Dimineaţa, noiembrie 1910 (Anul 7, nr. 2396-2425)
1910-11-01 / nr. 2396
ANUL Vil —No. 2396 PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Ștr. Karageorgevici. 18.—Telefon 3M Birourile ziarului 1 ~ Str. Sărindar No. 11 București ..............................imwiii imiMwmamm DIRECTOR CONST. NULLE Abonamente cu ppș iii: Va an Lai 20— | « Jnrt? UsA II— S Inni • a , Le $.r~ Pentru străinătate prețul ț$e îndoit TELEFON« Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14/10 m m Provincia „ 14/90 v „ Străinătatea „ 12/40—B APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Br=B Lun! 1 Noembrie 1910 POLITIC și fim (_ | ^ ^______ f» Unde ne-a dus înrîurirea partidelor politice in conducerea superioară a armatei — "Discutiunea care se face de Wtăva vreme în jurul nemulțumirilor din armată. Dune Implicit în discuție și situația oștirei din punctul de vedere al echipamentului și armamentului cu care este înzestrată, situațiune din care, în mod firesc naște întrebarea îacă, cu armamentul și echipamentul de azi, armata românească ar putea face față unui eventual conflict. Aceasta e chestiunea benerală care, avînd în vedere siguranța tarei în afară, interesează cu mult mai mult decît chestiunea specială a nemulțumirilor din armată, care, dacă își are importanța eî, nu e mai puțin adevărat însă că e o chestiune mai ușor remediabilă decît aceia a lipsei de echipament și armament, lipsă din care nici chiar autoritățile militare superioare au înțeles că nu e prudent lucru să mai facă un secret. Și că acesta este adevărul, avem mărturia oficială a d-lu general Budișteanu, președintele Senatului, care, într’o ședință a Senatului din trecuta sesiune parlamentară, declarând că în armata romînească de abia avem o cămașă și jumătate la doi soldați, a provocat îngrijitorul răspuns al actualului ministru de războiu, care s’a grăbit să declare , că nu poate face nici o comunicare în chestiune, de„cît intr’o ședință secretă a parlamentului. A fost, deci, o mărturisire deghizată, ne care d general Crăiniceanu nu cutezase s’o evite, pentru ca acel ce făcuse această destăinuire în ședința publcă a unui corp legiuitor era nu numai președintele acestui corp, dar deținuse el însuși portofoliul războiului. Am ținut să reînprospătăm declarațiunile ca și mărturisirile acestuia, pentru a evita desmințire grăbită și inutilă, în acelaș timp. •35* 1 Dar dacă aceasta e situația, dacă linia de armament și echipament constitue o lacună primejdioasă pentru apărarea națională, vina cea mare cade mai puțin asupra ofițerilor generali cari au trecut prin iuri tea ministerului de războiu, și mai mult asupra partidelor politice. " cari, rînd pe rînd, nu au înțeles să scutească armata de influența nesățioasă a politicianismului nostru prea mult învechit în rele. Și adevărul necontestat este că, dacă s’a încredințat, astăzi ca și altădată, portofoliul războiului la ofițeri generali cari nu aveau nimic de comun cu unul sau celălalt partid politic; dacă acești ofițeri generali erau animați de cele mai bune intențiuni, înțelegînd să pună în serviciul armatei și priceperea și experiența lor militară, au fost însă, stînjeniți în opera bună ce ar fi înțeles s-o facă, de influența nesănătoasă a politicianilor, cari, pe căi piezișe, au făcut să introducă batizul și nedreptatea chiar și în conducerea superioară a armatei. Lipsiți de experiență și rutină politică, acești ofițeri generali, ajunși miniștri, nu au știut să reziste în destul influentelor din afara oștirei și au sfîrșit astfel, cei mai mulți dintre ei, prin a deveni prizonierii cutărui sau cutărui partid sau om politic oarecare. In asemenea conditiuni era firesc lucru ca preocupările de ordin politic să prindă și în administrația războiului, după cum iarăși tot așa