Dimineaţa, septembrie 1910 (Anul 7, nr. 2335-2364)

1910-09-15 / nr. 2349

Y r < < « ♦ I * fI » iiiiL1!. • ii, — Nb. PUBLICITATEA: CONEDATĂ EXCLUSIVĂ, Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgeviei, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 Miercuri 15 Septembriu .... DIRECTOR CONST. MILLE Abilijärfieott’« VW Direcția si Redacția: cu kis sau— MM -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LDMW 1*1 HK industria noastră petroliferă — Asupra unui studiu critic al d-lui Gogu Ștefănescu — -------- Ultima mișcare a petroliștilor a pus din nou în discutiune situatiunea industriei noastre petrolifere. Cu acest prilej ni se pare de multă actualitate un scurt studiu critic-documentar asupra cauzelor care discreditează indusria de petrol romînească, studiu nu de mult publicat și datorit d-lui Gogu Ștefănescu din Cîmpina, unul dintre marii noștri industriași de petrol, bine cunoscut în lumea industriei petrolifere și din țară și de peste hotare. In studiul acesta se spun multe adevăruri și poate adevăruri crude cu privire la acei cari, indiferend de mijloacele întrebuințate, caută să discrediteze, cu sau fără rele intențiuni, bogățiile petrolifere ale solului romînesc, bogății valorificate mai cu osebire din ultimii șapte ori opt ani cel mult. Nu știm cum va fi fost primit acest studiu de către cei interesați, de către cei vizat! prin criticele d-lui Gogu Ștefănescu. Adevărul este, însă, că e un studiu care prezintă tot interesul pentru cei ce vor să-și dea seama de cauzele cari, în bună parte, contribuesc în chip direct la discreditarea industriei de petrol romînească, cauze prea mult bogate în urmări dăunătoare , industtriei noastre petrolifere. Analizînd, deci, de-opotrivă, cauze și efecte, autorul acestui studiu critic documentar închee cu o serie de concluziuni, cari înseamnă ,soluțiune pentru remediarea stărei rele de lucruri, în contra căreia dă alarma, zugrăvind-o în culori, cari, bineînțeles, nu vor fi pe placul celor mai mulți In studiul d-sale, d. Gogu Ștefănescu face de la început o constatare, pe care o prezintă ca pe un adevăr necontestat al realitatei lucrurilor: „păminturile noastre conțin și cantități enorme de petrol și foarte la suprafață“. Date fiind, prin urmare, aceste condițiuni determinante de calitate și cantitate a petrolului, precum și adîncimea minimă la care se găsește, autorul vede în ele motive mai mult cari să atrag capitalurile străine în exploatarea terenurilor noastre petrolifere. Pierind de la acest adevăr, d-sa se întreabă, și cari ar mai fi atunci condițiunile la cari ar trebui să corespundem ca să atragem capitalurile străine în industria noastră petroliferă? La această întrebare, marele industriaș de la Cîmpina răspunde cu o altă constatare: deși avem petrol mult, de calitate superioară și la suprafață, lucrători buni și situațiune geografică admirabilă, cu toate acestea cele mai multe societăți de petrol de la noi fac afaceri dacă nu dezastruoase, dar mediocre. De aci înainte începe partea cea mai interesantă a studiului. Constatînd, după cum se vede, efectele în primul rînd, d. Gogu Ștefănescu pornește în cercetarea cauzelor. O primă cauză explicativă a afacerilor mediocre pe care le fac societățile petrolifere la noi, d-sa o vede în însuși chipul de a se constitui al acestor societăți, cari, în marea majoritate a cazurilor, prezintă o disproporție surprinzătoare între capitalul inițial și cel social, disproporție care, în chip fatal, duce la rezultate mediocre în cazul cel mai fericit. Continuînd studiul, d. Gogu Ștefănescu face cîteva constatări asupra modului cum suntem văzuți în străinătate, nu uită, în acelaș timp nici să se ocupe de recrutarea personalului conducător al societăților petrolifere și atingînd și chestiunea interesantă a consiliilor de administrație, în care vede iarăși o