Dimineaţa, noiembrie 1910 (Anul 7, nr. 2396-2425)

1910-11-25 / nr. 2420

AHUL VII—No. 2421 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: == Str. Sărindar No. 11 București *= DIRECTOR TELEFON, 29 Noembrie 1910 CONS­T. M­I­L­L­E Abonamente cu premii t Va mu Lei SO.— I C Inni Le! II.— 3 finul ■» . • Le 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția­­ cu Capitala „ 14 10 „ „ Provincia m 14,90 m­d „ Străinătatea „ 12,4" APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Știri din țară * -------*-------- * ta de la pala fir Brănești — Ancheta noastră la Brănești — „Adevărul“ a publicat era cau­zele și urmările nenorocite ale grevei elevilor școalei de silvicul­tură de la Brănești. Confratele Nostru a cules în această pri­­­vnță toate relațiunile din sor­ginte oficială, așa cum sunt cu­­noscute la ministerul de dome­­niu faptele întîmplate Sîmbătă. Pentru a da însă cititorilor noș­­ri o icoană fidelă a evenimente­­or petrecute la Brănești, eveni­mente atît de importante pentru um­ea școlară și pentru toți cei ce se interesează de cultura țarei am căutat să completez informa­ți­unile culese pînă acum. In scopul acesta, am fost era la Brănești, și am întreprins largă anchetă. LA BRANEȘTI Elevii școalei de silvicultură din Brănești, după cum se știe, au părăsit școala și au fost găz­duiți prin casele sătenilor din comună. I-am găsit liniștiți, parte la cantonul de cale ferată, parte în sat, discutînd liniștit situațiunea lor și așteptînd cu încredere să li se facă dreptate. Căci e bine să se știe că elevii din Brănești, de­și au fost eliminați și izgoniți cu forța din internatul școalei de silvicultură, au­ credința nestră­mutată că se va reveni asupra ho­tărîrei luate și că ministrul va ține seamă și va realiza doleanțe­le exprimate prin memoriul lor. Cînd am sosit în comuna Bră­­pești, greviștii n’au voit în pri­mul moment să-mi dea nici o lă­murire. — Așteptați.... îmi spunea citi­ră dintre elevii pe cari i-am in­­tîlnit. Cînd am hotărît greva, noi am încheiat un act (­/■. solidarita­te, peste care nu putem trece. Ni­meni dintre noi nu poate vorbi în numele colegilor, pină cînd nu este autorizat de ei să vor­bească. Și tinerii greviști s'au înțeles între ei și au convenit să răspun­dă la întrebările mele, întru­cit aceste întrebări, n'ar fi de natu­ră a le aduce piedici­lor și miș­carea pe care au început-o MOTIVELE GREVEI O delegațiune de trei elevi a fost autorizata Să stea de gurba cu mine. Primul punct, pe care doream bal cunosc în mod precis, era motivul care i-a îndemnat să se pună in grevă. — Ne-am pus in grevă, mi-a răspuns unul din acești elevi, pentru că situațiunea noastră ca sluaenii devenise intolerabilă. Le vre-o câțiva ani, ministerul dome­niilor, printre deciziune minis­terială, a modificat condițiunile de admitere în școală. Le unde in trecut candidaților li se cerea numai 4 clase secundare, de la luni nu se primesc in școala de silvicultură ue cit absolvenții li­ceelor. Or acești absolvenți, pregătiți să facă studii superioare ori­mn­de, la orice universitate existentă, s’au lovit aci de o organizațiune interioară, ce nu corespunde nici pe departe setei noastre de cul­tură, idealului nostru. Lu alte cuvinte, ministerul a împovărat condițiunile de admi­sibilitate, fără ca în același timp să ridice și școala la înălțimea u­­nei instituțiuni de cultură supe­rioară. Școala actuală este organi­zată după tipul mediu al școale­­lor similare din străinătate. Pentru schimbarea acestei stări de lucruri, elevii școalei au făcut intervențiuni la minister. Astfel, acum vre-o două ani,sub minis­teriatul d-lui Anton Carp, am