Dimineaţa, noiembrie 1910 (Anul 7, nr. 2396-2425)
1910-11-25 / nr. 2420
AHUL VII—No. 2421 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: == Str. Sărindar No. 11 București *= DIRECTOR TELEFON, 29 Noembrie 1910 CONST. MILLE Abonamente cu premii t Va mu Lei SO.— I C Inni Le! II.— 3 finul ■» . • Le 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitala „ 14 10 „ „ Provincia m 14,90 md „ Străinătatea „ 12,4" APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Știri din țară * -------*-------- * ta de la pala fir Brănești — Ancheta noastră la Brănești — „Adevărul“ a publicat era cauzele și urmările nenorocite ale grevei elevilor școalei de silvicultură de la Brănești. Confratele Nostru a cules în această privnță toate relațiunile din sorginte oficială, așa cum sunt cunoscute la ministerul de domeniu faptele întîmplate Sîmbătă. Pentru a da însă cititorilor noșri o icoană fidelă a evenimenteor petrecute la Brănești, evenimente atît de importante pentru umea școlară și pentru toți cei ce se interesează de cultura țarei am căutat să completez informațiunile culese pînă acum. In scopul acesta, am fost era la Brănești, și am întreprins largă anchetă. LA BRANEȘTI Elevii școalei de silvicultură din Brănești, după cum se știe, au părăsit școala și au fost găzduiți prin casele sătenilor din comună. I-am găsit liniștiți, parte la cantonul de cale ferată, parte în sat, discutînd liniștit situațiunea lor și așteptînd cu încredere să li se facă dreptate. Căci e bine să se știe că elevii din Brănești, deși au fost eliminați și izgoniți cu forța din internatul școalei de silvicultură, au credința nestrămutată că se va reveni asupra hotărîrei luate și că ministrul va ține seamă și va realiza doleanțele exprimate prin memoriul lor. Cînd am sosit în comuna Brăpești, greviștii n’au voit în primul moment să-mi dea nici o lămurire. — Așteptați.... îmi spunea citiră dintre elevii pe cari i-am intîlnit. Cînd am hotărît greva, noi am încheiat un act (/■. solidaritate, peste care nu putem trece. Nimeni dintre noi nu poate vorbi în numele colegilor, pină cînd nu este autorizat de ei să vorbească. Și tinerii greviști s'au înțeles între ei și au convenit să răspundă la întrebările mele, întrucit aceste întrebări, n'ar fi de natură a le aduce piedicilor și mișcarea pe care au început-o MOTIVELE GREVEI O delegațiune de trei elevi a fost autorizata Să stea de gurba cu mine. Primul punct, pe care doream bal cunosc în mod precis, era motivul care i-a îndemnat să se pună in grevă. — Ne-am pus in grevă, mi-a răspuns unul din acești elevi, pentru că situațiunea noastră ca sluaenii devenise intolerabilă. Le vre-o câțiva ani, ministerul domeniilor, printre deciziune ministerială, a modificat condițiunile de admitere în școală. Le unde in trecut candidaților li se cerea numai 4 clase secundare, de la luni nu se primesc in școala de silvicultură ue cit absolvenții liceelor. Or acești absolvenți, pregătiți să facă studii superioare orimnde, la orice universitate existentă, s’au lovit aci de o organizațiune interioară, ce nu corespunde nici pe departe setei noastre de cultură, idealului nostru. Lu alte cuvinte, ministerul a împovărat condițiunile de admisibilitate, fără ca în același timp să ridice și școala la înălțimea unei instituțiuni de cultură superioară. Școala actuală este organizată după tipul mediu al școalelor similare din străinătate. Pentru schimbarea acestei stări de lucruri, elevii școalei au făcut intervențiuni la minister. Astfel, acum vre-o două ani,sub ministeriatul d-lui Anton Carp, am alcătuit un