cauză a răului, trece la capitolul final, asupra căruia va trebui să insistăm în chip mai deosebit. " •" Modul cum sîntem reprezentați în străinătate ca stat, și mai ales comercialmente, formează obiectul discuțiunea din această parte ultimă a studiului d-lui Gogu Ștefănescu, și, bineînțeles, tot cu titlul din cauză explicativă a rezultatelor lor mediocre, pe cari le-au obținut pînă acum societățile petrolifere în exploatarea bogățiilor solului romînesc. După părerea distinsului mare industriaș de la Cîmpina, chipul cum sîntem reprezentați în străinătate e pur și simplu scandalos, pentru că atît miniștrii noștri plenipotențiari ca și consulii comerciali, foarte puțin în Curind cu starea industrială și comercială a țarei, nu fac nimic ca să risipească atmosfera defavorabilă ce ni se creiază în străinătate prin criticele râuvoitoare a celor ce nu ne cunosc. Diplomația noastră constituind mai mult un apanagiu, continuă a avea un rol învechit, un rol de paradă, care nu numai ,că nu aduce nici un serviciu tarei, dar o deservesc în interesele ei cele mai de căpetenie. Drept încheere a studiului d-sale critic, d. Gogu Ștefănescu mai pune în evidență atitudinea dăunătoare a camerilor noastre de comerț, cari, în verificarea aporturilor sociale ale societăților petrolifere, se mărginesc să facă numai oficiu de înregistrare. Acesta e, în scurt rezumat, interesantul studiu critic documentar de curând publicat, studiu interesant și prin adevărurile dureroase.ce constată și prin forma în care sunt spuse adevărurile acestea. ALEX. MAVRODI Accidentul de tren din Brăila BRAILA, 13 Septembrie.— Trenul accelerat care trebuia să sosească ori dimineață la orele 5 și jumătate a Intrat în gară cu o întârziere de două ore din cauza unui accident Întâmplat în gara Albești. In apropiere de această gară trenul a izbit o mașină de treerat care traversa linia ferată. Massima a fost aproape cu totul distrusă, iar trenul a suferit mari stricăciuni.—Verno. Statua lui Cuza O scrisoare a d-lui Cane . D. N. Gane, primarul orașului Iași, a adresat d-lui Ghica-Delemi, președintele comitetului pentru statuia lui Cuza, o scrisoare cu privire la Ultimele agitații făcute în jurul statuei. In această scrisoare, printre altele d. Gane spune: „Aflăm cu mare regret, că d. profesor Cuza care a fost însuși de părere să se întțe statua pe locul ales de comitet, caută acum să agite opinia publică pentru a ne impune așa numita piață a Unirii, care n’are nici o tradiție istorică, fiind înființată abia de cîțiva ani“. Mai departe d. Gane cere convocarea unei ședințe plenare a comitetului, pentru a se lua o hotărîre definitivă în această afacere. — Dan. Lucrătorii streini O DISPOZIȚIE A MINISTERULUI DE INTERNE In urma cererilor făcute de diferiți agricultori pentru introducerea de lucrători străini In țară pe la frontiera Bucovinei, s’au luat următoarele dispoziții : Nu se va autoriza să se introducă lucrători străini decit în urmărtoarele condiți unii : 1) Dacă are un contract încheiat cu lucrătorii agricoli, conform legei tocmelilor agricole înainte de închiderea frontierei (1 Septembrie); 2) Lucrătorii vor intra numai prin punctul Burdujeni în grupe de cel mult 50 oameni pe zi; 3) Lucrătorii voți trebui să probeze cu acte clare fătorie localitatea de unde inteasc Proprietarii și arendașii VoreW răspunzători de starea Barinară, a lucrătorilor activișî, obligîndu-se în scris a îndeplini toate dispozițiunile care le vor fi prealabil impuse de direcția serviciului sanitar, precum: o hrană higienică și obligațiunea de a avea un doctor în localitatea unde vor munci lucrătorii care să-i viziteze zilnic. Aceste autorizațiunî nu vor fi date de către direcția serviciului sanitar de cit 'special fiecărui proprietar sau arendaș, cine va fi îndeplinit dispozițiunile arătate mai sus. Totdeodată, punctul Mamornița se