Dimineaţa, decembrie 1910 (Anul 7, nr. 2426-2453)
1910-12-01 / nr. 2426
1 j Miercuri 1 Decembrie 1916 FRAȚII LA I. LEN FII LUI ISAC M. LEVY Telefon 1859 — Casa Fondată In 1810 — Telefon 1859 CASA de SCHIMB, SCONT și COMISION Colectora Principală a Loteriei Regatului Român BUCUREȘTI — Calea Victoriei, 63 Sub Botul Continental, colț cu strada Regală P. T. Avem onoarea a vă aduce la cunoștință că noi frații LAZAR fi 10LEF. Al. LEVY, fii defunctului bachier Isac M. Leon, am inființat o Casă de Schimb, Scont și Comision, aci in București, sub firma Frații L. & I. LEVY, pe care am instalat a in Calea Victoriei No. 68 (sub Hotel Continental, colt cu Strada Regală). Facem or fice operațiuni de schimb, scont și comision, schimb de monezi, cumpărări și vânzări de or ce fel de efecte publice, vânzări de bilete de loterie ale Statului, încasăm și plăti după ordinele primite, împrumuturi de bani, plăti de cupoane exigibile fără scăzămint, etc., etc. Apelăm deci la buna voință a D-vruiîndu-vă să ne onorați cu încrederea Dv. și să ne însărcinați cu executarea operațiunilor de care veți avea nevoe. Și noi ca Hi demni ai regretatului nostru părinte, care în decursul unui sfert de secol aproape, a condus afacerea sa de Bancă, cu cinste și demnitate, promitem că vom continua a îndeplini operațiunile ce vom fi chemați a face, cu Cinste, promptitudine și exactitate, pentru care vă rugăm a ne onora cu aceeași încredere de care s’a bucurat părintele nostru Isac M. Levy. Cu toată stima FRAȚII L. I. LEVY Antiblenoragic Veritabil numai in cutii originale cu 50 și 32 capsule —Aprobat de toate autoritățile medicale— O vânzare la Drogherii și Farmacii AVIZ , iar BRUTARI MAȘINELE de FRAMANTAT originale „HERBST“ 5—8 kgf, faină ecnomie la 100 plini Sunt cele mai introduse pe tot continentul. Corespund prdecripț lunilor sanitare.—Mișcare prin mină sau fortă motrice. Depozitar: JAQUES GOLD —BUCUREȘTI — Str. Domvinci 21 CASSE DE BANI ÍN OTEL „UPS“ Fabricațiune ir olandeză, garantată contra tocmlui, spargere și cădere! DEPOSIT. — S. Stradla Smârdan, 5 —Vis-a-vis de Palatul Camerei de Comerț) Reprezentant General: CAROL HAIMOViei, București - TELEFON 25IU -Pivnițele Dealul Zorilor , VINURI DE MASA ȘI DESSERT.. Face cunoscut D-in Comercianți de Băuturi că vinde en gros de la 20 litrii in sus cu prețuri avantagioase DEPOZITE BUCUREȘTI, CALEA VICTOIEI 105-107 PLACI DE GRAMOFON Sonore Și resistente, sunt numai cele cu mărcile Jg> Inger și Zonofon gre SSSIS 1 Feriți-vă de imitatiunî KALODONT PASTĂ pe DINȚÎȘ, APA de GURĂ de vânzare la PARFUMERII FARMACII DROGUERII etc. EA.LARG’S SOHN & CT,Viena-Berlin-Paris. Repräsentant Sam. L5bl, București. Corespondent 5* caută un tânăr cunoscând bine limba franceză și germană precum și stenografia ca corespondent la o afacere de comision a * adresa cutia poștală No. 58. Doamna Doctor în medicină R. L WflLTzrarn Hembro al Societăței Odonto- Igle din Paris - Dentistă din Paris — Lucrează în aur duă ultimele progrese ale științei (Coroane Bridge Work, dinți Pivot) în porțelan etc. Calea Griviței 121 Contait, de la 3— ist și a 7. 1 Prima dentistă In Capitală, doctor In medicină pentru camionagiu, de vînzare. A se adresa sub „avantagios“ Posterestante București. MOTOARELE „Donat” se găsesc de vânzare la: MARTIN BAft” Braniști, talii Honti Ei íé 3 30 (13) Noembrie 1910 CALENDAR. — Ortodox: Ap. Andrei cel tatii chemat Fo ieleu Catolic: Lucia MEMENTO.— Autorități: Toate autoritățile deschise. Judiciare: Toata autoritațile închise. Judiciare: Toate tribualele deschise. TEATRUL NAȚIONAL: Se va juca: Iunvtul Negru ți Cererea la Cusătorie. TEATRUL HODERX. Compania Davila. Se va juca. Marian Colibri, de Henry Battaile. TEATRU BULEVARD, (Eforie). — Astăzi ?: In fiecare seară mari reprezentațiuni de cinmatograf dat, de „Teatrul Ceser“. Luni și Vineri program nou. TEATRUL ETRESSC. Se va juca . Vice-Rege. opere ă istorică de G. Feinman Musica <ie Moguescu» CINEMATOGRAFE. — Volta (strada Doamnei și toul Bristol) In fiecare e«oră. dela orele 6 d. am. până la Li noaptea.— Sala Apolo: In fiecare afară reprezenapunl orare cu prețuri populare sala LIEDERTAFEL — Cinematograf. CASTELUL DE FLORI. Teatru de varietăți în toate serile. Debuturi noul : Regina Bergont. CIR< CI» «IDOLI — la fiecare seară teatru de varieta 1, iu pte internaționala. Aerodromul Cerkez - Co„ Eitila.