al­cătuit un memoriu și l'am îna­intat d-lui ministru. Atunci ce­ream să se numească o anchetă, care să studieze cererile noastre și să ia măsuri pentru transfor­marea școalei actuale într'o ade­vărată școală superioară de sil­vicultură. Ceream atunci, ceea ce am ce­rut astăzi. Noi vrem să se refor­meze cu totul programul actual de studii, prin introducerea cursurilor de adevărată speciali­tate. Numai astfel înțelegem noi să ni se dea o pregătire aleasă, superioară, potrivită gradului nostru de pricepere și misiunea noastre în societate. Studiile ne cari le facem azi sunt cu totul inferioare și nu prea diferă de ceea ce nu s’a predat în cursul li­ceal. Pe lingă aceasta, școala este neglijată cu totul. Profesorii, în majoritatea cazurilor, și-a fi pus suplinitori la catedrele lor, ceea ce face ca învățămîntul de azi, cu programul existent, să sufere. Alții nu pun nici suplinitori, și nici nu dau pe la școală, cu săp­­tăm­înele. .......... hiera și viitorul nostru, noi am înțeles mai de mult că trebue să lucrăm într’o înțelegere desă­­vîrșită. Planul nostru se făurea cu încetul, zi și noapte, la masă, în orele de practică și în repaos, noaptea în dormitoare, în sfîrșit pretutindeni unde puteam sta de vorbă în liniște. — Și n’a transpirat­ nimic din planurile d-v.î — Absolut nimic. Colegii noștri, fără deosebire de clasă, au dat dovadă de un devotament abso­lut, in interesul cauzei care este a tuturor. JURAMINTUL — Sîmbătă dimineața, a conti­nuat tînărul grevist, hotărîsem cu toții să pronunțăm declararea grevei. In timpul serei de Vineri ne-am sfătuit cu toții și am al­cătuit un act de solidaritate, in care am trecut toate reformele în numele cărora ne ridicăm. Prin actul de solidaritate, după ce expunem situațiunea actuală a școalei și arătăm punctele pe cari le credem că pot fi introduse, spre folosul nostru, în noua lege de organizare, mai cerem instituirea unei anchete din partea ministe­­­rului, care să constate dreptatea cauzei elevilor. După actul semnat de elevi, an­cheta trebuia făcută, în afară de corpul profesoral, de un silvicul­tor, de un profesor al facultății de științe din București sau Iași și de un profesor al școalei na­ționale de poduri și șosele. în caz de cea mai mică pedeapsă, aplicată unuia sau mai multora dintre greviști, elevii s’au legat prin acel act să continue greva. Actul de solidaritate, redactat astfel în seara de Vineri, a fost semnat de către toți greviștii, sub o declarație solemnă că nici unul nu va relua cursurile, pînă cînd nu se vor lua măsuri pentru­­ înălțarea școalei și a noastră prin ea“,—după cum sună anga­jamentul. Pactul nostru se termină cu for­mula cunoscută a jurămîntului : — „Așa să ne ajute Dumnezeu!' CUM S’A DECLARAT GREVA Tot in ajunul grevei, îmi spu­nea elevul grevist, am­ alcătuit un memoriu în dublu exemplar, cuprinzind toate doleanțele noas­tre, pe cari acum le cunoașteți foarte bine, jimbătă dimineața, in loc să așteptăm în clasă venirea profe­sorului, noi ne-am așezat cu toții afară pe două rinduri. Cel dintiia a sosit profesorul de chimie, d. Ilie Păunescu. Ni­meni n’avea voe să vorbească. Unul dintre noi a eșit din rind și a înminat d-lui profesor un exem­plar poligrafiat al actului nostru de solidaritate. — Ce voiți să faceți — ne-a în­trebat profesorul. — Refuzăm audierea cursuri­lor, pină cînd nu ni se dă satis­facțiune deplină, am răspuns noi într’un glas. — Frumoasă mișcare,—ne-a răs­puns d. Păunescu,—dar pasul ce-l faceți e prea mare... AUDIENȚA LA MINISTER Imediat s’a ales o comisiune de patru­ elevi, cari au plecat cu me­moriul la București, spre a-i lu­mina d-lui Al. Constantinescu, ministrul