deschide, dar numai pentru eșit. Intrarea rămîne interzisă. Persoanele cari es prin acest punct, se vor întoarce prin punctul Burdujeni. * Starea semănăturilor Județul Olt. A căzut ploaie în mai multe localități din județ. Treeratul nu s’a terminat încă. Porumbul, cu mici excepții, e periclitat din cauza secetei. Viile vor da o recoltă slabă din cauza manei. Ogoarele se fac în condițiuni bune. Județul Vlașca. Timpul e frumos, dar rece. Treeratul griului continuă. Semănatul rapiței și al griului a început. Livezile se prezintă în condiții bune, grație ultimelor ploi. Viile vor da o recoltă slabă. Județul Fălciu: Arăturile pentru toamnă nu se pot face din cauza secetei. Porumbul e copt, în curind va începe culegerea lui. Islazurile cu desăvârșire uscate. Culesul viilor a început. Se simte foarte mare lipsă de ploaie- Discursul d-lui Bădărău CITEVA DECLARAȚII INTERESANTE Am dat la timp darea de seamă a întrunire! comitetului executiv al clubului conservator-democrat din Iași, întrunire la care, după cum se știe, au vorbit d-nii Fleva și Bădărău. Reproducem azi după ziarul „Opinia" cîteva declarații interesante ale șefului conservator-democrat de la Iași. După ce arată că partidul conservator-democrat are datoria de a continua opera economică începută, d. BădărăCi spune: „Ca partid conservator, avem de luptat cu unele superstiții strîns legate de ideia conservatoare. Pînă mai era ideia aceastta era bazată pe clasa socicstă și boerimea țării era în special adaptată ideii conservatoare. „E în tradiția partidului ca direcția ideii conservatoare să a aibă un boer de clasă. Contra dhestei erezii noi am luptat cu succes, dar am răpus-o? Nu, ea persistă, și pare că de sus de tot este pornită ideia că partidul Conservator trebuie să aibă o directivă de clasă. „Și cum nu mai putem dispune de noi, s'ar putea întîmpla ca factorul suprem să silească partidul a primi cu resignare această erezie. Ce vom face atunci? Să ne deprindem cu ideia unui moratoriu politic: zăbava ce va fi in dirigiuirea noastră pentru cițiva ani va fi răsplătită pentru țară cu opera noastră economică și socială, pe care vom ști s'o dăm la vreme. De aceea, plecînd de la aceste premize am susținut totuși că un partid politic trebuie să se ocupe nu numai de trebile sale dinăuntru, ci și de raporturile sale externe, întru cit trăește intre ele și își dă coate cu ele. Și atunci ne întrebăm, o agitare sălbatică și furioasă ne-ar folosi? Eu cred că nu or? Și cum, și ori și cu cine s'ar face colaborarea apropierii numai, noi n'avem interesul să înăsprim raportul. De aceia găsesc și eu că formula d-lui Eleva e cea mai cuminte: să ne retragem din parlament. „Cu aceasta vom grăbi căderea guvernului căci vom înlesni motivele schimbării din regim. „Uaestatea sa regele, spune la toți cari vorbesc cu dînsul că pînă acum nu găsește motiv de concediare a guvernului și ne roagă pe noi să i-l găsim. El ne cere să ne impăcăm. Se vede insă că nu se poate. Retragerea din parlament ar fi un motiv puternic de a îmboldi pe suveran să avizeze. „Dar, șeful vine mîine, închee d. Bădărău și ne vom întruni în comitetul executiv central. Noi ducem de aici numai impresii; șeful ne va arăta care este acțiunea pe care trebue s-o urmăm, și vom urma-o cu toții".—Dan. VRUTE ȘI NEVRUTE Triponnițe din trenuri Pentru d. director general al C. F. R. Cu cucoanele îmi place să discul de-ale gospodăriei. Politică, literatură, sociologie, — astea 's rezervate pentru noi, bărbații. — Ai pus murături anu ăsta, coniță ? Cite butoaie ? Dacă ai pus și pepenaș, să-mi trimiți și mic cînd s'or acri, — întrebam, ori, pe o nostimă cucoană, la care eram „în vizită Dar cuconița mea era foarte supărată, iar întrebarea pusă o mîhni și mai mult. — N'am pus nimic și nici nu pun. Vai de toamna în care intru acum. Numai eu știu ce-o să trag. Și cuconița mea începu să plîngă. sfi De, chestia devenea serioasă. De la pepenașî să treci la lacrimi — făptui te pune pe griji, începui s’o iau cu binișoru pe biata femee, și, deodată, își descărcă inima, isbucnind: — „Scrie, domnule, la gazetă, că-i o adevărată nenorocire ! „Acuma d-ta Știi, barbatu-meu —n’așî mai avea parte de el !