Dimineaţa, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 2365-2395)
1910-10-01 / nr. 2365
anul vn.—No. 236 Șí Vineri 1 Octombrie 19ro PUBLICITATEA» CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate © AROL SCHULDER & Comp. fig. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București . ....... . . . ........... Abonamente cu pr^.iiii Ba an lh 20__ « iurta LIX II.— 3 luni , . „ I.e C.«~ pentru străinătate prețul Jggendolt telefon• Direcția și Administrația Ro. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 1410 „ ., Provincia 1490 _ M Străinătatea „ 12.4/ APARE IN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Soldații noștri La cazarmă sînt oameni inteligenți; la sate sînt niște sălbateci. Marile manevre regale s’au de puțin i ajută, cită lipsă de sfîrșit. Oamenii au fost trimiși la cazărmi sau pe la vetrele lor, iar ofițerii discută între dinșii calitățile sau defectele de cari au dat dovadă cei cari au condus trupele la luptă. Rezultatele acestor manevre par a fi îmbucurătoare pentru puterea noastră militară. B. ministru de războițe mîndru că d-sa a fost acela care a pus în mișcare un număr așa de mare de soldați, cum nu s’a pus nici odată, pînă astăzi, în manevră, iar comandanții generali sînt de asemenea mîndri că li s’a dat anul acesta o mare dovadă de încredere lăsindu-i să conducă trupele cum vor crede mai bine. Pe de altă parte, ziarele guvernului, lăudînd pe d. ministru de război și nu economisesc elogii nici pentru soldații noștri, iar la aceste elogii se raliază toți cunoscătorii, toată presa. ..Soldații noștri s'au arătat la înălțime. La concentrările de acum cîteva săptămîni, ei au învățat foarte repede noua instrucție, dovedind astfel, odată mai mult, spiritul viavă și ager al romînului. Acum, la manevre, soldații noștri s'au arătat perfect disciplinați, și neobosiți în marșuri forțate, de câte 7-8 kilometri pe oră. Toți ofițerii și atașații militari streini sunt unanimi să certifice că avem în soldatul nostru un admirabil material militar. ,~ * * Aceste laude le-am citit în ziare, acum cîte-va zile. Iar după 24 de ore am avut prilejul să citim într’un ziar conservator o frază, reprodusă cu multă plăcere, dintr’o revistă poporanistă: „Populațiunea satelor noastre este atît de adîncită în bezna întunericului că nu articulează nici două sute de cuvinte“. Vedeți ce frumoasă priveliște ne pun dinaintea ochilor aceste două aserțiuni așa de potrivnice. Deoparte, soldații noștri, — din cari 85% la sută sunt țărani, — sunt inteligenți, ageri, ei învață lesne cele mai grele exerciții, își însușesc fără prea multă bătie de cap comenzile cu expresii tehnice, — uneori atît de chinezești — sînt muncitori, disciplinați și rezistenți. » . . Aceste calități ne dau dreptul să fim mîndri. Țara poate dormi în pace, latifundiarii pot exploata în liniște, armata e puternică și ageră. Ca soldat, țăranul e bun, e excelent. Calitățile i se pun în lumină, nu se caută să fie ținute sub obroc. Dar numai ca soldat. Fiindcă în haină militară, el nu are, nu i se iartă să aibă dorinți și aspirații proprii. El e un material — excelent — dar numai un material în mîinile șefilor lui cari îl pot mînui și întrebuința cum vor. Dar cînd se află acolo, în sate, cînd e desbrăcat de haina militară, cînd ar putea să vorbească pentru el, să ceară pentru el, sa traiasca in sfîrșit, pentru el — atunci i se spune că ,,nu poate articula mai mult de 200 de cuvinte“! E pus pe aceeași treaptă ca un animal, care trebue să fie domesticit și păzit, mai cu seamă păzit. — „Unui astfel de om voiți Sv. să-i dați dreptul de vot, pe un asemenea om voiți să-l chemați la viața publică?!