de firesc era ca acești miniștri, recrutați din rîndurile ofițerilor generali, să nu mai aibă pe lingă partidele politice, autoritatea necesară pentru a obține de la guverne nici reformele Și, prin urmare, nici creditele pe cari le necesitau aceste reforme, de care armamentul și echipamentul armatei era în strînsă și directă legătură. Și, nu numai că s’au refuzat credite, dar s’au tolerat și economii budgetare, care-și aveau poate locul și rostul la oricare altă instituțiune, în afară de aceea a armatei, unde, orice motive s’ar fi invocat, economiile acestea erau și deplasate și dăunătoare. De altfel efectele se resimt astăzi și, se resimt chiar ,cu prisosință. Opera nefastă a politicei în armată își dă roadele zi cu zi, roade așa de evidente, încît chiar și oamenii politici au început să înțeleagă gravitatea acestei situației intolerabile .Discuțiunea din comisia budgetară a Camerei, în trecuta sesiune parlamentară, a făcut un început de dovadă a preocupărilor acestora. Partidul d-lui Take Ionescu preconizează necesitatea unor importante credite pentru armată, după cum de cîteva zile ni se anunță că și partidul d-lui Carn socotește la două sute de milioane creditul cu care s’ar putea face față complectărei , armamentului și echipamentului oștirei. Cu sacrificiile acestea materiale, pe cari unul sau cellalt partid le va reclama de la țară, vor plăti greșelile trecutului și, în același timp, se va pune armata în posibilitate de a face cu succes față împrejurărilor, pe cari le lasă să se întrevadă orizontul ce am turbure dinspre hotarul nostru de la sud. Cu aceste sacrificii partidele politice își vor răscumpăra o parte din propriile lor păcate, pentru că au greșit și au păcătuit, atunci cînd, an cu an, au făcut tot ce le-a stat în putință ca să introducă hatîrul si politica, acolo unde otrava aceasta nu-si avea nici locul si nici rostul. •V ALEX. MAVRODI !■ ------------------ Mișcare in magistratură Următoarea mișcare a avut loc pe ziua de 1 Noembrie în personalul înaltei Curți de Casație și al Curtei de apel din Capitală. D. D. Taslaoanu, consilier la secția 2-a a înaltei Curți de Casație, a fost transferat în aceeași calitate la secția 3-a a acestei Curți. D. G. Buzdugan, prezident la secția 4-a a Curții, a fost transferat la secția 2-a în locul d-lui Taslaoanu ; D. Ștefan Miclescu, consilier la Curtea de apel din București; e numit prezident la secția 4-a a acestei Curți, în locul d-lui M. G. Buzdugan; D. N. Săulescu, inspector judiciar a fost numit consilier al Cursei de apel din București în locul d-lui St. Mitclescu. S’au mai făcut și alte numiri în magistratură, dar decretele n’au fost încă semnate de rege. întrunirea din T.-Severin D. ILARIU ISVORANU ÎNAINTEA ALEGATORILOR SAI T.-SEVERIN, 30 Octombrie. — Mline Duminică la oră 2 jumătate, se va tine in sala „Apollo“ o întrunire publică pe care a convocat-o d. Ilariu Isvoranu, șeful partidului liberal din Mehedinți. D-sa va vorbi despre demersurile făcute cu privire la construirea liniei ferate Baia de Aramă-T.-Severin; despre avîntul pe care-l va lua orașul T.-Severin In urma construireabatomiului de export; despre alimentarea cu apă si la analizarea oașului; și despre măsurile ce urmează să se ia în vederea construirea unei biserici în orașul nostru, Goresp. VRUTE ȘI NEVRUTE jincolo e altceva! Pe platforma unui vagon de tramvaiă. Doi domni — persoane simandicoase, judecind după haine — discută. — Nu, dragă, mie lucrurile astea nu-mi plac. Mi-e adversar, politic, cum ți-e și fie, dar eu mă țin de dictonul: „Să dai Cezar rulul ce e al Cezarului”. — Dar n'a făcut nimica, ce să-l dai ? — Ba, Să mă orii, a făcut destul. Fugi, domnule de-aici ! Ce-a făcut ? Reclamă, gălăgie, încolo, nimic, fleac. — Ți-o spun eu : vorbești cu