— e voiajor comercial. Muncă grea, retribuție proastă, — dar, în sfîrșit, dacă ești om de treabă și, așezat, o mai duci. „Vezi insă că, dela o vreme, s’a pus Pe jucat cărți in tren. Știi d-ta, domnule, ce se petrece prin trenuri ? E o grozăvie! Se 'nchid voiajorii cite patru intr'un compartiment — sub paza ocrotitoare a conductorilor —și’î trag la pocher de răni,în leftem. E mai rău Ca la club. E o jefuire curată ! „Iar tu, nenorocită nevastă, l'aștepți cu inima friptă toată săptămîna — iar el cînd vine e bosumflat, amărît și fără o para în pungă. „Și, într’o astfel de stare sufletească, nu Se uită nici la tine, — și l’am așteptat o săptămînă, doar ! — nici la copii — nu-i arde, în sfîrșit, de nimic. „Ei, spune d-ta, viața-în stal ? Și mai vrei să mai pui și murături /“ D-le Cottescu, aibî milă de suferințele acestor simpatice și amărîte femei, și dă ordine strașnice. De Dumnezeu, vagoanele C. F. R. nu sînt tripouri,iar conductorrii nu-s doar comisari cari să patroneze pe jucători... Maximin VIZITE PRINCIARE La manevrele noastre — Prințul Wilhelm Ziarele oficioase au anunțat acum cîtva timp că la manevrele noastre vor asista și fiii împăratului Wilhelm. Știrea aceasta inexactă a fost reprodusă și in presa străină. N’a fost însă vorba de fiii lui Wilhelm II împăratul Germaniei, ci de fiii prințului Wilhelm de Hohenzollern de Hohenzollern, fratele principelui nostru moștenitori Ferdinand. Cei doi fii ai prințului de Hohenzollern, anume Wilhelm și Frantz Iosef, vor sosi în curând la Sinaia. Ei sunt invitați de rege ca să asiste la manevrele armatei române. Holera in țari TRUPE LA GRANIȚA AUSTRIACA IAȘI, 13 Septembrie. — In urma unui ordin al ministerului de războiți, trupele de pe malul Prutului vor fi mutate la granița Austriei. Dan CAZUL DE LA T.-SEVERIN SE DEZMINTE S’a anunțat pe ziua de ezi un caz suspect de holeră la Turnu- Severin.- D-na Bulighin, care sosește din ținutul Saratov (Rusia,), în vizită la șeful depoului de cale ferată din localitate. In timpul nopței d-na Bulighin a fost apucată de vărsături și — după simptomele prezentate — cazul a fost declarat de holeră asiatică. S'au luat imediat măsurile necesare de izolare și s’a trimis materiile vomitate — spre examinare ,— laboratoriilor din Craiova și București. Căutînd să cercetăm în mod oficial această știre, ne-am prezentat, aseară la d. inspector dr. Slătineanu, de la direcția sanitară, care este însărcinat in special cu holera în țară. D-sa ne-a comunicat că în cazul de la Severin nu este holeră asiatică. D-sa ne-a rugat să comunicăm oficial acest lucru: moartea d-nei Pasteur Zilele acestea a încetat din viață d-na Pasteur, văduva nemuritorului bacteriolog, căruia omenirea îi datorește atîtea descoperiri mari în domeniul științei medicale. Defuncta a fost un prețios sprijin marelui ei soț, în spinoasa dar glorioasa sa carieră. Văduva Pasteur Dizolvarea Dietei finlandeze Petersburg, 23 Septembrie. — „Novoye Vremia” află din Helsingfors că guvernul rus, pentru a nu da ocazie deputaților finlandezi să devină „martiri” a hotărît să disolve dieta finlandeză. Ca motiv se va invoca inactivitatea dietei. In legătură cu aceasta sîntem informați că ministrul Finlandei generalul Sangho a plecat intr’un concediu de o lună; presudiul sfi&ra#i ® eî definitiva,' ' Contramandarea manevrelor din Moldova După cum am mai anunțat manevrele parțiale cari trebuiau să aibă loc în Moldova, s’au contramandat, mărginindu-se numai la lupte și exerciții în taberele respective regionale, și aceasta din cauza lipsei celor 11 batalioane cari sunt utilizate de-a lungul Prutului pentru paza holerei. Accidentele aviațiunei Petersburg, 13 Septembrie. — Aviatorul Kuzminsky, un nepot al marelui scriitor Leo Tolstois, a căzut ori, în timpul unui zbor, fractuindu-șî un picior. -----—*------- Fraudele dela corporații MESERIAȘII LA PMÄJL-MINIS TRU ȘI LA PREȘEDINTELE CAMEREI DE COMERȚ.