi­zitat­ lucrările pentru aducerea apei. Intru­cit verificarea acestor lu­crări necesită mult timp, comisiu­nea a hotărît­ ca toate dosarele cu actele și planurile necesare să fie înaintate la ministerul de in­terne, unde comisiunea va conti­nua să verifice lucrările. — Idem. nenorocirea din Bușteni — STAREA VICTIMELOR — BUȘTENI, 29 Iulie. — Starea vic­timelor nenorocire­ întâmplată ori la cantonul 55 este tot rea. Lui Neculai Paraschiv îi s’a am­putat brațul drept imediat ce a fost adus la spitalul din Sinaia. Necu­lai Grigore și-a mai revenit în fire și se speră ca, în urma unei mari îngrijiri și punîndu-i-se piciorul sting un ghips, să se poată restabi­li după vreo 2-3 luni. Neculai Paraschiv însă rămine nenorocit pe vecin, chiar dacă sca­pă cu viață. Mizeria Jn_ Capitală Intr’un număr trecut al ziarului nostru ne-am ocupat de soarta ne­­norocitei femei Mina Goldmann do­miciliată în strada Trinităței No. 52, care se află în mizerie neagră, îm­preună cu cei trei copii ai săi. Deși au trecut cîteva zile de aînnd am făcut apel la caritatea publică, spre a veni in sprijinul acestei ne­norocite femei, totuși apelul nostru, până In prezent, n’a avut nici un ecou. Revenim astăzi, cu speranța că poate de astădată s­e va găsi cineva care să vină în ajutorul acestor nenorociți. Primim următoarea scrisoare: Domnule director, Cred că vă mai aduceți aminte de nenorocirea întîmplată fami­liei mele prin sinuciderea soțului meu fostul șef de tren Ioan Soltz. De atunci a trecut mai bine de o lună și jumătate și onor dir­ectia căilor ferate nu mi-a făcut nici o pensie. In acest timp am trăit într’o mizerie cumplită. Bolnavă, cu trei copii, dintre cari unul tuber­culos, sînt amenințată să mor de foame. Nădejdea mea nu e de rit la persoanele generoase cari vor bi­­ne­voi să-mi dea ajutorul lor. Dr. ațî face fapta cea mai gene­roasă, dacă ați publica că sînt în mizerie, făcînd astfel apret la persoanele caritabile să-mi vie în ajutor. In speranță că nu veți refuza rugăciunea unei sărmane văduve, vă salut cu toată stima. Alexandrina Boris Str. Vespasian 44 ----------------------------­458 Incendiullin Iași IAȘI, 30 Iulie.­­­ Azi dimineață, la orele 7 și jumătate, un incendiu s’a declarat la baia comunală. Focul a luat naștere de la o ma­gazie din curtea băel­­uihid­e" se afla mașina de tăiat lemne și etuva de dezinfectare a primăriei. Ca deobiceiu, azi dimineață s’a pregătit etuva spre a merge în oraș. Cărbunii cari au rămas jos, din cauza unui curent, s’au împrăștiat și au luat foc scîndurile. La un moment dat întreaga clă­dire a fost cuprinsă de flăcări. Văzind pericolul, s’au chemat de urgență­, pompierii, cari, sosind la fața locului, au dat ajutoare, cău­­tând să izoleze baia de magazie. In acelaș timp a sosit la fața lo­cului de comisar Ionesco, care a în­ceput cercetările. Magazia a ars P0 desăvirșire. La orele 8 și jumătate focul a fost stins. Tragica moarte a unei_santin­ele Rochefort, 30 Iulie.­­ Contra unei santinele care se afla de post in apropierea de pe sUnlnî de «mni* ținut al artileriei s’au tras mai mul­te focuri de revolver. Sentinela a răspuns, și atunci se încinse o adevărată luptă de foc. Unul din gloanțe lovi pe santi­nelă la ureche, un altul la antebraț. In cele din urmă santinela a tre­buit să se retragă. Șeful de post auzind detunăturile, a alergat în ajutor. Apropiindu-se de post, văzu la oare­care depărtare, pe cimp, un ne­­cunoscut, pare alerga sn coace fi un­colo. Trezind că are de-a face cu unul din agresori, șeful de post trase a­­supra lui, culeindu-l la pămint. In