memoriu și l'am înaintat d-lui ministru. Atunci ceream să se numească o anchetă, care să studieze cererile noastre și să ia măsuri pentru transformarea școalei actuale într'o adevărată școală superioară de silvicultură. Ceream atunci, ceea ce am cerut astăzi. Noi vrem să se reformeze cu totul programul actual de studii, prin introducerea cursurilor de adevărată specialitate. Numai astfel înțelegem noi să ni se dea o pregătire aleasă, superioară, potrivită gradului nostru de pricepere și misiunea noastre în societate. Studiile ne cari le facem azi sunt cu totul inferioare și nu prea diferă de ceea ce nu s’a predat în cursul liceal. Pe lingă aceasta, școala este neglijată cu totul. Profesorii, în majoritatea cazurilor, și-a fi pus suplinitori la catedrele lor, ceea ce face ca învățămîntul de azi, cu programul existent, să sufere. Alții nu pun nici suplinitori, și nici nu dau pe la școală, cu săptămînele. .......... hiera și viitorul nostru, noi am înțeles mai de mult că trebue să lucrăm într’o înțelegere desăvîrșită. Planul nostru se făurea cu încetul, zi și noapte, la masă, în orele de practică și în repaos, noaptea în dormitoare, în sfîrșit pretutindeni unde puteam sta de vorbă în liniște. — Și n’a transpirat nimic din planurile d-v.î — Absolut nimic. Colegii noștri, fără deosebire de clasă, au dat dovadă de un devotament absolut, in interesul cauzei care este a tuturor. JURAMINTUL — Sîmbătă dimineața, a continuat tînărul grevist, hotărîsem cu toții să pronunțăm declararea grevei. In timpul serei de Vineri ne-am sfătuit cu toții și am alcătuit un act de solidaritate, in care am trecut toate reformele în numele cărora ne ridicăm. Prin actul de solidaritate, după ce expunem situațiunea actuală a școalei și arătăm punctele pe cari le credem că pot fi introduse, spre folosul nostru, în noua lege de organizare, mai cerem instituirea unei anchete din partea ministerului, care să constate dreptatea cauzei elevilor. După actul semnat de elevi, ancheta trebuia făcută, în afară de corpul profesoral, de un silvicultor, de un profesor al facultății de științe din București sau Iași și de un profesor al școalei naționale de poduri și șosele. în caz de cea mai mică pedeapsă, aplicată unuia sau mai multora dintre greviști, elevii s’au legat prin acel act să continue greva. Actul de solidaritate, redactat astfel în seara de Vineri, a fost semnat de către toți greviștii, sub o declarație solemnă că nici unul nu va relua cursurile, pînă cînd nu se vor lua măsuri pentru înălțarea școalei și a noastră prin ea“,—după cum sună angajamentul. Pactul nostru se termină cu formula cunoscută a jurămîntului : — „Așa să ne ajute Dumnezeu!' CUM S’A DECLARAT GREVA Tot in ajunul grevei, îmi spunea elevul grevist, am alcătuit un memoriu în dublu exemplar, cuprinzind toate doleanțele noastre, pe cari acum le cunoașteți foarte bine, jimbătă dimineața, in loc să așteptăm în clasă venirea profesorului, noi ne-am așezat cu toții afară pe două rinduri. Cel dintiia a sosit profesorul de chimie, d. Ilie Păunescu. Nimeni n’avea voe să vorbească. Unul dintre noi a eșit din rind și a înminat d-lui profesor un exemplar poligrafiat al actului nostru de solidaritate. — Ce voiți să faceți — ne-a întrebat profesorul. — Refuzăm audierea cursurilor, pină cînd nu ni se dă satisfacțiune deplină, am răspuns noi într’un glas. — Frumoasă mișcare,—ne-a răspuns d. Păunescu,—dar pasul ce-l faceți e prea mare... AUDIENȚA LA MINISTER Imediat s’a ales o comisiune de patru elevi, cari au plecat cu memoriul la București, spre a-i lumina d-lui