Dimineaţa, februarie 1911 (Anul 8, nr. 2481-2507)
1911-02-01 / nr. 2481
•Marți in reDrt3«rie 1^' CAMPANIA ELECTORALA mimnirea «.-fanații slame —...... - --------- — CuvtnturUe d-lor comandor Coandă, Emil Socec, Mișu î flntonescu, Dem. Negulescu, Const Solomonescuî, N. Fleva si Take Ionescu — Partidul conservator-democrat a scnțrt eri, la orele Ș d. a., o întrunire publica la sala Băilor Eforiei. Cu toate presiunile polițienești, un n umăr imens de cetățeni a luat paris la această întrunire. Sala cea mare a Băilor Eforiei, scena, lojile erau înțesate de lume-D. Take Ionescu, a fost primit în sală cu aplauze furtunoase, cari au furat mai multe minute. CUVINTAREA D-LUI COANDA ■ D. comandor Goandă a prezidat Întrunirea. D-sa și-a exprimat marea mulțumire ce resimte în fata unei întruniri atât de grandioase. Debutez în politică, a spus d. costi ajidor Coandă, dar am la spatele voeu o altă activitate: sunt cei 30 de ani făcuți în serviciul țarei. Semnalul de alarmă, dar tu toată țara și acest semnal nu însemnează altceva decît că poporul vrea să se guverneze prin el însuși. In trecutul meu de muncă, deși n'am făcut politică militantă, am apreciat marile calități ale unor bărbați de stat, printre cari strălucește d. Take Ionescu. Nouă ne trebuesc oameni încercați cari să cunoască nevoile tarei și acești oameni s’au grupat acum în jurul ilustrului nostru șef. CU TINTAREA D-LUI EMIL SOCEC împrejurările de azi, spune d. Emil Socec îmi permit să vă spun că, peste o lună, două, vom avea ocazia să ne prezentăm din nou în fața d-voastră în calitate de candidați ai guvernului Take Ionescu. Oratorul vorbește despre sinceritatea și căldura cu care șeful partidului conservator-democrat a îmbrățișat interesele comerțului și ale industriei. Și din partea mea, vă mărturisesc că mă simt foarte fericit că am fost ales să reprezint aceste interese. Partidul conservator-democrat reprezintă sub toate formele ei, munca romînească. Noi cunoaștem nevoile mulțimei, noi sîntem chemați să îmbunătățim soarta acestei mulțimi- Avem această superioritate pentru că noi «totem oameni de muncă, născuți și crescuți în nevoile poporului. Datoria partidului nostru e să îndreptăm greșelile din trecut. S’a lovit fără cruțare în interesele industriei și ale comerțului mic, pentru a se ține neștirbită puterea vechul oligarhii-Datoria partidului nostru e să cheme la viață toate forțele vii ale țărei și să des. un nou avînt- mișcărei economice a națiunii. Vă rog să fiți devotați acestei cauze și să luptați din răsputeri pentru răsturnarea celui miî odios guvern ,pe care l’a avut țara. Prin credința își devotamentul d-voastră, fiți siguri că în locul guvernului reacționar va veni la cîrmă partidul conservatordemocrat. CUTIH TAREA D-LUI MIȘU ANTONESCU , D. Mișu Antonescu spune că jținj imiști au fost cartelați cu liberalii , și nimeni n’a spus atunci că carte iul e imoral. Se știe cum, după fuziune, j’e’a retras d. Take Ionescu pentru o luptă mai înălțătoare, luptă, pe care o duce azi în fruntea maselor popular« După retragerea d-lui Take Ion ; «eseu, simțind forțele lor cu totul slăbite, conservatorii s’au cartelat în mod rușinos cu guvernul liberal, pentru ca să poată trăi din mila lui. Vorbind despre conservatori se poate spune cu dreptate că toată viața lor politică a fost susținută de cartelurile cele roar rușinoase. Și cînd astfel stau lucrurile, să ne acuze pe noi de imoralitate! Dar unirea noastră electorală cu liberalii e făcută ca să răsturnăm un vrăjmaș comun, care vrea să distrugă libertățile publice din Romînia. Or, poate că înțelegerea noastră e ,,sp-reamă“, pentru că n’a fi putut s’o nu- i cheie ei, cînd au cerut mila partidului liberal ca să guverneze? ! Cartelul nostru va avea drept reimitat salvarea drepturilor și libertăților publice în Romînia. Vorbind despre venirea