urmă, făcîndu-se cercetări, san­tinela ce urma să fie schimbată, n’a putut fi găsită nicăeri. A doua zi, abia, corpul soldatu­lui nu găsit un cimp, cu pieptul stră­bătut de un glonte. S’a stabilit că nefericita sentinelă a fost ucisă de chiar șeful de post. —------------------------­ Repaosul duminical pentru brutari C­omisiunile lucrătorilor și patro­­nilor brutari s’au prezentat ori din 7.01­ la primărie și chestiunea repau­­sulul duminical a fost tranșată de­finitiv In urma propunere­' d-lii Procopie Demetrescu, lucrătorii și patronii au căzut de acord ca repaosul de 24 de ore pe săpt fimînă să-l aibe de Sămbătă, orele 11 noaptea pină Duminecă noaptea la aceiași oră. MANIFESTAȚIA LUCRATORILOR In tim­p ce delegațiunile se a­­flau la primărie, lucrătorii bru­tari s’au Întrunit la clubul mese­riașilor și de aci, în corpore, l’iü dus la primărie ș.a. să aștepte re­zul­tatul tratativelor. Pe la orele 11, d. Mihail D. Bo­tez, consilier comunal, care a­sis­­tase la parlamentările ce au ur­mat, a venit in mijlocul lucrăto­rilor brutari, și le-a comunicat mo­dul cum s’a tratușat chestiunea repa­osului duminical la brutării. Lucrătorii s’au declarat de­o­­camdată mulțumiți de acest re­zultat și au făcut ovațiuni edili­lor comunei. Însă aceasta s’au retras liniș- 2 Curele tíe Hei© «ebriSöer Krallt FBhrnnn tB jSarsle is Fir is Oimili și BalaîaS țblust. K'tms A <*.* J reuen i/Sji j — FARA COSCIREMȚA -Depozit permanent ia Repr» Generai : - ARTHUR RYSER —5 București, Tî-dul Carol 12. tiți, In corpore, la clubul meseria­șilor, unde a avut loc o întrunire pentru sărbătorirea succesului cam­paniei. întrunirea a fost prezidată de d. Xițu. . A luat cuvîntul d. S. Stănescu. S’a votat apoi o moțiune și s’a hotărît o nouă întrunire pentru Duminecă dimineață la orele 9 cînd se vor lua diverse dispozițiuni pen­tru aplicarea repaosului dumineca! La sfirșit s’au expediat telegra­me de mulțumire d-lor Procopie Dumitrescu primar, dr. H. Botes­­cu ajutor de primar și Mihail D. Botez consilier comunal, — 4. Greva de la rafinăria Romîno-Americana din Ploești PLOEȘTI, 30 Iulie.— Meseriașii metalurgiști de la rafinăria de petrol „Romino-Americană“­­ se găsesc tot în grevă. Aseară a avut loc o întrunire la sediul sindicatelor. D. C. ConstantineSKU, care pre­zidează întrunirea, demonstrează cum direcția fabricei întrebuin­țează tot felul de procedee, spre a intimida pe lucrători. Aduce în discuție un fapt săvîrșit de un a­­nume Cristache Tănăsescu, fost condamnat, ceea ce a produs ma­re Indignare în rîndurile grevi­ș­­tilor. Numitul fiind corupt de di­recție, a trecut pe strada Miha­i Bravu, într’un brec, și a întâlnit pe grevistul C. Iacobovici- Necunos­cutul Cristache Tănăsescu oprește bricul și dîndu-se jos, anunță pe grevist cu bătaia, In cazul cînd nu se va duce la lucru. Vorbitorul termină spunînd că administrația este o bogată să ia cele m­a­i severe măsuri contra u­­nor asemenea procedee barbare. D. I. Mănescu spune că dacă muncitorii voesc să cîștige cauza, se impune să fie solidari. Asigu­ră pe greviști că toți colegii lor din celelalte părți,, le va da con­cursul necesar, în cazul cînd­­ di­recțiunea ar mai păstra aceeași atitudine îndărătnică. D. Șt. Vasilescu protestează con­tra administrației, care dă con­curs direcției fabricei, ținind sec­­hestrați în fabrica pe lucrători, sub paza jandarmilor, spre a se culca prin remize, numai ca să lucreze forțat. D. C. Ionescu, arată grevele ci au fost pînă acum în diferitele părți ale țărei și foloasele ce au tras lucrătoru­l din lupta ce au dus­ acolo unde lucrătorii