Dimineaţa, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 2365-2395)

1910-10-01 / nr. 2365

anul vn.—No. 236 Șí Vineri 1 Octombrie 19ro PUBLICITATEA» CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate © AROL SCHULDER & Comp. fig­. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București . ....... . . . ........... Abonamente cu pr^.iiii Ba an lh 20__­ « iurta LIX II.— 3 luni , . „ I.e C.«~ pentru străinătate prețul Jgge­­ndolt telefon• Direcția și Administrația Ro. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 1410 „ ., Provincia­­ 14­90 _ M Străinătatea „ 12.4/ APARE IN FIE­CARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Soldații noștri La cazarmă sînt oameni inteligenți; la sate sînt niște sălbateci. Marile manevre regale s’au de puțin i­ ajută, cită lipsă de sfîrșit. Oamenii au fost tri­miși la cazărmi sau pe la ve­trele lor, iar ofițerii discută­­ între dinșii calitățile sau de­fectele de cari au dat dovadă cei cari au condus trupele la luptă. Rezultatele acestor manevre par a fi îmbucurătoare pentru puterea noastră militară. B. ministru de războiț­­e mîndru că d-sa a fost acela care a pus în mișcare un număr așa de mare de soldați, cum nu s’a pus nici odată, pînă astăzi, în manevră, iar comandanții ge­nerali sînt de asemenea mîn­­dri că li s’a dat anul acesta o mare dovadă de încredere lăsindu-i să conducă trupele cum vor crede mai bine. Pe de altă­ parte, ziarele gu­vernului, lăudînd pe d. mi­nistru de război și nu econo­misesc elogii nici pentru sol­dații noștri, iar la aceste elo­gii se raliază toți cunoscătorii, toată presa. ..Soldații noștri s'au ară­tat la înălțime. La concentră­rile de acum cîte­va săptămîni, ei au învățat foarte repede noua instrucție, dovedind ast­fel, odată mai mult, spiritul viavă și ager al romînului. Acum, la manevre, soldații noștri s'au arătat perfect dis­ciplinați, și neobosiți în mar­șuri forțate, de câte 7-8 k­ilo­­metri pe oră. Toți ofițerii și atașații mili­tari streini sunt unanimi să certifice că avem în soldatul nostru un admirabil material militar. ,~ * * Aceste laude le-am citit în ziare, acum cîte-va zile. Iar după 24 de ore am avut prilejul să citim într’un ziar conservator o frază, reprodusă cu multă plăcere, dintr’o re­vistă poporanistă: „Populațiunea satelor­ noas­tre este atît de adîncită în bez­na întunericului că nu articu­lează nici două sute de cuvin­te“. Vedeți ce frumoasă priveliș­te ne pun dinaintea ochilor aceste două aserțiuni așa de potrivnice. Deoparte, soldații noștri, — din cari 85% la sută sunt ță­rani, — sunt inteligenți, ageri, ei învață lesne cele mai­ grele exerciții, își însușesc fără prea multă bătie de cap comenzile cu expresii teh­nice, — une­ori atît de chinezești — sînt muncitori, disciplinați și rezis­tenți. » . . Aceste calități ne dau drep­tul să fim mîndri. Țara poate dormi în pace, latifundiarii pot exploata în liniște, armata e puternică și ageră. Ca soldat, țăranul e bun, e excelent. Calitățile i se pun în lumină, nu se caută să fie ți­nute sub obroc. Dar numai ca soldat. Fiind­că în haină militară, el nu are, nu i se iartă să aibă dorinți și aspirații proprii. El e un material — excelent — dar numai un material în mîinile șefilor lui cari îl pot mînui și întrebuința cum vor. Dar cînd se află acolo, în sate, cînd e desbrăcat de haina militară, cînd ar putea să vor­bească pentru el, să ceară pen­­tru el, sa traiasca in sfîrșit, pentru el — atunci i se spune că ,,nu poate articula mai mult de 200 de cuvinte“! E pus pe aceeași treaptă ca un animal, care trebue să fie domesticit și păzit, mai cu seamă păzit. — „Unui astfel de om voiți Sv. să-i dați dreptul de vot, pe un asemenea om voiți să-l chemați la viața publică?!