guvernului Carp la putere, oratorul spune că această chemare la cîrma statului s’a făcut trecîndu-se peste indicațiile corpului electoral, care se rostise în atîtea rîndurî pentru partidul conservator-democrat. Venind la guvern, junimiștii au crezut că se pot purta ca niște cuceritori, că pot întrebuința violența și corupția pentru a-și face o armată mercenari. Sub regimul de azi, prefecții s-unt transformat în agenți electorali, iar jandarmii au primit ordine exprese să întrerupă orice legătură între sate și orașe. Pe de altă parte la întrunirile lor, aduc pe cetățeni cu ajutorul administrației, al notarilor și jandarmilor. S’a început in țara romînească un adevărat tîrg de conștiințe. Ei au ajuns să mărturisească corupția lor și prin publicitate, fără sfială. Un guvern trebue să se rezeme neapărat pe un partid, ceea ce nu este cazul cu guvernul actual. Am convingerea că corupția îi va fi fatală-Și pentru a-1 duce mai curînd le petre să vă păstrați sufletul nepătat pentru că d-v. sîntețî țara reală , o țară sau un popor nu cade decît prin corupțiune. Feriți-vSde buruiana otrăvitoare a junimismului. Programul guvernului, spune d t Smnionescu, este un program de a măgira, de minciună, pe care nici nu se gîndesc să-l realizeze. Programu lor real este corupția în toate straturile sociale. A venit timpul ca, prin d-v., ei dovedim că guvernul trebue să, fii •t tăist iar un ta» a guvernului, CUVINTAREA D-LUI DEM. NEGULESGU D. Demetru Negulescu, profesor universitar: De cînd a venit la putere guvernul Garp, se observă o mișcare de impaciență. I Partidul conservator-democrat este chemat să apere libertățile și innstituțiunile ce sunt călcate în picioare. .1). Take Ionescu a venit în mijlocul poporului pentru a-i cunoaște de aproape tendințele și aspirațiunile și a realiza astfel idealul poporului veșnin ce a fost ținut atîta timp în lanțurile mizeriei și ignoranței. Partidul conservator-democrat s’a ocupat de contractul de muncă, de lucrătorul industrial, cum de altmintrelea s’a ocupat de toate destinele sociale ce au ca scop îmbunătățirea soartei celor ce trăesc din munca lor. S’a produs de cîtva timp un fenomen fericit: deșteptarea democrației, care prinde consistență, enc.’gto și devine impetuoasă și cuceritoare, ca valurile neînvinse a-o mărea. Cînd țara este democrată gm ciuții tiibue rit ti? democrat, pentru a reprezenta realmente d’sfintle țârei. Altfel, dacă nu se ține seamă de curentul democrat, revoluțiile încep să zgudue edificiul social. Istoria e martoră. In Enginera s’a respectat acest curent; din contra in Portugalia s’a căutat să se înăbușe curentul democrat. Așa că istoria, adăugind învățămintele sale la principiile rațiune, ne arată legile ce trebue să prezideze la guvernarea popoarelor, arătindu-ne imposibilitatea ca actualul guvern, cel mai reacționar din cîte se pot concepe, să conducă destinele Romîniei democrate.Acest guvern care a venit la putere prin amenințări la adresa Coroanei și care voește să se menție cu ippărind toate conștiințele, este un guvern al imoralității. Acest guvern ce are curajul să contrasemneze decretele regale, cu aceeași pană, cu aceeași mină cu care s'a redicat ziarul ..Protestarea“ contra M. $. Regelui, este un guvern al infamiei. E de datoria tuturor ca printr’o unire sinceră cu liberalii să răsturnăm acest guvern ce nu are destulă putere pentru a face bine, dar are cu dînsul destulă imoralitate pentru a duce țara, la pieire. In acest moment, un singur guvern va putea conduce destinele Ro■mâniei, un guvern conservator-democrat, ce reprezintă ordinea, progresul și libertatea și care are cu dînsul puterea de a învinge fiind susținut de întreaga suflare romînească. Cuvintarea frumoasă, a d-lui Demetru Negulescu a fost acoperită de aplauze furtunoase. CUVINTAREA D-LUI C. SOLOMONESCU D. C. Solomonescu se