Dimineaţa, septembrie 1910 (Anul 7, nr. 2335-2364)
1910-09-01 / nr. 2335
« <J.X» Á • *><• átiüiíy) PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București APARE Miercuri 1 Septemvrie sirin DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu primin i Va «a Lei 30.— I « lnne Lel 11.— S Inni . . , Le Cu— pentru străinătate prețul «yre îndoit TELEFON• Direcția și Administrația Ro. 14/10 Redacțiat cu Capitala „ 14/10 m m Provincia „ 14,90;,. . „ m Străinătatea „ 12/4> ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA 0 EXPLICATIUNE î.rl- • I- ■.jfe.jfe---------- 1 Se mai fac sau nu razii sanitare? Deși primejdia holerei nu a dispărut și, de altfel, nici nu putea să dispară față cu perspectivele puțin liniștitoare șile necurățeniei în care continuă să se găsească Capitala, deși primejdia aceasta nu a trecut, raziile sanitare din ultimul timp, începute cu tamtamul obicinuit d-luî ajutor de primar secund, nu se mai fac, sau, în tot cazul, se fac cu un minus de zel explicabil din raport cu cel ce a prezidat la inaugurarea acestor razzii. Nu se mai fac razzii, deși Kolera nu a încetat să ne facă să întrezărim perspective foarte puțini liniștitoare pentru ziua de mîine. Și care ar putea fi cauza acestei brussce scăderi de temperatură în temperamentul uneori prea mult aprins al d-lui ajutor de primar secund ? A reușit d-sa, numai la cîteva zile, să facă din „cel mai murdar oraș din lume”, calificativul e al vigilentului edil, — un oraș de o perfectă curățenie? A reușit oare de ajutor de primar să pună I Capitala la adăpostul marei primejdii ce o amenință numai datorită celor cîteva cruci negre lipite pe ușile circiumelor și băcăniilor unor patroni mai recalcitranți? Dacă așa ar fi, d. ajutor de primar secund a reușit într’advăr să bată um nod record după acel al reclamei, un record mai puțin interesant din punctul d-sale personal de vedere, dar un record cu mult mai interesant însă pentru buna liniște a cetățenilor acestui oraș. Cei ce-l cunosc însă pe 3 ajutor de primar, după cum au posibilitatea să cunoască tot așa de bine și necurățenia în care sunt înglodate cele mai multe dintre cartierile Capitalei, cei ce-l cunosc ne dau o explicațiune, după cut se pare, cu mult mai plauzibilă. Adevărul este că razzii sanitare vor continua a se face; 1— se vor face, dacă vreți mai puține și cu mai puțin zel, dar se vor face. Dacă, însă, publicul cel mare nu mai e ținut în curent cu mersul lor, vina e a ziarelor și ziariștilor, cari nu mai însoțește activitatea d-lui ajutor de primar, în cît era și sine seia care, — meritată sau nu, e o altă chestie, — dar care surîdea așa de mult d-lui ajutor de primar, în cit ra și singura explicațiune a zelului aparent, de care ținea să facă aproape zilnic tot atît de aparentă dovadă. Astăzi cînd reclama lipsește, cînd zelul d-lui ajutor de primar nu mai e trîmbițat și cînd nu-i mai surîde deci nici Perspectivele strîns legate de această reclamă, e firesc lucru ca singura rațiune de a fi a razziilor sanitare să înceteze odată cu încetarea tam-tamului ce se făcea în jurul lor. — „Nu mai are d. ajutor de primar motive personale să dea raziilor toată importanța cuvenită și, cînd lipsesc motivele, e natural lucru să se observe în toată activitatea d-sale un minus de energie și de interes, pe care d-voastră, gazetarii, ar trebui să vi’l explicați mai bine decit noi, pentru cuvîntul foarte simplu că vă cunoașteți mai