au fost solidari. Descrie mizeria și sărăcia care reîntuie clasa muncitoare. Se miră cum clasa stăpînitoare chiar atunci cînd vede că munci­torimea are dreptate, cum de pil­dă­­ j cazul de față, nu ia apă­rarea muncitorilor, ba din contra, dă concurs tot exploatatorilor americani. p. Petre Geor­gescu arată drep­tele motive pentru cari lucrătorii de la „Romînia Muncitoare“ au fost nevoiți să declare greva. Critică cu asprime purtarea unora dintre lucrători, cari fiind corupți prin diferite făgădueli, au trădat cauza colegilor lor. Atrage atenția lucrătorilor din celelalte fabrici, să fie pregătiți, ca atunci cînd se va da semnalul de luptă, să vie in ajutorul tova­rășilor de la rafinăria „Romîno- Americană“ d­eclarînd cu toții o grevă generală, D. M. Cristescu­, de asemenea a­­pelează la solidaritatea lucrători­lor de la celelalte fabrici, căci numai prin unire, clasa stăpîni­­toare va­ interveni n favoarea lu­crătorilor greviști. întrunirea s’a terminat în O­­rale 12. ’"’"i « Duminică la orele 9 dimineața va avea loc în sala. „Grand Ho­tel“ un mare meeting al tuturor muncitorilor, spre a se protesta contra faptelor­­ sălbatice are di­recțiune­ rafineriei­ „Romîno.A­­mericană“, — Stavăr. Un apel către trupele noastre de teatru O ARTISTA IN MIZERIE Credem că facem un drept apel către trupele noastre de teatru și, în special, către acele ale d-lor A. Davilla, C. Grigoriu și Tonea­­nu et Brezeanu pentrui a veni în ajutorul unei bătrîne artiste de pe vremuri, care azi se găsește în cea mai neagră mizerie. E vorba de artista Hristi A­te­nesc­u, azi Hrist Ionescu, din ca­lea Călărașilor No. 154 bis, f­o­­stă artistă a Teatrului Național și pe vremuri omul dintre bunele ele­mente­le trupei de operetă­­ din Craiova. Bătrâna aceasta are azi, drept singur mijloc de existență, o ri­dicolă pensie de 27 lei lunar de la Teatrul National. Sperăm că artiștii noștri vor în­țelege că au prilejul să facă o flăurdabilă operă de caritate. Adre­­sîndu-ne, în special, la directorii celor trei teatre, credem că apelul acesta nu va fi un­ apel zadarnic. Ajutoarele se primesc la redac­ția noastră. A apărut No. 21 din Facla cu următorul sumar : Facla: Liberalii și libertatea pre­sei; Lion: D. Iorga e fericit; Em. Argin: O operă de sprijinit; ***: Fărîmiturî; Kariis: Studiile d-luî Morlun; B. îsemțeanu: N'am cin turî... (versuri); Lex: Ce-ar răspunde d. Jaurăs d-luî Ibrăileanu; *** Chestiunea evreească: Maximin: Cronici militare. POLEMICI: Moriun-Rasidescu. — Alt roman. — Pensiuni și pensiuni. — Naționalism cu doi .. — Jelea et Comp. — Un naiv. — Altul. — Con­fidenția.1. — Intime. — Sperietoare. — Două știri citite in aceiași zi. — Un conflict. — Mai bine. — Ii cu­noaște. Pretț.l 15 bani CG1 CEI LIIBILE DE XQA ȘI Ordinul general al Ministerului de războiu ----------­Ministerul de războiu a dat ori următorul ordin general cu No. 3453 relativ la concentrarea de toamnă pentru instrucție a regi­­­mentelor de călărași și roșiori în 1­910: Ca urmare a ordinului g-ral No. 27 din 15 Aprilie 1910, instrucția călărașilor și roșiorilor se va face după cum urmează: Regimentele de călărași ale divi­ziilor 1—9 inclusiv se vor concen­tra pe 20 zile după cum urmează: In tacturile regionale de instrucției Dela 12—31 August inclusiv: a) Cadrele permanente ale esca­droanelor. b) Contingentul I (1910) cari an­­al. Inpărțirea regimentelor de călă­rași pe tabere de instrucție se va face de către comandamentele res­pective, conform ordinei de bătae I. D. N. 1328. Regim. 