Dimineaţa, decembrie 1910 (Anul 7, nr. 2426-2453)

1910-12-01 / nr. 2426

1 j Miercuri 1­­ Decembrie 1916 FRAȚII L­A I. LEN­ FII LUI ISAC M. LEVY Telefon 18­59 — Casa Fondată In 1810 — Telefon 18­59 CASA de SCHIMB, SCONT și COMISION Colectora­ Principală a Loteriei Regatului Român BUCUREȘTI — Calea Victoriei, 63 Sub Botul Continental, colț cu strada Regală P. T. Avem onoarea a vă aduce la cunoștință că noi frații LA­ZAR fi 10LEF­­. Al. LEVY, fii defunctului ba­chier Isac M. Leon, am inființat o Casă de Schimb, Scont și Comision, aci in București, sub firma Frații L. & I. LEVY, pe care am instalat a in Calea Victoriei No. 68 (sub Hotel Continental, colt cu Strada Regală). Facem or fi­ce operațiuni de schimb, scont și comision, schimb de monezi, cumpărări și vânzări de or ce fel de efecte publice, vânzări de bilete de loterie ale Statului, încasă­m și plăti după ordinele primite, împrumuturi de bani, plăti de cupoane exigibile fără scăzămint, etc., etc. Apelăm deci la buna voință a D-v­rui­îndu-vă să ne ono­rați cu încrederea D­v. și să ne însărcinați cu executarea operațiunilor de care veți avea n­evoe. Și noi ca Hi demni ai regretatului nostru părinte, care în decursul unui sfert de secol aproape, a condus afacerea sa de Bancă, cu cinste și demnitate, promitem că vom conti­nua a îndeplini operațiunile ce vom fi chemați a face, cu Cinste, promptitudine și exactitate, pentru care vă rugăm a ne onora cu aceeași încredere de care s’a bucurat părintele nostru Isac M. Levy. Cu toată stima FRAȚII L.­­ I. LEVY Antiblenoragic Veritabil numai in cutii originale cu 50 și 32 capsule —Aprobat de toate autoritățile medicale— O­ vânzare la Drogherii și Farmacii AVIZ , iar BRUTARI MAȘINELE de FRAMANTAT originale „HERBST“ 5—8 kgf, faină ec­nomie la 100 plini Sunt cele mai introduse pe tot continentul. Corespund prdecripț lunilor sanitare.—Mișcare prin mină sau fortă motrice. Depozitar: JA­QUES GOLD —BUCUREȘTI — Str. Domvinci 21 CASSE DE BANI ÍN OTEL „UPS“ Fabricațiune ir olandeză, garantată contra tocmlui, spargere­ și cădere! DEPOSIT. — S. Stradla Smârdan, 5 —­­Vis-a-vis de Palatul Camerei de Comerț) Reprezentant General: CAROL HAIMOViei, București - TE­LE­FON 25IU -Pivnițele Dealul Zorilor , VINURI DE MASA ȘI DESSERT.. Face cunoscut D-in Comercianți de Băuturi că vinde en gros de la 20 litrii in sus cu prețuri avantagioase DEPOZIT­E BUCUREȘTI, CALEA VICTO­­IEI 105-107 PLACI DE GRAMOFON Sonore Și resistente, sunt numai cele cu mărcile Jg> Inger și Zonofon gre SSSIS 1 Feriți-vă de imitatiunî KALODONT PASTĂ pe DINȚέȘ, APA de GURĂ de vânzare la PARFUMERII FARMACII DROGUERII etc. EA.LARG’S SOHN & CT,Viena-Berlin-Paris. Repräsentant­ Sam. L5bl, București. Corespondent 5* caută un tânăr cunoscând bine limba franceză și germană pre­cum și stenografia ca corespon­dent la o afacere de comision a * adresa cutia poștală No. 58. Doamna Doctor în medicină R. L WflLTzrarn Hembro al Societăței Odonto- I­gle din Paris - Dentistă din Paris — Lucrează în aur du­ă ultimele progrese ale științei (Coroane­­ Bridge Work, dinți Pivot) în porțelan etc. Calea Griviței 121 Contait, de la 3— ist și a 7. 1 Prima dentistă In Capitală, doctor In medicină­ pentru camionagiu, de vîn­­zare. A se adresa sub „avan­­tagios“ Poste­restante Bu­curești. MOTOARELE „Donat” se găsesc de vân­zare la: MARTIN BAft” Braniști, talii Hon­ti Ei íé 3 30 (13) Noembrie 1910 CALENDAR. — Ortodox: Ap. Andrei cel tatii chemat Fo ieleu Catolic: Lucia MEMENTO.— Autorități: Toate au­toritățile deschise. Judiciare: Toata a­utoritațile închise. Judiciare: Toate tri­­b­ualele deschise. TEATRUL NAȚIONAL: Se va juca: I­un­vtul Negru ți Cererea la Cusă­torie. TEATRUL HODERX. Compania Da­vila. Se va juca. Marian Colibri, de Henry Battaile. TEATRU BULEVARD, (Eforie). — Astăzi ?: In fiecare seară mari repre­­zentațiuni de cin­matograf dat, de „Tea­trul Ceser“. Luni și Vineri program nou. TEATRUL ETRESSC. Se va juca . V­ice-Rege. opere ă istorică de G. Fein­man Musica <ie Mogu­escu» CINEMATOGRAFE. — Volta (strada Doamnei și toul Bristol) In fiecare e«o­­ră. dela orele 6 d. am. până la Li noap­tea.— Sala Apolo: In fiecare afară re­­prezen­apunl orare cu prețuri populare sala LIEDERTAFEL — Cinema­­tograf. CASTELUL DE FLORI.­­ Teatru de varietăți în toate­ serile. Debuturi noul : Regina Bergont. CIR< CI» «IDOLI — la fiecare seară teatru de varieta­ 1, iu pte internaționala. Aerodromul Cerkez - Co„ Eitila.