bine omul“. E o explicațiune pe care ne-o dădea un cetățean, de o potrivă cunoscător al insalubrității Capitalei ca și a celui ce spera să-și ridice o șubredă statue pe mormanele de gunoae ce îmbogățesc răspîntiile străzilor mărginașe ale Capitalei. ALEX. MAVRODI I Crimă sau sinucidere MEDGIDIA, 27 August. — Niște copii alergînd după Piște vaci , au dat peste un cadavru de sex masculin în balta de lingă oraș în apropierea tîrleilui Ioan Țugui. Anunțîndu-se autoritățile au fost la fața locului, d. dr. Scheiner și d. L. Apostol, șeful poliției care au dispus transportarea cadavrului pe o targă la morga spitalului. Capul era dezlipit de trunchiu, abdomenul desfăcut, intestinele macerate, carnea de la o mină și de la parte din coaste roasă de animale sălbatice sau aquatice. întreg cadavrul este într’o stare înaintată de putrefacție și se crede a fi foarte vechiu. La 100 metri de cadavru s’a găsit un briceag deschis. Se bănuește că cadavrul ar fi ^l învățătorului I. Popescu-Gostin din satul Docujici, care fiind în stare de alienație mintală a dispărut fără urme încă din luna Decembrie 1909. S’a avizat femeia acestui dispărut, spre a-1 recunoaște, cum și parchetul spre a da ordine de urmărire, învățătorul Popescu avea, dinți artificiali și cei ce au văzut cadavrul l’au recunoscut după aceasta. Nu se știe dacă la mijloc este o crimă sau o sinucidere. Vom arăta la timp rezultatul anchetei căci autopsia, după suisa d-lui medic nu vă putea stabili nimic. Turburările din Macedonia — Starea de asediu — Salonic, la August. — Starea de asediu a fost proclamată la Katzana și in împrejurimi din cauza îndîrjirei nemărginite a mahomedanilor în urma măcelărirei a mai multor familii otomane,făptuite de o bandă bulgara la Porak, Ungă Novitsar. Jandarmii sunt pe urmele bulgarilor ucigași. Afacerea Crippen Abia mai e nevoie de a reaminti cetitorilor din ce constă afacerea Crippen. E indeajuns de cunoscută. Un medic englez, voind să scape de sofia sa, o ucide. In urmă, crima fiind descoperită, medicul fuge spre Canada, cu Secretara sa, pe care o iubește. Telegrafia fără fir, insă, dă ce hac fugarilor. Ei sunt arestați ciiar se vanandL atearst aütunia. «... !Acum,după ce au fost readuși la Londra, afacerea a venit înaintea justiției. Pînă in prezent nimic noci n'a venit să tulbure situația veche. . Crippen neagă crima, iar amanta sa, Misse Neve, spune că, in orice caz, habar n'are de nimic-Vom fine in turenul pe cetitorii n.nâtai nertiatex Dar. S 0rul Crippen și amanta sa, Miss le Neve, la baza justiției 1 UN AEROPLAN URIAȘ După cum s’a văzut din telegramele noastre locotenentul lui Farman. El are două motoare a 80 de cai putere. Sche- Seddon a construit la Dunstall, un aeroplan în dimensiunii lotale făcut din tuburi de oțel, cu totul neobicinuite pînă acum. Pe acest aparat vor putea lua loc 10 pasageri. Biplanul acesta e aproape de două ori cu acel al j (Uscare in invațămînt Pe ziua de 1 Septembrie a. c) s’a mai făcut următoarea mișcare în învățămîntul primar urban și rural: Aă fapt transferați: Aristide Morțun de la Dobrovăț-Ruși la Dobrovăț-Moldoveni (Vapliuff ); Gh. Miron de la Dumașca la Dobrovăț-Russî; N. Donose de la Bîrsești (Putna) la Dumasca (Vasluiu) ; Aurelia Petrovici dela Valea-Dragniluli (Ilfov) la Gruiu-Herăști (Ilfov); V. Telega dela Cernăuți- Lunica (Botoșani) la Haluki Drageni; Otilia Nicolescu dela Pielești-Pașcani la Sirifeuil de Jos (Dolj);Ekcaterina