domeniilor. Fiind primiți in audiență, mi­nistrul, care fusese încunoștiințat despre declararea grevei, i-a do­jenit și a calificat fapta lor de copilărească. La întrebarea d-lui Constanti­nescu, dacă nu au de gînd să re­­­nunțe la pretențiunile lor, elevii silvicultori au răspuns: — Nu renunțăm, domnule mi­nistru. Noi stăm în grevă, pînă cînd ni se dă legea de organizare. Cei patru elevi s’au reîntors seara la școală, fără nici un re­zultat mulțumitor, cu­ toate ope­rantele ce le aveau greviștii, cari îi așteptau­ în corpore la gară. In noaptea de Sîmbătă, elevii au culcat în dormitoarele lor, neturburați de nimeni. Duminică au ținut o nouă con­­fătuire, prin care s’au declarat nemulțumiți de rezultatul audien­ței și au hotărît continuarea gre­vei. In sensul acesta, ei au redac­tat un proces-verbal, pe care l’au înaintat direcțiunea școalei și lui ministru al domeniilor. SOSIREA JANDARMILOR Luni dimineața, la orele 8, un detașament de 12 jandarmi ru­rali, în frunte cu d. căpitan Voi­­nescu, a sosit în Brănești. Ducându-se la școală cu deta­șamentul, d. căpitan Voinescu a comunicat elevilor un ordin de evacuare, ordin al ministerului, care trebuia executat în termen de patru ore. Greviștii, cari aveau bagaje la școală, au cerut prelungirea ter­menului pînă la 24 de ore. Ne­voind să creadă într’un aseme­nea ordin de evacuare, ei au mai cerut să li se arate ordinul mi­nisterial, sau, cel puțin, o deci­ziune a direcțiune! dată în nu­mele ministerului. • Comandantul detașamentului de jandarmi nu le-a putut satisface nici una din aceste cereri și i-a somat din nou să părăsească școala. ORDINUL DE EVACUARE și să­ intrați în legalitate. Dacă după o jumătate de oră nu reluați cursurile, să știți că evacuez școa­la cu forța ! Elevii s’au chibzuit și, după îm­plinirea termenului de gîndire, au comunicat căpitanului că sînt deciși să părăsească școala. Pentru acest sfîrșit, greviștii au cerut un termen de cîteva cea­suri, care li s’a acordat de că­tre d. comandant al detașamen­tului. Hotărîrea elevilor de a persista în grevă, a fost imediat adusă prin telefon la cunoștința d-lui ministru al domeniilor. D. Al. Constantinescu, supărat de această atitudine, a semnat imediat deci­­ziunea de eliminare din școală a tuturor elevilor și publicarea unui concurs pentru ocuparea celor 42 de locuri rămase vacante. Ministrul a mai decis ca elevii greviști să evacueze imediat școa­la și să fie trimiși pe la vetrele lor. PARASIREA ȘCOALEI Nestrămutați în rezoluțiunea lor, elevii greviști, cu bagajele în spinare, a început să iasă spre seară în ordine, unul ci­e u­nul, părăsind școala în care își puse­seră atîtea speranțe. Locuitorii din sat aveau ordine exprese,— după cum mi-au măr­turisit greviștii,— să nu primea­scă pe nici un elev. Cu multă stăruință, însă, cei iz­goniți au găsit în cele din urmă adăposturi la oamenii mai lumi­nați din comună. Dar nici la a­­ceștia nu se găsea loc îndestulă­tor, nici cele trebuincioase, în­ci­ bieții elevi au fost nevoiți să aș­tearnă pae pe jos și să doarmă cite 10—15 într’o odăiță. PRIGONIREA GREVIȘTILOR Trebue să adăugăm că, în tot cursul zilei de alaltăeri, la școală, elevii au stat nemîncați, din cau­ză că direcțiunea le-a refuzat hrana. Pe lângă aceasta, în timpul e­­vacuărei, nici un servitor nu a pus mina să dea­ ajutoare greviș­tilor, deși unii din ei aveau cu­fere mari și grele, ce­­ nu se pu­­teau urni din loc cu ușurință. Dar prigonirile au mers mai departe. După cum mi-a declarat unul dintre convorbitorii mei, d. că­pitan Voinescu a anunțat pe elevi că n’au voe să stea în comună mai mult de trei zile. Un elev a