“ exclama triumfător ziarul conservator, care tipărise lapidara frază. Două sute de cuvinte! In cincizeci de ani de fericit regim constituțional, țăranul a uitat și să vorbească. Un popor care a creat o poezie atît de minunată nu numai ca simțire ci și ca bogăție de cuvinte, — un asemenea popor a fost redus la o viață atît de stricită, atît de săracă și de mizerabilă, incit îi ajung două sute de cuvinte pentru a-și exprima nevoile și trebuințele ei atît de reduse și de apropiate. Aceasta este opera nobilă și frumoasă a tuturor celor cari i-au fost și-i sînt stăpîni, a tuturor flecarilor cari, cu inimi reci și pofte nețărmurite, — idil vorbit atît de mult și de ușor, că cinci milioane din populația acestei tari au ajuns că aproape nu mai știu să vorbească. Această populație a uitat cuvintele, le-a părăsit, căci a văzut cit de zadarnice sînt, ci ascultare au. Și ’n locul cuvintelor uitate, cînd suferința devine prea mare și umilința prea sîngeroasă, multă și sălbăticită, lasă să vorbească în locul ei, graiul topoarelor și al pîrjolului. ..Și stai și te minunezi: de ce atîta fățărnicie? De ce lauzi cu atîta ne’nfrănare — atunci cînd îți convine — pe cei pe cari tot tu, apoi, îi asemeni animalelor, sălbaticilor, cari nu pot fi chemați la o viață mai liberă, mai luminoasă, mai omenească? Dacă țăranii cari au lepădat zilele acestea haina de ostaș, după o muncă nespus de grea, dacă ar putea citi ce sT a scris în săptămîna aceasta despre ei și ai lor, ar dori poate să nu desbrace niciodată această uniformă — căci ea le asigură „inteligența“ și „vioiciunea“, iar sumanul îi reduce în halul de a „nu putea articula decit două sute de cuvinte“ G- M. Noua mișcare în magistratură IAȘI, 29 Septembrie. — Mișcarea în magistratură, care se va face zilele acestea, cuprinde și următoarele numiri: D. Buzdugan, actual președinte al Curtei de apel din București, va fi numit consilier la Curtea de casație; d. Bonachi, actual prim procuror la tribunalul Govurlui, va fi numit președinte al acelui tribunal în unul din locurile ce vor deveni vacante prin numirea ce se va face la Curtea de apel de Galați. D. Ionescu, actual procuror la tribunalul Suceava, va fi numit membru de ședință la acd tribunal în locul d-lu Aramă și d. Ivanovici, actual procuror la Brăila, va fi transferat la tribunalul Suceava. —Dan ---------------------------- - Programul examenelor de licență Examenele de licență din sesiunea Octombrie s’au fixat în modul următor: Examenele anului I. Istoria dreptului roman cu d-nul profesor Paul Negulescu la 30 Septembrie orele 9 a. m. Examenul de drept civil cu d-nul profesor Nacu la 4 Octombrie orele 8 jum. a. m. Dreptul constituțional și administrativ cu d-nul conferențiar Anibal Teodorescu la 7 Octombrie orele 9 a. m. Examenul de drept român cu d-nul profesor S. G. Longinescu la 11 Oct. orele 9 a. m. D-sa va continua pînă la această dată cu candidații ce vor voia se prezintă. Examenele anului II-lea Dreptul și procedura penală cu d-nul profesor I. Tanoviceanu, la 3 Octombrie la orele 9 a. m. Procedura civilă cu d-nul agregat Dem. Negulescu la 5 Octombrie ora 6 p. m. Dreptul civil la 7 Octombrie ora 8 jum. 10 jum. a. m. și 4.—6 p. m. cu d-nul profesor Em. Antonescu. Examenul anului III Dreptul comercial cu d-nul profesor suplinitor Mih. I Pașcanu la 4 Octombrie ora 9 a. m. Finanțele și statistica cu d-nul profesor M. Săulescu la 25 Octombrie ora 9 a. m. S’au înscris la examenul anului I. 100 candidați, la examenl II-lea 180, și la examenul anul III-lea 82. Dela Aerodrom ZBORURILE CU PASAGERI Două zboruri interesante au avut loc aseară la Aerodrom executate de pilotul Molia cu aparatul Farman La orele 6.04 minute Molia, luînd ca pasager pe elevul principele Șerban Cantacuzino, face un zbor de 24 minute, după care aterisează. La orele 5.31 se suie pe aparat al doilea elev pilot d. T. Eftimiu cu care Molia zboară 19 minute. Ambele zboruri executate perfect au avut direcția spre Buftea.. Ciocănești, cu mai multe virajuri aterisînd în condițiuni excelente. Printre persoanele prezente am remarcat pe: d-nii Nicu Filipescu, Sacha