—MASURILE POLIȚIEI Conform hotărârii luată la întrunirea ce a avut loc Duminică dimineața în sala clubului meseriașilor, ori dimineață s’au întrunit la acest club numeroși meseriași spre ,a se divice să înmineze un memoriu primului ministru și președintelui Camerei de comerț. In acest memoriu meseriașii expun numeroasele furturi săvîrșite de funcționarii corporațiilior, fără ca autoritățile superioare de resort să îi luat măsurile ce se cuvin. Se mai arată în memoria că vinovați de neregulile din corporații sînt numai funcționarii iar nu meseriașii cari în majoritatea cazurilor au numai partea de conducere morală a corporațiilor. In fine se cere prin acest memoriu ca funcționarii vinovați să fie îndepărtați din corporații și aduși în fața justiției, fapta lor constituind un delict penal. Pe la orele 11 meseriașii s’au dus la Camera de comerț unde au fost primiți de d. Hagi Tudorachi președintele acesteia.. Meseriașii după ce i-au înmînat memoriul, i-au expus și verbal nemulțumirile ce domnesc printre meseriașii din Capitală. D. Hagi Tudorachi le-a promis că în curând va fi convocată Camera de comerț spre a se discuta asupra situației din Camera de meserii care n’a mai fost convocată de multă vreme și sub a cărei conducere se află corporațiile. De aci meseriașii s’au dus la d. prim ministru l unde în lipsa d-lui Ionel Brătianu au fost primiți de șeful d-sale de cabinet d. Berceanu. D-sa ,a luat memoriul spre a-l studia și a comunicat meseriașilor ca Sîmbătă să se prezinte din nou la acest minister spre a li se indica data cînd vor putea obține o audiență la d. prim ministrul . La Cameră de comerț au fost postați numeroși polițiști. In subsol se afla o companie de sergenți de stradă. Nu s’a petrecut însă nici un nirinenț, ' “ ' , * -I íl'Üjíá '•» . ' • , • CONVENȚIA TURCO-ROMÂNĂ CELE TREI ARMATE Situația militară a Turciei, Bulgariei și Românie! Un important articol din „Le Temps“ i,te Temps,' care ne-a sosit ori la redacție (cu data de 24 Septembrie) publică următorul foarte interesant articol: .... . Convenția turco-română aduce în situația militară din peninsula balcanică o schimbare complectă. Imperiul otoman, care părea că e într’o poziție neprielnică față de bulgari, nu mai are ce se teme din partea ■lor și va putea să’șî continue opera de reforme pe care a întreprins-o fără să se îngrijească peste măsură de avertismentele sau amenințările lor. Defectele armatei turcești .Când in Octombrie 1908 prințul Ferdinand sfărâma ultimele legături cari îl legau de Turcia, putea să privească cu încredere sfîrșitul unui conflict eventual cu suzeranul sau din ajun. In adevăr, armata otomană prezenta o vedere impunătoare cu cele șapte corpuri de armată ale sale, sprijinită de numeroase divizii de rezervă, fără a socoti milițiile și gloatele de curzî și albanezi. Dar această situație strălucită nu exista decât pe hîrtie. Teoreticește, guvernul putea să cheme sub drapel In caz de razboi, aproape un milion și jumătate de combatanți; în realitate peste o treime a contingentului nu minuise niciodată o pușcă; aproape o altă treime, petrecând numai câteva zile la cazarmă, nu mai era in stare să facă campanie. In sfîrșit, unitățile de a doua linie dispuneau de un utilaj neîndestulător în ce privește artileria și serviciile de tot felul; pentru cele mai vechi nu se prevăzuse nimic, nici chiar cadrele. De altfel, lipsa de instrucție și de organizație nu era singurul defect al armatei turcești; ea suferea