Al. Constantinescu, ministrul domeniilor. Fiind primiți in audiență, ministrul, care fusese încunoștiințat despre declararea grevei, i-a dojenit și a calificat fapta lor de copilărească. La întrebarea d-lui Constantinescu, dacă nu au de gînd să renunțe la pretențiunile lor, elevii silvicultori au răspuns: — Nu renunțăm, domnule ministru. Noi stăm în grevă, pînă cînd ni se dă legea de organizare. Cei patru elevi s’au reîntors seara la școală, fără nici un rezultat mulțumitor, cu toate operantele ce le aveau greviștii, cari îi așteptau în corpore la gară. In noaptea de Sîmbătă, elevii au culcat în dormitoarele lor, neturburați de nimeni. Duminică au ținut o nouă confătuire, prin care s’au declarat nemulțumiți de rezultatul audienței și au hotărît continuarea grevei. In sensul acesta, ei au redactat un proces-verbal, pe care l’au înaintat direcțiunea școalei și lui ministru al domeniilor. SOSIREA JANDARMILOR Luni dimineața, la orele 8, un detașament de 12 jandarmi rurali, în frunte cu d. căpitan Voinescu, a sosit în Brănești. Ducându-se la școală cu detașamentul, d. căpitan Voinescu a comunicat elevilor un ordin de evacuare, ordin al ministerului, care trebuia executat în termen de patru ore. Greviștii, cari aveau bagaje la școală, au cerut prelungirea termenului pînă la 24 de ore. Nevoind să creadă într’un asemenea ordin de evacuare, ei au mai cerut să li se arate ordinul ministerial, sau, cel puțin, o deciziune a direcțiune! dată în numele ministerului. • Comandantul detașamentului de jandarmi nu le-a putut satisface nici una din aceste cereri și i-a somat din nou să părăsească școala. ORDINUL DE EVACUARE și să intrați în legalitate. Dacă după o jumătate de oră nu reluați cursurile, să știți că evacuez școala cu forța ! Elevii s’au chibzuit și, după împlinirea termenului de gîndire, au comunicat căpitanului că sînt deciși să părăsească școala. Pentru acest sfîrșit, greviștii au cerut un termen de cîteva ceasuri, care li s’a acordat de către d. comandant al detașamentului. Hotărîrea elevilor de a persista în grevă, a fost imediat adusă prin telefon la cunoștința d-lui ministru al domeniilor. D. Al. Constantinescu, supărat de această atitudine, a semnat imediat deciziunea de eliminare din școală a tuturor elevilor și publicarea unui concurs pentru ocuparea celor 42 de locuri rămase vacante. Ministrul a mai decis ca elevii greviști să evacueze imediat școala și să fie trimiși pe la vetrele lor. PARASIREA ȘCOALEI Nestrămutați în rezoluțiunea lor, elevii greviști, cu bagajele în spinare, a început să iasă spre seară în ordine, unul cie unul, părăsind școala în care își puseseră atîtea speranțe. Locuitorii din sat aveau ordine exprese,— după cum mi-au mărturisit greviștii,— să nu primească pe nici un elev. Cu multă stăruință, însă, cei izgoniți au găsit în cele din urmă adăposturi la oamenii mai luminați din comună. Dar nici la aceștia nu se găsea loc îndestulător, nici cele trebuincioase, înci bieții elevi au fost nevoiți să aștearnă pae pe jos și să doarmă cite 10—15 într’o odăiță. PRIGONIREA GREVIȘTILOR Trebue să adăugăm că, în tot cursul zilei de alaltăeri, la școală, elevii au stat nemîncați, din cauză că direcțiunea le-a refuzat hrana. Pe lângă aceasta, în timpul evacuărei, nici un servitor nu a pus mina să dea ajutoare greviștilor, deși unii din ei aveau cufere mari și grele, ce nu se puteau urni din loc cu ușurință. Dar prigonirile au mers mai departe. După cum mi-a declarat unul dintre convorbitorii mei, d. căpitan Voinescu a anunțat pe elevi că n’au voe să stea în comună mai mult de trei zile. Un