Bărbulescu dela Găunoși la Poiana (lat.) pe ziuta de 10 Oct. Constanța Mariinescu de la Titești (Muscel) la Dărmănești (Prahova); Zenia Potinou de la Dărmănești la Titești; I. Popescu de la Starchiojd (Prahova) la Ghiojdu-Catraș (Buzau);Maria Vintilescu de la Isvoarele (Prahova) la Starchiojd; Sofia Agopian de la Grădina de copii ■ din Tosfos (Constanța) la cea din Constanța, pe ziua de 10 Oct.; Aurelia Bogza de la școala No. 1 de băețî la școală No. 4 de fete din Botoșani; Gh. Bălteanu de la Basil-Murat-Gavnelar (Constanța) la R.Negru-Stoenești (Ialomița); Cr. Stănciulescu de la Ditești la Strejnicul (Prahova); C. Cr. Stănciulescu în locul celui precedent; Eliza Moisescu de la Bălțești- Podeni-Vechî (Prahova) la Valea- Boului-Gornet-Cricov; N. Vasilache de la Gîrbeștî-lileana (Vasluia) la Brahașioaia. Au fost numiți cu titiu provizoriu: C. Golan la Țepoaia-Mohorăț (Tecuci); Caranfila T. Popa, conducătoare la grădina de copii din Toxor (Constanța) pe 1 Octombrie; Radu Popescu la Slăvitești, (Teleorman); V. Șerbănescu la Prigoria-Zorlești (Gorj), Natalia Bancilă la Comăndărești-Răuseni Botoșani.. Au fost numiți suplinitori. — D. Urzică la șc. din Hărlăcenî-Șendricenî (Dorohoi) și Constantin Urzică la Buda Mare (Dorohoi), Aniversarea mărei Grivițe! Parastas pentru morții războiului independenței dii dimineață, s’a oficiat la mitropolie, un parastas militar, pentru odihna celor morți în războiul pentru Independență. Serviciul divin a fost slujit de vicarul mitropoliei Teodosie Ploeșteanul, înconjurat de întregul cler al mitropoliei. Au asistat d-nnî: generali Wartiadi, Zotu, Văleanu, Georgescu, coloneii Gratoski, Basarabescu, Buță Stratilescu, căpitan Barozy, adjutantul pieței, și un mare număr de ofițeri din garnizoană. După terminarea serviciului divin, d. general Wartiadi, a ținut o scurtă cuvintare, companie din batalionul II vînători, care da onorurile militare și după aceia i-a primit defilarea, compania fiind comandată de d. general Zotu și locot coloneii Strătilescu. , --------------- Crima din țintea (Prahova) |X _____ PLOEȘTI, 30 August.— Locuitorul Nae Ioan Butaru, din comuna Țintea, pe cînd se afla astă-noapte în holda de porumb, a fost omorît prin focuri de pușcă. Criminalii n’au fost dovediți pînă în prezent. Motivul crimei, se crede a fi răzbunarea. Parchetul fiind avizat despre acest fapt, a început cercetările. ii i * ... Stavăr, ; Un protest al comercianților brăileni i BRAILA. 30 August — Direcția căilor ferate a luat dispoziția ca oficiul gării Brăila să nu mai pue la dispoziția comercianților de cărbuni vagoane pentru transportul acestui combustibil în interiorul țarei pînă la terminarea traficului de cereale. Ordonanța direcției căilor ferate pune într-o situație extrem de critică pe comercianții din localitate, cari au angajamente prin contract cu clienții lor din țară. Comercianții brăileni au protestat telegrafic la locul în drept contra acestei dispoziții luate cu prea mare ușurință. TELEGRAME Iswolsky ambasador la Londra MIȘCAREA IN CORPUL DIPLOMATIC RUS Londra, S0 August.