— In fiecare zi expoziție de aeroplane: Farman, Wright, Golceacu, Gantos-Dumont, către seara exerciții executate de d. Molia, pe biplane Farman și Wright. Intrarea S lei. Bstila este deservita de0 trenuri zilnic. MUZEE.—Muzeul geologic (sol. KI«1 lef) Deschis Duminica ;1 sărbătorile dele I 1 i ^ Muzeul de undicbluid. (Univerltatea; Deschis Duminica ti Joia dela U diml« cea|a pini la 3 d. a. iar pentru vizita* lorii străini sad cel din provincie In tos* te silele intre aceleați ore.—Muzeul at» nografic «1 de artă nationali (Mona« tăria statului, «oseaua Eiselef). Dea* chistoia ți In acele de s ărbatoare » la orele 10 dim—6 d. a. ’ Muzeul Simu (strada Mercur No. T) Deschis Duminicăi Joi Intre 0 a. a* și 3 d. a. EXPOZIȚII.—In palatul Ateneului (sala Exarcu) expoziția de pictură și sculptură a ,,Cercului artistic“. In palatul Lahovari (Academiei 15 ori Calea Victoriei 51). Expoziția da picturi Cosiozana“. Expoziția Tinerimei artistice“ In localul poprin (fost panorama Grivița) str. L C. Brătianu. LA ATEEU. expoziția pictorilor Petady și D. Miârlo cn. BIBLIOTECI.—Biblioteca Academiei. (Calea Victoriei no. 13b). Deschisă la toate zilele de lucru Intre 8 dim. «In seara—Fundațiunea Universitară Carol I (str. Vienei No. 1). Deschisă In Ilă, care zi de lucru Intre orele 8—1I, *—8 d. a. și 7—10 seara. — Biblioteca populară ,,I. V. Socec" (str. Biserica Enei No. 10). Deschisă in toate filele de lucru intre 10—10 dim., 4—7 d. a. și 8— 10 jum.eara — Biblioteca populară ,,Săniei Marcus“ (str. Mircea-Vodă Î0) eate seara si Dumbuca Vera „ JU„I iar u. a. Altfel, păcat și de muncă și de mamă. In discursul cel frumos d. Take Ionescu s’a năpustit in contra politicei d-lui Carp. A procedat insă mai cuminte, mai delicat. A spus: „politică negativă". D. Carp politică negativă . Pentru prima oară aud formulîndu-se o asemenea ofensă la dresa d-lui Carp, omul care de la 1882 și-a schițat toate ideile, multe din ele aplicate, multe care-șî așteptă aplicarea D. Carp n’a însemnat nimic ca nume, ca avere: dacă a însemnat ceva, a însemnat numai ca semănător de idei. D. Carp a semănat, și multe din roadele sale le-ațî cules dv. d-lor liberali. Nu v’ațî revoltat dv. —și eu cu dv.— contra legea minelor 7 Ațî deșființat o 7 N’a avut d. Carp ideea inamovibilităței magistraturei 7’u s'au revoltat liberalii contra ideeî d-lui Carp cu privire la valuta etalonului de aur 7 Cu toate astea ațî primit acel etalon și-l binecuvîntați. N’a venit d. Carp cu o lege a tocmelilor agricole 7 Nu a venit d Carp cu reforma administrativă 7 Sunt state cari reprezenta multe civilizațiuni, sunt însă și state cari reprezintă o civilizație administrativă, cum e Austria. 13. Carp voia să introducă această civilizație administrativă la noi și mă mir că d. Take Ionescu vorbește in acea chestiune, d-sa care a iscălit reforma administrativă și legea invoelilor agricole. D. Tache Ionescu.—Cer cuvintul în chestie personala. D. Delavrancea. — Este altceva să nu vă Învoiți cu ideile d-lui Carp, și altceva să-l acuzați Că face politică negativă. Oratorul vorbește de politica externă a d-lui Carp. Anul trecut .3. Carp s' a rostit asupra politicei externe și dv. l’ați aprobat. D. Duca.— Nu l’am aprobat. D. Delavrancea. Nu l’a aprobat d. Duca, dar l’a aprobat Camera. D. Brătianu. — Erau părți pe cari le-am aprobat și părți pe cari nu le-au aprobat nici partizanii d-luî Carp. D .Delavrancea.— Dacă ațî fi aprobat în întregime programul d-lui Carp, mă întreb ? Ce-ațî mai fi căutat dv. pe banca ministerială? D. Tache Ionescu ca să atace mai puternic pe d. Carp, a venit cu partea pozitivă a programului sau de guvernămînt. Acesta se compune din : măsuri pe cari le poate lua necondiționat și măsuri pe cari le poate lua numai condiționat. Acestea din urmă,—reforma electorală. Contenciosul— erau condiționate de revizuirea Constituției și de învoiala dv. A făgădui fără să spui cind vei veni cu revizuirea Constituției, nu e o făgăduială serioasă. Să venim la reformele necondiționate • 15 episcopi, 1 la sută la Casa rurală, ministerul sănătate, etc. Toate acestea cer atîtea cheltueli In cît cu drept cuvînt s’a spus că e un program electoral. Și-a făcut socoteala d. Tache Ionescu la ce cheltueli ar expune statul cu asemenea reforme . De acum încolo, cu un asemenea program, ar fi o calamitate să mai luați puterea. Dar programele se schimbă. Programul dv.. actual, afară de reforma electorală, nu se potrivește de loc cu programul ce vu l-ati dat la constituirea partidului. La anul vei veni cu un nou program. D. Tache