patimă. Finden ți-e adversar politic. — El, nu, că o să m’apuc acum să le jud Pe toți reclamagții și gheșeftarii. .Asta ar mai lipsi. — Dragă, de ce vorbești așa ? Vezi ăsta-i păcatul nostru: fară bogată, cu uriașe progrese, dar] ne splace să ne ponegrim unii pe alții. — Lasă-mă, dom'tf., gheșeftari, și reclamații ! — Dragă, de ce vorbești așa ? Asta să le spunem la întrunire la „Dacia”, acolo e altceva/ Dar, aici intre noi, ca oameni... nu face... ’ ... Și eu care credeam ca în cuvinte de evanghelie în cele ce se spun Pe la întruniri ! Eu cărți puneam la inimă toate cuvintele străpungătoare, lapidare, toate critîcile, nemiloase cari eșeaă de pe buzele, , araturilor. . .de a căror sinceritate nu m'am îndoit nici o clipă ! ' Nu mai mă duc la întruniri — s’a isprăvit ! Maximin --------------------RUBRICHt MILITARY Lanterna Sperling Nouile semnale pentru timp de campanie experimentate la manevrele noastre. Cu toaziuea ultimelor noastre manevre, ofițerii noștri superiori au avut ocazia să cunoască un nou sistem de lanternă de semnalizare adusă de atașatul militar al Suediei. Aceste lanterne, prin ușuirința lor, prin lumina plusternică ce o idiau, prin faptul că pot fi utilizate de ori ce trupe, devin de o mailăă utilitate în timp de campanie. Direcțiunea generală a geniului de la noi, după un prealabil aviz al d-lui ministru Orăviceanu, a intrat în tratative, cu casa Sperling et Ca. din Stockholm, casă care furnizează pretutindeni al oaste lanterne. Ministerul de război și a și comandat citeva din aceste lampioane Sparling. Cu aceste lanterne de semnalizare portative — de mult folos mai ales pentru cavalerie, căci se pot purta în tocul sferei — fie vor face experiențe comparatve de telegrafie optică — între ele și cele existente la noi, sistem Main* îrsh. • • „ „ Se știe că în timp de campanie cel mai principal lucru sunt resursele tehnice de transport și relațiune. Ordinele cele mai bune, rapoartele cele mai importante,devin nule dacă ele nu ajung la timp la destinație. Unul din aceste mijloace tehnice în timp de razboiu îl formează și semnalele optice. In acest scop o lanternă de semnalizare cu o lumină intensă și ușor de manipulat este de cea mai mare însemnătate. Scopul de mai sus pare a fi fost atins prin nouile lanterne din armata suedeză, comandate și la noi de arma geniului. * Ce sunt aceste lanterne ? Niște aparate cari m’au mai mult de 3,5 kgf. greutate >— deci spot fi cu ușurință purtate de cel ce combatem timp de campanie ei care dau o lumină intensă grație gazului de acetilenă. Aceste lanterne pot fi întrebuințate de arma geniului, de trupele călări, de posturile din savanta-gardă, de marină și de patrulele de infanterie. Cu ele se poate semnala și ziua cînd timpul aste noros. Gazul casei Hoffman din Galați GALAȚI, 30 Octombrie. Se știe că acum cineva sunt casa Hoffman, a fost amendată, de vamă, cu 12 mii de lei, pentru infracțiuni la unele dispoziții vamale privitoare la traficul de cherestea. Casa Hoffman a atacat atunci procesul-verbal încheiat de vamă, printr'o acțiune intentată la tribunal. Tribunalul printr-o sentință, a anulat decizia de condamnare a vămei. Contra acestei sentințe vama a făcut recurs ln Casație Ministerul de finanțe, în acest timp, a dispus ca pînă la decizia înaltei Curți, vama să nu ridice sechestrul care fusese aplicat unei cantități de marfă a casei, atunci când a fost amendată. Casa Hoffman, însă, fără să aștepte decizia Curtei de casație, a făcut să fie exportată o cantitate oarecare din marfa sechestrată. Deocamdată lucrurile stau aci. Cum am spus mai sus aceste lanterne se luminează cu „acetilenă dizolvată“ —... gaz de acetilenă preparat anume și comprimat în niște vase de oțel umplute cu o substanță poroasă impregnată cu acetone. Aceste, așa