“ exclama triumfător ziarul con­servator, care tipărise lapida­ra frază. Două sute de cuvinte! In cincizeci de ani de fericit re­­gim constituțional, țăranul a uitat și să vorbească. Un po­por care a creat o poezie atît­­ de minunată nu numai ca sim­țire ci și ca bogăție de cuvin­te, — un asemenea popor a fost redus la o viață atît de stricită, atît de săracă și de mizerabilă, incit îi ajung două sute de cuvinte pentru a-și exprima nevoile și trebuințele ei atît de reduse și de apro­piate. Aceasta este opera nobilă și frumoasă a tuturor celor cari i-au fost și-i sînt stăpîni, a tu­turor flecarilor cari, cu inimi reci și pofte nețărmurite, — idil vorbit atît de mult și de u­­șor, că cinci milioane din po­pulația acestei tari au ajuns că aproape nu mai știu să vor­bească. Această populație a uitat cu­vintele, le-a părăsit, căci a vă­zut cit de zadarnice sînt, ci­ ascultare au. Și­­ ’n locul cuvintelor uita­te, cînd suferința devine prea mare și umilința prea sînge­­roasă, multă și sălbăticită, lasă să vorbească în locul ei, gra­iul topoarelor și al pîrjolului. ..Și stai și te minunezi: de ce atîta fățărnicie? De ce lauzi cu atîta ne’nfrănare — atunci cînd îți convine — pe cei pe cari tot tu, apoi, îi asemeni animalelor, sălbaticilor, cari nu pot fi chemați la o viață mai liberă, mai luminoasă, mai omenească? Dacă țăranii cari au lepă­dat zilele acestea haina de os­taș, după o muncă nespus de grea, dacă ar putea citi ce sT a scris în săptămîna aceasta des­pre ei și ai lor, ar dori poate să nu desbrace nici­odată a­­ceastă uniformă — căci ea le asigură „inteligența“ și „vioi­ciunea“, iar sumanul îi reduce în halul de a „nu putea articu­la decit două sute de cuvinte“­ G- M. Noua mișcare în magistratură IAȘI, 29 Septembrie. — Mișcarea în magistratură, care se va face zi­lele acestea, cuprinde și următoa­rele numiri: D. Buzdugan, actual președinte al Curtei de apel din București, va fi numit consilier la Curtea de casație; d. Bonachi, actual prim procuror la tribunalul Govurlui, va fi numit pre­­ședinte al acelui tribunal în unul din locurile ce vor deveni vacante prin numirea ce se va face la Curtea de apel de Galați. D. Ionescu, actual procuror la tri­­bunalul Suceava, va fi numit mem­bru de ședință la acd tribunal în locul d-lu­ Aramă și d. Ivanovici, actual procuror la Brăila, va fi tran­­sferat la tribunalul Suceava. —Dan ---------------------------- - Programul examenelor de licență Examenele de licență din­ sesiu­nea Octombrie s’au fixat în modul următor: Examenele anului I. Istoria dreptului roman cu d-nul profesor Paul Negulescu la 30 Sep­tembrie orele 9 a. m. Examenul de drept civil cu d-nul profesor Na­cu la 4 Octombrie orele 8 jum. a. m. Dreptul constituțional și adminis­trativ cu d-nul conferențiar Anibal Teodorescu la 7 Octombrie orele 9 a. m. Examenul de drept român cu d-nul profesor S. G. Longinescu la 11 Oct. orele 9 a. m. D-sa va conti­nua pînă la această dată cu candi­dații ce vor voi­a se­­ prezintă. Examenele anului II-lea Dreptul și procedura penală cu d-nul profesor I. Tanoviceanu, la 3 Octombrie la orele 9 a. m. Procedura civilă cu d-nul agregat Dem. Negulescu la 5 Octombrie ora 6 p. m. Dreptul civil la 7 Octombrie ora 8 jum. 10 jum. a. m. și 4.