Ionescu își risipește toate puterile în a găsi noul făgăduell pentru masa electorală. D. Tache Ionescu spunea că dacă nu vom admite reforma electorală, totul va fi o minciună. Dar oare d. Tache Ionescu n’a fost ministru de atîtea ori . Reprezentan sa o minciună ? Sunt partidele minciunii Să vin la d. Duca. D-sa v’a făcut un discurs frumos. Par’că văd plimbindu-se la tribună ca un puiu de leu in colivie. D-sa spunea că cea mai mare fericire a țărei se datorește partidului liberal. N’ași fi avut nimic de zis față de această afirmație, făcută la mesaj. Dar d-sa s’a repezit într’un atac de cavalerie in contra ambelor partide ne opoziție îmi pare rău că nu s’a repezit și cu cavaleria. A fost un atac neregulat, în care lua ropotul și praful ce-i răspîndea în Juru-î, drept imaginea victoriei pe care credea că o obține. Spunea d-sa că noi timp de 15 ani n'am făcut decît fuziuni, difuziuni și confuziunî. Și ne întreba: V’ațî gîndit dv. în acest interval la biata tară . D. Duca s’a limitat numai la o perioadă de 15 ani. Dacă s’ar fi urcat mai sus, ar fi văzut la 88, că în contra partidului liberal erau puternice dizidente: a lui Ion Brătianu, a lui Palade, a lui Fleva, însemnat acele lupte că luptătorii nu se ocupau de loc de binele tărei . Atît de mare era înverșunarea nu cut Palade voia darea in judecată a lui Ion Brătianu, ceea ce n’a împiedecat pe Ion Brătianu să se împace cu Palade, care mai târziu a ajuns și ministru, de interna și de finanțe. Or, n’a fost Palade însuflețit In acele lupte de binele tărei . Ați avut și alte lupte. Dizidenta drapelistă cu d. Costinescu, Lascar, Aurelian, Missir. Era însuflețită acea dizidentă numai de interese și ambiții personale . El. n’a ieșit nici un bina din acele frămîntări . Și din frămîntările conservatorilor va eși ceva bine. Eu sunt convins că d. Tache Ionescu va vedea la un moment că munca ti e zadarnică, și adneîndu și aminte de ceea ce datorește tărei, va vedea mult mai departe de zidurile chinezești pe cari vor unii să le ridice în juru-i. Est știi! că d. Tache Tonescu—un om de foarte mare capacitate—nu e minat de interese personale, ei [emru că pentru moment e convins că așa își servește mai bine țara. Partidele noastre sunt ele partide istorice . Netăgăduit că la file s'au născut din aspirațiile țarei, pină la 66 cind ai primit botezul Constituției Atunci s’au unit. Din unirea lor a eșit Constituția, domnitorul, dinastia. Apoi s’au diferențiat. Ele au guvernat pe rînd. La un moment dat apare o altă formațiune, partidul conservator democrat. Are acest partid o tradiție istorică? Nu. A eși. din nevoile simțite ale țarei? Nu puteți zice că da Nu pot discuta chestia succesiur.ei, căci nu pot discuta o chestie care privește numai pe suveran. Să admitem însă d. d. Carp va fi chemat de Coroanul. Dacă ar fi Sigur că alegerea ,ar fi greșită, d-sa ar spune singuri regerii . Sire, e greșită alegerea, și s’ar retrage, căci nu e ahtiat după putere. Dacă însă ar primi, și ar cădea în alegeri, fiți siguri că n’ar solicita a doua dizolvare. At afirmat însă ,că partidul d-lui Carp cere puterea numai pentru pretențiunea lui istorică, sau—cum ațî zis—prescripțiunea lui istorică. D. Tache IoTnascu a fost de multe ori ministru, d-sa ar trebui să știe că nu partidul conservator nu se mai ține seama de privilegiile de naștere. Astăzi toate partidele sunt democratice, căci privilegiile sau inmormîntate. Eu am combătut privilegiile, an nume așa zisă laftoltogie, pe baza cărora umî cer să mai fie pentru că au mai fost. N’am fost contra averea, n'am fost contra numelui care e un adevărat bicist pentru cel ce-i are, dacă e însă om.» Aristocrat! mai sunt încă Dv. «țreți pe prințul Brîncoveanu. D. Ștefan Ioani—%Ji mai sunt prinți. D. Titu Prumușattu. — Prinții sau împărțit intre partide. D. Delavrancea. D. Ștefan Ioan spunea că mui mai sunt prinți. Eu sînt sigur că atunci cînd d-sa pronunță numele de Brincoveanu, in mintea d-sale se prezintă totuși titulatura de print. E drept însă, că mi se poate cere nimic pe baza numai a numelui, a privilegiului, căci aceasta ne-ar duce lu 80 de ani inapoi. Dacă, prin urmare, d. Tache Ionescu ar fi renunțat la această parte a cuvântărel «mie, ar fi făcut un discurs mai mic ca suprafață, dar mai tare ca fond. Dacă d. Duca și-ar fi terminat discursul acolo unde a încercat atacul de cavalerie ,ar fi rostit un discurs de om de talent. N’ar fi făcut un discurs terrminat cu un atac de cavalerie fără cavalerie. Acestea sunt observațiile pe cari am avut să le fac. CA plauze. Discursul domnului Ionel Bratianu D. I. BRATIANU.