10 călărași se va concen­tra la Divizia 10-a rezervă dela 25 August pînă la 13 Septembrie și va chema: a) Trupă cu schimbul sub arme. b) Contingentul de conplectare 1907, numai în cazul cînd efectivul de concentrare, 600 oameni de re­giment, nu se va complecta cu tru­pa cu schimbul sub arme. Instrucția se va face in confor­mitate cu programul anexat la or­dinul g-ral No. 27. Pentru manevră, Regimentele de călărași ale diviziilor 1—9 inclusiv se vor concentra pentru 20 zile și vor chema: a) Contingentul II (1909) și III (1008) sub arme. b) Contingentul de complectare 1907 numai în cazul cind efectivul de concentrare, 600 oameni de regi­ment, nu se va complecta cu cele 2 regimente de mai sus. Epoca concentrărei regimentelor de călărași ale diviziilor 1—0 in­clusiv, va fi în raport cu concentra­rea pentru manevră a diviziei res­pective și anume: Concentrarea reg. 1 călărași (divizia I-a) a regimentu­lui 2 călărași (divizia II-a) și a reg. 3 călărași (divizia III-a), se va face în același timp și la datele ce se vor fixa prin ordinul de manevră. Concentrarea reg­im. 4 călărași (divizia 4-a) se va face în raport cu concentrarea diviziei 4-a, cunos­­cind că această divizie, se va con­centra cu 6 zile mai înainte de divi­zia IlI-a. Concentrarea regim. 5 călărași (di­vizia 5) și a regimentului 6 călă­rași (divizia 6) se va face in raport cu concentrarea acestor divizii, cu­­noscînd că divizia 6-a, se va concen­tra cu 6 zile mai înainte de divizia 5-a. Concentrarea regim. 7 călărași (divizia 7) și a regim. 8 călărași divizia 8) se va face în raport cu concentrarea acestei divizii, cunoscînd că divizia 8-a se va concentra cu 6 zile mai înainte de divizia 7-a. Concentrarea regim. 9 călărași (divizia 9) și a regim. 10 călărași (divizia 10) se va face dela 25 Au­gust pină 13 Septembrie inclusiv. La fixarea datei concentrării se va ține seamă că diviziile mare se concentrează mai în urmă în corpurile de armată să fie și ele cu concentrarea terminată cu cel puțin trei zile înaintea manevre­lor regale, pentru ca pe timpul acestor manevre să nu mai fie nici o concentrare. ln cele din urmă 10 zile e.le con­centrări pentru manevră, regi­­mentele de călărași vor lua parte la manevre cu diviziile căror a­­parțin. Regimentele de roșiori se vor con­centra pentru exerciții și manevre pe 20 zile. Vor lua parte: a) Continentele permanente sub arme. b) Contigentele cu schimbul sub arme. e) Contigentul de complectare 1907, provenit din trupa cu schim­­bul numai în cazul cînd efectivul de concentrare, 600 oameni de re­giment, nu se va complecta cu contigentele permanente și cu schimbul sub arme. Oamenii cu schimbul nu vor pur­­ta lance. Ordine de detaliu pentru con­centrarea regim, de roșiori cu pri­vire la data concentrărei, instruc­ției, etc., se vor da de inspectora­tul general al cavaleriei. Circuitul de Est O mare experiență de aviațiune. — Concurs de aeroplane și itinerant determinate --------*— t Ziarul „Le Matine" din Paris a or­ganizat un concurs de aviațiune, care e primit cu simpatie și entu­ziasm nu numai de publicul francez, ci de toată lumea civilizată care ur­mărește cu pasiune progresul avia­­țiunei. E primul concurs de aeroplane de la oraș la oraș și condițiile pe care le impune, socotind că aviațiunea e un sport relativ nou, sunt excesiv de severe. Distanța totală pe care aviatorii o vor avea de străbătut e de 782 de kilometri în 10 zile și cu geace stațiuni: Intîia, Paris-Troyes, distanta 135 de kilometri; a doua, Tneyes-Nanoy, distanța 16Ö de kilometri;. a treia, Nancy-Charleville, distanta 16Ö de kilometri ;a patra, Gharleville-Do­­nai, distanța 139 de