—6 p. m. cu d-nul profesor Em. Antonescu. Examenul anului III Dreptul comercial cu d-nul profe­sor suplinitor Mih. I Pașcanu la 4 Octombrie ora 9 a. m. Finanțele și statistica cu d-nul profesor M. Săulescu la 25 Octom­brie ora 9 a. m. S’au înscris la examenul anului I. 100 candidați, la examenl II-lea 180, și la examenul anul III-lea 82. Dela Aerodrom ZBORURILE CU PASAGERI Două zboruri interesante au avut loc aseară la Aerodrom executate de pilotul Molia cu aparatul Farman­ La orele 6.04 minute Molia, luînd ca pasager pe elevul principele Șer­­ban Cantacuzino, face un zbor de 24 minute, după care aterisează. La orele 5.31 se suie pe aparat al doilea elev pilot d. T. Eftimiu cu care Molia zboară 19 minute. Ambele­­ zboruri executate perfect au avu­t direcția spre Buftea.. Ciocă­nești, cu mai multe virajuri aterisînd în condițiuni excelente. Printre persoanele prezente am remarcat pe: d-nii Nicu Filipescu, Sacha Ștefănescu, prof. universitar., colonel Costantinescu, baron Kapri, căpitan Constantinescu, Mișu Sau­­lescu, etc.­­ Cu prilejul acestor zboruri s’au făcut experiențe reușite cu o in­venție a prințului Șerban. Canta­­cuzino numită ,,po­rt,a­ voce“, cu comunicație între pilot și pasager rul pot sta de vorbă­ în timpul zborului. Aparatul constă din cor­nele acustice, can fac legătură în­tre gura pilotului și urechile pa­sagerului și vice-versa. Aparatul este adaptat coafurei aviatorilor și prezintă o impor­tanță deosebită, întru­cât, după cum se știe, din cauza zgomotu­lui infernal a­l motorului, ori­ce comunicație între pilot și pasager era imposibilă pînă acum. — Per. Mfl-A « li bA MANEVRELE Dăm mai sus o serie de fotografii luate de trimisul nostru special pe cimpul de manevre : 1) U­ltimul atac urmărit de atașații militari. 2) La observator: sus pe scară d. ma­ior Sturdza, după care urmează d. că­­pitan Ghica (prefectul de Constanța); de o parte și alta a scării d-ni I. V. Ste­fan, prefectul de Olt și general Culcer. S) Telefonul de cîmp. 4) D. general Crăiniceanu dînd și pri­mind telegrame. In fața d-sale se află d. colonel M­anolescu-M­ladian. 5) Prințul Ferdinand, pe capota auto­mobilului urmărind focul artileriei. 6) In primul fină, d. general Crăini­ceanu, d. Ionel J Brătianu, primul-minis­­tru, în uniformă de căpitan de artilerie, în rîndul al doilea , la margine d. maior Sturdza, iar după d-sa d. maior Dabija. In fața lor se află d. general J Budiș­­teanu, președintele Senatului, și d. Ră­­dulescu, prefectul de Roman­ați. 7) D. general Averescu, comandantul diviziei I, care a obținut un succes de­sl ă cli ș­it, luînd ultimele dispoziții pe ctm­­pul de manevre. MV­arte­rele regale De vorbă cu mai mulți ofițeri de la statul­ major. Banchetul dela Boulevard "T"- ------------------------­ Manevrele regale s’au sfîrșit și trupele cari au­ luat parte s’au înapoiat în mare parte pe la gar­nizoanele lor. In urma defilărei de lingă gara Piatra, trupele s’au­ retras, pe la reședințele respective — cele cari au avut de parcurs mai mult de 70 kilom., cu trenul, iar celelalte pe jos. Această desconcentrare a trupelor va continua pînă la 3 Octombrie. Marți la orele 1 au plecat din gara Piatra, cu un tren special, principele Ferdinand, principesa Maria, principele Carol, cei doi­ principi de Hohenzollern, cum și întregul stat major general al ar­matei. La Chitila, vagonul în care se găsea d. locot.