— In fiecare zi expoziție de aeroplane: Farman, Wright, Golceacu, Gantos-Du­­mont, către seara exerciții executate de d. Molia, pe biplane Farman și Wright. Intrarea S lei. Bstila este de­servita de­­0 trenuri zilnic. MUZEE.—Muzeul geologic (sol. KI­«1 lef) Deschis Duminica ;1 sărbătorile dele I 1 i ^ Muzeul de undicbluid­. (Univerltatea; Deschis Duminica ti Joia dela U diml« cea|a pini la 3 d. a. iar pentru vizita* lorii străini sad cel din provincie In tos* te silele intre aceleați ore.—Muzeul at» nografic «1 de artă nationali (Mona« tăria statului, «oseaua Eiselef). Dea* chis­toia ți In acele de s ărbatoare » la orele 10 dim—6 d. a. ’ Muzeul Simu (strada Mercur No. T) Deschis Duminică­­i Joi Intre 0 a. a* și 3 d. a. EXPOZIȚII.—In palatul Ateneului (sala Exarcu) expoziția de pictură și sculptură a ,,Cercului artistic“. In palatul Lahovari (Academiei 15 ori Calea Victoriei 51). Expoziția da picturi Cosioza­na“. Expoziția Tinerimei artistice“ In loca­lul p­oprin (fost panorama Grivița) str. L C. Brătianu. LA ATE­EU. expoziția pictorilor Pe­­tady și D. M­iârlo­ cn. BIBLIOTECI.—Biblioteca Academiei. (Calea Victoriei no. 13b). Deschisă la toate zilele de lucru Intre 8 dim. «I­n seara—Fundațiunea Universitară Carol I (str. Vienei No. 1). Deschisă In Ilă, care zi de lucru Intre orele 8—1I, *—8 d. a. și 7—10 seara. — Biblioteca popu­­lară ,,I. V. Socec" (str. Biserica Enei No. 10). Deschisă in toate filele de lu­cru intre 10—10 dim., 4—7 d. a. și 8— 10 jum.­­eara — Biblioteca populară ,,Să­niei Marcus“ (str. Mircea-Vodă Î0) eate seara si Dumbuca Vera „ JU„I ia­r u. a. Altfel, păcat și de muncă și de­­ mamă. In discursul cel frumos d. Ta­ke Ionescu s’a năpustit in contra politicei d-lui Carp. A procedat insă mai cuminte, mai delicat. A spus: „politică negativă". D. Carp politică negativă . Pentru prima oară aud formulîn­­du-se o asemenea ofensă la dresa d-lui Carp, omul care de la 1882 și-a schițat toate ideile, multe din ele aplicate, multe care-șî aș­teptă aplicarea D. Carp n’a însemnat nimic ca nume, ca avere: dacă a însem­nat ceva, a însemnat numai ca semănător de idei. D. Carp a se­mănat, și multe din roadele sale le-ațî cules dv. d-lor liberali. Nu v’ațî revoltat dv. —și eu cu dv.— contra legea minelor 7 Ațî deș­fi­ințat­ o 7 N’a avut d. Carp ideea inamovibilităței magistraturei 7­­’u s'au revoltat liberalii contra ideeî d-lui Carp cu privire la va­luta etalonului de aur 7 Cu toate astea ațî primit acel etalon și-l binecuvîntați. N’a venit d. Carp cu o lege a tocmelilor agricole 7 Nu a venit d Carp cu reforma administra­tivă 7 Sunt state cari reprezenta mul­te civilizați­uni, sunt însă și state cari reprezintă o civilizație ad­ministrativă, cum e Austria. 13. Carp voia să introducă această civilizație administrativă la noi și mă mir că d. Take Ionescu vor­bește in acea chestiune, d-sa care a iscălit reforma administrativă și legea invoelilor agricole. D. Tache Ionescu.—­Cer cuvin­tul în chestie personala. D. Delavrancea. — Este altceva să nu vă Învoiți cu ideile d-lui Carp, și altceva să-l acuzați Că face politică negativă. Oratorul vorbește de politica externă a d-lui Carp. Anul tre­cut .3. Carp s' a rostit asupra po­liticei externe și dv. l’ați apro­bat. D. Duca.— Nu l’am aprobat. D. Delavrancea. Nu l’a apro­bat d. Duca, dar l’a aprobat Ca­mera. D. Brătianu. — Erau­ părți pe cari le-am aprobat și părți pe cari nu le-au aprobat nici parti­zanii d-luî Carp. D .Delavrancea.— Dacă ațî fi aprobat în întregime programul d-lui Carp, mă întreb ? Ce-ațî mai fi căutat dv. pe banca ministe­rială? D. Tache Ionescu ca să atace mai puternic pe d. Carp, a ve­nit cu partea pozitivă a programu­lui sau de guvernămînt. Acesta se compune din : măsuri pe cari le poate lua necondiționat și măsuri pe cari le poate lua numai con­diționat. Acestea din urmă,—re­forma electorală. Contenciosul— erau condiționate de revizuirea Constituției și de învoiala dv. A făgădui fără să spui cind vei veni cu revizuirea Constituției, nu e o făgăduială serioasă. Să venim la reformele necondi­ționate • 15 episcopi, 1 la sută la Casa rurală, ministerul sănăta­te­, etc. Toate acestea cer atîtea cheltueli In cît cu drept cuvînt s’a spus că e un program electoral. Și-a făcut socoteala d. Tache Io­nescu la ce cheltueli ar expune statul cu asemenea reforme . De acum încolo, cu un aseme­nea program, ar fi o calamitate să mai luați puterea. Dar pro­gramele se schimbă. Programul dv.