invocat atunci.... Constituția, ceea ce a făcut pe d. căpitan de jandarmi să riposteze: — Eu am o meserie ciudată, care mă face une­ori să calc și Constituția ! O altă măsură jicnitoare, e o­­prirea corespondenței elevilor la oficiul poștal și predarea ei în miinile d-lui director al școalei de silvicultură. Cu hrana, greviștii o duc de a­­semenea mizerabil. Ceea ce au, împart cu toții. Dar eiî au trăit aproape flă­­mînzi, pentru că n’aveau aproape nici unul de cheltuială. CE VOR FACE UN VIITOR După declarațiunile lor catego­rice, cei patruzeci și douî de e­­levi, eliminați în felul arătat mai sus din școala de silvicultură, sunt hotărîți să lupte înainte, pî­nă cînd vor epuiza toate mijloa­cele legale. O delegațiune compusă din trei elevi, a sosit o­l în Capitală. A­­ceastă delegație este­­ autorizată să se ducă azi în audiență la pri­mul ministru și la ce două pre­ședinți ai Corpurilor legiuitoare, cărora să le expună doleanțele lor și să ceară protecțiunea guvernu­lui și a parlamentului pentru iz­­bîndirea ideilor cari i-au deter­minat să declare greva. N. Preda ÎNȚELEGEREA întrebat pe­ convorbitorii Am­mei: : — Cum se face că ați declarat greva tocmai acum, după cîteva luni de la începerea cursurilor? " — Printre noi începuse să cir­cule un svon, și anume că minis­terul e hotărît să vie acum cu un proces de organizare, care însă să consfințească actuala stare de lu­­cruri- Prin mișcarea noastră, am voit să preîntîmpinăm­ proectul ministerului, arătînd în mod lă­murit cari sînt doleanțele noas­tre. — îmi puteți spune cum ați a­ Juris cu toții la o înțelegere ?­­ — Era foarte ușor să ne înțe­legem. Cînd nimeni nu se mai vn­ De rîndul acesta, *L căpitan Voinescu s’a adresat elevilor cu următoarele cuvinte: — Vă dați un termen de o in­teresa de soartă noastră, de sa­r.mătate de­ oră, să v­ă gînd­iți bine ELEVILOR Mișcarea veteranilor din Buzău BUZĂU, 23 NOEMBRIE. — Co­mitetul veteranilor din Buzău a ho­tărît ca veteranii să se adune in ziua de 28 curent la sediul cercului spre a se consfătui asupra hotărîrilor ce trebuesc luate pentru a putea căpăta drepturile ce le sunt acordate prin lege. Cu acest prilej se va alege și o delegație care să plece la București pentru a­ stărui pe lingă cei în drept. P. B -----------##----------­Centenarul baroului din Franța LA CARE VA FI REPREZEN­TAT ȘI BAROUL DIN BUCUREȘTI Duminică, 2S Noembrie (11 De­cembrie st. n.) va avea loc la Paris, în sala cea mare a palatului de jus­tiție, sub preșidența d-lui Fallières, președintele republicei, un banchet organizat de corpul avocaților de la Curtea de apel din Paris, pentru a celebra centenarul restabilirea ba­roului în Franța.­In ajun, adică Sîmbătă, 27 Noem­brie, se va face cu toată solemnita­tea deschiderea conferinței stagiului. Ședință aceasta va avea loc la ora 1 după amiază, în marea sală a bi­­bliotecei baroului. La­ această solemnitate, decanii atît din provincie, cit și ai barouri­­lor din­ străinătate vor purta costu­mul lor oficial, tradițional. La serbările acestui centenar va fi reprezentat și baroul din București, pe lingă cele din Londra, Bruxelles, Roma, Fraga si Mf"1'““1- O SANIE-AUTOMOBIL cu propulsorul construit de d. Henri Coandă Marele duce Ciril, după cum și e reprezentată în ilustrația de­­ teza pe care o poate atinge sania-Stin cititorii noștri, a pus să i se construiască o sanie-automobil, care poartă numele „Ghiocelul“ mai sus. Această sanie e propul­sată de o turbină construită de d. Henri Coandă, grație căreia și­ automobil e de o sută de kilome­tri pe oră. Lungimea săniei este de ■4 metri. leple Ferdinand în relațiirai cu comi­tetul bulgar — TEXTUL DOCUMENTELOR COMPROMIȚĂTOARE — —Cari sunt explicațiile oficiale— Sofia. 