elev a invocat atunci.... Constituția, ceea ce a făcut pe d. căpitan de jandarmi să riposteze: — Eu am o meserie ciudată, care mă face uneori să calc și Constituția ! O altă măsură jicnitoare, e oprirea corespondenței elevilor la oficiul poștal și predarea ei în miinile d-lui director al școalei de silvicultură. Cu hrana, greviștii o duc de asemenea mizerabil. Ceea ce au, împart cu toții. Dar eiî au trăit aproape flămînzi, pentru că n’aveau aproape nici unul de cheltuială. CE VOR FACE UN VIITOR După declarațiunile lor categorice, cei patruzeci și douî de elevi, eliminați în felul arătat mai sus din școala de silvicultură, sunt hotărîți să lupte înainte, pînă cînd vor epuiza toate mijloacele legale. O delegațiune compusă din trei elevi, a sosit ol în Capitală. Această delegație este autorizată să se ducă azi în audiență la primul ministru și la ce două președinți ai Corpurilor legiuitoare, cărora să le expună doleanțele lor și să ceară protecțiunea guvernului și a parlamentului pentru izbîndirea ideilor cari i-au determinat să declare greva. N. Preda ÎNȚELEGEREA întrebat pe convorbitorii Ammei: : — Cum se face că ați declarat greva tocmai acum, după cîteva luni de la începerea cursurilor? " — Printre noi începuse să circule un svon, și anume că ministerul e hotărît să vie acum cu un proces de organizare, care însă să consfințească actuala stare de lucruri- Prin mișcarea noastră, am voit să preîntîmpinăm proectul ministerului, arătînd în mod lămurit cari sînt doleanțele noastre. — îmi puteți spune cum ați a Juris cu toții la o înțelegere ? — Era foarte ușor să ne înțelegem. Cînd nimeni nu se mai vn De rîndul acesta, *L căpitan Voinescu s’a adresat elevilor cu următoarele cuvinte: — Vă dați un termen de o interesa de soartă noastră, de sar.mătate de oră, să vă gîndiți bine ELEVILOR Mișcarea veteranilor din Buzău BUZĂU, 23 NOEMBRIE. — Comitetul veteranilor din Buzău a hotărît ca veteranii să se adune in ziua de 28 curent la sediul cercului spre a se consfătui asupra hotărîrilor ce trebuesc luate pentru a putea căpăta drepturile ce le sunt acordate prin lege. Cu acest prilej se va alege și o delegație care să plece la București pentru a stărui pe lingă cei în drept. P. B -----------##----------Centenarul baroului din Franța LA CARE VA FI REPREZENTAT ȘI BAROUL DIN BUCUREȘTI Duminică, 2S Noembrie (11 Decembrie st. n.) va avea loc la Paris, în sala cea mare a palatului de justiție, sub preșidența d-lui Fallières, președintele republicei, un banchet organizat de corpul avocaților de la Curtea de apel din Paris, pentru a celebra centenarul restabilirea baroului în Franța.In ajun, adică Sîmbătă, 27 Noembrie, se va face cu toată solemnitatea deschiderea conferinței stagiului. Ședință aceasta va avea loc la ora 1 după amiază, în marea sală a bibliotecei baroului. La această solemnitate, decanii atît din provincie, cit și ai barourilor din străinătate vor purta costumul lor oficial, tradițional. La serbările acestui centenar va fi reprezentat și baroul din București, pe lingă cele din Londra, Bruxelles, Roma, Fraga si Mf"1'““1- O SANIE-AUTOMOBIL cu propulsorul construit de d. Henri Coandă Marele duce Ciril, după cum și e reprezentată în ilustrația de teza pe care o poate atinge sania-Stin cititorii noștri, a pus să i se construiască o sanie-automobil, care poartă numele „Ghiocelul“ mai sus. Această sanie e propulsată de o turbină construită de d. Henri Coandă, grație căreia și automobil e de o sută de kilometri pe oră. Lungimea săniei este de ■4 metri. leple Ferdinand în relațiirai cu comitetul bulgar — TEXTUL DOCUMENTELOR COMPROMIȚĂTOARE — —Cari sunt explicațiile oficiale— Sofia. 