și de alte slăbiciuni, datorite situației sale geografice și politice, întinderea teritoriului imperiului și lipsa de căi de comunicație fäceau extrem de încete și de anevoioase mobilizarea și concentrarea; apoi, o mare parte din cele mai bune trupe era ocupată cu operații de poliție în Macedonia și în Arabia sau imobilizată in districtele îndepărtate din Asia și Africa, districte unde credința indoetnică trebuia sprijinită prin prezența a numeroase batalioane, așa că o proporție însemnată din elementele cele mai sigure rămânea nedisponibilă sau nu la îndemână la începutul ostilităților în Europa. Valoarea armatei de asemenea nu era sigură, nu pentru că ar fi scăzut calitatea soldatului otoman, ci pentru că regimul hamidian exercitase și aci, ca pretutindeni, în curs de treizeci de ani, înrîurirea sa vătămătoare, nimicind orice inițiativă printre șefi și împiedecînd să se dea soldaților o instrucție serioasă. Mareșalul german von der Galtz, omul care cunoaștea mai bine armata turcească, căreia i-a fost multă vreme călăuza, ne-a informat în această privință printr’un studiu plin de detalii precise și pitorești. După dineul, sistemul de spionaj și de delațiune instituit de fostul sultan constitue cauza de căpetenie a decăderei forțelor militare ale Turciei. Pentru a se bucura, de favoarea suveranului și a înlătura, pe rivalii lor, consilierii care îl înconjurau nu aveau alt mijloc decit să îi descopere mereu existența unor închipuite comploturi și să înmulțească arestările unor pretinși revoluționari; se stabili astfel un fel de licitație, care făcu zi cu zi mai multe victime, mai cu seamă printre funcționari și ofițeri. Aceștia, ca să-și păstreze slujba și chiar libertatea, se vedeau nevoiți să se închidă în casele lor și să se ferească cu mai mult de a se arăta în public. Chiar ministrul de războiul și cei mai înalți demnitari ai armatei trăiau într’o neliniște vecinică într’o așa neliniște că de teama unor acuzații posibile apucau întotdeauna același drum pentru a se duce la biroul lor și nu se abateau niciodată de pe dînsul. In garnizoane, ofițerii nu mai eșeaă de acasă decit ca să se ducă la cazarmă, unde stăteau cu oamenii lor, nu îndrăzneau măcar să facă plimbări călare. Niciodată instrucție afară, manevre, trageri. Trupa primea numai o instrucție teoretică și nu era aduoată decit pentru exercițiile trebuincioase paradei și cari se făceau în curțile cazărmilor. Reorganizarea militară în Turcia se poate închipui ce devenisez armata după vreo cîțiva ani de acest regim. Soldatul turc,putret niciodată n’a avut ca virtuți dominante inițiativa și activitatea, se transformă într’un automat sadea, ofițerii deveneau greoi, pierdeau vlaga fizică și intelectuala, îmbătrineau înainte de vreme. In luptele cu bandele macedonene și cu beduinii din Yemen, trupele otomane au arătat că n’au pierdut nimic din curajul și din tăria lor cea veche, dar inerția șefilor, încetineala mișcărilor lor, necunoașterea serviciului de campanie și a manevrelor de luptă, paralizară aceste calități și înlesniră răsculaților să le scape mai întotdeauna. Revoluția din 1908 a suprimat cauzele răului care ruina armata, l a cărei regenerare au intraprins-o ținerix teci astetei au luat puterea. Apatiei și toropeler îi urmează o activitate nemăsurată. Exercițiile pe tot felul de terenuri, manevrele de garnizoană, odinioară necunoscute sunt acum la o regulă. Fiecare zi vede o reformă nouă. Armamentul și echipamentul sunt îmbunătățite; un tun modern intră în serviciu; truipa primește o ținută de campanie bună. Apoi, se curăță cadrele, se reorganizează școlile și girulpul marilor unități. In sfîrșit și mai cu seamă, guvernul nu s’a temut să facă votată de Cameră incorporarea tinerilor nemusulmani, excluși pînă aci de la orice serviciu militar. Această măsură, care echiva Kocială, va fi aplicată