— ,,Times" primește următoarea telegramă de la corespondentul lui din Petersburg.Afla dintr'o sursă care in general se socotește a fi bine informată că ministrul de externe al Rusiei, Iswolsky, va fi numit în curînd ambasador la Londra. In același timp va mai avea loc și următoarea mișcare in corpul diplomatic rus: contele Beckendorf, ambasador rus la Berlin, va fi mutat. d. de Giers, ambasador la Bruxelles, a primit făgăduiala că va fi mutat la Paris și că va fi înlocuit la Bruxelles prin primnul secretar al ambasadei ruse din Paris, Mikludov. Ca urmaș alui Isvolsky este desemnat subsecretarul de stati Sassanov, care nu va aduce nici o modificare în înțelegerea dintre Rusia Franța și Anglia. Deraierea catastrofală din Franța fans. 30 August. — Cauza catastrofei de drum de fier care a avut loc Sâmbătă n’a fost încă stabilită. Ruinele trenului accelerat se înlătură acuma, și mereu vin la iveală noul răniți. Se crede că, în urma ploilor puternice din ultimul timp, traversele s’au urnit din loc, făcând neegală distanță ditre șine, astfel că trenul, venind cu toată viteza pentru a recîștiga o întîrziere, a eșit de pe linie. • Pînă acuma au fost scoși de sub ruine 7 morți. Numărul răniților încă nu se cunoaște. Mecanicul și fochistul au fost Îngropați în pămînt, prin apăsarea locomotivei. Corpurile lor Sînt niște masse iiforme de carne. Din momentul în care a deraiat, locomotiva a mai parcurs o distanță de 300 metri, cînd terenul de srb dînsa se surpă. Toate vagoanele s’au sfârîmat. Cei mai mulți răniți sînt printre pasagerii clasei întîia și a două. La locul dezastrului vin inerțitTÎOtcuitorii de prin împrejurimi. Printre cei mai greu răniți se numără și avocatul Hillemann, din Paris. El fu scos cel dintîî de sub ruine. In acel moment avu puterea de voință de a-și face testamentul, în prezența notarului din Dernay, care venise la locul nenorocirei și recunoscuse pe avocat. Notarul scrise testamentul și dădu lui Hillmann creionul să iscălească. Muribundul iscăli, apoi scăpă creionul din mînă și încetă din viață. Pasagerii salvați povestesc scene îngrozitoare, prilegite de catastrofă. La un moment dat, o frîntură și șină pătrunse într-un vagon și rupse min,a unei femei. Trei dintre răniți sunt pe moarte. WILHELM AL II-LEA LA VIEI LA Viena, 30 August. — Cu ocazia șederei împăratului german la Viena, va avea loc în teatrul palatului Schönbrun, o reprezentație de gală. MINISTRU ENGLEZ LA CONSTANTINOPOL Constantinopole, SO August. — Ministrul de interne al Marii Britanii (Home Secretary), d. ăl. J. Gladf Sterne, a sosit, aici. ■ ÎNTOARCEREA marelui vizir ■ Constannopol,, 30 . August., — întoarcerea în localitate a marelui vizir a fost hotărîtă pentru sfîrșitul săptămînei curente. Atunci se va lua o decizie, și nu importanta chestie a împrumutului. DEMISIA UNUI MINISTRU AUSTRIAC Vienan, 30 August. — Din cercuri financiare bine informate se anunță că ministrul comerțului Weisskischner va demisiona în curînd, și va ocupa postul de director la Sänderbank, întruniri disolvate de poliție Viena.. 30 August. — Sîmbătă și Duminică au fost dizolvate de poliție 3 întruniri ale societății „Școala liberă“ în carierul Bernhard din Viena a atacat pe clericali și pe papa. IT. MOARTEA SCRIITORULUI BOUSSENARD Paris, 30 August. La Orléans a murit cunoscutul scriitor al tineretului, Louis Boussenard, al cărui nume a trecut granița, grație lucrării „Călătoria unui tînăr parizian în jurul lumei". Defunctul și-a păstrat humorul chiar și pe patul morții. Simțind că i se apropie sfirșitul, el redactă următoarea invitație: "„Scriitorul Louis Boussenard are onoarea de a vă invita, pentru Luni 12 Septembrie, orele 1, de a participa la înmormîntarea sa, care va avea loc la cimitirul din Eserrennes“. Boussenard moare în vîrstă de 63 ani, după ce a îndurat suferind iremediabile, provocate de moartea soției sale. Tinerimea care i-a fost credicioasă îi trimite ultimul salut. MISIUNEA ENGLEZA LA VIENA Viena, 30 August. — Ministrul de externe contele Aehrenthal a dat un dejun in onoarea lordului Rosenberg. Au azistat membrii misiunei engleze, ambasadorul Angliei și nu, " Vporsttijeft notaihil"**** intre Ungaria și Franța — O CONVORBIRE CU PRIMARUL UNGAR — Paris, 30 August.