23 Noembrie. — Chestia celor două scrisori publicate de ziarul „Tanin“ pentru a demonstra relațiile regelui Ferdinand cu bandele bulgare continuă a preocupa opinia publică locală Aceste scrisori datează din 1903 și poartă iscăliturile — una, a secreta, rolul particular al actualului rege, pe atunci principe, a doua, a unui preot, Ambrosie, agent al comit elevi, balitar macedonean. „Tanin“ le dă o gravitate pa care nu o au chiar sub forma în care sunt prezentate. Cea dintîi zi, adresată comitetului bulgar, ars conținutul următor: Sofia, 22 Decembrie, 1903 „Domnilor, „A. S. R. Principele a primit scrisoarea pe care i-ați trimis'o prin mijlocirea preotului Ambrosie. A. S. Principele m-a însărcinat să vă transmit sincerile sala mulțumiri pentru sentimentele de la nurliii pentru dineul. A. S. Principele e mâhnit de situația regretabilă a bulgarilor. El continua să se preocupe de situația lor. „Mă folosesc de acest prilej, pentru a Vă recomanda răbdare și statornicie și, în acelaș timp vă asigur că A. S. Principele dă de asemenea sfaturi de răbdare. Eu Lucrez ca să ajungem să prelăm o viață omenească pentru bulgari. „Primiți, etc. (s.s.) Ch. D. Dobrovici" A doua sibrisoare ars următorul cuprins: „Agentului comercial bulgar La Monastir „Din ordinul A. S. R. Principele, mă grăbesc să mă adresez dv. „Am primit scrisoarea dv. conținînd mulțumiri in numele A. S. Principele si ordinile necesare, prin mijlocirea lui Mihail Socol, locuitor din satul nostru. S’a dat o adeverință lui Mihail de către preotul Grigorie pentru a vă fi laminată. „Vre o cîțiva locuitori din satul nostru se plîng că agentul comercial din Uescub, d. Nencor, nu le dă ajutor. Fiindcă e probabil că același fapt se petrece și in agenția dv., vă anunț despre aceasta, ca să nu aibi loc neînțelegeri cînd se vor cere ajutoare de către secția din satul nostru. Aici se dă totul ce e de nevoe. „In speranță că nu mă veți uita, vă prezint omagiile mele. 30 Februarie, 1904. Preotul Ambrosie din satul Galiș nie In cercurile oficiale locale sa dau următoarele deslușiri asupra scrisoarei, care poartă semnătura secretarului particular al regelui. Preotul Ambrosie, a adresat din Galișnic o rugăminte la Sofia ca să fie primit in audiență de principele Ferdinand. In urma intervențiilor de la Curte, audiența a fost admisă și principele a dat ordin secretarului său să munice acest rezultat preotului Ambrosie și să-i trimită și o fotografie a sa. Această comunicare a trecut prin miinile comitetului bulgar, de unde, nu se știe cum, a intrat în posesia turcilor, cari au contrafăcu-o, schija, dîndu-i, cu totul sensul. ăfr Pentru salvarea imul roman Listă de subscripție deschisă de către „Adeverii!4”, în ajutorul lui Ion Dumutrescu, fost primar al comunei Poroschia-Teleorman, ales de șapte ori, și invalidat de șeapte ori, și adus prin persecuții în sapă de lemn de către administerația iberuht. Lista precedentă 1107,50 Colecta d-lui Gh. Panaitescu, Constanța: Luca Neculaî lei 1; Ghiță 0,50; Ghiță Ion 1,60; M. Iorda 1; Munteanu 0,50; N. Ghiță 0, 50; Zamfirescu 1; A. Nițulescu 1; Găvrilă Ionlescu 1; Un soldat 0,50; Un dobrogean 0,50; S. N. 0,50; Toscani 0,50; I. A. TTORESU 0,50; N. Ghiță 2; D. Costea 0,50; N. Mihail 0,50; A. Dimitiu 1; P. M. Nt. 0,50; V. Mironescu. Total 19.— P. Arnăuțescu, Govora, 2.