23 Noembrie. — Chestia celor două scrisori publicate de zia­rul „Tanin“ pentru a demonstra re­lațiile regelui Ferdinand cu bandele bulgare continuă a preocupa opinia publică locală Aceste scrisori datează din 1903 și poartă iscăliturile — una, a secreta, rolul particular al actualului rege, pe atunci principe, a doua, a unui preot, Ambrosie, agent al comit ele­vi, balitar macedonean. „Tanin“ le dă o gravitate pa care nu o au chiar sub forma în care sunt prezentate. Cea dintîi zi, adresată comitetului bulgar, ars conținutul următor: Sofia, 22 Decembrie, 1903 „Domnilor, „A. S. R. Principele a primit scrisoarea pe care i-ați trimis'o prin mijlocirea preotului Ambro­sie. A. S. Principele m-a însărci­nat să vă transmit sincerile sala mulțumiri pentru sentimentele de la nurliii pentru dineul. A. S. Principele e mâhnit de situația regretabilă a bulgarilor. El con­tinua să se preocupe de situația lor. „Mă­ folosesc de acest prilej, pentru a Vă­ recomanda răbdare și statornicie și, în acelaș timp vă asigur că A. S. Principele dă de­ asemenea sfaturi de răbdare. Eu Lucrez ca să­ ajungem să pre­­lăm o viață omenească pentru bulgari. „Primiți, etc. (s.s.) Ch. D. Dobrovici" A doua sibrisoare ars următorul cuprins: „Agentului comercial bulgar La Monastir „Din ordinul­­ A. S. R. Principe­le, mă grăbesc să mă adresez dv. „Am primit scrisoarea dv. con­­ținînd mulțumiri in numele A. S. Principele si ordinile necesa­re, prin mijlocirea lui Mihail So­­col, locuitor din satul nostru. S’a dat o adeverință lui Mihail de că­tre preotul Grigorie pentru a vă fi laminată. „Vre­ o cîți­va locuitori din sa­tul nostru se plîn­g că agentul co­mercial din Uescub, d. Nencor, nu le dă ajutor. Fiindcă e probabil că același fapt se petrece și in agenția dv., vă anunț despre a­­ceasta, ca să nu aibi loc neînțe­legeri cînd se vor cere ajutoare de către secția din satul nostru. Aici se dă totul ce e de nevoe. „In speranță că nu mă veți ui­ta, vă prezint omagiile mele. 30 Februarie, 1904. Preotul Ambrosie din satul Galiș nie In cercurile oficiale locale sa dau următoarele deslușiri asupra scri­­soarei, care poartă semnătura secre­tarului particular al regelui. Preotul Ambrosie, a adresat din Galișnic o rugăminte la Sofia ca să fie primit in audiență de principele Ferdinand. In urma intervențiilor de la Curte, audiența a fost admisă și principele a dat ordin secretarului său să munice acest rezultat preotului Am­brosie și să-i trimită și o fotografie a sa. Această comunicare a trecut prin miinile com­itetului bulgar, de unde, nu se știe cum, a intrat în posesia turcilor, cari au contrafăcu-o, schija, dîndu-i, cu totul sensul. ăfr Pen­tru salvarea imul roman Listă de subscripție des­chisă de către „Adeverii!4”, în ajutorul lui Ion D­u­­mutrescu, fost primar al comunei Poroschia-Tele­­orman, ales de șapte ori, și invalidat de șeapte ori, și adus prin persecuții în sapă de lemn de către ad­minister­ația i­beruht. Lista precedentă 1107,50 Colecta d-lui Gh. Panaitescu, Constanța: Luca Neculaî lei 1; Ghiță 0,50; Ghiță Ion 1,60; M. Iorda 1; Munteanu 0,50; N. Ghiță 0, 50; Zamfirescu 1; A. Nițules­­cu 1; G­ăvrilă Ionlescu 1; Un sol­­dat 0,50; Un dobrogean 0,50; S. N. 0,50; Toscani 0,50; I. A. TTORESU 0,50; N. Ghiță 2; D. Costea 0,50; N. Mihail 0,50; A. Dimitiu 1; P. M. Nt. 0,50; V. Mi­­ronescu. Total 19.— P. Arnăuțescu, Govora, 2.