^Un colaboratr al ziarului „L'Aurore” a avut prilejul de a convorbi la Ostenda cu primul ministru ungar, contele Khuen Hedervary. Premierul maghiar și-a exprimat regretul că o pare din presa franceză, discută in ultimul timp posibilitatea unor neînțelegeri intre Franțași Ungaria. * Ungaria nutrește o mare simpatie pentru poporul francez, cu care este înrudit prin cugetare. Cred că dușmănia pe care ne-o arată unele ziare este datorită unei intenții care ni se atribue în mod nemotivat, anume că Ungaria ar vrea să modifice politica sa internațională. O asemenea modificare este cu neputință de îndeplinit, căci ar aduce știrbire păcea. Este greșală iarăși că Franța își închipue că, mai curînd sau mai tîrziu Ungaria, se va desface de Austria UN LUCRATOR PĂRĂSEȘTE BISERICA CATOLICA Fraga, S6 August. — „Pravo Licu" anunță că lucrătorul Wenzel Vasincka a înștiințat prefectura dîn,Smidov că el și cu soția sa au părăsit biserica catolică. ■Eri apăru la locuința lucrătorului ■ medicul circumscripției, d-rul Wolf, cu ordin din partea prefecturei de a examina starea mintală a femeei lucrătorului și de a stabili dacă de buna voie a ei a părăsit biserica catolică. Alegerea dela Camera de meserii NEMULȚUMIRILE MESERIAȘILOR Se știe că Duminică a avut loc alegerea unui nou membru al Camerei de meserii și că a fost proclamat ales de Tache Georgescu, candidat al meseriașilor partizani ai guvernului în contra candidatului meseriașilor independenți Cum însă pentru a se asigura »această reușită s’a recurs la mijloace nelegale, printre meseriași domnește o vie nemulțumire. In acest scop e vorba Sa se țină zilele acestea o adunare a membrilor comitetelor corporațiilor și să se discute atitudinea ce trebuiește luată în aceste împrejurări.De asemeni se va ține Cft descurînd o mare întrunire în unadin sălile publice spre a se discuta aceiași chestiune. Intrucît privește pe membrii Camerei de meserii, însă și o bună parte din aceștia sînt nemulțumiți de modul cum s’a efectuat această alegere și mai ales a făcut o rea impresie printre aceștia faptul că ei, ca membrii ai Camerei de meserii, n’au fost aduși să asiste în sala de vot ci au fost siliți să staționeze în stradă. Cum și aceștia au motive temeinice de a contesta alegerea făcută în persoana d-lui Take Georgescu el sunt hotărâți să facă demersurile de rigoare pe Ungă cel în drept, pentru a anula, a loserna. ’ Criminal salmaniac GALAȚI, 30 August. — Acum vre-o lună de zile a sucombat în comuna Măstăcani în împrejurări suspecte un locuitor al cărui nume ne scapă. S’a constatat atunci de către cei chemați să verifice moartea, că locuitorul murise intoxicat cu lapte acru. Cu acest diagnostic cauză a morfei se și făcu Înmormîntarea Joi 20 August cor., se predă însă secției de jandarmi din comuna Măstăcanî locuitorul C-tin Coman, care declară că el e ucigașul presupusului intoxicat. Parchetul sesizat ordonă dezgroparea cadavrului și autopsia făcută dovedi urme izbitoare de strangulare. Coman a fost arestat.