— Votaies 1128-50 Coísíiisíüi {Untre comuna Craiova §i inginerul Liodlsy O TELEGRAMA A D-LUI LINDLEY CRAIOVA, 23 Noembrie. — D. inginer Lindley, ca urmare la votul consiliului comunal prin care i se rezilia contractul și care i-a fost pus telegrafic în vedere de către reprezentantul d-sale d. inginer Aird, a trimis din Baku următoarea telegramă: „Scrisoarea explicativă expediat, repetând ,declarațiile făcute,gata a conduce terminarea lucrărilor dacă orașul îndeplinește condițiunile din contract“. Se crede că între comună și inginerul Lindley va lua naștere un mare proces.1—Xam Griva studenților din Insbruck Insbruck, 23 Noembrie... Studențimea liberală și catolică a hotărît să se pună in grevă deoarece guvernul pune mari întîrzieri în contra 689. construirea localului universitate!. Rectorul a dispus întreruperea prelegerilor. Universitatea a fost inchisă» Alegeri!» Ministrul Runciman a fost reales era, la Dewsburg cu 7061 voturi, contra 4033. T. P. O’írannop Naționalistul O'Connor a fost reales la Liverpool cu 2458 voturi De mai bine de 25 de ani O’Connor reprezintă circumscripția aceasta electorală. Walter Musselman Regele și alegerile generale Un arissosi zias*uuă „Ojîîîiâa4* IAȘI, 23 Noembrie. — După 23 de ani e întitulat primul articol al „Opiniei“, apărut azi, și semnat de d. Vespasian Pella. D. Pella recapitulează frămîntările politice de la 1888 și pînă astăzi. Amintește că la 1888 cînd bătrînul Ioan C. Brătianu a părăsit puterea după o guvernare de 12 ani, care devenise în ultimul timp odioasă, timp odioasă și se terminase prin hoții și asasinate, regele a închis parlamentul liberal care totuși dăduse budgetele noului guvern conservator și zicea prin mesagiul său: „In urma ecmisiunii cabinetului precedent, se impune noului minister datoria constantă de a face apel la țară într’un termen cil se poate mai apropiat pentru a se manifesta libera voință a alegătorilor“. D. Pella termină articolul d-sale astfel: „Ei bine, deși au trecut 22 de ani, deși în acest timp s-au făcut schimbări în viața politică . Națiunea, totuși, două decenii nu înseamnă nimic și apelul re[jeluă la manifestarea liberă a voinței alegătorilor, la respectarea ordinei prim moderațiunii, la dreapta întrebuințare a libertăților publice și la spiritul de concordie și prudență al tuturor oamenilor de bine, — acest apel să serve azi de exemplu și șefului junimiștilor, care pretinde pe nedrept guvernul și chiar regelui, care, se zice, ar părea înclinat să satisfacă cererea d-lu Carp. „Nu, Majestate, nu Se poate închipui alegeri libere cu un guvern care tocmai prin asemenea alegeri vreste să obție puterea de guvernare și nu se poate vorbi, mai ales, de moderațiune, concordie și prudență, cînd pilda nedreptățea va veni de sus prin nesocotirea celor mai dovedite drepturi ale unui partid popular născut din trebuințele tuturor claselor noastre sociale și sprijinit la încrederea întregei noastre națiuni 11!“ Articolul a produs o vie senzație în localitate. — Dan. -------------------------— Pretențiile Papei Munich, 13 Noembrie. — In curînd se împlinesc in ani de cînd Roma a fost proclamată de capitală a Italiei. In vederea acestui eveniment Papa va publica în curînd o notă în care va atrage atenția cu energie asupra protocolului vaticanului, după care suvemaii cari vin la Roma trebue să viziteze întîi pe Papa și în urmă pe rege. -------Hfc------ Numiri la războiul D. locotenent Barbian Alex. din reg. 13 artilerie, a fost numit pe ziua de 16 Octombrie a. c. contabil în bani în locul administratorului cl. II Florescu C-tin, mutat: Grardul de artilerie cl. I Diaconu s. se numește contabil în materii la reg. 11 artilerie. Locotenentul Paraschiv D. se numește contabil în bani la acelașî regiment. Căpitanul Mîntulescu Eugeniu din reg. 5 roșiori se numește pe 1 Noembrie a. c. contabil în bani în acel regiment, în locul căpitanului Teodorescu D tru, trecut la front. Sublocot. Sturza Alex. din regimentul 15 Războeni se mută pe ziua de 28 Noembrie în reg. 17, Bacău. — Prin fir telegrafic și telefonic - Regele și orașul Constanța CONSTANȚA, 23 Noembrie.