— Vota­­ies 1128-50 Coísíiisíüi {Untre comuna Craiova §i inginerul Liodlsy O TELEGRAMA A D-LUI LINDLEY CRAIOVA, 23 Noembrie. — D. inginer Lindley, ca urmare la vo­tul consiliului­ comunal prin ca­re i se rezilia contractul și care i-a fost pus telegrafic în vedere de­ către reprezentantul d-sale d. inginer Aird, a trimis din Baku următoarea telegramă: „Scrisoarea explicativă expe­diat, repetând ,declarațiile făcute,­­gata a conduce terminarea lucră­rilor dacă orașul îndeplinește condițiunile din contract“. Se crede­ că între­ comună și in­ginerul Lindley va lua naștere un mare­ proces.1—Xam Griva studenților din Insbruck Insbruck, 23 Noembrie...­ Stu­dențimea liberală și catolică a ho­tărît să se pună in grevă de­oarece guvernul pune mari întîrzieri în contra 689. construirea localului universitate!. Rectorul a dispus întreruperea prelegerilor. Universitatea a fost in­­­chisă» Alegeri!» Ministrul Runciman a fost rea­les era, la Dewsburg cu 7061 vo­turi, contra 4033. T. P. O’írannop Naționalistul O'Connor a fost reales la Liverpool cu 2458 voturi De mai bine de 25 de ani O’Con­nor reprezintă circumscripția a­­ceasta electorală. Walter Musselman Regele și alegerile generale Un arisso­­si zias*u­uă „Ojîîîiâa4* IAȘI, 23 Noembrie. — După 23 de ani e întitulat primul arti­col al „Opiniei“, apărut azi, și semnat de d. Vespasian Pella. D. Pella recapitulează fră­­mîntările politice de la 1888 și pînă astăzi. Amintește că la 1888 cînd bă­­trînul Ioan C. Brătianu a pără­sit puterea după o guvernare de 12 ani, care devenise în ultimul timp odioasă, timp odioasă și se terminase prin hoții și asasinate, regele a închis parlamentul liberal care totuși dăduse budgetele noului guvern conservator și zicea prin mesagiul său: „In urma ecmisiunii cabinetu­lui precedent, se impune noului minister datoria constantă de a face apel la țară într’un termen cil se poate mai apropiat pentru a se manifesta libera voință a a­­legătorilor“. D. Pella termină articolul d-sale astfel: „Ei bine, deși au trecut 22 de ani, deși în acest timp s-au­ fă­cut schimbări în viața politică . Națiunea, totuși, două decenii nu înseamnă nimic și apelul re­­[jeluă la manifestarea liberă a voinței alegătorilor, la respecta­rea ordinei prim moderațiunii, la dreapta întrebuințare a libertă­ților publice și la spiritul de concordie și prudență al tuturor oamenilor de bine, — acest apel să serve azi de exemplu și șefu­lui junimiștilor, care pretinde pe nedrept guvernul și chiar re­gelui, care, se zice, ar părea în­clinat să satisfacă cererea d-lu­ Carp. „Nu, Majestate, nu Se poate închipui alegeri libere cu un gu­vern care tocmai prin asemenea alegeri vreste să obție puterea de guvernare și nu se poate vor­bi, mai ales, de moderațiune, concordie și prudență, cînd pil­da nedreptățea va veni de sus prin nesocotirea celor mai dove­dite drepturi ale unui partid popular născut din trebuințele tuturor claselor noastre sociale și sprijinit la încrederea între­­gei noastre națiuni 11!“ Articolul a produs o vie sen­zație în localitate. — Dan. -------------------------— Pretențiile Papei Munich, 13 Noembrie. — In cu­­rînd se împlinesc in ani de cînd Roma a fost proclamată de capi­tală a Italiei. In vederea acestui eveniment Papa va publica în curînd o notă în care va atrage atenția cu ener­gie asupra protocolului vaticanu­lui, după care suvemaii cari vin la Roma trebue să viziteze întîi pe Papa și în urmă pe rege. -------Hfc------­ Numiri la războiul D. locotenent Barbian Alex. din reg. 13 artilerie, a fost nu­mit pe ziua­ de 16 Octombrie a. c. contabil în bani în locul ad­ministratorului cl. II Florescu C-tin, mutat: Grardul de artilerie cl. I Dia­­conu s. se numește contabil în materii la reg. 11 artilerie. Locotenentul Paraschiv D. se numește contabil în bani la a­­celașî regiment. Căpitanul Mîntulescu Euge­­niu din reg. 5 roșiori se nu­mește pe 1 Noembrie a. c. con­tabil în bani în acel regiment, în locul căpitanului Teodorescu D­ tru, trecut la front. Sublocot. Sturza Alex. din re­gimentul 15 Războeni se mută pe ziua de 28­­ Noembrie în reg. 1­7, Bacău. — Prin fir telegrafic și telefonic - Regele și orașul Constanța CONSTANȚA, 23 Noembrie.