zise acumulatoare de gaz, pot ima,gazina — grație acetonului — o cantitate de 10 ori mai mare de gaz decît volumul lor la o atmosferă, ceea ce face de 10 ori mai mult la 10 atmosfere. Aceste acumulatoare de gaz sunt inexplozibile, insenzibile la schimbările de temperatură cât și la lovituri puternice. Lumina produsă de aoerse lanternfc este cît se poate de puternică și ea se poate micșora la nevoe cu ajutorul unui regulator. Schimbările de temperatură, vîntul, furtuna chiar, nu au nici o influență asupra acestei lumini. • Flacarea obicinuită a lanternei consumă aproape 0.3 litri de gaz pe oră, ceea ce face 8 litri la 24 ore. Lanterna se așează pe un sub port care n’are o greutate mai mare de 2 kgf. și mai ușor chiar cînd este construit în bambeurî. Experiențele la gama continuă și rezultatele .sîpt cît nu se poate mai bine. . «. Miss. Un militar suedez cu lanterna Sperling Vederi din Capitală Noul local al ministerului de lucrări publice CERCETĂRI INDISCRETE „Crucea Roșie“ societate anonimă Capital de milioane. — Nici un statut, nici o dare de seamă, nici un comitet cunoscut. — Ce răspunde ministrul de războiu — —1.-------- In victoriosul razboiu al Independenței, pe cîmpul de luptă, din inițiativa bunei noastre regine, pe atunci Doamnă a romînilor, se puse primele baze ale societății „Crucea roșie“. Tinere femei din cele mai înalte straturi sociale, medici militari, în jurul suveranei se strîmseră, și primele cotizații veniră. Au trecut de atunci treizeci și trei de ani, societatea ce purta numele Doamnei romînilor se ramifică în trei. : Cea dintîi, al cărui scop, în timp de räzboiu, e îngrijirea răniților și în timp de pace aceia a bolnavilor, rămase sub patronajul reginei, se populă de surori de caritate și se instală în strada Clemenței, unde Crucea cea roșie de la poartă ne spune de origina și atribuțiile instituției din năuntru. A doua ramificație o formă societatea ce poartă numele așa de cunoscut de toți ușor dăruitorii ,de obol, de întregii armată și lumea toată. Adică „Societatea crucea roșie romînă“. Cea de a treia fu o tulpină a acestor două. Formată în urmă, ea se intitulează: „Crucea roșie a doamnelor romane“ și in fruntea fei stă d-na Irina Cîmpineanu. De aceasta din urmă, precum și de instituția surorilor de caritate nu am de vorbit, ambele sunt știute, persoanele ce le dirijează de asemeni și activitatea și statutele lor recunoscute. Societatea care ne interesează, atît pe noi cît și pe publicul cotizatorr, e acela cu capitalul cel mai mare, cu veniturile cele mai splendide și cu comitetul cel mai „anonim“. E societatea Crucea Roșie“ așa zisă a bărbaților. De treizeci și trei de ani, în întreaga țară romînească, nu a rămas oraș, orășel, și chiar comună rurală mai spălățică, în care să nu se dea cite un bal, cite o petrecere în folosul ,,Crucei roșii“. Nu a existat regiment care de treizeci și trei de ani să nu invita lumea cu bilete plătite la serbările „Crucei roșii“. Mii, zeci și suite de mii de franci se adunau deci de pretutindeni și se trimiteau cu religiozitate pentru timpuri grele, unde ? Ei, ales, e aici, căci contrariu tuturor societăților formate de Azistența publică. Crucea roșie, nu avea, nu a avut statute, nu a publicat dări de seamă, nu a anunțat nici odată întruniri generale sau de comitet, încrezătoare, de ani de zile, lumea a dat, a tot dat. Pînă cînd într’o zi, Începu să se cam întrebe : — Ce se face cu banii noștri, einte îi mănuește, unde se depun, ce se face cu veniturile ? întrebări tot atîtta de interesante cît și de Îndrituire. Romanul nostru e încrezător, bun la inimă, gata la binefacere, dar pînă la o margine. Această margine de data asta a fost lungă, ea a durat o viață de om, dar s’a isprăvit. Astăzi publicul care cu francul rus