-*- Este adevărat că discuția din anul acesta a mesagiului a avut un caracter exceptional, cum iar Sișu este adevărat că însuși mesafirul a avut un caracter excepțional, căci s-a mărginit să enunțare reformele votate. Oratorii opoziției au dedus de aci că mesagiul are aerul unui testament politic. Dacă e vorba să-l caracterizeze, eü toții spune că, mesagiul a avut caracterul unui testimoniu politie (Aplauze). Nota lui dominantă a fost sinceritatea. Dacă am fi venit ln această a treia legislatură a noastră cu un program vast, ne-am fi abătut de la linia noastră de conduită care este de a fi sincerră. N’am enunțat un program vast și nou. Ne-am mărginit să spunem că parlamentul va da concurs guvernului pentru complectarea operei sale legislative. $t sunt pe biroul Camerei destule proecte cari să formeze un program întreg de muncă .Printre ele e legea sanitară. N’am găsit cu cale să anunțăm din nou prin rmesagiu proectele enunțate în mesagiul precedent. Ca să nu fac discuție de cuvinte și să nu ating susceptibilitățile nimănui, voți spune că cele trei —nu voi fi zice partide —ci formațiuni politice, una se prezintă cu pretențnin, alta cu făgădueli, iar noi cu opera desăvirșită. (Aplauze). Opera noastră a fost judecată de adversari Acaiștia au trecut repede asupra ei, pentru a se ocupa de guvernarea viitoare. Dar au recunoscut totuși, intr'un fel sau in altul, soliditatea celor ce am făcut. . Eu cred că e o dovadă de înțelepciune politică să recunoști fără rezervă meritul adversarului. D. Take Tonesori ni l’a recunoscut în mod mai clar. În programul pe care l’a expus d-sa sunt unele reforme pe cari le-am avut și noi în intenție. Astfel a fost cumpărarea moșiilor instituțiilor comerciale. Acestea ar putea fi cumpărate și transformate în domenii forestiere. . Sunt însă în programul sau și pirtî demagogice, promisiuni cari nu se vor putea realiza. D. Delavrancea a trecut sub tăcere opera noastră. Cine cunoaște temperamentul d-lui Filipescu, știe că din atitudinea sa reese că și dînsul reicunoaște această operă. D. Fili potecii s’a ocupat mai mult de reformele pe cari nu e exactă. D. Filipescu spune că instituind islazul am vrut să revenim la starea pastorală și deci e un regres. Mai spunea că am avut intenția de a ieriami pămîntul și a împroprietări pe toți țăranii. Nici una din aceste afirmări nu e exacte. Prin islaz am vrut să luăm din mina proprietarilor un mijloc de presiune asupra țăranilor. Prin islaz am căutat să ajutăm creșterea vitelor. Am urmărit limțul acesta și atunci cînd prin convențiunile comerciale am căutat să asigurăm un debușeu cărnei noastre, și atunci cînd am împărțit lucerna la țărani, și atunci cînd am înființat serviciul zootehnic Dar mai departe. Cînd am zis noi că voim să ieftenim pămintul. Noi am spus: voim ca țăranii să nu cumpere pămînt cu preț mai urcat decit capitaliștii. N’am căutat să ieftenim pămîntul, ci am urmărit numai să facem așa ca valoarea reală a acestuia să nu mai rezulte din exploatarea țăranului. N'am urmărit să dăm pământ la toți, ci să dăm posibilitatea țăranilor să cumpere păminturile ce sunt de vânzare. Prin asta am contribuit la menținerea mioarei pământului. Am căutat să aducem mai multă armonie socială. Acesta a fost adevăratul nostru program. Din punctul acesta, să ne judecat să cercetați care e starea actuală a murirei și a Liniștei sociale. Pentru a îmdeplini această operă a trebuit să facem un întreg complex caracterizat în mesaj cu vorbele: „reorganizarea unei vieti rurale“. Am crezut că pentru ridicarea țărănimei, statul trebue să facă o sforțare bărbătească. Și am făcut-o. Ca dovadă, înmulțarea școalelor și scăderea cîrciumilor, înmulțirea spitalelor și infirmeriilor. Oratorul luînd de pildă județul Argeș arată cu cifre că numărul medicilor, agenților sanitari, infirmeriilor, moașelor, sau Înmulțit enorm în ultimii trei ani. Acelaș lucru cu școlile Apoi citează citeva cifre globale, in trei ani înainte de 1208, sau cădit 298 școale; în cei trei ani următori, Iu68 (aplauze), înainte de 1903, în 3 ani, afară de spitalele Regele Carol, nu s’a făcut nici un spital; în cei trei ani din urmă s'au clădit 24 spitale, 168 infirmerii, 65 localuri pentru medici, etc. Noi am urmărit in primul rând mai multă dreptate la țară, și apoi schimbarea raportului între