­. actual, afară de reforma electorală, nu se potrivește de loc cu programul ce vu l-ati dat la constituirea partidului. La anul vei­ veni cu un nou program. D. Tache Ionescu își ri­sipește toate puterile în a găsi noul făgăduell pentru masa e­­lectorală. D. Tache Ionescu spunea că da­că nu vom admite reforma elec­torală, totul va fi o min­ciună. Dar oare d. Tache Io­nescu n’a fost ministru de atîtea ori . Reprezenta­n sa o minciu­nă ? Sunt partidele minciuni­i Să vin la d. Duca. D-sa v’a fă­cut un discurs frumos. Par’că­ văd plimbindu-se la tribună ca un puiu de leu in colivie. D-sa spunea că cea mai mare fericire a țărei se datorește par­tidului liberal. N’ași fi avut ni­mic de zis față de această afirma­ție, făcută la mesaj. Dar d-sa s’a repezit într’un atac de cavalerie in contra ambelor partide ne o­­poziție îmi pare rău­ că nu s’a repezit și cu cavaleria. A fost un atac neregulat, în care lua ropo­tul și praful ce-i răspîndea în Ju­­ru-î, drept imaginea victoriei pe care credea că o obține. Spunea d-sa că noi timp de 15 ani n'am făcut de­cît fuziuni, di­fuziuni și confuziunî. Și ne în­treba: V’ațî gîndit dv. în acest interval la biata tară . D. Duca s’a limitat numai la o perioadă de 15 ani. Dacă s’ar fi urcat mai sus, ar fi văzut la 88, că în contra parti­du­lui liberal e­­rau puternice dizidente: a lui Ion Brătianu, a lui Palade, a lui Fle­­va, însemnat­ acele lupte că lup­tătorii nu se ocupau­ de loc de binele tărei . Atît de mare era înverșunarea nu cut Palade voia darea in judecată a lui Ion Bră­tianu, ceea ce n’a împiedecat pe Ion Brătianu să se împace cu Pa­­lade, care mai târziu a ajuns și ministru, de interna și de finan­țe. Or, n’a fost Palade însuflețit In acele lupte de binele tărei . Ați avut și alte lupte. Dizi­denta drapelistă cu d. Costines­­cu, Lascar, Aurelian, Missir. Era însuflețită acea dizidentă numai de interese și ambiții personale . El. n’a ieșit nici un bina din ace­le frămîntări . Și din frămîntările conserva­torilor va eși ceva bine. Eu sunt convins că d. Tache Ionescu va vedea la un moment că munca ti e zadarnică, și adneîndu și a­­minte de ceea ce datorește tărei, va vedea mult mai departe de zi­durile chinezești pe cari vor unii să le ridice în juru-i. Est știi! că d. Tache Tone­scu—un om de foar­te mare capacitate—nu e minat de interese personale, ei [emru că pentru moment e convins că așa își servește mai bine țara. Partidele noastre sunt ele parti­de istorice . Netăgăduit că la­ fi­le s'au născut din aspirațiile ța­rei, pină la 66 cind ai­ primit bo­tezul Constituției Atunci s’au u­­nit. Din unirea lor a eșit Consti­tuția, domnitorul, dinastia. Apoi s’au diferențiat. Ele au gu­vernat pe rînd. La un moment dat apare o altă formațiune, par­tidul conservator democrat. Are acest partid o tradiție isto­rică? Nu. A eși. din nevoile sim­țite ale țarei? Nu puteți zice că da Nu pot discuta chestia succesiu­­r.ei, căci nu pot discuta o chestie care privește numai pe suveran. Să admitem însă d­. d. Carp va fi chemat de Coroanul. Dacă ar fi Sigur că alegerea ,ar fi greșită, d-sa ar spune singuri regerii . Sire, e greșită aleg­erea, și s’ar retrage, căci nu e ahtiat după putere. Dacă însă ar primi, și ar cădea în alegeri, fiți siguri că n’ar solicita a doua dizolvare. At­ afirmat însă ,că partidul d-lui Carp cere puterea numai pentru pretențiunea lui istorică, sau—cum ațî zis—prescripțiunea lui istorică. D. Tache IoTnascu a fost de multe ori ministru, d-sa ar tre­bui să știe că nu partidul conser­vator nu se mai ține seama de privilegiile de naștere. Astăzi toate partidele sunt democratice, căci privilegiile sau inmormîn­­tate. Eu am combătut privilegiile, an nume așa zisă laftoltogie, pe baza cărora umî cer să mai fie pen­tru că au mai fost. N’am fost contra averea, n'am fost contra numelui care e un a­­devărat bicist pentru­ cel ce-i a­­re, dacă e însă om.» Aristocrat! mai sunt încă Dv. «țreți pe prin­țul Brîncoveanu. D. Ștefan Ioani—%J­i mai sunt prinți. D. Titu Prumușattu. — Prinții sau împărți­t intre­­ partide. D. Delavrancea. D. Ștefan Ioan spunea că mui mai sunt prinți. Eu sînt sigur că atunci cînd d-sa pronunță numele de Brincoveanu, in min­tea d-sale se prezintă totuși titulatura de print. E drept însă, că mi se poate ce­re nimic pe baza numai a nu­melui, a privilegiului, căci a­­ceasta ne-ar duce lu 80 de ani inapoi. Dacă, prin urmare, d. Tache Ionescu ar fi renun­țat la această parte a cuvântărel «mie, ar fi fă­cut un discurs mai m­ic ca supra­față, dar mai tare ca fond. Dacă d. Duca și-ar fi terminat discursul acolo und­e a încercat atacul de cavalerie ,ar fi rostit un discurs de om de talent. N’ar fi făcut un discurs terrminat cu un atac de cavalerie fără cavalerie. Acestea sunt observațiile pe cari am avut să le fac. CA plauze­. Discursul domnului Ionel Bratianu D. I. BRATIANU.