Ștefănescu, prof. universitar., colonel Costantinescu, baron Kapri, căpitan Constantinescu, Mișu Saulescu, etc. Cu prilejul acestor zboruri s’au făcut experiențe reușite cu o invenție a prințului Șerban. Cantacuzino numită ,,port,a voce“, cu comunicație între pilot și pasager rul pot sta de vorbă în timpul zborului. Aparatul constă din cornele acustice, can fac legătură între gura pilotului și urechile pasagerului și vice-versa. Aparatul este adaptat coafurei aviatorilor și prezintă o importanță deosebită, întrucât, după cum se știe, din cauza zgomotului infernal al motorului, orice comunicație între pilot și pasager era imposibilă pînă acum. — Per. Mfl-A « li bA MANEVRELE Dăm mai sus o serie de fotografii luate de trimisul nostru special pe cimpul de manevre : 1) Ultimul atac urmărit de atașații militari. 2) La observator: sus pe scară d. maior Sturdza, după care urmează d. căpitan Ghica (prefectul de Constanța); de o parte și alta a scării d-ni I. V. Stefan, prefectul de Olt și general Culcer. S) Telefonul de cîmp. 4) D. general Crăiniceanu dînd și primind telegrame. In fața d-sale se află d. colonel Manolescu-Mladian. 5) Prințul Ferdinand, pe capota automobilului urmărind focul artileriei. 6) In primul fină, d. general Crăiniceanu, d. Ionel J Brătianu, primul-ministru, în uniformă de căpitan de artilerie, în rîndul al doilea , la margine d. maior Sturdza, iar după d-sa d. maior Dabija. In fața lor se află d. general J Budișteanu, președintele Senatului, și d. Rădulescu, prefectul de Romanați. 7) D. general Averescu, comandantul diviziei I, care a obținut un succes desl ă cli șit, luînd ultimele dispoziții pe ctmpul de manevre. MVarterele regale De vorbă cu mai mulți ofițeri de la statul major. Banchetul dela Boulevard "T"- ------------------------ Manevrele regale s’au sfîrșit și trupele cari au luat parte s’au înapoiat în mare parte pe la garnizoanele lor. In urma defilărei de lingă gara Piatra, trupele s’au retras, pe la reședințele respective — cele cari au avut de parcurs mai mult de 70 kilom., cu trenul, iar celelalte pe jos. Această desconcentrare a trupelor va continua pînă la 3 Octombrie. Marți la orele 1 au plecat din gara Piatra, cu un tren special, principele Ferdinand, principesa Maria, principele Carol, cei doi principi de Hohenzollern, cum și întregul stat major general al armatei. La Chitila, vagonul în care se găsea d. locot.clonel Iliescu precum și ceilalți ofițeri de la inspectoratul general al armatei, a fost detașat de trenul princiar, care a plecat spre Sinaia. Tot Marți la orele 3 d. a. a plecat din Slatina d. general Crainiceanu, ministrul de război ș, însoțit de atașații militari străini cari au luat parte la manevre, de statul major al său, cît și de ceilalți ofițeri superiori . Manevrele de anul acesta s’au sfîrșiți pentru noi în chip mai îmbucurător ca CTÎ-cînd. iVrcî odată starea morală și fizică a trupelor, după ■ manevre, nu a fost mai bună ca anul acesta. Atît ofițerii străini atașați Pe lingă trupele noastre cit și comandanții noștri, sînt cît se poate de mulțumiți de mersul luptelor și de rezistența soldatului român. Cu toate marșurile zilnice de 40 și mai bine de kilometri, cu toate luptele și pozițiile neașteptate cari au survenit, trupele au arătat o rezistență—în special infanteria — de neașteptat. Din convorbirea pe care am avut-o cu mai mulți ofițeri distinși de la Statul-major general al armatei, am aflat următoarele lucruri noul relativ la actualele manevre. Faptul că am avut un număr mult mai mare de arbitri și faptul că temele de luptă au fost absolut libere, ne-am apropiat mult de manevrele germane. Așa cum am avut unul acesta manevrele nu se poate spune că un corp de armată a învins pe celalt, ci că aceasta numai gloanțele ar fi hotărît-o. ” Aseară la orele 9 s’a dat, la Boulevard un banchet de 11 tacîmurî în onoarea atașaților