mica și marea proprietate în favoarea celei dinții. Am reușit sau nu in această operă? Mai inztiu chestia islazurilor. Ar fi trebuit să avem 33ixi de oferte de islazuri pentru 230.000 hectare de pământ. Până acum am primit 2000 de oferte. Se poate oare spune că opera n’a reușit. Din ofertele făcute, 160.000 hectare au și trecut in posesia comunelor. Păminturi In valoare de 77 milioane de lei au trecut in posesia țăranilor pentru hrana vitelor lor. Unul din scopurile noastre a fost să fr’ocuim contractele neautentice cu contracte autentice. Aceasta s’a făcut intr’o foarte largă măsură lepuneau insă adversarii că legea este fără sancțiune Or legea are o sancțiune penală, după cum se vede din procesele de contravenție Încheiate contra proprietarilor și arendașilor, în favoarea a 75 000 de țărani. Și alte abuzuri nu s-ar fi Înlăturat numai prin existența legei f Judecați acum dacă legea noastră este un instrument de dreptate și de întărire a țărănimei. "Aplauze. S’au prevăzut în lege penalități. Ele au fost aplicate. In trei ani s’au făcut 1157 de aplicațiuni civile și penale pentru eludări. Așadar 1457 de condamnări cari înainte de această lege nu aveau instanțe. Vă mai mirați că țăranii erau nemulțumiți? Un scop al nostru a mai fost să schimbăm repartiția intre proprietatea mare și cea mică. Or, in curs de trei ani, 00.000 hectare au trecut de la proprietatea mare la cea mică. Efectele legei tocmelilor se pot rezuma in faptul că țăranul simte că azi are și lege și judecată și că legea și judecata le-o dă statul. Ce deosebire importantă este din acest punct de vedere între statul român de la 1910 și cel de la 1907! N’șî fi voit, pentru a nu fi acuzat de lipsă de cavalerizm să vă mai amintesc că n’ați știut să înțelegeți situația și să colaborați la reforme. Dar d. Tache Ionescu spunea că d-sa și d. Jean Lahovary ar fi fost la 1307 pentru o expropriere. Or, acestea sunt acțiuni individuale. Eu îmi amintesc însă de acțiunea societăței agrare, al cărei președinte era d. Carp. De ce nu s’a făcut diviziunea în partidul conservator pe această temă? »Am fost largi și în concepțiunile noastre și în procedeurile noastre. Am crezut că e bine pentru țară ca asemenea reforme să se facă cu colaborarea tuturor. Ați refuzat. Atunci am lucrat singuri, și bine am făcut. Tot așa cu Casa rurală. Ni se spune că ea astăzi poate fi revandicată de oricare din partide. Nu importă cine s’a gîndit la ea ci cine a realizat-o. Cînd azi Cassa rurală a cumpărat proprietăți de 30 miloane, constatăm cu mindeni cu aită ardoare își dispută alții capitalul nostru politic. Aceste invidii sunt cea mai mare laudă ce ni se aduce. Socotesc cu inoportună declarația d-lui Filipescu că conservatorii n’au luat nici un angajament fața de legile agrare. Spunea d-sa: „țăranii să respecte legile fundamentale ale statului“. D-le Filipescu, să le respectăm și noi ca să dăm pildă țăranilor. Interesele fundamentale și liniștea statului să nu fie tulburate pentru nici un interes stricit. Ziceți: Nu vom modifica decit aceea ce nu va fi in folosul țăranilor. Poate fi o formulă in care Să intre mai ușor tot ceea ce poate dori cineva? În curs de trei ani am putut experimenta legile pe cari le-am făcut. Azi prețul muncei agricole e urcat, proprietatea mică a crescut, raporturi mai drepte s’au stabilit pentru țărani. De ce dar ati veni să modificat această operă? În afară de angajamentul pe acre l’ati luat sau nu, nu există oare pentru noi, toți oamenii politici, un angajament superior, care vă impiedecă «ă tulburați din nou pacea care abia s’a asigurat? Ce fel de partid conservator e acela care n’ar înțelege că sunt interese naționale de conservat? Nu înțelege partidul conservator că cine va face, pe această chestiune, un pas înapoi, va sili pe ceilalt să facă doul pas! înainte? (Aplauze). Frește opera noastră m.nu are nevoie de complectare. Noi însă facem operă de sfîrșit de legislatură. In mesagiu, deci, nu puteam pune decit ceea ce am pus. Că după această sesiune noul probleme se vor pune, că la algeri se vor afișa noul programe aceasta e sigur. Al nostru nu e încă gata, dar va fi. Ne preocupă și pe noi reforma administrativă, dar nu credem că a venit vremea Inamovibilitățea prefecților. Avem gata un proiect de descentralizare administrativă. Ne preocupă și pe noi reformă impozitelor. Ne preocupă și soarta muncitorimei industriale. D. Take Ionescu dorea să dăm la meseriași lucrări fără