-*- Este adevă­rat că discuția din anul acesta a mesagiului a avut un caracter ex­ceptional, cum­ iar Sișu este adevă­rat că însuși mesafirul a avut un caracter excepțional, căci s-a mărginit să­­ enunțare reformele votate. Oratorii opoziției au de­dus de aci că mesagiul are aerul unui testament politic. Dacă e vorba să-l caracterizeze, eü toții spune că, mesagiu­­l a avut ca­racterul unui testimoniu politie (Aplauze). Nota lui dominantă a fost sinceritatea. Dacă am fi venit ln această a treia legislatură a noastră cu un program vast, ne-­am fi abătut de la linia noastră de conduită care este de a fi sincerră. N’am enunțat un program vast și nou. Ne-am mărginit să spu­nem că parlamentul va da con­curs guvernului pentru complec­­tarea operei sale legislative. $t sunt pe biroul Camerei destule proecte cari să formeze un pro­gram întreg de muncă .Printre ele e legea sanitară. N’am găsit cu cale să anunțăm din nou prin rmesagiu­ proectele enunțate în mesagiul precedent. Ca să nu fac discuție de cuvinte și să nu ating susceptibilitățile nimănui, voți­ spune că cele trei —nu voi fi zice partide —ci for­mațiuni politice, una se prezintă cu pretențnin­, alta cu făgădueli, iar noi cu opera desăvirșită. (A­­plauze). Opera noastră a fost judecată de adversari Acaiștia au trecut re­pede asupra ei, pentru a se ocu­pa de guvernarea viitoare. Dar au recunoscut totuși, intr'un fel sau­ in altul, soliditatea celor ce am făcut. . Eu cred că e o dovadă de înțe­lepciune politică să recunoști fă­ră rezervă meritu­l adversarului. D. Take Tonesori ni l’a recunos­cut în mod mai clar. În programul pe care l’a expus d-sa sunt unele reforme pe cari le-am avut și noi în intenție. Ast­fel a fost cumpărarea moșiilor instituțiilor comerciale. Acestea ar putea fi cumpărate și trans­formate în domenii forestiere. . Sunt însă în programul sau și pi­rtî demagogice, promisiuni cari nu se vor putea realiza. D. Delavrancea a trecut sub tă­cere opera noastră. Cine cunoaște temperamentul d-lui Filipescu, știe că din atitudinea sa reese că și dînsul reicunoaște această operă. D. Fili potec­ii s’a ocupat mai mult de reformele pe cari nu e exactă. D. Filipescu spune că instituind islazul am vrut să revenim la starea pastorală și deci e un re­gres. Mai spunea că am avut in­tenția de a ieriami pămîntul și a împroprietări pe toți țăranii. Nici una din aceste afirmări nu e exacte. Prin islaz am vrut să luăm din mina proprietarilor un mij­loc de presiune asupra țăranilor. Prin islaz am căutat să ajutăm creșterea vitelor. Am urmărit limțul acesta și atunci cînd prin convențiunile comerciale am cău­tat să asigurăm­ un debușeu căr­­nei noastre, și atunci cînd am împărțit lucerna la țărani, și a­­tunci cînd am înființat serviciul zooteh­nic Dar mai departe. Cînd am zis noi că voim să­ ieftenim pămin­­tul. Noi am­ spus: voim ca țăra­nii să nu cumpere pămînt cu preț mai urcat de­cit capitaliștii. N’am căutat să ieftenim pămîn­­tul, ci am urmărit numai să fa­cem așa ca valoarea reală a a­­cestuia să nu mai rezulte din exploatarea țăranului. N'am urmărit să dăm pământ la toți, ci să dăm posibilitatea țăra­nilor să cumpere păminturile ce sunt de vânzare. Prin asta am contribuit la menținerea­­ mioarei pământului. Am căutat s­ă aducem mai mul­tă armonie socială. Acesta a fost adevăratul nostru program. Din punctul acesta, să ne judecat s­­ă cercetați care e starea actuală a murirei și a Liniștei sociale. Pentru a îmdeplini această ope­ră a trebuit­­ să facem un întreg complex caracterizat în mesaj cu vorbele: „­reorganizarea unei vieti rurale“. Am crezut că pen­tru ridicarea țărănimei, statul trebue să facă o sforțare bărbă­tească. Și am făcut-o. Ca dovadă, înmulțarea școalelor și scăderea cîrciumilor, înmulțirea spitalelor și infirmeriilor. Oratorul luînd de pildă județul Argeș arată cu cifre că numă­rul medicilor, agenților sanitari, infirmeriilor, moașelor, sau În­mulțit enorm în ultimii trei ani. Acelaș lucru cu școlile Apoi ci­tează citeva cifre globale, in trei ani înainte de 1208, s­au cădit 298 școale; în cei trei ani următori, Iu68 (aplauze), înainte de 1903, în 3 ani, afară de spitalele Regele Carol, nu s’a făcut nici un spital; în cei trei ani din urmă s'au clădit 24 spi­tale, 168 infirmerii, 65 localuri pentru medici, etc. Noi am urmărit in primul rând mai multă dreptate la țară, și a­­poi schimbarea raportului