— Pedro. VRUTE ȘI NEVRUTE DE € 12 ? Au răgușit cel cari îndrumează nația, tot dîndu-i sfaturi cum să-și ducă viața, cum să se îmbrace, cum să se spele, cum să muncească, — în sfîrșit poporul ’e dăscălit un fel și chip ca să poată trăi cît mai bine, mai eterat, mai frumos. Foarte bine fac descălecii aceștia, dar mai bine ar face dacă pe lingă un car de vorbe, sau, mai bine zis, în loc de un car de vorbe, ar fi și un dram de fapte. Poate nu s'ar lumina atît de mult poporul, dar mai prețioasă mină de ajutor i-ar fi și mult mai bine i-ar prinde, o faptă la vremea ei, fie ea cît de mică in aparență. Așa, să arăt un caz dintr'o mie. Vagoanele căilor noastre ferate sunt împărțite in clase. Cele de clasa II-a sunt un adevărat isvor de cazne pentru călători. Urice, prost întreținute,lipsită de cfil mai elementar, confort. Dar, să zicem, că pentru țopărțani sunt destul de bune, poate chiar prea bune, și astea. Dar, cabinetele acelea mici, zidite la un colț al vagonului, și unde mai jus călătorul intră, din cînd în cînd, — la celelalte clase, 1 și a H, — lasă că sînt mai elegante, cu oglindă, mă rog, lux, ca la boerî! — dar se găsește și un lavoar către e absolut necesar. La clasa IlI-a nu e lavoar . Acuma, mă ’ntreb eu, așa, ca prostu. . . Adică de ce călătorii de clasa IlI-a nu s’ar spăla și ei ? Ei n’au nevoe? Numai boerilor le e îngăduită operația aceasta atît de necesară și higienică ? Pentru ceilalți muritori mai simpli e spălatul un lux ? ■ Bănci de lemn ție, dar ’oare ar Sărăci statul dacă ar întrebuința și cei de la clasa II la puțină apă ? Nu, rău, dar Stai și te crucești ce frumos, ce inteligent, o aduc din condeia maî marii noștri. Au ei o chibzuială, o tragere de inimă, și o pricepere Ia toate, de te minunezi ! Haide, fac un legămînt f care "din stăpînilor lî noștri poate Să-mi argumenteze de ce la clasa Ula nu e nevoe de apă, — aceluia mă leg, să-i trag niște osanale în această rubrică ca să ajungă cel mai miare om al țarei noastre ? s . .j Să vedem7 ''Maxim!« - ■ - t CONCENTRĂRILE ■i corpurile 1, 2, 3 și 4 de armată Ministerul de războiu publică următoarele amănunte asupra concentrărilor corpurilor, 1, î, 3 și 1 de armată;, Cu începere dela 10 August toate trupele corpurilor de armată au fost concentrate în talburile regionale sau în terenuri libere, pe divizii, brigade sau regimente. Duratat concentrăreii va fi de 22 de zile. Au luat patrie la acepte concentrări pe lângă trupele sub arme și contigentul de rezervă 1903. Completașii 1905 au urmat regimentele în taberile alese, iar rezerviștii 1903 au rămas la reședința regimentelor, la batalionul de rezervă respectiv. Cu începere de la 21 August rezerviștii 1903 au fost descomcentrați, iar complectași 1905 urmează a se desconcentra pe ziua de 31 August. 1 * Taberile au fost alese deprexte de garnizoanele de reședință. Inapropiere de ape, pe terenuri sănătoase, unde se găsește apă de băut și adăpat îndeajuns precum și umbră pentru adăpost pe timpurile călduroase. Ofițerii și trupa au fost instalați în corturi sau barace. Toți ofițerii de orice grad au stat în tabără la unitatea lor. Bunul trai al trupelor a fost asigurat atît prin serviciul intendenței cit și prin îngrijirea capilor de corpuri. * S’a suprimat mîncarea de post,iar în zilele de exerciții, de mișcări tactice și de luptă, nu s’a dat hrana rece decit dimineața, seara preparindu-se mîncare scaldă. Instrucția In