licitație. Am și pus în aplicare această măsură, căci am dat lucrări de 7 milioane la asociațiile de meseriași. Ne-am ocupat de legea contractului de muncă, de chestia asigurărilor. Interesele meseriașilor au și, ele drept la atenția noastră. Am crezut însă că ele nu trebue să se dezlăntuiască și să facă obiectul unor lupte contra statului. De aceea n’am considerat cu simpatie mișcarea sindicalistă. Luptele sub formă de conflicte intre clase duc la o viață națională rea, mai ales cînd constituirea sindicatelor se face sub inspirația și conducerea unor oameni sau străini, sau cu sentimente antinaționale. Voim ca dezvoltarea muncitorimei să se facă în sens național. Nu împărtășesc d>e ei opiniunile d-lui Filipescu asupra sufragiului universal înțeleg că se poate discuta oportunitatea reformei electorale dar nu mă așteptam să se discute însuși principiul sufragiului universal, căci eu nu concep state culte cari să trăiască în compartimente izolate. Sufragiul universal, care există numai toate statele culte, nu trebuia să trezească la d. Filipescu accentele pe cari le-am auzit, înțelegeam să se discute oportunitatea și accelerațiunea. Reforma electorală este una din chestiile cari vor forma dezbaterile partidului nostru la elaborarea programului cu care ne vom înfățișa la alegeri. (Aplauze). Soluția reformei trebue să se concrețieze prin discutiune în sinul partidului. Aceasta nu e o enunțare de principii noul. Cine a urmărit acțiunea noastră a putut vedea că noi lucrăm deja la realizarea acestui ideal. Noi am lucrat să punem masele în măsură de a primi aceasta reformă. Pe cînd partidul conservator își risipea forțele în iurte sterile, noi făceam băncile populare înmulțeam școlile, reduceam numărul analfabeților de la 80 la 60 la sută. Prin această ridicare a stărea țărănimei, îndrumam țara spre sufragiul universal. D. Filipescu spunea că sufragiul universal va fi regimul unanimităților Dar este un corectiv, reprezentarea minoritaăților. Dacă partidul conservator va sta pe tărîmul arătat de d. Filipescu, va face o greșală capitală in contra Statului și a neamului romînesc, (Aplauze). D. Filipescu găsea că este anormal faptul că s’ar fi evaporat oratorii majorităței. Evaporarea nu era reală. Regulamentul însă prevede să vorbească unul pro și altul contra. A fost firesc prin urmare ca după d. Tăke Ionescu să vorbească d. N. Filipescu. (Rîmete). Nu s’au putut înțelege acești două oratori Cu privire la alegerile parțiale, unul venea cu un aparat de măsurătoare, altul cu un aparat de întărire. D. Filipescu vorbind de meritele d-lui Carp, nu găsea la activul șefului sau decit chestiunea Dunărei și chestiunea evreească. Or, chestia Dunărei a fost rezolvită de Ion Brătianu, ajutat de d. Carp. iar chestia evreească a fost rezolvată de guvernul de la 1879 care nu era al d-lui Carp. O slăbiciune a d-lui Carp sunt incidentele nenorocite din primăvară. Acele incidente vor rămîne ca o pată, care-l va costa și in capitalul săimoral, și în acțiunea sa. Cînd partidul conservator se dezlonă așa, eu cred că a fost dreapta acuzația d-lui Duca, anume că de 15 ani luptele dintre conservatori lipsesc țara de concursul acestui partid. Oratorul răspunzînd d-lui Delavrancea, spune că nimeni nu se poate bizui numai pe simpatiile persoanele pe cari le inspiră. Iată de pildă, d. D. Sturdza, cu care nu se poate compara nimeni în ce privește respectul și autoritatea morală de care s’a bucurat în tot timpul. Cînd însă s’a retras d. Sturdza am găsit în acest partid oameni cari se uitau mai mult la drapel decît la șef. Am căutat să facem operă de partid constituțional. Am crezut că menținind la dispoziția Coroanei și a țărei un partid puternic, facem cea mai serioasă operă de partid constituțional. Dacă ași vedea făcută opera de reîntregire a conservatorilor, m’ași felicita din toată inima. Dacă împăcarea nu se va face Coroana va fi pusă in fața unor nuanțe delicate. Pină acum practica era alternarea a două partide. Eu cred că dacă azi avem mai multe partide, nimeni nu poate contesta dreptul Coroanei de a face apel la cine găsește ea că are mai multe garanții de a guverna bine. In urmă tara va fi chemată să ratifice sau nu această preferință, oricare ar fi rezultatul alegerilor, nu se va produce conflict intre tară și Coroană. Alegerile parțiale nu sunt directive serioase. Dacă țara s’ar rosti contra alegerea suveranului, iar Coroana ar găsi că sunt interese superioare de a