a contribuit la milioanele ce s'au strîns pentru „Crucea roșie“, e curios să știe și trebuie să i se răspundă. Ca ecou imparțial al tuturor întrebărilor și doritelor pornite din massa atotputernică, m’am îndreptat a cerceta și a afla răspunsul la aceste importante întrebări. Cum și la cine era să mă adresez, dacă nu la ministerul de razboiu, unde se trimit banii serbărilor, cotizațiilor de atiția ani. Nu cunoșteam pe nimeni în vasta clădire, și deci foarte natural mă îndreptai spre biroul de informații, unde simplu de tot rugai pe d. locotenent informator, în numele gazetei noastre, sămi dea următoarele informații: — Cum, și din cine se compune comitetul societate „Crucea roșie“, unde se trimit banii cari sosesc și cine îl administrează . D. locotenent informator mă ascultă cu bună-voință, mă rugă să aștept și trecînd la d. colonel Zaharia, îmi aduse următorul curios răspuns: — E adevărat că banii de la serbările date în provincie pentru „Crucea roșie“ sosesc la ministerul de războiu, dar îi se expediază în mod confidențial acestei societăți. — Ai... dar mă rog, nu puteți a'mi spune, un nume, o persoană !.. fie să mă adresez? — Nici noi nu știm. Da. Acesta fu răspunsul, asta e tot ce putem afla. Alte cercetări nu mă duse la nici mun rezultat , și nici până azi nu poate ști nimeni cine mănuește fondurile colosale ale acestei societăți și cine stă în fruntea ei. Din societatea de bine-facere a întregei țări s’a făcut o societate secretă, la care se înaintează milioane confidential și care nu publică, despre întrebuințarea lor nici oi dare de seamă ! îtr-In numele întregei opinii publice, credem că e necesar, că se impune cît mai curînd o comunicare din partea sus zisei societăți. E urgent să ia lumea cunoștință de stătuteie ei, și cît mai neîntîrziat ne așteptăm la o dare de seamă semnată de nume. Aceasta în interesul unei instituții cu un nume așa de nobil, și pentru care s’a făcut sacrificii mari. Cît despre noi, vom reveni mereu, pîină la limpezirea acestor chestiuni așa de întunecate, pînă la complecta lămurire a publicului. Fermen || D. Haret la Galați GALAȚI, 30 Octombrie. — Azi dimineață la orele 6.20 a sosit în localitate d. Spiru Haret, însoțit fiind de fepiscopul Dunărei de Jos, de d. Gîrboviceanu, administratorul cassei bisericelor și de doi d-ni arhitecți al ministerului de culte. La gară, d Haret a fost primit de prefectul județului, d. Al. Gussi. . De la gară au pornit la episcopie, unde s-a servit ceaiul, fiind condus de episcopul Dunărei de Jos. Apoi au vizitat școala de cîntăreți, unde corul a executat mai multe cîntece. De la școală s'au dus pe yachtul regal „Ștefan cel Mare“, unde au fost întîmpinați de d. Ștefănescu, directorul navigației. La orele 9 vaporul a plecat spre Sulina, unde d. Haret va asista la punerea pietrei fundamentare a catedralei de acolo. D. Haret va pleca apoi la mănăstirea Cilis, unde va vizita școala de pictură și biserica în construcție de acolo, după care se va întoarce la Galați, pierind în urmă la București, Pedro. CONFLICT între America și Mexic New York. 30 Octombrie. — Consulul american din Ciudad a căruia locuință a fost atacată cu vietre de mexicani, a fuc it. Sau produs tulburări în mai multe puncte de aranită. Știrea că un mexican a fost linșat, la Texas a reaprins ura contra americanilor. Ambasadorul american a ridicat energice protestări. Guvernul mexican s-a declarat gata să dea satisfacție. ---------------- a măsură a decanatului de Dolj CRAIOVA, 30 Octombrie. — Decanatul baroului de Dolj a luat dispoziția ca și d-nii avocați să nu nu ii dea consultațiuni pe sălile tribunalului, ci acestea să fie date numai in biroul de avocatură, pe care fiecare avocat e obligat să-l aibă. — Xajn. Frauda unui fost funcționar la c. f. r. El călătorea cu bilete de permisie loiale și însemnătura țelului falsificată. CALARAȘI, 10 Octobrie.