­c­lonel Iliescu pre­cum și ceilalți ofițeri de­ la ins­pectoratul general al armatei, a fost detașat de trenul princiar, care a plecat spre Sinaia. Tot Marți la orele 3 d. a. a ple­cat din Slatina d. general Crai­­niceanu, ministrul de război ș­, în­soțit de atașații militari străini cari au luat parte la manevre, de statul major al său, cît și de cei­lalți ofițeri superiori . Manevrele de anul acesta s’au­ sfîrșiți pentru noi în chip mai îm­bucurător ca CTÎ-cînd. iVrcî odată starea morală și fi­zică a trupelor, după ■ manevre, nu a fost mai bună ca anul a­­cesta. Atît ofițerii străini atașați Pe lingă trupele noastre cit și co­mandanții noștri, sînt­ cît se poa­te de mulțumiți de mersul lupte­lor și de rezistența soldatului ro­mân. Cu toate marșurile zilnice de 40 și mai bine de kilometri, cu toate­ luptele și pozițiile neaș­teptate cari au­ survenit, trupele au arătat o rezistență—în special infanteria — de neașteptat. Din convorbirea pe care am­ a­­vut-o cu­ mai mulți ofițeri distinși de la Statul-major general al ar­matei, am aflat următoarele lu­cruri noul relativ la actualele ma­nevre. Faptul că­ am avut un număr mult mai mare de arbitri și fap­tul că temele de luptă au fost ab­solut libere, ne-am apropiat mult­ de manevrele germane. Așa cum am avut unul acesta manevrele nu se poate spune că un corp de armată a învins pe celalt, ci că aceasta numai gloan­țele ar fi h­otărît-o. ” Aseară la orele 9 s’a dat, la Boulevard un banchet de 11 ta­­cîmurî în onoarea atașaților stră­ini cari au luat parte la manevre. Erau de față l­­ui: C­olanel I d Elacqu­ 3 Bey din partea Turciei, colonel Zankievitch din partea Rusiei, colonel­ Bartely Rassel și maior Cunlinfo din partea An­gliei, locot-colonel h­rancioff di­n partea Bulgariei, maior vor. Manu german, căpitan Despres francez, căpitan Costigliole italian și că­pitan Einstcevsky rus. De la noi, d-nii- maior Rude­a­nu din artilerie, capit. G. Georgescu de la statul major și locot. Dra­­galina D. I.a șampanie s:a toastat pentru familia regală și princiară,­­s’a toastat pentru armata romînă și armatele străine­­ reprezentat­e. Banchetul a luat sfîrșit la orele 11 și luni. — Mu­'sir­'iu. ---------------­■5țr Doiciu-Corivan GALAȚI. S0 Septembrie.— Inci­dentul general d­r.­ Corivan-Nicu Doiciu a fost închis, ambii de­­clarînă că în schimbul de cu­vinte ce a avut loc între d­înșii, nici unul n’a avut intențiuni o­­fensătoare.— Pedro. -------------- 0 arestare senzațională BRATLA. 29 Septembrie—Acum două zile parchetul a primit re­­clamațiunea unui muncitor sîrb contra d-lui Gherasim Lazaris, fratele bancherului Andrei Laza­­ris și în acelaș timp funcționar la cassa de bancă a acestuia. Reclamantul susținea că, pre­zentând d-lui Gherasim Lazaris suma de 1200 lei spre a’e schimba în aur, acesta i- î-a restituit decit 1000 lei în piese de aur, tăgădu­­ind că i-ar fi încredințat o sumă mai mare și însușidn-șî, în fe­lul acesta, suma de 200 lei. Parchetul a dat afacerea în cer­cetare la­ instrucție, iar astă sea­ră de jude instructor Glogoveanu,­­interogînd atit p­e reclamant, cît și pe inculpat, a ordonat aresta­rea acestuia. Faptul produce mare senzație în cercurile comerciale, unde a­­tît