străini cari au luat parte la manevre. Erau de față lui: Colanel I d Elacqu 3 Bey din partea Turciei, colonel Zankievitch din partea Rusiei, colonel Bartely Rassel și maior Cunlinfo din partea Angliei, locot-colonel hrancioff din partea Bulgariei, maior vor. Manu german, căpitan Despres francez, căpitan Costigliole italian și căpitan Einstcevsky rus. De la noi, d-nii- maior Rudeanu din artilerie, capit. G. Georgescu de la statul major și locot. Dragalina D. I.a șampanie s:a toastat pentru familia regală și princiară,s’a toastat pentru armata romînă și armatele străine reprezentate. Banchetul a luat sfîrșit la orele 11 și luni. — Mu'sir'iu. ---------------■5țr Doiciu-Corivan GALAȚI. S0 Septembrie.— Incidentul general dr. Corivan-Nicu Doiciu a fost închis, ambii declarînă că în schimbul de cuvinte ce a avut loc între dînșii, nici unul n’a avut intențiuni ofensătoare.— Pedro. -------------- 0 arestare senzațională BRATLA. 29 Septembrie—Acum două zile parchetul a primit reclamațiunea unui muncitor sîrb contra d-lui Gherasim Lazaris, fratele bancherului Andrei Lazaris și în acelaș timp funcționar la cassa de bancă a acestuia. Reclamantul susținea că, prezentând d-lui Gherasim Lazaris suma de 1200 lei spre a’e schimba în aur, acesta i- î-a restituit decit 1000 lei în piese de aur, tăgăduind că i-ar fi încredințat o sumă mai mare și însușidn-șî, în felul acesta, suma de 200 lei. Parchetul a dat afacerea în cercetare la instrucție, iar astă seară de jude instructor Glogoveanu,interogînd atit pe reclamant, cît și pe inculpat, a ordonat arestarea acestuia. Faptul produce mare senzație în cercurile comerciale, unde atît bancherul Andrei Lazaris cît și fratele sau sînt bine cunoscuți zis» republică ?! Paris, 29 Septembrie. — „Temps“ anunță din Monaco cum că acum cîteva zile un număr mare de cetățeni, s’au adunat în fața palatului princiar, cerind ca domnitorul, principele Albert, să abdice, și să proclame republica. Pricina acestei demonstrații este că principele Albert, aflîndu-se la Paris n’a vrut să primească o delegație de supuși aî săi, cari’ veniseră să-i ceară o lărgire a autonomiei: principele la-a trimis vorbă că-î va primi li Lucerna. Delegația, jignită, s’a întors direșt în țără. Intre tiran s’a produs revoluția din Portugalia și aceasta a stimulat ?;spiona chear să ceară și ei proclamarea republice!. ........... «d fee!«! finGas-Lladner BRAILA, 29 Septembrie. —După clan era de prevăzut, incidentul petrecut eri în port între ■ d-nii Josef Pincas și Lindner din Galați are ca urmare i eșire pe teren. Azi dimineață s’au prezentat d-lui Josef Pincas martorii d-lui Lindner, d-niî Teodor Tenea, deputat și Schemer reprezentantul casei M. Cohn, cerindu-î numele martorilor d-sale. Martorii acestuia sînt d-niî Mendl și căpitan Hiotu. Martorii celor douî adversari se vor întîlni azi după amiazi la orele 6, spre a discuta diferendul. BRAILA, 29 Septembrie. — Tn chestiunea provocațiunea la duel a d-dlui Josef Pincas de către d. Lindner, aflu că martorii cari trebuiau să se întrunească , astă seară ,au au sînat pentru mâine după amiazi, cînd se va reîntoarce d. Dumitrescu-Brăila, care lipsește de aci, spre a înlocui pe d. căpitan Hioth, unul din martorii d-lui Josef Pincas. -------------ji.------------ Mișcarea de la poștă Au mai fost înaintați în corpul telegrafo-poștal la gradul III de oficianți superiori actualii oficianți inferiori gradul I, d-niî: Dumitrescu Mihail III, Matei Cristodor, Domnescu Dimitrie, Florescu Ion II, după concurs La gradul 1 de oficiant inferior actualul oficiant inferior gradul II, d. Ionescu Ion IV după merit. La gradul II de oficiant inferior actualul oficiant inferior gradul II d. Roibu Ion după merit. Greva din Franța Proclamarea grevei generale pe toate liniile din franța ta,ris, 89 Septembrie. — întrunirea de astă-noapte a sindicatelor c. f. a hotărît proclamarea grevei generale pe toate liniile ferate ale Franței. Azi a încetat circulația pe toate liniile cari pornesc din Paris. Guvernul a luat energice măsuri. . Toate liniile, gările, cordoanele, și atelierele au fost ocupate militarește. astiütarea giraliștilor. Breva îerasieriior PARIS, 29 Septembrie.