—Conductorul de cale ferată de Pe linia Ciuinița-Călărași observase că un oarecare Ion Arghiropol călătorește mereu, cu bilete de permisie, dintre acelea ce se eliberează funcționarilor de la căile ferate. Bănuind ceva suspect, conductorul a relatat cazul șefului stației Călărași, care, făcînd cercetări, a aflat că acest Ion Arghiropol a fost funcționar la secția de întreținere a c. f. r„ dar că acum ocupă altă funcțiune, aceea de suplinitor de învățător, în comuna Amaru. Aseară, Arghiropol călătorind din nou cu bilet de permisie, conductorul la pus sub supraveghere, iar în stația Călărași l'a predat autorităților. Luat de scurt, el a mărturisit că pe cînd era funcționar la căile ferate și-a însușit un carnet cu bilete de permisie tn alb, pe cari le-ai complectat cu numele său falsificînd și semnătura șefului. Cercetările continuă, deoarece secția de întreținere arată că bănuește că s-ar fi comis fraude mult mai mari în această direcțiune.— Oor. Știri politice BRĂILA, 30 Octombrie—D. Dumritru T. Apostolu, șeful partidului conservator democrat a sosit în localitate. — La clubul conservtor carpist, de la hotelul Metz apoi, s-a ținut azi la orele 5 p. m. o consfătuire. Fruntașii partidului au arătat celor prezenți că în currând urmează a se dărui d-lui Nicolae Filipescu, președintele de onoare al carpiștilor de aci, bustul sau efectuat pe spezele clubului local. ■ Ziele aceste se va constitui un comitet care să invite pe d. Filipescu la Brăila și delegați din toată țara spre a participa la festivitatea inaugurării bustului d-lui Filipescu.—Verno. JUDICIARE Atît procurorul cît și cei trei inculpați, Bertalan Barna, H. Kain și P. Calarcaris au răscat apel contra cărței de judecată a judecătorului de ocol prin care aceștia au ifotst condamnațiî la cîte o lună închisoare, pentru bonurile de 54.000 lei furate de Hat Fiapagheorghiu. Am publicat că In timpul procesului, Kain ceruse liberarea provizorie pe cauțiune, pe care judecătorul o admisese, fixîmd cauțiunea la zece mii lei. •Kain a rămas arestat deoarece mu a depus cauțiunea. Totuși procurorul a făcut apel și contra acestei admiteri a liberării. Acest apel se va judeca Marți, de către tribunalul Ilfov secția doura. Accidentul arhiducelui Josef Pracind de la teatru arhiducele Josef — care are reședința la Budapesta — a suferit un accident care ar fi putut avea urmări grave. Urcind scările palatului el alunecă și căzu pe spate, lovindu-se atît de rau încît își pierdu simțurile. Știrea a produs la început mare emoție, deoarece se credea că arhiducele și-ar fi cauzat vre-o leziune internă. S’a constatat însă de către, medici că accidentul nu va avea nici o urmare serioasă și că pînă în cîteva zile arhiducele va fi complect restabilit. Arhiducele Josef Banchetul coloniei franceze la Galați GALAȚI, 30 Octombrie—Aseară la orele 8, a avut loc, în sală Opler, un banchet al coloniei Italiene cu ocaziunea aniversarei a 41, a naștere regelui Italiei. . . Banchetul a fost prezidat de copiului general al Italiei, contele Visari. . . . » Au participat toți membrii coloniei italiene. Primul turist a fost ridicat de contele Visari, care a închinat pentru regele Italiei, pentru Italio și Romînia. A mai toastat și de August Calorso. Banchetul, înscr-o mare animație, a durat, pînă la orele 2, Pedro. NUVELELE DIMINEȚE .SPRE. CASA de Lift HARLÜ **Un ger de crapS pietrele. Șoseaua pustie se întinde par’ca la nesfîrșit. Cît cuprinzi cu osehiul, zăpadă, zăpadă, numai zăpadă. Ai zice că nici odată clîmpurile astea întinse n’au fost înveselite de soare că verdele dulce al griului nu a bucurat nici odată sufletul bietului muncitor, dîndu-î nădejdea unui belșug, care