— Ere s’au întors, venind de la București, d-niî Jean Th. Ghica prefectul județului, advocat Ion N. Roman, președintele comisiei interimare și advocat Athanasie Rainof, președintele consiliului județean, cari au fost primiți în audiență de rege, căruia i-au exprimat mulțumiri pentru în­­nalta atenție ce dă orașului Constanța și în special, pentru suma de 2.700.000 lei, acordată comunei fără nici o obligație, pentru terminarea lucrărilor de aducere a apei de la Dunăre. Dintr’o convorbire avută cu d. Roman, rezultă că suveranul are o înfățișare foarte bună și că s’a întreținut cu reprezen­tanții județului și orașului Con­stanța aproape trei sferturi de oră, interesîndu-se de aproape de dezvoltarea economică și de înfrumusețările ce se fac orașu­lui. Regele a exprimat dorința ca la vara viitoare să vie în loca­litate spre a vedea progresele realizate. Regele s’a mai interesat de întocmirea listelor electorale pentru constituționalizarea Do­­brogei și despre lucrările comi­­siunea pentru regularea propri­­etăței imobiliare în Dobrogea. Sylvian. Imintațiile Dunarei — Țărani rămași fără nutreț pentru vite — BRAILA, 23 Noembrie. — Sfint informat din sursă particulară că în mai multe localități din regiu­nea inundabilă a Dunărei, apele venind mari, locuitorii au fost ne­voiți să-și retragă vitele de la pă­­șunele din bălți. Cum însă în această regiune re­colta nutrețului a fost foarte re­dusă în acest an, sătenii cons­­trînși acum, sînt nevoiți ași vin­de vitele pe prețuri derizorii, de­oarece nu mai au cu de să le în­trețină pînă la primăvară.—Ver. nenorocirea din gara Focșani Focșani, 13 Noembrie. — D. La­­zăr Horowitz voiajor comercial și asociatul firmei Leon Gheller din Iași, sosind aseară în locali­tate pentru niște afaceri ale ca­sei, urma să plece astă­zi cu tre­nul expres de orele 13.40 m. și cum întîrziase prin oraș, a ajuns în gară în momentul cînd trenul se punea în mișcare. Vroind să se suie un vagon în timpul mersului trenului, picio­rul drept s-a alunecat de pe sca­ră și o. Horowitz a fost prins sub roatele trenului, fracturîndu-șî antebrațul minei stingi, iar cra­niul i-a fost strivit în partea stîn­gă. Imediat a fost transportat la spitalul județean unde i s'au dat primele ajutoare de către d. me­dic șef al spitalului. Sunt speranțe de scăpare. Mina rănită va trebui însă să fie am­putată. Călcat de tren — O victimă a datoriei — BUZĂU, 23 Noembrie. — Era la orele 4 șeful de manevră R. Ior­­gulescu a fost călcat de tren în gara Buzau. Pe cînd se făcea o­ manevră, fiind aglomerație în gară, Iorgu­­lescu a voit să lege în grabă cite­­va vagoane. Sforțîndu-se prea mult, a alu­necat, căzînd între vagoane, fiind zărit de frînă. O roată a unul vagon i-a tăiat cu totul călcâiul drep, i-a spart capul și i-a strivit pieptul și coasta. Nenorocitul a fost transportat la spitalul județean într-o stare foarte gravă. Sunt puține speranțe de scăpa­re—P. B. Judecarea unui diferend comercial BRAILA, 23 Noembrie. — Came­ra arbitrară a Bursei a judecat azi diferendul comercial dintre Banca de Credit și societatea co­mercială franco-romînă, dînd cîș­­tig de cauză societate­.