bancherul Andrei Lazaris cît și f­ratele sau sînt bine cunoscuți zis» republică ?! Paris, 29 Septembrie. — „Temps“ anunță din Monaco cum că acum cît­eva zile un număr mare de cetă­țeni, s’au adunat în fața palatului princiar, cerind ca domnitorul, prin­cipele Albert, să abdice, și să pro­clame republica. Pricina acestei demonstrații este că principele Albert, aflîndu-se la Paris n’a vrut să primească o de­legație de supuși aî săi, cari’ veniseră să-i ceară o lărgire a autonomiei: principele la-a trimis vorbă că-î va primi li Lucerna. Delegația, jignită, s’a întors direșt în țără. Intre tiran s’a produs revoluția din Portugalia și aceasta a stimulat ?;s­piona chear să ceară și ei procla­marea republice!. ...........­ «d fee!«! finGas-Lladner BRAILA, 29 Septembrie. —Du­pă clan era de prevăzut, inciden­tul petrecut eri în port între ■ d-nii Josef Pincas și Lindner din Galați are ca urmare i eșire pe teren. Azi dimineață s’au prezentat d-lui Josef Pincas martorii d-lui Lindner, d-niî Teodor Tenea, de­putat și Schemer reprezentantul casei M. Cohn, cerindu-î­ numele martorilor d-sale. Martorii acestuia sînt d-niî Mendl­ și căpitan Hio­tu. Martorii celor douî adversari se vor întîlni azi după amiazi la orele 6, spre a discuta diferendul. BRAILA, 29 Septembrie. — Tn chestiunea provocațiunea la duel a d-dlui Josef Pincas de către d­. Lindner, aflu că martorii cari trebuiau să se întrunească , astă seară ,a­u au sînat pentru mâi­ne d­upă amiazi, cînd se va reîn­toarce d. Dumitrescu-Brăila, care lipsește de aci, spre a înlocui pe d. căpitan Hioth, unul din marto­rii d-lui Josef Pincas. -------------ji.------------­ Mișcarea de la poștă Au mai fost înaintați în corpul telegrafo-poștal la gradul III de oficianți superiori actualii o­­ficianți inferiori gradul I, d-niî: Dumitrescu Mihail III, Matei Cristodor, Domnescu Dimitrie, Flo­rescu Ion II, după concurs La gradul 1 de oficiant inferior actualul oficiant inferior gra­dul II, d. Ionescu Ion IV după merit. La gradul II de oficiant infe­rior actualul oficiant inferior gradul II d. Roibu Ion după me­rit. Greva din Franța Proclamarea grevei generale pe toate liniile din franța t­a,ris, 89 Septembrie. — în­trunirea de astă-noapte a sin­dicatelor c. f. a hotărît procla­marea grevei generale pe toate liniile ferate ale Franței. Azi a încetat circulația pe toate liniile cari pornesc din Par­is. Guvernul a luat energice mă­suri. . Toate liniile, gările, cordoa­nele, și atelierele au fost ocu­pate militarește. astiütarea giraliștilor. Breva îerasieriior PARIS, 29 Septembrie.— MONI­TORUL OFICIAL CONVOACĂ PEN­­TRU O PERIOADA MILITARĂ DS 21 DE ZILE 1369 DE AGENȚI SU­PERIORI ȘI 27.850 DE AGENȚI SECUNDARI DIN PERSONALUL COMPANIEI CAILOR FERATE ES HORD Paris, 89 Septembrie.—Lu­crătorii terasieri de pe toate liniile au decis greva genera­lă. PROPAGANDA GREVIȘTILOR —Paris 29 Septembrie.—Co­mitetul general pentru grevă al sindicatului național al muncitor­lor a decis să facă un apel la toate rețelele de li­nii pentru a realiza îndată gre­va generală. GREVA LiNIILOR DE EST Paris. 