— Ere s’au întors, venind de la București, d-niî Jean Th. Ghica prefectul județului, advocat Ion N. Roman, președintele comisiei interimare și advocat Athanasie Rainof, președintele consiliului județean, cari au fost primiți în audiență de rege, căruia i-au exprimat mulțumiri pentru înnalta atenție ce dă orașului Constanța și în special, pentru suma de 2.700.000 lei, acordată comunei fără nici o obligație, pentru terminarea lucrărilor de aducere a apei de la Dunăre. Dintr’o convorbire avută cu d. Roman, rezultă că suveranul are o înfățișare foarte bună și că s’a întreținut cu reprezentanții județului și orașului Constanța aproape trei sferturi de oră, interesîndu-se de aproape de dezvoltarea economică și de înfrumusețările ce se fac orașului. Regele a exprimat dorința ca la vara viitoare să vie în localitate spre a vedea progresele realizate. Regele s’a mai interesat de întocmirea listelor electorale pentru constituționalizarea Dobrogei și despre lucrările comisiunea pentru regularea proprietăței imobiliare în Dobrogea. Sylvian. Imintațiile Dunarei — Țărani rămași fără nutreț pentru vite — BRAILA, 23 Noembrie. — Sfint informat din sursă particulară că în mai multe localități din regiunea inundabilă a Dunărei, apele venind mari, locuitorii au fost nevoiți să-și retragă vitele de la pășunele din bălți. Cum însă în această regiune recolta nutrețului a fost foarte redusă în acest an, sătenii constrînși acum, sînt nevoiți ași vinde vitele pe prețuri derizorii, deoarece nu mai au cu de să le întrețină pînă la primăvară.—Ver. nenorocirea din gara Focșani Focșani, 13 Noembrie. — D. Lazăr Horowitz voiajor comercial și asociatul firmei Leon Gheller din Iași, sosind aseară în localitate pentru niște afaceri ale casei, urma să plece astăzi cu trenul expres de orele 13.40 m. și cum întîrziase prin oraș, a ajuns în gară în momentul cînd trenul se punea în mișcare. Vroind să se suie un vagon în timpul mersului trenului, piciorul drept s-a alunecat de pe scară și o. Horowitz a fost prins sub roatele trenului, fracturîndu-șî antebrațul minei stingi, iar craniul i-a fost strivit în partea stîngă. Imediat a fost transportat la spitalul județean unde i s'au dat primele ajutoare de către d. medic șef al spitalului. Sunt speranțe de scăpare. Mina rănită va trebui însă să fie amputată. Călcat de tren — O victimă a datoriei — BUZĂU, 23 Noembrie. — Era la orele 4 șeful de manevră R. Iorgulescu a fost călcat de tren în gara Buzau. Pe cînd se făcea o manevră, fiind aglomerație în gară, Iorgulescu a voit să lege în grabă citeva vagoane. Sforțîndu-se prea mult, a alunecat, căzînd între vagoane, fiind zărit de frînă. O roată a unul vagon i-a tăiat cu totul călcâiul drep, i-a spart capul și i-a strivit pieptul și coasta. Nenorocitul a fost transportat la spitalul județean într-o stare foarte gravă. Sunt puține speranțe de scăpare—P. B. Judecarea unui diferend comercial BRAILA, 23 Noembrie. — Camera arbitrară a Bursei a judecat azi diferendul comercial dintre Banca de Credit și societatea comercială franco-romînă, dînd cîștig de cauză societate.