—Verno Asasinarea unui sătean BUZĂU, 29 Noembrie. — In fața școalei din comuna Mărunțiș, a fost găsit ora, mort. Gheorghe Neculae Dragu, avvînd înfipt în piept un cu­țit. D. procuror Paul Iliescu a plecat la fața locului pentru a ancheta cazul. — P. B. Cursele navigației fluviale — CÎTE CURSE SE VOR MAI FACE — BRAILA, 23 Noembrie. — Na­vigația fluvială romînă va con­tinua cursele de mărfuri intre porturile dunărene pînă la sfir­­șitul acestei luni. Ultima cursă din Brăila, pen­tru schelele din sus, va pleca la 28 Noembrie. Dacă timpul se va menține frumos, și vor fi multe cereri, se crede că acest servi­ciu va organiza încă o cursă suplimentară în primele zile ale lunei Decembrie. — Verno. Furturile dela poșta și vama Giurgiu GIURGIU, 33 Noembrie. — Am­ vorbit la timp despre furturile de colete poștale constatate pe vapo­­rul „T.­Măgurele”. Se descoperise în urma cercetă­rilor făcute că autorul acestor furturi e un marinar din servi­ciul vasului,­ în urmă însă s'a mai constatat că din unele colele poștale lipsesc obiecte. Atunci comisarul portului Giur­giu d. Mihail Rădulescu a înce­­put să urmărească pe mai mulți indivizi bănuiți, punându'i sub supravegherea agentului special Mihail Dumitrescu. Azi agentul a reușit să dea de firul afacerii D. Rădulescu înștiințat, împre­ună cu d. Petrescu, agentul său, au făcut o percheziție pontonie­rului Bruta, care era bănuit de aceste fapte. La domiciliul acestui pontonier s'au găsit două duzini mănuși de piele, o bluză de mătușă, dante­lari și o sumă de alte obiecte. S'a dispus imediat arestarea pontonierului. După amiază, mai fiind și alți funcționari inferiori de la servi­ciul coletelor poștei Giurgiu, s'a făcut o percheziție la două­ din acești funcționari. S’au găsit și aici mai multe bu­căți de stofă, dantelă, etc. A fost anunțat imediat de diri­ginte al oficiului Giurgiu Iliescu, care a deschis la rîndul său o amănunțită anchetă. Obiectele confiscate au fost ri­dicate și depuse, la poliția portu­­lui. Ancheta continuă. Afacerea a produs senzație în localitate, întru­cit lipsurile de obiecte din cololele poștale durau­ de multă vreme.— Idem Docențele dela Universitatea din Iași Consiliul facultăței de științe, a­ recomandat pe d-na Miller, dr. în matematice, ca docență pentru mecanică, iar consiliul facultă­­ței de medicină a admis ca d-na dr. Pușcariu, docență, să fie un curs liber, de oftalmologia. Rite știri telegrafice GIURGIU Giurgiu, 23 Noembrie Incendiul din Uzana Erî după­ amiazî un puternic incendiu s’a declarat la moara cu aburi a d-lui Miltiade Bărbii arendaș în comuna Uzunu. Focul a distrus toată moara, precum și o batoză de bătut porumb, care se află în apro­pierea morei și era în repara­ție. F­ocul a mai distrus 2 -3 kilo grin și porumb. Pagubele ating suma de 22000 lei. Monede de aramă cositorite Erî seară șeful de post C. Co­­mănescu din comuna Mala a reușit să prindă pe țiganul Tu­dor Misi Bairam, împreună cu fiul sau Constantin și fiica lui Bobocica, pe cînd voia să schimbe niște monede de 50 bani, cari în realitate nu erai de­cît monede de aramă de­­ bani cositorite și transformata în monede de 50 bani. Aducin­­du-l la șeful secției din Arsa­­che, Rădulescu, acesta a com­parat monedele și a constatat că în adevăr erau cositorite, și a dispus arestarea țiganilor. I­ s-a dresat actele cuvenite și i-a îna­intat pe toți parchetului de Vlașca. Curtea cu juri Az. Curtea cu juri a avut de judecat procesul țiganilor Con­stantin Dolan, Florea Constan­tin Dolan, Petre Stan și Nicolae Zamfir,­­ acuzați pentru tilhărie la drumul mare, exercitată con­tra locuitorului Dumitru Coco­­șatu din comuna Bălănoaia. Procedura nefiirnd completă, procesul s’a am­înat pentru se­­s­ziunea de Martie, Citiți mîine în „ABEVERUL“; «sas­a Dinastiei

Next