kilometri; a ein­­eea, Dcuai-Amiene, distanța 78 de kilometri; a șeasea, Amiens-Paris, distanța 110 kilometri. Acest concurs e numit circuitul de Est din cauza cercului pe care îl cuprinde itinerarhul. Premiul prin­cipal, oferit de ziarul „Le Matin", e de 100.000 de lei. Dar, de­sigur, nu premiul atrage pe aviatori, ci dificultățile experien­ței. In stadiul în care se află avia­­țiunea, a îndeplini cu succes acest raid aerian, va fi unul din marile triumfuri pe cari le va înregistra is­toria aviațiunea. PRIMA ETAPA Prim etapă, Paris-Troyes, s-a fă­cut în condițiile cele mai perfecte. Aviatorii, opt la număr, au plecat de pe cîmpul de manevre Issy-les- Moulineaux și au străbătut distanța de 185 de kilometri cu o regularitate și siguranță admirabilă. S-a stabilit ast­fel că aeroplanul poate să străbată distanțe și itine­rarei bo­ârâte de mai înainte. Rezultatul primei etape a fost ur­mătorul : Dintre cei opt aviatori, doi și anu­me Busson și Brégi, cel dintâi imo­bilizat la Nangis, al doilea la Pont- Carré, l’au putut să-și urmeze dru­­mul din cauza unui accident de mo­tor. Ceilalți ș­ase au sosit în ordinea următoare: Alfred Leblanc, cel dintlin, pe un monoplan, a făcut distanța de la Issy-les-Moulineaux - Troyes într’o oră, 35 minute și 26 secunde, adică cu o viteză de 87 de kilometri pe oră. Emile Aubrun, pe un monoplan, într'o oră, 37 m., 25 s., adică cu o viteză de 83 kilometri pe oră. Lindpaintner, pe un biplan, în 3 ore, 59 m., 35 s. Waymann, pe un biplan, în 4 ore, 56 m., 45 s. Mamet, pe un monoplan, în 5 ore, 30 m., 9 s. Toate aceste aeroplane aveau mo­tor rotativ Gnome. ENTUZIASMUL POPULAR Plecarea de la Issy-les-Moulineaux s’a făcut la orele 5 dimineața. Po­­populația pariziană a venit în nu­măr impunător să­ asiste la această plecare. Spectacolul era neobicinuit. Venise lumea cu automobile, tră­suri și mai cu seamă pe jos. Fami­lii întregi, femei, copii, plecaseră din zori, unele cu multe merinde, la cîmpul de manevre. Fortificațiile erau negre de curioși și de la Issy-les-Moulineaux pină ,la poarta Orléans mulțimea era enor­mă. Cîrciumarii din cartierele Saint- Charles și Saint-Lambert au tinut deschis toată noaptea și toți au făcut treburi bune. Aceiași mișcare era și la Troyes, unde trebuiau să se coboare avia­torii. Cînd a apărut in zare primul punct negru, care aducea a aero­plan, aclamațiile cari au izbucnit au fost furtunoase. Celor dintlin două aviatori sosiți li s'au făcut ovații delirante. Sărutați, îmbrățișați, deabia au putut scăpa de entuziasmul poporului. RAIDUL MILITAR Un interes deosebit prezintă acest circuit de Est prin participarea ofițe­rilor la­ concursul de aviațiune. Ofițerii nu sunt angajați anume pentru acest concurs, ci urmează un program militar, care le e impus și care constă mai cu seamă în ob­ser­­vațiuni. Dar aceasta dovedește și mai mut interesul circuitului de Est, căci e vorba de­ a urma un program defi­nitiv pe calea aeriană. S’au format mai multe grupuri de ofițeri, cari vor întreprinde o că­lătorie aeriană. S’a remarcat cu deo­sebire performanța locotenentului Camerman, care a plecat din Mour­­melon la orele 4 și 15 minute și nu s’a oprit de­cit la Nancy, unde a a­­juns la orele 8 și 45, adică a străbă­tut această lungă distanță în două ore și jumătate. Se înțelege că emoția, atît în lu­mea militară, cît și civilă, în urma acestei minunate isprăvi, a fost con­siderabilă. Intre orele 6.45 și 7.40 au mai so­sit la Nancy încă două aeroplane militare, pilotate unul de locotenen­tul Féquant, al doilea de locotenen­tul Caumont. A DOUA ETAPA Distanța