29 Septembrie— 8690 de lucrători ai coaranției căilor ferate de vest au votat greva generală a rețelei pînă la deplina satisfacere a revendicațiunilor șî au decis a mij­loci­t so lingă camarazii aflători încă în serviciu pentru încatarea­ imedia­­tă a lucrat«!. CIOCNIRI PROVOCATE Paris, 29 Septembrie. — 3099 de lucrători c. i. de la Lille au votat gre­­va cu tărie. Numărul greviștilor spo­rește, la Arras. Terasierii da la Sens au voiat grava. Greva este deplină la Laon. 2008 de lucrători de la a­­telierul și depozitul mașinih» de la Hellenmis lingă Lille s’a pus în gre­vă. La St. Quentin două mașini au fost lansata în mod criminal una in contra alteia; sunt cîțiva stricăciuni. La Bethune jumătate dintre tera­­siere s’au pus în grevă­ Noul amamimîe Paris, 29 Septembrie. — La ministerul lucrărilor publice a avut­ o conferință, la miezul nopții, în care s'a discutat ho­tărârea sindicatului c. f. de a se proclama greva pe liniile de vest. Ministrul a dispus ca în cur­sul acestor zile să circule trei trenuri exprese cu plecarea la 8 dim., la 12 a. m. și 4 p. m., cu destinația Dieppe, Havre, Cherbourg, Brest și Bordeaux. De asemenea, cite două tre­nuri de persoane să plece spre toate celelalte stațiuni. Trupe au fost­ trimise la toa­te stațiunile electro-teh­nice, pentru ca să împiedice vr'un atac din partea greviștilor. * Paris, 29 Sept. — Guvernul se o­cupă cu aprovizionarea orașelor mari, pentru a împiedica producerea unei lipse de alimente sau scumpi­rea lor. S-au luat măsuri ca în vremuri de războia. Comitetul grevei a ridicat banii depuși în bănci, punîndu-i în sigu­ranță. La granița Belgiei, au fost distruse șinele pa o întindere de 29 k­m­­între Versailles și gara St. Lazare sârmele telegrafice au fost tăiate. Sunt așteptate cu temere eveni­mentele zilei de azi. Trenul din Roubaix, care nu mai era așteptat, a sosit aci cu o mică întîrziere. Printre pasageri, se afla și bătrînul șef al socialiștilor re­voluționari Julie­s Guesde. Mecanicul trenului, voind să-l servească pe Guesde, a condus trenul pînă la Paris, fapt de care au beneficiat și ceilalți călători. UN DISCURS AL LUI BRIAND Paris, 29 Septembrie. — Primul ministru Briand într’un discurs ros­­tit­ eri îa un banchet ’a vorbit și des­pre greva de pa liniile nordice. Briand a spus că cine ajută pe greviști este un dușman al patriei. El speră, însă, că toate partidele îi vor da concursul pentru aplanarea grevei, căci numai așa sa va putea pune capăt unei situații care ame­nință să păgubească țara cu mi­­lioaae. !!» Grav conflict la granița au­stro-sârba Sarajevo, 29 Sept. — (Din b­anul „Die Zeit“): Nu do­mul s'a întâm­plat în apropiere de Selina un peni­bil conflict de graniță. Fo­rtul Drina se află o insulă care este udată numai pe un singur mal de apă curgătoare; restul insulei e înconjurat de un braț de apă moartă. Niște țărani bosniaci, cari tăiau lemne pe insulă, au fost goniți de jandarmii sîrbi. A doua zi țăranii se întoarseră proteguiți de 70 jandarmi, comandați de un căpitan. Ei fură intîmpinațî de jandarmii sîrbi, în număr mai mare încă. Șeful postului de jandarmi sîrbesc cern jandarmilor austriaci să pără­sească insula. In cursul ciorovăelilor un sergent major sîrb fu împușcat. Atunci jandarmii sîrbî primiră în ajutor 4 companii de infanterie, cei austriaci șapte companii. Sîrbii începură să tragă în aer, pentru a provoca pe austriaci. Această situație critică atrase după sine vehemente tratative diploma­­tice. ---------------­ Arestarea­­ unui inginer hotarnic la Stănești (Vlașca) ADUCEREA INGINERULUI LAI GIURGIU SUB ESCORTA GIURGIU, 29 Septembrie.