pentru el n’are să vie nici odată. Și în toată întinderea asta nici țipenie de om ori de dobitoc. Cîte un stol de ciori trec croncănind prin văzduhul mohorît și se duc departe, tot mai departe. Dela o vreme, din necuprinsul acesta mort, se desprinde o mogîldeată neagră care se mișcă, crește pînă ce se cunoaște bine ce e. E sumanul unui biet țăran care își poartă pașii prin pustietatea asta liniștită. Țăranul e Gheorghe al Smarandei din satul Odobenî, cale de două poștii de oraș. Fusese să vîndă niște ouă adunate mai mult de pe la neamuri, că pe el îl ferise sfîntul de găini. De abia își maî tîrăște picioarele-i degerate, încălțate cu niște opinci găurite. Sumanul lui, numai petece. Ajunsese subțire cum îi stamba, de mult ce-l purtase, iar căciula lui găurită nu putea să-l apere de gerul cumplit care se lăsase. E pe înserat. Și mai e o bucată bună pînă în sat. I se pare că o să-i îîighețe răsuflarea din gură. Il furnică prin tot trupul de frig. Și vede bine că pînă în sat mai ie cale lungă. Nici urmă de adăpost. De i-ar scoate Dumnezeu în drum vreo sanie, s’ar ruga de stăpîni să-l ia și pe el. ..Doar nu m’o lăsa să deger în drum, că suntem creștini, ce Dumnezeu!“ gîndește el. Merge ce merge stă locului și ascultă. Știe că de-i vor slăbi o clipă puterile și va cădea la pămînt, s’a isprăvit. Ori moare înghețat ori îl sfîșie lupit, a își face cruce, îngînă un „doamne ajută“ și iubește pasul. Apoi mersul i se încetinează iar. Vorbește singur încet ca sa-i mai treacă de unut. „Ge moarte, doamne și asta! Să îngheți încetul cu încetul, să te gândești că dacă ai putea umbla ai scăpa și să nu poți urni din loc...? Așa o fi murit bietul Niță Ciobanul, în iarnă, cînd l’au găsit degerat, țeapăn ca unbuștean. Și doar Niță era mai aproape de sat“. Nu i-ar părea rău lui Gheorghe să moară. Că doar nu trăise cine știe ce traia. Ia, numai necazuri și amar. Sărăcie, dator vîndut la boer și o droaie de copii goi și flămînzi cînd îi apucai. Da vezi că tocmai de ei și de biata nevastă-sa ’> e milă. Că era bună săraca, muncea ca o roabă și răbda. Și ce s’ar face ei fără el? Doar s’o îndura Dumnezeu de el și s’o vedea acasă la ai lui. De treci delușorul cela de se vede colo, departe, nu mai e mult pînă în sat. Numai că se prea întunecă.S’ar odihni nițel că prea ’i s’au îngreuiat picioarele, dar ’î e frică. Măre frate, își zise Gheorghe, depărtîndu-și iar gîndul de la ce-1 așteaptă, de-o trăi el pînă la toamnă și o da Dumnezeu un belșug, o să se plătească de datorie și o mai aduna ceva și pentru iarnă. Or mai încropi are nevoi. Apoi Nică s’a făcut mărișor, s’or mai ajuta și cu el. Ar vrea să șadă numai nițel. Se lasă ușor pe vine că-i e frică să se așeze de alinelea, dar mușchii prea obosiți de umblet nu-1 mai tin. Pe nesimțite ajunge pe zăpadă. Dea pînă înainte firul gîndurilor. L’ar da el la școală pe Nică al lui, că e bine să știe omul carte, dar de, cine să-l mai ajute apoi la muncă? Măriuca e micșoară pînă acu și de ăilalți, nici vorbă, mărunți ca ulcelele. Nici nu-și mai dă seama că șade pe zăpadă și nici unde e. Ochii ’i se închid încetinel. Pare că nu-î mai e frig. Ba ’i e chiar cald bine și cum mai rosnesc vreascurile pe vatră. Ce-a mai mare dragul să trăeștî. Uite și pe nevastă-sa ce veselă e și copiii cum zid și se joacă prin odae. își aduce par’ că aminte așa ca în vis ca umbla pe un drum pustiu și că-i fusese frig, și frică, dar acu s’a trecut. Și e bine și a mulțumit, își făcuse spaimă degeaba. Bun e Dumnezeu -------------------- vadă uite că î-a ajutat să-și copilașii. Și în mintea lui tulbure de somnul care-1 cuprinde cu încetul, își dă seama că e dator să aducă mulțumire atotputernicului. Vrea să ridice ruina ca să își facă cruce, dar mîna rămase nemișcată, căzuse în zăpadă albă și