de la Troyes la Nancy, mai lungă și mai anevoioasă de­cît cea de la Paris la Troyes, a fost par­cursă cu succes de trei avitori-Parcursul acesta e greu, pentru că aviatorul are de trecut peste trei rî­­uri, Marna, Meusa și Mosella și pes­te numeroase căi ferate, care nu pot fi luate ca indicatoare ale drumu­lui. Toate aceste dificultăți au fost în­vinse. A sosit cel dintlin Leblancs, care a făcut drumul de 160 de kilometri în­ două ore, 19 minute, 49 secunde. Al doilea a fost Aubrun, cu 2 ore, 27 m­., 50 s. Al treilea, Legagneux cu 5 ore, 31 m., 26 s, Incidentul de la ministerul de război. Conflictul dintre generalii Crăiniceanu și Remus Boteanu In lumea militară a făcut mare­­ senzație un incident violent care a avut loc de curînd între minis­trul de război() d. general Crâini­­ceanu și secretarul general al infyn­sterului, d. general Botea­nu, și care, după cît se afirmă, a avut ca urmare riperea rapor­turilor personale dintre cei douî generali. Iată cum s’au petrecut lucrurile: In una din zilele trecute d. .ge­­neral Crăiniceanu venind la m­­i­­nister la orele 7 și jum. secreta­rul general lipsea. Ministrul, dădu ordin ca imediat ce d. ge­neral Boteanu va sosi la minis­ter, să se prezinte d-sale. Secretarul general sosește la o­­rele 8 și jum. și A general Crăi­­niceanu atrăgîiulu­i atențiunea că e la Inttrziere, d. general Boteanu s'a scuzat spunând că e suferind. La acest răspuns, ministrul îi observă că, dacă e suferind sil, stea acasă ca să-și­ caute de sănă­tate, făcînd astfel aluzie la deci­­zia referitoare la punerea ia dis­ponibilitate din oficiu, a tuturor ofițerilor suferinzi. Secretarul general sezu­m­ă alu­zia, a adăugat că, în tot cazul, e mai puțin suferind de­cît alții și a părăsit cabinetul ministrului. După plecarea d-lui Boteanu, d. general Crăiniceanu a chemat i­­mediat pe d. general dr. Papilian, dându-l ordin să supună la un e­­xa­men medical pe secretarul ge­neral și să-i raporteze rezultatul constatărilor făcute. Acesta prezentlndu-se la d. ge­neral Boteanu și cominicîndu-l ordinul ministrului, secretarul general a refuzat categoric orice examen medical. * In urma acestui incident, d. ge­neral Boteanu, in lipsa principe­lui Ferdinand,, a cerut audientă­ la rege pentru a se plînge împo­­triva d-lui general Crăiniceanu, diminfata E­MINE­SCU - aiesYsiiir­­ In editura Librăriei Alcalay, Bucu­rești, a apărut de­ curînd o nouă edi­­ție­ a poeziilor lui Bu­sînesci«. Este cea mai bună din toate edițiile cari au apărut din poeziile marelui nostru poet. In adevăr, alcătuirea volumului a fost încredințată cunoscutului literat d­-nui Ioa­îi Scurta, care și-a fă­cut o specialitate din studiul manu­scriptelor lui ELIHNESCU­. Volumul e tipărit pe hîrtie fină, și împodobit cu numeroase inUatrațiuni pe motive din poeziile respective. Formatul potrivit, înfățișarea plă­cută, ilustrațiuni bine reușită, text re­vizuit, face ca această ediție să sa prezinte in condiții excelente, îndemnăm cititorii noștri și ama­torii de ediții frumoase sa-și procure acest volum care costă 3 idei trimis franco. Cererile se fac pe adresa librăriei editoare Leon Alcalay—București. Sini­ciostea. din Slănic (Prahova) PLOEȘTI, 30 Iulie.