între mica și marea proprietate în fa­voarea celei dinții. Am reușit sau nu in această o­­peră? Mai inztiu chestia islazurilor. Ar fi trebuit să avem 33ixi de oferte de islazuri pentru 230.000 hectare de pământ. Până acum am primit 2000 de oferte. Se poa­te oare spune că opera n’a reușit. Din ofertele făcute, 160.000 hectare au și trecut in posesia comunelor. Păminturi In valoare de 77 mili­oane de lei au trecut in posesia țăranilor pentru hrana vitelor lor. Unul din scopurile noastre a fost să fr’ocuim contractele neautentice cu contracte au­tentice. Aceasta s’a făcut intr’o foarte largă măsură lepuneau insă adversarii că le­gea este fără sancțiune Or legea are o sancțiune penală, după cum se vede din procesele de con­travenție Încheiate contra pro­prietarilor și arendașilor, în fa­voarea a 75 000 de țărani. Și alte abuzuri nu s-ar fi Înlăturat nu­mai prin existența legei f Judecați acum dacă legea noas­tră este un instrument de drep­tate și de întărire a țărănimei. "Aplauze­. S’au prevăzut în lege penalități. Ele au fost aplicate. In trei ani s’au făcut 1157 de aplicațiuni ci­vile și penale pentru eludări. Așa­dar 1457 de condamnări cari înainte de această lege nu aveau instanțe. Vă mai mirați că țăranii erau nemulțumiți? Un scop al nostru a mai fost să schimbăm repartiția intre pro­prietatea mare și cea mică. Or, in curs de trei ani, 00.000 hectare au trecut de la proprietatea mare la cea mică. Efectele legei tocmelilor se pot rezuma in faptul că țăranul sim­te că azi are și lege și judecată și că legea și judecata le-o dă sta­tul. Ce deosebire importantă este din acest punct de vedere între statul român de la 1910 și cel de la 1907! N’șî fi voit, pentru a nu fi a­­cuzat de lipsă de cavalerizm să vă mai amintesc că n’ați știut să înțelegeți situația și să cola­borați la reforme. Dar d. Tache Ionescu spunea că d-sa și d. Jean Lahovary ar fi fost la 1307 pentru o expropriere. Or, acestea sunt acțiuni individuale. Eu îmi amin­tesc însă de acțiunea societăței agrare, al cărei președinte era d. Carp. De ce nu s’a făcut diviziunea în partidul conservator pe această temă? »Am fost largi și în concepțiuni­­le noastre și în procedeurile noas­tre. Am crezut că e bine pentru țară ca asemenea reforme să se facă cu colaborarea tuturor. Ați refuzat. Atunci am lucrat singuri, și bine am făcut. Tot așa cu Casa rurală. Ni se spune că ea astăzi poate fi revan­­dicată de ori­care din partide. Nu importă cine s’a gîndit­ la ea ci cine a realizat-o. Cînd azi Cas­­sa rurală a cumpărat proprietăți de 30 miloane, constatăm cu min­deni cu aită ardoare își dispută alții capitalul nostru politic. Aceste invidii sunt cea mai ma­re laudă ce ni se aduce. Socotesc cu inoportună declara­ția d-lui Filipescu că conservato­rii n’au luat nici un angajament fața de legile agrare. Spunea d-sa: „țăranii să respecte legile fundamentale ale statului“. D-le Filipescu, să le respectăm și noi ca să dăm pildă țăranilor. Inte­resele fundamentale și liniștea statului să nu fie tulburate pen­tru nici un interes stricit. Ziceți: Nu vom modifica de­cit aceea ce nu va fi in folosul țăra­nilor. Poate fi o formulă in care Să intre mai ușor tot ceea ce poa­te dori cineva? În curs de trei ani am putut experimenta legile pe cari le-am făcut. Azi prețul muncei agricole e urcat, proprietatea mică a cres­cut, raporturi mai drepte s’au stabilit pentru țărani. De ce dar ati veni să modificat­ această o­­peră? În afară de angajamentul pe acre l’ati luat sau­ nu, nu există oare pentru noi, toți oamenii po­litici, un angajament superior, care vă impiedecă «ă tulburați din nou pacea care abia s’a asi­gurat? Ce fel de partid conserva­tor e acela care n’ar înțelege că sunt interese naționale de conser­vat? Nu înțelege partidul con­servator că cine va face, pe a­­ceastă chestiune, un pas înapoi, va sili pe ceilalt­ să facă doul pas! înainte? (Aplauze). F­rește opera noastră m.nu are nevoie de complectare. Noi însă facem operă de sfîrșit de legisla­tură. In mesagiu, deci, nu pu­team pune decit ceea ce am pus. Că după această sesiune noul probleme se vor pune, că la a­­lgeri se vor afișa noul programe aceasta e sigur. Al nostru nu e încă gata, dar va fi. Ne preocupă și pe noi reforma administrativă, dar nu credem că a venit vremea Inamovibilită­țea prefecților. Avem gata un pro­iect de descentralizare adminis­trativă. Ne preocupă și pe noi reformă impozitelor. Ne preocupă și soar­ta muncitorimei industriale. D. Take Ionescu dorea să dăm la meseriași lucrări fără