curată a drumului. LIA HARSA D. Stere și Constituția — O CONSTITUȚIE.... SPECIALA A IAȘILOR! — a IAȘT,, la Octombrie—v. Stere a ascultat erî citîva studenți la dreptul constitutional. Intre altele, d. Stere vorbind de aplicatrea constituției și inviolabilitatea domiciliului, a spus, tn treacăt, că tn Iași există o constituție specială, iar în ce privește inviolabilitatea domiciliului, a.ceasta nici nu se cunoaște! — pa ® Mișcarea de la finanțe — «TOTARI DE CONTROLORI — Pe ziua de 1 Noembrie a. o. s’ai făcut următoarea mișcare prântag corntrolorii finandari din țară: D-nil . C. Bălteanu, de la adeia financiară Mehedinți, a fost transferat la ad-ția finannciară R.Vîlcea. Teodori Delcescu, de la Vîlcea mutat la ad-ția financiară Teleormam A. Macovei, «se ia atf ța» financiară Teleorman la ed-ția Prahova. Nicolescui, ide Ia aätra financiară Prahova la ad-ția financiară a Capitalei. I. Mihăilescu și I. Anagresescu Ghirca de la ad-ția fifnanciara a Capitalei au fost transferați, primiri la ad-ția financiară Firiahova, și al doilea la ad-ția financiară Olt; K Matiașec de la ncția financiară Olt, la ad-ția financiară Tecuiciu, , Teodor Vosiryov de la ad-ția Jili Prahova la ad-ția financiară Tec fcueiu. Reclamațiunea unui comerciant din BRAILA, 30 Octombrie, i— Pai Chetid a început azi anchetarea uni afaceri care interesează mult cercurile cari au luat cunoștință de dîns. Comerciantul Pascu Oțeteanu reclamat justiției că d. B. Rosenthal, contabil, l’a înșelat luindu acum cîtva timp o pofă de 300 k ca onorariu pentru un serviciu p care nu i l’a făcut, scoatînd Insporiia și îmcasîndu i valoarea. Faptul, după reclamațiunea d-In Oțeleanu, stă astfel: D-sa trata cu o societate de asigurare pentru a fi lichidat de pagebele suferite în urma unui incendi care i-a distrus un depozit c mărfuri. Cum însă societatea de asigurare oferea o sumă minimă ca despăgubere, d. B. Rosenthal i’a oferi d-lui Oțeleanu să intervie d sar societatea în chestiune, pentru aobține cele 20 mii de lei pe cari 1 pretindea cel daunat. In schimbul intervenției sale, 13 B. Rosenthal avea să primeastă drept plată o poliță de 300 lei pi care s’o încaseze după terminan diferendului dintre d. Oțeleanu ș societatea de asigurare, diferend car urma să se tranșeze, bine înțeles în favoarea d-lui Oțeleanu. D-sa n’a fost însă lichidat nie pînă astăzi conform pretențiunile sale și nici nu a acceptat condiția societăței de asigurare, așteptâd ca intervenția d-lui Rosenthal să-ș producă efectul promis. Spre surprinderea sa, 3. Oțeteanu primește o înștiințare de la Banc: Schhefer ca să achite o poliță de 30 lei, o poliță dată în alb, dlul Rosenthal, și pe care acesta o scurtase după ce o complectase. D. procuror Ivanovici ,a luat az după amiază depozițiile atît reclamăritului cît și d-lui Rosenthal, ascultînd și cîțîva martori propuși di ambele părți. Ancheta acestei afaceri va co-nti. nua Luni — Vemo. -----Kt----- 0 afacere senzațională — AVEREA DEFUNCTULUI DANIELESCU — T.MAGURELE, 29 Oct. — De către fiul defunctului P. Baniotescu din localitate, anume Constantin, s-a denunțat parchetului că executorul testamentar Kedelescu ar fi sustras din casa de fier a tatălui său, bonuri în valoare de peste 100.000 leî. D. C. Danielescu a cerut să se facă o perchezițiune d-lui Nedelescu și soției d-sale, la hotelul Doicescu, unde numiți soți au descins și la locuința lor din București, strada Surorilor. Sesizați de această reclamațiunej d. judecător de instrucție Sava Cristescu, d. procuror C. .Radovici, însoțiți de grefierul S. Padireanu, au procedat aseară la facerea unei perchezițiuni și au găsit asupra lui Nedelescu, o sumă foarte puțin însemnată și două cecuri, de asemenea dar o valoare foarte mică. . Cercetările continuă: — Goresp, -------sa—,—,