acorda o nouă dizolvare, aceasta ar fi o situație anormală și mî pare bine că nu sîntem într’o asemenea eventualitate.Fiind orele 6, se prelungește ședința, după ce mai intiia se admite o suspendare de 5 minute). La redeschidere , D. /. Brătianu. — Nimeni nu poate contesta că guvernul este în mîinile noastre și de voința noastră depinde cît stă în mîinile noastre. Afirmațiunea adversarilor că n’am voi să prezidăm alegerile generale este iarăși un omagiu ce ni se aduce. Adversarii noștri știu că pe noi nu ne preocupă cît stăm la guvern, ci ce facem la guvern. Vreau să sintetizez acum situațiunea politică. Or, care este sinteza urnei guvernări? Situația externă.Mesagiul constată situația frumoasă a țărei, care nu e rezultatul pretențiunilor, ci a puterei noastre. Prestigiul nostru a crescut pentru că am știut să impunem respect. Romînia face zgomot puțin tn politica internațională. Acum de curînd, cînd o veste falsă a circulat asupra convenției cu Turcia, din emoția cu care a fost primită știrea, s’a văzut care este situația Romîniei. (Apl.). Constatlnd această situațiune, care este o sinteză a desvoltărei noastre interne, imi reamintesc ce-mi spunea un adversar:„Partidul dv. este un partid cu noroc“. M’am întrebat atunci, dacă nu cumva o mare doză de înțelepciune constituie fondul acelui noroc? Preocupările noastre sunt asigurarea operei de erî și a operei de mtine. Preocuparea noastră este să fim un partid tare, pentru ca la orice Împrejurări grele, să putem fi folositori tarei. Noi nu înțelegem — cum spunea d. Delavrancea că e idealul d-lui Carp — o civilizație administrativă, ci o civilizație națională. Avem Încredere neclintită in viitorul acestui neam și’l credem compatibil condițiunilor de dezvoltare ale oricărei națiuni culte care simte și care gindește. (Aplauze prelungite). LUAREA IN CONSIDERARE A ADRESEI Se cere închiderea discuției și se admite. Se votează luarea in considerație a adresei cu unanimitate de 83 voturi. Se procedă la votarea pe articole. La paragraful II la cuvintul d. N. Filipescu. D-sa spune că d. Brătianu s’a agățat de fraza că conservatorii vor modifica ce vor crede în detrimentul țăranilor din legile agrare. Ne-ați adus acuzațiuni contradictorii. Ne-ați amenințat, dacă vom modifica un rău, dacă insă vom modifica în bine, atunci facem operă demagogică. Tot acuzațiuni contradictorii cu privire la legea islazurilor. „Ați colaborat la această lege—spunea d. Brătianu,—dar îndemnați pe propietarî să nu facă oferte“. Intre noi, și dv. este o deosebire. Noi am votat contra lege dar am dat islazuri; cunosc însă miniștri cari au votat legea dar n’au dat islazuri. D. "președinte al consiliului ne acuză că facemi politică negativă pentru că am avut formule largi. Dar cînd d-sa a spus că programul său se va discuta în sinul partidului, n’a făcut tot o formulă largă și puțin precisă ? Vă promit că programul nostru veți cunoaște înainte de alegeri. D. I. BRATIANU. — N’am făcut nici o dojana conservatorilor. Am făcut un simplu apel ca să se lase la o parte ambițiunile personale pentru interesul țărei. Or, însuși răspunsul acesta al d-lui Filipescu este dovadă de politică negativă. Programul nostru, cind am venit la putere, a fost manifestul regal și am socotit ca o datorie sfîntă a noastră să-l aducem la îndeplinire. Paragraful se votează. La paragraful din urmă D. DIAMANDY spune că era hotărît să propue un amendament pentru reforma electorală. Dar în urma călduroasei cuvîntări a d-lui prim-ministru, a luat înțelegere cu subscriitorii amendamentului, ca să-l retragă. Se pune la vot cu bile adresa în total. Se votează cu 81 voturi contra 1. Chestiunile personale ridicate de d-nii B. Păltineanu și Take Ionescu se amină pe mîine. D FERECHIDE comunică că Mercuri se va lua in discuție legea sanitară. Ședința se ridică la orele 7. D- Gheorghe Gr. Focșa, a fost numit picher cl. III-a in jud. Bacău. D-nii Andrei Balog și Const. D. Hodivoianu au fost numiți picheri clasa I-a in județul Botoșani. D. Gheorghe Radescu a fost numit picher clasa III-a la județul Dolj. D. Ionel Brătianu Știri teatrale . Compania dramatică „Davia" a avut de înregistrat în ziua de 28 Noembrie 910, atit la matineu cît și la reprezentația de seară, un succes mai mult: toate biletele pentru aceste reprezentațiuni ale piesei Maman Colibri“ au fost vindute in locațiune (la Hall de l’Indépendance), așa că numerosul public care dorea să asiste la spectacol, a fost