licita­ție. Am și pus în aplicare această măsură, căci am dat lucrări de 7 milioane la asociațiile de mese­riași. Ne-am­ ocupat de legea con­tractului de muncă, de chestia asigurărilor. Interesele meseriașilor au și, ele­ drept la atenția noastră. Am crezut însă că ele nu trebue să se dezlăntuiască și să facă obiec­tul unor lupte contra statului. De aceea n’am considerat cu simpa­tie mișcarea sindicalistă. Lupte­le sub formă de conflicte intre clase duc la o viață națională rea, mai ales cînd constituirea sindicatelor se face sub inspira­ția și conducerea unor oameni sau străini, sau cu sentimente antinaționale. Voim ca dezvoltarea muncitori­­mei să se facă în sens național. Nu împărtășesc d>e ei opiniunile d-lui Filipescu asupra sufragiului universal înțeleg că se poate discuta opor­tunitatea reformei electorale dar nu mă așteptam să se discute în­suși principiul sufragiului uni­versal, căci eu nu concep state culte cari să trăiască în compar­timente izolate. Sufragiul univer­sal, care există nu­mai toate sta­tele culte, nu trebuia să trezească la d. Filipescu accentele pe cari le-am­­ auzit, înțelegeam să se discute opor­tunitatea și accelerațiunea. Refor­ma electorală este una din ches­tiile cari vor forma dezbaterile partidului nostru la elaborarea programului cu care ne vom în­fățișa la alegeri. (Aplauze). Solu­ția reformei trebue să se con­creți­eze prin discutiune în sinul partidului. Aceasta nu e o enunțare de principii noul. Cine a urmărit ac­țiunea noastră a putut vedea că noi lucrăm deja la realizarea a­­cestui ideal. Noi am lucrat să punem masele în măsură de a primi aceasta reformă. Pe cînd partidul conservator își risipea forțele în iurte sterile, noi făceam băncile populare înmulțeam șco­lile, reduceam numărul analfabe­ților de la 80 la 60 la sută. Prin această ridicare a stărea țărăni­­mei, îndrumam țara spre sufra­giul universal. D. Filipescu spunea că sufra­giul universal va fi regimul una­­n­imităților Dar este un corectiv, reprezentarea minoritaăților. Da­că partidul conservator va sta pe tărîmul arătat de d. Filipescu, va face o greșală capitală in contra Statului și a neamului romînesc, (Aplauze). D. Filipescu găsea că este anor­mal faptul că s’ar fi evaporat oratorii majorităței. Evaporarea nu era reală. Regulamentul însă prevede să vorbească unul pro și al­tul contra. A fost firesc prin urmare ca după d. Tăke Ionescu să vorbească d. N. Filipescu. (Rî­­mete). Nu s’au putut înțelege acești două oratori Cu privire la alege­rile parțiale, unul venea cu un aparat de măsurătoare, altul cu un aparat de­­ întărire. D. Filipescu vorbind de merite­le d­-lui Carp, nu găsea la activul șefului sau decit chestiunea Du­nărei și chestiunea evreească. Or, chestia Dunărei a fost rezol­­vită de Ion Brătianu, ajutat de d. Carp. iar chestia evreească a fost rezolvată de guvernul de la 1879 care nu era al d-lui Carp. O slăbiciune a d-lui Carp sunt incidentele nenorocite din primă­vară. Acele incidente vor rămîne ca o pată, care-l va costa și in capitalul săi­­moral, și în ac­țiunea sa. Cînd partidul conser­vator se dezlonă așa, eu cred că a fost dreapta acuzația d-lui Du­ca, anume că de 15 ani luptele dintre conservatori lipsesc țara de concursul acestui partid. Oratorul răspunzînd d-lui Dela­vrancea, spune că nimeni nu se poate bizui numai pe simpatiile persoanele pe cari le inspiră. Iată de pildă, d. D. Sturdza, cu care nu se poate compara nimeni în ce privește respectul și autorita­tea morală de care s’a bucurat în tot timpul. Cînd în­să s’a retras d. Sturdza am găsit în acest par­tid oameni cari se uitau mai mult la drapel de­cît la șef. Am căutat să facem operă de partid constituțional. Am crezut că menținind la dispoziția Coroan­ei și a țărei un partid puternic, fa­cem cea mai serioasă operă de partid constituțional. Dacă ași vedea făcută opera de reîntregire a conservatorilor, m’ași felicita din toată inima. Dacă împăcarea nu se va face Coroana va fi pusă in fața unor nuanțe delicate. Pină acum prac­tica era alternarea a două par­tide. Eu cred că dacă azi avem mai multe partide, nimeni nu poate contesta dreptul Coroanei de a face apel la cine găsește ea­ că are mai multe garanții de a­ guverna bine. In urmă tara va fi chemată să ratifice sau nu aceas­tă preferință, oricare ar fi rezulta­tul alegerilor, nu se va produce conflict intre tară și Coroană. A­­legerile parțiale nu sunt directi­ve serioase. Dacă țara s’ar rosti contra a­­legerea suveranului, iar Coroana ar găsi că sunt interese superioare de a acorda o nouă dizolvare, a­­ceasta ar fi o situație anormală și­ mî pare bine că nu sîntem în­­tr’o asemenea eventualitate.