aceste tabere s’a urmat după programul general de instrucție al armatei, aidică perioada a IlI-a, școala batalionului, regimentului și a brigadei, făcindu-se în vederea manevrelor de toamnă exerciții de mișcări tactice și de luptă cu trupe de toate armele. Desconcentrarea va începe astfel ca regimentele să reintre prin marșuri pe jos în garnizoanele lor pe ziua de 30 August, iar în 31 August să se desconcentreze contingentul de complectare 1905. * Programul general de instrucția pe anul 1909-910 se va încheia cu perioada a IV a de instrucție, care va avea loc în luna Septembrie. In această perioadă se vor face exerciții și manevre pe teren necunoscut, la care vor lua parte pe lingă trupele sub arme contigentul I de complectară 1908 (trupe ,pe 2 ani) și 1907. ,(trupe pe 3 ani. idStem*»* A 0 Concentrările din anul acesta au dat cu totul altă îndrumare rostului taberilor. Din acest an s’a pus început terminărea unei vieți cu adevărat ostășească atît în tabere Cit, și la manevre. S’a oprit transportul în tabere sau In terenuri libere, atît pentru trupă cît și pentru ofițeri a oricărui obiect neprevăzut a ee lua In campanie. Trupa și ofițerii trebue să se găsească In tabere sau manevre cu aceelași bagaje ca și In campanie. Nimic nu trebue s-o oprească In loc. Hrana și sănătatea trupei a fost și este preocuparea de căpetenie a tuturor capilor ierarhiei. Traiul și hrana ofițerului s’a apropiat mult de aceea a soldatului. Poporele de altă dată cu numeroasa și grea veselă au dispărut. Fiecare ofițer e datorat și avea vesela lui de campanie. Hrana lui e cumpărată mai adesea uscată și rece, supa caldă și felurile de mîncare ale trupei, precum și conservele militare sunt regula generală, formează lista lui de mîncare pe timpul concentrărilor și manevrelor. Ținerea corpurilor departe de garnizoanele lor și înlocuiri sănătoase, a avut ca rezultat pe lingă o instrucție temeinică și numai în vederea războiului o stare igienică a trupei din cele mai excelente. ~ a 1 __| jj| Aci s’a servit un dejun copios Taf care a asistat prințul Ferdinant, L’ Grădișteanu, col. Iliescu, cap. Rocsetti,, căp. Manu, căp. Stîrcea și inginer Șerban Ghica. D-na Maria Grădișteanu, n’a putut lua parte la dejun, fiind inconvalescență, însă principele a ținut să-i facă o vizită înainte de dejun. După dejun, prințul Ferdinant a plecat într’o trăsură direct la gară, însoțit de d. Grădișteanu, iar la 4 d. a. trenul princiar a plecat spre București. — Grig. La Buzau BUZĂU, 30 August. — Azi noapte la orele 1 și jumătate, cu tren ispecial a sosit în localitate principele Ferdinand, inspectomt general al armatei, pentru a azista la manevrele detașamentelor ce compun divizia V-a. Noaptea a petrecut-o în vagon. La orele 8 și jumătate dimineața a plecat la locul manevrelor în automobilul princiar însoțit de alte automobile cu personagii dim localitate. Mersul manevrelor s’a desfășurat în maiul următor: 1 . Au fost trei partide comandate una de colonel Radian; alta die lt.