în curînd1. O remaniare așa de radicală și așa de dorită n’ar putea să se îndeplinească fără de ciocniri, fără zguduire, nici chiar fără oarecare dezordine. Nu se doboară nepedepsit o mașină veche de cîteva veacuri, nu se rupe cu tradiții îndepărtate fără a provoca impotriviri. Va trebui, deci, vreme ca nouile principii să se aclimatizeze, pentru ca sforțările tinerilor turci săi dea roade. Perioada de tranziție actuală va fi lungă și e de nevoe ca nici un războiu străin să nu-i stânjenească dezvoltarea. Calitățile armatei bulgare Singura putere balcanică în start să tulbure această evoluție e Bulgaria. Cu toată slăbiciunea resurselor sale în oameni și în bani, această națiune tînără, energică, călăuzită de un guvern perseverent, s-a priceput să creeze o armată excelentă. Limitată din nevoi budgetare, Bulgaria a trebuit să reducă durata serviciului militar ca să treacă cu mai mulți oameni sub drapel. Dar instrucția e intensivă și e poate singura armată din Europa al cărei oameni nu părăsesc cazarma cu săptămânile de cit numai pentru exerciții, permisia zilnică de a eși în oraș după mîncarea de seară nu există. Sânt de asemenea puține țări unde rezerviștii pare mai des convocați pentru perioade de instrucție. Se țin astfel într’o continuă zbuciumare oameni cari s’au întors la vatra lor; măsură necesară, căci în fiecare divizie, din optzeci și patru de batalioane mobilizate, n’ar fi decit opt compuse din soldați din activitate. Toți străinii cărora le-a fost îngăduit să vadă de aproape armata bulgară, au fost izbiți de superba ei înfățișare. Ea s-a format mai iuții după modelul rus dar a trimis pe urmă un mare număr din, ofițerii săi să se instruiască în Belgia, în Italia și mai cu seamă în Franța. Valoarea armatei române Se înțelege că Turcia e puțin ispitită să intre ii conflict cu un vecin așa de redutabil în vreme ce ea e ocupată să reorganizeze cu totul forțele sale militare. Ea s’a mai găsit într’o situație analogă acum vreo optzeci de ani, cînd sultanul Mahmud al II-lea după ce a măcelărit pe ieniceri, a vrut să instruiască trupe după metoda apusană. Dar pînă a nu apuca să fie dresate acestea, Rusia i-a declarat războiu și el a fost prins pe neașteptate și nu a putut să opue dușmanului decit o schiță de armată. Batalioanele moscovite, mereu biruitoare, ajunseră pînă la porțile Constantinopolului și prea zelosul reformator s’a văzut constrîns să încheie la Adrianopol un tratat umilitor. Desigur, ca, să fie feriți de o primejdie la fel tinerii turci au căutat o contra greutate, care să restabilească echilibrul în fervoarea lor. Nici o putere nu putea să îndeplinească mai bine acest mi decit România. Deși mai puțin preocupata de dezvoltarea sa militară decit, Bulgaria, ea dispune totuși, mulțumită numeroasei sale populațiuni, de forțe cari nu sunt de disprețuit. Ea poate să ridice același număr de divizii de prima linie ca Și bulgarii și promoțiile sale de miliții sînt și mai importante. De un temperament poate mai puțin războinic decit vecinii lor de peste Dunăre, romînii au dat însă dovadă, la asediul Plevnei, de cele mai strălucite virtuți militare. Armata lor e disciplinată, bine instruită, prevăzută cu armament modern. Ea se ține cu multă grijă în curent cu progresele artei războiului. Odinioară, la noi venea să-și caute modele dar de cînd orientarea sa politică s’a schimbat, ofițerii săi, așa de numeroși alta dată în școlile noastre, i-au uitat acuma drumul. Redutabilă prin canitatea și valoarea trupelor sale, România e și mai de temut pentru bulgari prin situația sa geografică. Greu se poate închipui că aceștia ar da năvală să cucerească Constantinopolul avînd în dosul lor un asemenea dușman, fără altă apărare decit Dunărea. Mobilizarea armatei românești, ammintind forțele bulgare de-a fi prinse intre două focuri, ar fi de ajuns ca să se interzică