­­Fiind orele 6, se prelungește ședința, după ce mai intiia se ad­mite o suspendare de 5 minute). La redeschidere , D. /. Brătianu. — Nimeni nu poate contesta că guvernul este în mîinile noastre și de voința noastră depinde cît stă în mîinile noastre. Afirmațiunea adversari­lor că n’am voi să prezidăm ale­gerile generale este iarăși un o­­magiu ce ni se aduce. Adversarii noștri știu că pe noi nu ne preo­cupă cît stăm la guvern, ci ce facem la guvern. Vreau să sintetizez acum situa­­țiunea politică. Or, care este sinteza urnei guvernări? Situația externă.Me­­sagiul constată situația frumoasă a țărei, care nu e rezultatul pretenți­­unilor, ci a­ puterei noastre. Presti­giul nostru a crescut pentru că am știut să impunem respect. Romînia face zgomot puțin tn politica inter­națională. Acum de curînd, cînd o veste falsă a circulat asupra con­venției cu Turcia, din emoția cu ca­re a fost primită știrea, s’a văzut ca­re este situația Romîniei. (Apl.). Constatlnd această situațiune, ca­re este o sinteză a desvoltărei noas­tre interne, imi reamintesc ce-mi spunea un adversar:­­„Partidul dv. este un partid cu noroc“. M’am în­trebat atunci, dacă nu cum­va o mare doză de înțelepciune consti­tuie fondul acelui noroc? Preocupările noastre sunt asigu­rarea operei de erî și a operei de mtine. Preocuparea noastră este să fim un partid tare, pentru ca la ori­ce Împrejurări grele, să putem fi folositori tarei. Noi nu înțelegem — cum spunea d. Delavrancea că e idealul d-lui Carp — o civilizație administrati­vă, ci o civilizație națională. Avem Încredere neclintită in viitorul a­­cestui neam și’l credem compatibil condițiunilor de dezvoltare ale ori­cărei națiuni culte care simte și care gindește. (Aplauze prelungite). LUAREA IN CONSIDERARE A ADRESEI Se cere închiderea discuției și se admite. Se votează luarea in considerație a adresei cu unanimitate de 83 voturi. Se procedă la votarea pe articole. La paragraful II l­a cuvintul d. N. Filipescu. D-sa spune că d. Bră­tianu s’a agățat de fraza că conser­vatorii vor modifica ce vor crede în detrimentul țăranilor din legile a­­grare. Ne-ați adus acuzațiuni contradic­­torii. Ne-ați amenințat, dacă vom modifica un rău, dacă insă vom mo­difica în bine, atunci facem operă demagogică. Tot acuzațiuni contradictorii cu privire la legea islazurilor. „Ați co­laborat la această lege­—spunea d. Brătianu,—dar îndemnați pe propie­­tarî să nu facă oferte“. Intre noi, și dv. este o deosebire. Noi am votat contra lege­ d­ar am dat islazuri; cunosc însă miniștri cari au votat legea dar n’au dat is­lazuri.­­ D. "președinte al consiliului ne acuză că facem­i politică negativă pentru că am avut formule largi. Dar cînd d-sa a spus că programul său se va discuta în sinul partidu­lui, n’a făcut tot o formulă largă și­ puțin precisă ? Vă promit că pro­gramul nostru­­ veți cunoaște îna­inte de alegeri. D. I. BRATIANU. — N’am făcut nici o dojana conservatorilor. Am făcut un simplu apel ca să se lase la o parte ambițiunile personale pentru interesul țărei. Or, însuși răspunsul acesta al d-lui Filipescu este dovadă de politică negativă. Programul nostru, cind am ve­nit la putere, a fost manifestul re­gal și am socotit ca o datorie sfîn­­tă a noastră să-l aducem la înde­plinire. Paragraful se votează. La paragraful din urmă D. DIAMANDY spune că era ho­­tărît să propue un amendament pentru reforma electorală. Dar în urma călduroasei cuvîntări a d-lui prim-ministru, a luat înțelegere cu subscrii­torii amendamentului, ca să-l retragă. Se pune la vot cu bile adresa în total. Se votează cu 81 voturi con­tra 1. Chestiunile personale ridicate de d-nii B. Păltineanu și Take Ionescu se amină pe mîine. D FERECHIDE comunică că Mercuri se va lua in discuție le­gea sanitară. Ședința se ridică la orele 7. D- Gheorghe Gr. Focșa, a fost nu­mit picher cl. III-a in jud. Bacău. D-nii Andrei Balog și Const. D. Hodivoianu au fost numiți picheri clasa I-a in județul Botoșani. D. Gheorghe Radescu a fost nu­mit picher clasa III-a la județul Dolj. D. Ionel Brătianu Știri teatrale . Compania dramatică „Davia" a avut de înregistrat în ziua de 28 Noembrie 910, atit la matineu cît și la reprezentația de seară, un suc­ces mai mult: toate biletele pentru aceste reprezentațiuni ale piesei Maman Colibri“ au fost vindute in locațiune (la Hall de l’Indépen­­dance), așa că numerosul public care dorea să asiste la spectacol, a