— MONITORUL OFICIAL CONVOACĂ PENTRU O PERIOADA MILITARĂ DS 21 DE ZILE 1369 DE AGENȚI SUPERIORI ȘI 27.850 DE AGENȚI SECUNDARI DIN PERSONALUL COMPANIEI CAILOR FERATE ES HORD Paris, 89 Septembrie.—Lucrătorii terasieri de pe toate liniile au decis greva generală. PROPAGANDA GREVIȘTILOR —Paris 29 Septembrie.—Comitetul general pentru grevă al sindicatului național al muncitorlor a decis să facă un apel la toate rețelele de linii pentru a realiza îndată greva generală. GREVA LiNIILOR DE EST Paris. 29 Septembrie— 8690 de lucrători ai coaranției căilor ferate de vest au votat greva generală a rețelei pînă la deplina satisfacere a revendicațiunilor șî au decis a mijlocit so lingă camarazii aflători încă în serviciu pentru încatarea imediată a lucrat«!. CIOCNIRI PROVOCATE Paris, 29 Septembrie. — 3099 de lucrători c. i. de la Lille au votat greva cu tărie. Numărul greviștilor sporește, la Arras. Terasierii da la Sens au voiat grava. Greva este deplină la Laon. 2008 de lucrători de la atelierul și depozitul mașinih» de la Hellenmis lingă Lille s’a pus în grevă. La St. Quentin două mașini au fost lansata în mod criminal una in contra alteia; sunt cîțiva stricăciuni. La Bethune jumătate dintre terasiere s’au pus în grevă Noul amamimîe Paris, 29 Septembrie. — La ministerul lucrărilor publice a avut o conferință, la miezul nopții, în care s'a discutat hotărârea sindicatului c. f. de a se proclama greva pe liniile de vest. Ministrul a dispus ca în cursul acestor zile să circule trei trenuri exprese cu plecarea la 8 dim., la 12 a. m. și 4 p. m., cu destinația Dieppe, Havre, Cherbourg, Brest și Bordeaux. De asemenea, cite două trenuri de persoane să plece spre toate celelalte stațiuni. Trupe au fost trimise la toate stațiunile electro-tehnice, pentru ca să împiedice vr'un atac din partea greviștilor. * Paris, 29 Sept. — Guvernul se ocupă cu aprovizionarea orașelor mari, pentru a împiedica producerea unei lipse de alimente sau scumpirea lor. S-au luat măsuri ca în vremuri de războia. Comitetul grevei a ridicat banii depuși în bănci, punîndu-i în siguranță. La granița Belgiei, au fost distruse șinele pa o întindere de 29 kmîntre Versailles și gara St. Lazare sârmele telegrafice au fost tăiate. Sunt așteptate cu temere evenimentele zilei de azi. Trenul din Roubaix, care nu mai era așteptat, a sosit aci cu o mică întîrziere. Printre pasageri, se afla și bătrînul șef al socialiștilor revoluționari Julies Guesde. Mecanicul trenului, voind să-l servească pe Guesde, a condus trenul pînă la Paris, fapt de care au beneficiat și ceilalți călători. UN DISCURS AL LUI BRIAND Paris, 29 Septembrie. — Primul ministru Briand într’un discurs rostit eri îa un banchet ’a vorbit și despre greva de pa liniile nordice. Briand a spus că cine ajută pe greviști este un dușman al patriei. El speră, însă, că toate partidele îi vor da concursul pentru aplanarea grevei, căci numai așa sa va putea pune capăt unei situații care amenință să păgubească țara cu milioaae. !!» Grav conflict la granița austro-sârba Sarajevo, 29 Sept. — (Din banul „Die Zeit“): Nu domul s'a întâmplat în apropiere de Selina un penibil conflict de graniță. Fortul Drina se află o insulă care este udată numai pe un singur mal de apă curgătoare; restul insulei e înconjurat de un braț de apă moartă. Niște țărani bosniaci, cari tăiau lemne pe insulă, au fost goniți de jandarmii sîrbi. A doua zi țăranii se întoarseră proteguiți de 70 jandarmi, comandați de un căpitan. Ei fură intîmpinațî de jandarmii sîrbi, în număr mai mare încă. Șeful postului de jandarmi sîrbesc cern jandarmilor austriaci să părăsească insula. In cursul ciorovăelilor un sergent major sîrb fu împușcat. Atunci jandarmii sîrbî primiră în ajutor 4 companii de infanterie, cei austriaci șapte companii. Sîrbii începură să tragă în aer, pentru a provoca pe austriaci. Această situație critică atrase după sine vehemente tratative diplomatice. --------------- Arestarea unui inginer hotarnic la Stănești (Vlașca) ADUCEREA INGINERULUI LAI GIURGIU SUB ESCORTA GIURGIU, 29 Septembrie.