— Inngi­­nerul Corneliu Oveza făcînd mai multe măsurători de terenuri agricole locuitorilor din comuna Stănești, a produs nemulțumiri printre locui­torii din acea comună, cari s’au re­voltat și au amenințat cu bătaia pe inginer. Ei au reclamat cazul administra­torului de plasă M. Benihacăl, care s’a transportat la fața­­ locului și a făcut ancheta. Inștiințîndu-se parchetul s’a dis­pus ca inginerul să fie adus la Giur­giu. Astăzi la orele 5 p. m., aghiotan­tul de jandarmi, Stoenescu, a adus la Giurgiu pe inginerul Oveza și l-a înaintat­­­a parchet sub escortă Astă-seară el a fost menținut sub­ stare de arest la jandarmerie, pînă mîine cînd procurorul Raco­vice­anu va ancheta cazul. Se ține sub cel mai strict secret instruirea acestei afaceri. *--------*-------­ Idem. Cultura papurei și răchitei Ministerul htetracțiuniei publice a pri­mit din partea mai multor directori de școala de meserii și de agricultură di­ferite rapoarte prin cari i se atrage luarea aminte asupra culturei papurei și răchitei. In aceste rapoarte se arată cît de folositoare ar fi cultivarea mai intensă a papurei și răchitei, cari, deșii se cul­­tivă foarte lesne la noi, sunt aduse din străinătate și se cheltuesc pentru ele sume mari. Ministerul instructoriei față de aces­te rapoarte a intervenit pe lângă cel de domenii ca să încurajeze cultivarea a­­cestor plante. La școlile din C.­de­ Ar­­geș, Bunești (Fălciu) și Panciu se va­ da o deosebită atențiune acestor cul­turi. Mai sunt două ateliere, unul la do­meniul Coroanei, Cocioc și altul la­ penitenciarul Văcărești unde se fac lucrări de papură și de răchlită ca s­tîrmiri, rogojini, etc. Ministerul de domenii a răspuns favo­rabil la intervenția min­isterului ins­­truc­ți­ei publice. VRUTE ȘI NEVRUTE Oameni de’nțeles Intr'o comună din Homanafi doi țărani zilele trecute au eșit la­ cîmp, cu nevestele lor. Din una-alta, s’au luat la centu­ră — femeile, bine înțeles! Și, negreșit, dela ceartă la bă­taie. Bărbații stateau la o parte priveau cum se jumulesc onora­bilele lor consoarte. Pînă ce, una din beligerante, răzbită de cea­laltă, răcni odată către omul eu — Pune mînat mă, nu vezi că mă omoară?! Rumînul s’a sculat binișor dă jos, a pus liniștit, mina, pe un par și a pălit, odată, virtos, pe aceea care îi răzbise nevasta. Femeea lovită a căzut leșinată. Bărbatul celalt, văzîndu-șî mue­­rea la pămînt a pus și el mina pe bîtă și a apăsat, a repezit-o în capu­l nevestei celuilalt,­­care căzu­ jos, alături de întîia nevastă. Bărbații, liniștiți, fără pornire unul contra altuia, stăUiră apoi o clipă la îndoială, dacă să-și mai scoale nevestele sau nu, pînă ce unul, mai milos vorbi către cel­uit. Mă Ioane, la adă­tu hlidăla­ Șu ăla cu apă, să se stropim g leucă. — Încă l’adu­c ! — răspunse to­varășul, și-au­ stropit a­poi femeile, le-’au oblojit și suindu-le apoi în car,­ au plecat spre casă, femeile văi­­tîndu-se și privindu-se vrăjmași iar bărbații vorbind de nevoitle. și necazurile lor. Cînd am citit descrierea ac­est­oi scene, am simțit o mar­e mulțu­mire sufletească. Iată, în­tr’adevăr, doi oameni da înțeles, oameni cuminți. Spune-U și d-voastră da­că n'ar­ fi fost păcat ca oamenii aceștia, creștini gospodari, așezați, să se fi ciomăgit intre ei, de batirul nevestelor lor rele de gură și ga­­ta de harță? Și n’am procedat ei mai cumin­­te, ca, în loc să se bată între ei, să pălească fiecare Pe respectiva, celuilalt ? Desigur! Luați exemplu: iată adevărata înțelepciune!. jgaxiăa ijț

Next