fost nevoit să se reîntoarcă cu re­gret, cassa teatrului ne mai avînd bilete. Fapt care e unicul în ana­lele teatrale. Mișcarea de la lucrările publice .La ministerul lucrărilor publice a avut loc următoarea mișcare: D. Drogeanu Alaman, absolvent al facultății teh­nice de la Uni­versitatea din Iași, a fost admis la corpul teh­nic cu gradul de inginer clasa II-a, numit inginer atașat la c. f. r. D-niî. Ioan Dumitrescu picher clasa III la serviciul de poduri și șosele din județul Ialomița, au fost transferați după cerere, unul la lo­cul altuia. I D. loan Dragomirescu, picher clasa III-a la serviciul de poduri și șosele al județului Constanța și Ior­­gu Fundescu, picher d­­­e la servi­ciul de poduri și șosele din județul Ialomița, au fost transferați după cerere, unul in locul altuia. D. Dumitru Ștefănescu, picher clasa III-a la serviciul de poduri și șosele din județul Botoșani, a fost transferat in aceeași calitate In ju­­județul Gorj, dimineața ECOURI Hippocrat, renumitul medic grec, a fost unul dintre cei dintîî, care la anul 456 înainte de Christos a dat omenire­ metoda de vindecare. El era și dintre aceia cari stăruiau în importanța îngrijirei gurei printr-un praf de dinți sau o porțiune de vio, aromatic. Noi știm azi, că, cavitatea gurei este poarta de intrare a multor ma­ladii contagioase și că este indis­pensabilă o curățire rațională a dinților și gurei cu o bună pastă de­ dinți cum e de ex. Kalodont a lui Sarg. In special e foarte indicat pentru îngrijirea gurei, apa de gură Kalodont a lui Sarg, care are un gust plăcut și un efect antiseptic. Farmacistul CONST. CHIHAL­ESCU din București, CALEA VICTORIEI 75, a primit urmă­toarele scrisori din partea ur­mătoarelor artiste, pe cari te­am admirat cu toții in stagiunea de opera: Domnului Const. Ghihaiscu Domnule, la sosirea mea in teatru alaltă­ seară am găsit pudra și crema „CLEO“ trimesă; le-am întrebuin­­țat imediat și le-am găsit deli­cioase pentru uzajul zilnic. Mulțumindu-vă de această tri­mitere, vă rog dom­nule a primi salutările mele Ironne de Trévilla Recunosc că pudra, săpunul și crema „CLEO“ sunt admirabile pentru piele și ne dă un ten d­e rose. Cecils Thévenel de l’Opera Gomique Paris O dovadă mai mult că reputația câștigată în scurt timp de Grema, Pudra și Săpunul GLEO, este bine meritată. stânceaT­ vila NĂSCUȚI 28 MORȚI: Roza Rozensves­g 70 ani, Marita Ștefan 3u ani, Florea C. Gheorghe 2 luni, Z. Sandu Pătrașcu 62 ani, Gheorghe Gh. Dohot­ rai 3 ani și 6 luni, iarcu Iosef Streit 2 luni și 15 zile, Florea Răducanu Mihai 9 ani, Lucreția Gh. Rici 3 ani și 6 luni, Chira Rislea 53 ani, Ste­­lian C. Pet­rescu 3 zile, Gheorghe Sc» Dobrescu 1 an și 2 luni, Michel Ciiter 9 ore, Hann­ Leibu Wein­­garten 10 zile, Em­­anoil Dumitrescu n. mi, Niculae Dobe 5 ani, Ion Ti­­gro 69 ani, Sorbozy Domboser 31 ani, Elena Danci­ 24 ani, Florica Ștefănescu 30 ani, Nuțu Petre Ion 23 ani, Valerica Dumitru Bădules­­cu 40 zile, Rașela Torcianu 53 ani,­ Elena Dumitru Olteanu 68 ani, Pe­tre Andrei 10 ani Elena Cocuzi 62 ani, loan Bogdan 68 ani, Rebeca Goldenberg 64. Niculai I. Albescu 2 ani și 6 luni, Elisabeta Ionescu 3 ani, Vasile I. Miron 11 Suri și 3 ore, Marie N. Deleanu 30 ani, Niculae Bucșa 4 luni, Gheorghe G. Călin 9 luni, Mihalache Manu Sadur I an și 1 lună, Rebeca 1. Neusat 70 ani, Floarea Gheorghe 45 ani, Alexandru P. Irimia 32 ani, Mane G. Gala­­țianu. Concertele simfonice La 5 Decembrie, orele 3 p. m. va începe la Ateneu seria con­certelor simfonice. De asta darii d. Dinicu ne va da simfonia în Do minor No. 5 de Beethoven, poate cea mai monumentală a maestrului. D-șoara Germaine Schnitzer, pianistă celebră, care a cutreerat întreg universul, ob­­ținînd pretutindeni succese i­­mense, va lua parte la acest concert cîntînd frumosul con­cert de Schumann. Nu mai de­parte decit Vinerea trecută d-ra Schnitzer a obținut un succes imens la Budapesta. Toate per­soanele sunt de acord că d-sa este cea mai mare pianistă a timpului. Biletele sunt puse In vînzare la Independența. TIMPUL Luni 29 Noembrie In fată. — Timpul se menține pretutindeni închis, liniștit și foar­­te umed. Temperatura a mai cres­cut puțin; noaptea a fost îngheț] slab numai în unele localități din vestul țării și la munte. Tempera­­turele maxime au oscilat ziua în­tre 10 gr. la Tulcea și Constanța și 1 gr. la București. Cea mai cobo­­rîtă temperatură din țară a fost —4 gr. la Sinaia. Astăzi în multe localități ceață. Presiunea atmosfe­rică a crescut cu 2-3 mm, fiind tffl eenată l »ătr­e 7 £ 7 X< >

Next