—Azi pe la o­­rele 11, femeia Margareta Prato, ser­vitoare la d. Antonescu, farmacist din Hlrioa, a încercat să se sinuci­dă, fiind cincizeci grame, sediu ca­ustic concentrat. Nu se știe pînă acum de urmările ce vor avea din această otrăvire. Cazul s’a comunicat parchetului. Stavăr, - ---------------------­ Statua Iin Cuza Directorul nostru, d. Con­st. Miile, a primit ori din partea comitetului central pentru ri­dicarea statuei lui Cuza Vodă următoarea adresă: Domnule Miile. Prin concursul dr. patriotic, primind pînă în prezent, pen­tru ridicarea stam­ei marelui domnitor Alexandru Ioan I Cuza următoarele sume: lei 2.038.25 la 14 Iulie 1904 pentru care s'a emis R. No. 371; lei 44.60 la 27 iulie 1904 pentru care s'a­ emis R. No. 379; lei 53.50 la 23 Ianuarie 1908 pentru care s'a emis R. No. 109; lei 9,50 pentru care­ înaintăm recipisa No. 234. In numele comitetului pen­­tru ridicarea statuei Cuza Vo­dă vă exprim cele mai distinse mulțumiri pentru acest gene* ro$ fapt, bine­voind a cunoaște că ziarul dv. este singurul din presa noastră care a colaborat în acest sens pentru a imorta­liza în bronz figura senină a mmarelui Alexandru loan I Cu­za în vechea Capitală a Mol­­dovei. Multumindu-vă încă odată pentru concursul dat, vă rog a primi încredințarea divtin­iei mele consideration Casier O. D. ȘERBAM ! Capitala Nenorocirea din Piața Victoriei UN FACTOR POȘTAL CALCAT DE UN CAMION Astă-noapte pe la orele 9 o grava nenorocire s’a întîmplat pe calea Victoriei în apropiere de Șosea. Dinspre bulevardul Colțea, venea pe o bicicletă factorul poștal Gheor­­ghe Iliescu din strada Ciclopi. Ajungind în dreptul căei Victoriei s’a­ ciocnit cu un camion al fabri­cei de husalt condus de vizitiul An­gliei Nicolau. Roatele camionului au trecut pes­te nenorocitul factor producîndu-i răni destul de serioase. Bicicleta a fost sfărîmată. Cu o trăsură rănitul a fost transportat la spitalul Filan­tropia și internat în secția chirur­gicală a d-lui dr. Nanu. Imprudentul vizitiu a fost cond­uis la circumscrip­ția respectivă, unde d. comisar Bo­­tilineanu face ancheta. ------------------------------- „„ Rănirea din str. Egalităței Poliția a intervenit era să poto­lească un scandal urmat de ră­nire, întîmplat pe strada Egalita­te­, în următoarele împrejurări: La No. 2 de pe această stradă locuește un anume Cristeșcu Con­stantin împreună cu soția sa. Eri în urma unor neînțelegeri familiare s’au luat la ceartă și în urmă la bătae. Intr’un moment de furie Cistescu a pus mina­i un cuțit și a lovit pe soția sa în piciorul drept. Sergentul din post alarmat de țipetele victimei, a sosit la fața locului și cu mare greutate a reușit să dezarmeze de bărbatul bătăuș. Rănita a fost transportată la spitalul Brîncovenesc, unde a fost pansată, iar soțul ei a fost dus la circa respectivă spre a fi anchetat. Furtul unui geamantan D. Zamfir Filotti din­­ strada Bru­tus No. 10, a reclamat siguranței de pe Ungă prefectura poliției Capitalei, că ori noapte, pe cînd venea cu tre­nul, i s’a furat între­­ stațiile Mără­­șești și Ploești, un geamantan de piele mare,în care se aflau mai mul­te obiecte de valoare. Siguranța a luat imediat măsuri pentru prinderea lurilor. Sinuciderea din str. Spitalului Eri pe la orele 1 și jumătate, s-a sinucis prin strangulare individul Petre Dumitrescu, în etate de 57 ani, domiciliat în strada Spitalului No. 23. Numituil suferea de mai mult timp, în­cît nici nu se putea da jos din pat. Erî, cu ajutorul unei fringhii le­gată de pat, și-a pus capăt zilelor. Ștreangul i-a fost luat de la gît de familie, înainte de a se aviza au­toritățile în drept. Circ. 13 anche­tează. Nenorocirea din calea Moșilor Măturătorul Ion Nicolae pe cînd se afla ori pe calea Moșilor în drep­tul str. Olari, a fost călcat de­ o ga­­brioletă, producîn­du­-i mai multe e­­chinoze pe corp și piciorul drep­t. Avizîndu-se Salvarea, d. dr. A­­nastas­iu și sanitarul Enescu, Tau pansat, lăsîndu-1 pe loc.

Next