—Verno Asasinarea unui sătean BUZĂU, 29 Noembrie. — In fața școalei din comuna Mărunțiș, a fost găsit ora, mort. Gheorghe Neculae Dragu, avvînd înfipt în piept un cuțit. D. procuror Paul Iliescu a plecat la fața locului pentru a ancheta cazul. — P. B. Cursele navigației fluviale — CÎTE CURSE SE VOR MAI FACE — BRAILA, 23 Noembrie. — Navigația fluvială romînă va continua cursele de mărfuri intre porturile dunărene pînă la sfirșitul acestei luni. Ultima cursă din Brăila, pentru schelele din sus, va pleca la 28 Noembrie. Dacă timpul se va menține frumos, și vor fi multe cereri, se crede că acest serviciu va organiza încă o cursă suplimentară în primele zile ale lunei Decembrie. — Verno. Furturile dela poșta și vama Giurgiu GIURGIU, 33 Noembrie. — Am vorbit la timp despre furturile de colete poștale constatate pe vaporul „T.Măgurele”. Se descoperise în urma cercetărilor făcute că autorul acestor furturi e un marinar din serviciul vasului, în urmă însă s'a mai constatat că din unele colele poștale lipsesc obiecte. Atunci comisarul portului Giurgiu d. Mihail Rădulescu a început să urmărească pe mai mulți indivizi bănuiți, punându'i sub supravegherea agentului special Mihail Dumitrescu. Azi agentul a reușit să dea de firul afacerii D. Rădulescu înștiințat, împreună cu d. Petrescu, agentul său, au făcut o percheziție pontonierului Bruta, care era bănuit de aceste fapte. La domiciliul acestui pontonier s'au găsit două duzini mănuși de piele, o bluză de mătușă, dantelari și o sumă de alte obiecte. S'a dispus imediat arestarea pontonierului. După amiază, mai fiind și alți funcționari inferiori de la serviciul coletelor poștei Giurgiu, s'a făcut o percheziție la două din acești funcționari. S’au găsit și aici mai multe bucăți de stofă, dantelă, etc. A fost anunțat imediat de diriginte al oficiului Giurgiu Iliescu, care a deschis la rîndul său o amănunțită anchetă. Obiectele confiscate au fost ridicate și depuse, la poliția portului. Ancheta continuă. Afacerea a produs senzație în localitate, întrucit lipsurile de obiecte din cololele poștale durau de multă vreme.— Idem Docențele dela Universitatea din Iași Consiliul facultăței de științe, a recomandat pe d-na Miller, dr. în matematice, ca docență pentru mecanică, iar consiliul facultăței de medicină a admis ca d-na dr. Pușcariu, docență, să fie un curs liber, de oftalmologia. Rite știri telegrafice GIURGIU Giurgiu, 23 Noembrie Incendiul din Uzana Erî după amiazî un puternic incendiu s’a declarat la moara cu aburi a d-lui Miltiade Bărbii arendaș în comuna Uzunu. Focul a distrus toată moara, precum și o batoză de bătut porumb, care se află în apropierea morei și era în reparație. Focul a mai distrus 2 -3 kilo grin și porumb. Pagubele ating suma de 22000 lei. Monede de aramă cositorite Erî seară șeful de post C. Comănescu din comuna Mala a reușit să prindă pe țiganul Tudor Misi Bairam, împreună cu fiul sau Constantin și fiica lui Bobocica, pe cînd voia să schimbe niște monede de 50 bani, cari în realitate nu erai decît monede de aramă de bani cositorite și transformata în monede de 50 bani. Aducindu-l la șeful secției din Arsache, Rădulescu, acesta a comparat monedele și a constatat că în adevăr erau cositorite, și a dispus arestarea țiganilor. I s-a dresat actele cuvenite și i-a înaintat pe toți parchetului de Vlașca. Curtea cu juri Az. Curtea cu juri a avut de judecat procesul țiganilor Constantin Dolan, Florea Constantin Dolan, Petre Stan și Nicolae Zamfir, acuzați pentru tilhărie la drumul mare, exercitată contra locuitorului Dumitru Cocoșatu din comuna Bălănoaia. Procedura nefiirnd completă, procesul s’a amînat pentru sesziunea de Martie, Citiți mîine în „ABEVERUL“; «sasa Dinastiei