— Innginerul Corneliu Oveza făcînd mai multe măsurători de terenuri agricole locuitorilor din comuna Stănești, a produs nemulțumiri printre locuitorii din acea comună, cari s’au revoltat și au amenințat cu bătaia pe inginer. Ei au reclamat cazul administratorului de plasă M. Benihacăl, care s’a transportat la fața locului și a făcut ancheta. Inștiințîndu-se parchetul s’a dispus ca inginerul să fie adus la Giurgiu. Astăzi la orele 5 p. m., aghiotantul de jandarmi, Stoenescu, a adus la Giurgiu pe inginerul Oveza și l-a înaintata parchet sub escortă Astă-seară el a fost menținut sub stare de arest la jandarmerie, pînă mîine cînd procurorul Racoviceanu va ancheta cazul. Se ține sub cel mai strict secret instruirea acestei afaceri. *--------*------- Idem. Cultura papurei și răchitei Ministerul htetracțiuniei publice a primit din partea mai multor directori de școala de meserii și de agricultură diferite rapoarte prin cari i se atrage luarea aminte asupra culturei papurei și răchitei. In aceste rapoarte se arată cît de folositoare ar fi cultivarea mai intensă a papurei și răchitei, cari, deșii se cultivă foarte lesne la noi, sunt aduse din străinătate și se cheltuesc pentru ele sume mari. Ministerul instructoriei față de aceste rapoarte a intervenit pe lângă cel de domenii ca să încurajeze cultivarea acestor plante. La școlile din C.de Argeș, Bunești (Fălciu) și Panciu se va da o deosebită atențiune acestor culturi. Mai sunt două ateliere, unul la domeniul Coroanei, Cocioc și altul la penitenciarul Văcărești unde se fac lucrări de papură și de răchlită ca stîrmiri, rogojini, etc. Ministerul de domenii a răspuns favorabil la intervenția ministerului instrucției publice. VRUTE ȘI NEVRUTE Oameni de’nțeles Intr'o comună din Homanafi doi țărani zilele trecute au eșit la cîmp, cu nevestele lor. Din una-alta, s’au luat la centură — femeile, bine înțeles! Și, negreșit, dela ceartă la bătaie. Bărbații stateau la o parte priveau cum se jumulesc onorabilele lor consoarte. Pînă ce, una din beligerante, răzbită de cealaltă, răcni odată către omul eu — Pune mînat mă, nu vezi că mă omoară?! Rumînul s’a sculat binișor dă jos, a pus liniștit, mina, pe un par și a pălit, odată, virtos, pe aceea care îi răzbise nevasta. Femeea lovită a căzut leșinată. Bărbatul celalt, văzîndu-șî muerea la pămînt a pus și el mina pe bîtă și a apăsat, a repezit-o în capul nevestei celuilalt,care căzu jos, alături de întîia nevastă. Bărbații, liniștiți, fără pornire unul contra altuia, stăUiră apoi o clipă la îndoială, dacă să-și mai scoale nevestele sau nu, pînă ce unul, mai milos vorbi către celuit. Mă Ioane, la adătu hlidăla Șu ăla cu apă, să se stropim g leucă. — Încă l’aduc ! — răspunse tovarășul, și-au stropit apoi femeile, le-’au oblojit și suindu-le apoi în car, au plecat spre casă, femeile văitîndu-se și privindu-se vrăjmași iar bărbații vorbind de nevoitle. și necazurile lor. Cînd am citit descrierea acestoi scene, am simțit o mare mulțumire sufletească. Iată, într’adevăr, doi oameni da înțeles, oameni cuminți. Spune-U și d-voastră dacă n'ar fi fost păcat ca oamenii aceștia, creștini gospodari, așezați, să se fi ciomăgit intre ei, de batirul nevestelor lor rele de gură și gata de harță? Și n’am procedat ei mai cuminte, ca, în loc să se bată între ei, să pălească fiecare Pe respectiva, celuilalt ? Desigur! Luați exemplu: iată adevărata înțelepciune!. jgaxiăa ijț