nevoit să se reîntoarcă cu regret, cassa teatrului ne mai avînd bilete. Fapt care e unicul în analele teatrale. Mișcarea de la lucrările publice .La ministerul lucrărilor publice a avut loc următoarea mișcare: D. Drogeanu Alaman, absolvent al facultății tehnice de la Universitatea din Iași, a fost admis la corpul tehnic cu gradul de inginer clasa II-a, numit inginer atașat la c. f. r. D-niî. Ioan Dumitrescu picher clasa III la serviciul de poduri și șosele din județul Ialomița, au fost transferați după cerere, unul la locul altuia. I D. loan Dragomirescu, picher clasa III-a la serviciul de poduri și șosele al județului Constanța și Iorgu Fundescu, picher de la serviciul de poduri și șosele din județul Ialomița, au fost transferați după cerere, unul in locul altuia. D. Dumitru Ștefănescu, picher clasa III-a la serviciul de poduri și șosele din județul Botoșani, a fost transferat in aceeași calitate In jujudețul Gorj, dimineața ECOURI Hippocrat, renumitul medic grec, a fost unul dintre cei dintîî, care la anul 456 înainte de Christos a dat omenire metoda de vindecare. El era și dintre aceia cari stăruiau în importanța îngrijirei gurei printr-un praf de dinți sau o porțiune de vio, aromatic. Noi știm azi, că, cavitatea gurei este poarta de intrare a multor maladii contagioase și că este indispensabilă o curățire rațională a dinților și gurei cu o bună pastă de dinți cum e de ex. Kalodont a lui Sarg. In special e foarte indicat pentru îngrijirea gurei, apa de gură Kalodont a lui Sarg, care are un gust plăcut și un efect antiseptic. Farmacistul CONST. CHIHALESCU din București, CALEA VICTORIEI 75, a primit următoarele scrisori din partea următoarelor artiste, pe cari team admirat cu toții in stagiunea de opera: Domnului Const. Ghihaiscu Domnule, la sosirea mea in teatru alaltă seară am găsit pudra și crema „CLEO“ trimesă; le-am întrebuințat imediat și le-am găsit delicioase pentru uzajul zilnic. Mulțumindu-vă de această trimitere, vă rog domnule a primi salutările mele Ironne de Trévilla Recunosc că pudra, săpunul și crema „CLEO“ sunt admirabile pentru piele și ne dă un ten de rose. Cecils Thévenel de l’Opera Gomique Paris O dovadă mai mult că reputația câștigată în scurt timp de Grema, Pudra și Săpunul GLEO, este bine meritată. stânceaT vila NĂSCUȚI 28 MORȚI: Roza Rozensvesg 70 ani, Marita Ștefan 3u ani, Florea C. Gheorghe 2 luni, Z. Sandu Pătrașcu 62 ani, Gheorghe Gh. Dohot rai 3 ani și 6 luni, iarcu Iosef Streit 2 luni și 15 zile, Florea Răducanu Mihai 9 ani, Lucreția Gh. Rici 3 ani și 6 luni, Chira Rislea 53 ani, Stelian C. Petrescu 3 zile, Gheorghe Sc» Dobrescu 1 an și 2 luni, Michel Ciiter 9 ore, Hann Leibu Weingarten 10 zile, Emanoil Dumitrescu n. mi, Niculae Dobe 5 ani, Ion Tigro 69 ani, Sorbozy Domboser 31 ani, Elena Danci 24 ani, Florica Ștefănescu 30 ani, Nuțu Petre Ion 23 ani, Valerica Dumitru Bădulescu 40 zile, Rașela Torcianu 53 ani, Elena Dumitru Olteanu 68 ani, Petre Andrei 10 ani Elena Cocuzi 62 ani, loan Bogdan 68 ani, Rebeca Goldenberg 64. Niculai I. Albescu 2 ani și 6 luni, Elisabeta Ionescu 3 ani, Vasile I. Miron 11 Suri și 3 ore, Marie N. Deleanu 30 ani, Niculae Bucșa 4 luni, Gheorghe G. Călin 9 luni, Mihalache Manu Sadur I an și 1 lună, Rebeca 1. Neusat 70 ani, Floarea Gheorghe 45 ani, Alexandru P. Irimia 32 ani, Mane G. Galațianu. Concertele simfonice La 5 Decembrie, orele 3 p. m. va începe la Ateneu seria concertelor simfonice. De asta darii d. Dinicu ne va da simfonia în Do minor No. 5 de Beethoven, poate cea mai monumentală a maestrului. D-șoara Germaine Schnitzer, pianistă celebră, care a cutreerat întreg universul, obținînd pretutindeni succese imense, va lua parte la acest concert cîntînd frumosul concert de Schumann. Nu mai departe decit Vinerea trecută d-ra Schnitzer a obținut un succes imens la Budapesta. Toate persoanele sunt de acord că d-sa este cea mai mare pianistă a timpului. Biletele sunt puse In vînzare la Independența. TIMPUL Luni 29 Noembrie In fată. — Timpul se menține pretutindeni închis, liniștit și foarte umed. Temperatura a mai crescut puțin; noaptea a fost îngheț] slab numai în unele localități din vestul țării și la munte. Temperaturele maxime au oscilat ziua între 10 gr. la Tulcea și Constanța și 1 gr. la București. Cea mai coborîtă temperatură din țară a fost —4 gr. la Sinaia. Astăzi în multe localități ceață. Presiunea atmosferică a crescut cu 2-3 mm, fiind tffl eenată l »ătre 7 £ 7 X< >