orice ofensivă spre sud. Deci, o convenție militară cu Romînia e de natură să dea o serioasă garanție tinerei Turcii și trebue să fie considerată de ea ca un frumos succes "hiplh malic’’. " Din presa străina Presa engleză: „Pall Mall Gazette“ (Londra): ■ „N’avem cuvânt azi mai mult decât Luni să ne formăm o părere defiitivă asupra chestiei de a ști: dacă da sau nu s’a încheiat un acord între Turcia și România. Singura eoncluzie care se impune e căi cu siguranță trebue să fie ceva. „In ce privește chestia mai importantă a acordului care domnește între Turcia și partenerul principal al triplei alianțe, se relevă o ciudată asemănare între aserțiunile unor organe cu părere așa de deosebite ca „Le Matin“ și „Kölnische Zeitung“. „Aceasta ne face să credem că declarațiile acestor organe trebue sa latgă adevărul de foarte aproape"' Presa germană: „Frankfurter Zeitung“ nu crede că există între Turcia, Austria și Germania o convenție militară. Dar dacă ar fi, Franța nu ar avea cuvânt să se neliniștească. Turcia menajîndu-și sprijinul a două mari puteri continentale, nu caută decit să se întărească împotriva amenințărilor pan-slavismului și pan-elenismului, ceea ce pare că nu vrea să facă acuma, asigurîndu-și prietenia română-Franța a spus Intotdeauna că vrea o Turcie puternică. De ce n’ar urmări și Germania, prin actse sale, acelaș scop? Serbia și convenția Declarațiile d-lui Milovanovici D. Milovanovici, ministru de externe al Serbiei, diplomatul așa de fin care acum doui ani a ținut în eșec diplomația austriacă și a apărat cu atîta tărie integritatea teritoriului sârbesc, a făcut corespondent titlui lui ,,Le Matin“ la Belgrad, următoarele declarațiuni în chestia convenției turco-romine: ,,Guvernul sîrb nu știe nimic despre convenția turco-romină relativ la care n’a primit nici o comunicare directă sau indirectă. E totuși adevărat că de vreo cîtva timp relațiile dintre Turcia și Romînia au dovedit pînă la evidență cordialitatea foarte mare a raporturilor dintre cele două țări. Nu-i nevoe să amintesc manifestările acestei intimități, cari sînt cunoscute de toată lumea. Totul, în atitudinea celor două guverne, dovedea o apropiere strînsă, dar nu văd de ce aceste două state ar fi simțit în acest moment nevoia de a da acestor relații consacrarea unei convenții precise, căci nu găsesc evenimentul actual din Balcani care să o facă necesară. Pe cît știu eu, nici o putere balcanică, oricare ar fi ea, nu-e însuflețită acum de intenții sau de sentimente altfel decît pacifice. Oricum a?i, Serbia, ale cărei relații foarte cordiale cu Turcia și cu Romînia sînt de asemenea prietenești cu Bulgaria, n’ar putea să vadă în nici un caz într’ce asemenea apropiere o înțep*1*1ră împotriva ei. Dar, a întrebat corespondentul, să presupunem că convenția v’ar fi cunoscută în termeni indicați de ,,Matin“, care ar fi atitudinea d-voastră? E alianță și alianță, convenție și convenție și mai Dinainte de a întruchipa o judecată asupra alianței sau convenției dintre cele două state cari ne sunt, vecine, ar trebui să-î cunoaștem termenii și mai deosebire care îi e rațiunea de a fi și scopul pe care îl urmărește. Dar, după cum v’am spus, v’am nici o cunoștință de existența acestei convenții; nu sînt deci în măsură sa mă pronunț, asupra caracterul ei și repercusiunei sale asupra intereselor noastre naționale. Ași putea să adaoa că nu sînt îndemnat să cred că Turcia și Romînia s’ar lega printr’o convenție de natură să amenințe statele balcanice în genered, și Serbia, în deosebi, căci Turcia are nevoie de pace mai mult decît oricine, iar Romînia nu poate să uite că, sub multe raporturi viitorul ei e solidar cu cel al statelor balcanice". .....^ A se citi la „Ultima oră“ știrile telegrafice primite în cursul noptei de la corespondenții noștri din străinătate, în legătură cu convenția turco romînă.