-colonel Minculescu care a operat de-o parte venind din spre direcția Mizil contra partidei colonelului Mircescu ce venea dinspre Cîraiești și Vernești. Manevrele acestor partide au fost foarte interesante atît prin faptul că temele au fost date de principele Ferdinand cit și prin subiectul lor. La orele 9 a început acțiunea tuturor detașamentelor margind unele contra altora, iar Intîlnirea a avut loc in împrejurimile s satului Lipia unde principele Ferdinand a făcut și critica acestor manevre cari au reușit pe depiltat Principele a rămas foarte mulțumit. La orele 3 a avut loc defilarea trupelor In fața principelui. S-a distins regimentul Buzău care ai atras atenția prințului. Tot timpul marrșului trupelor, turirscipele a însoțit coloanele pentru a lua informațiunii de direcția ce trupele urmau în marșul lor de apropiere. . Prințul a fost însoțit tot timpul de d. prefect Gheorghe Georgescu. La orele 4 a părăsit fitiaguJi nostru. — P. Berea. Ministru bolnav D.Ruan Ministrul de agricultură al Franței se află de cîtva timp greu bolnav. Se crede că Ruan nu va mai putea să se ocupe de departamentul g.1 cănii Lifiului ISSIS- " Manevrele și inspecțiile prințului Ferdinand 1 In tabăra Sihlea (SIHLELE (R.-Sărat), 28 August— Aseară la 10:40, principele Ferdinand a sosit cu un tren princiar la gara Sihlea, unde a descins. Dînsul era însoțit de colonelul Diesen, căpitanii Manu și Rozeti și Stircea căpitan de cavalerie. Principele a dormit în vagon, iar dimineața la 8 după ce a luat ceaiul, a plecat cu însoțitorii săi pe cîmpul manevrelor, în apropriere de comuna Obregița. Aci, s’au desfășurat luptele între reg. 9 infanterie R.Sărat, 10 infanterie Putna, 11 și 15 artilerie Focșani și 7 călărași Brăila. La aceste manevre a asistat și d. general de divizie Hîrjeu. Poliția a fost condusă de căpitanul de jandarmi din R.Sărat d. căpitan F- Paplica, secondat de administratorul de plasă Alexandru Gherghel. In urmă trupele s’au retras, iar principele a trecut cu însoțitorii, în 2 automobile, la splendidul castel din Sihlea a d-nei Maria C. Grădișteanu, unde a fost primit de d. I. C. Grădișteanu, fost ministru fie ju, •aleț Purluț ----1 Artiștii celebri Joseph Kainz Marele artist r de la „ButtylU theater* Josef Kainz, atit de iubit de publicul vienezt se află de cirva 'timp bolnav. ’ Aproape toată vara el a fost internat într'un sanatoriu. ' Cînd S’am început repetițiile și lumea Se aștepta să-l vadă pe Kainz părăsind sanatoriul, el a fost transportat într-un alt sanatoriu deoarece i se redeșteptase o boală veche a lui. In ultimul timp știrile cari se dedea asupra mersului boalei lui erau foarte pesimiste. Acum se anunță că sunt speranțe bune ca acest mare artist să mai apară încă pe scenă la sesiunea tearaid care începe in curînd ,y . ——*------ Groaznica furtună din Prahova Ploești, la August. <— A zi pe la orele A dimineața, o teribilă vijelie s'a dezlănțuit asupra orașului nostru. Nouri groși de praf și vântul puternic, făceau imposibilă circulația pe strade a pietonilor și chiar a trăsurilor. Pe la orele L, a început d tnspăimîntătoare furtună, însoțită de puternice manifestațiuni electrice și apoi urmată de ploaie.Mulți pomi au fost rupți, iar construcțiile mai nevoioase au fost prăbușite. Ploaia, a potolit furtuna. Asemenea furtună a fost și în județ, ceia ce a avut de rezultat întreruperea circulației telegrafice, și telefonice. — Stavăr. --------*------ Vizita misterioasă a unui vapor rus GALAȚI, 30 August. Duminică seara a sosit în port vaporul rus „Patriot“. După ce a fost supus reglementărei desinfecției, vasul rus n’a stat decît o jumătate de oră în port și a Plecat îndreptinduse spre Reni. Vaporul n’avea nici pasageri și nici mărfuri. Căpitanul vasului întrebat de rostul acestei vizite, a declarat că nu poate da altă deslușire decit aceea că a fost ordonată de la Odessa, Pedro.