întreabă pe ce se întemeiează puterea d-lui Carp cu ce forțe, cu ce armată se bncucumetă să zdrobească curentul formidabil al partidului conservator-democrat. De altfel, a spus d. Solomonescu, titlurile de glorie ale d-lui Carp sînt rcunoscute. D-sa e acela care la 1907 a vrut să cheme tunurile austriece ca să zdrobească prin ele satele noastre. Meritele miniștrilor conservatori nu le cunoaștem. ■ Ce însemnează d-ni. Cantacuzino, Nenițescu în viața politică? Cît despre d. Barbu Delavrancea, a sosit timpul să rupem masca de pe cea mai nerușinată față a unui politician român. D-sa s’a transformat în adevărat agent electoral, iar frazele sale sforăitoare sînt întocmai ca acele parfumuri tari pe care unii și le toarnă pe corp ca să-și ascunză mirosurile naturale. Mai departe, oratorul se ocupă de transfugii politici. In culori bine definite, d-sa face portretul moral al aceluia care îșî vinde conștiința pentru parale. Sufletul trădătorului spune d. Solomonescu, e întunecat ca un mormînt, în care lumina nu mai poate pătrunde niciodată. Guvernul a deschis acum o nouă școală în care virtutea cetățenească e înlocuită cu perversitatea, cu diformitatea morală. Dar d. Carp, a încheiat oratorul, n'are decît să sape groapa cît de adîncă, pentru ca să încapă în ea cu toții, în momentul apropiat cînd îl vom prăbuși totr’însa. CUVINTAREA D-LUI N. FLEVA D. N. Fleva începe prin a spune că ascultînd discursurile frumoase, înălțătoare ale tinerilor din noua generație, cum a fost discursul d-lui C. Solomonescu, îșî simte sufletul plin de bucurie. Aceasta însemnează că democrația a cucerit forțe din ce în ce mai puternice și mai scînteietoare. Cercetînd existența partidului conservator, — continuă d. Eleva — nu putem trece cu vederea secta junimismului, reprezintatâ prin d. Carp. Lascar Catargiu, dacă a putut face ceva, a făcut cu Take Ionescu, iar nu cu d. Carp, actualul șef al partidului conservator, care a fost chemat la cîrma statului-Ce înseamnă, d-lor, încercarea pe care o făceau ei ca să sacrifice pe șeful actual al conservatorilor-democrațî pe Take Ionescu, care a fost sufletul partidului conservator? Aceasta nu putea să însemneze decît prăpastia ce se începuse a se săpa între Oligarchie și democrație. Și cînd eu am văzut nedreptatea făcută lui Take Ionescu și tendințele din ce în ce mai reacționare ale Oligarchiei, am venit în mijlocul doi (Aplauze puternice), j Succesele partidului nostru, a constinuuat d. Eleva, nu se datorase numai lui Take Ionescu, cum spun ad■ versariî; nici odată nu s’a mișcat lumea pentru un om, dacă acel om n’și reprezintat o idee mîntuitoare. Guvernul acesta amenință să desființeze toate libertățile noastre publice . Starea actuală de lucruri incumbă iresponsabilități inevitabile, și eu nu c mă voia sfii să spun că șeful statului are această mare răspundere. i Cînd liberalii erau încă la guvern acum o lună, M. S Regele cunoștea situația ca și noi. Noi știam că nu e un alt partid la diapazonul sentimentului mulțimea decît partidul democrat. Nu ne închipuiam, așa j dar, că șeful statului se va adresa , d-luî Carp pentru a-i încredința puterea*.~ De ce s’a adresat d-luî Carp? Unii spun că M. Sa nu vrea un al treilea partid. Dar eu spun că , M- Sa nu poate opri drumul mulți mei, cînd această mulțime își are iată un al treilea partid. Cu forța ( nu se desființează curentele adinei ) ale surselor și eu îi spun regelui sus și tare că aceasta nu se poate! Să-i mai spunem regelui: Noi am adus dinastia, ținem la 1 dinastie, de aceia nu vrem ca dinastia să greșească. Dinastiile nu se pot sprijini decît pe țară, pe țara reală. 1 Vom căuta, totuși, să eșim triumffători din această aventură, în care ne-a aruncat Coroana . Dinastia, la noi, nu vine de la Dumnezeu ca în alte țări; ea vine de la popor. Acum 10 de ani, M. Sa a trimis președintelui de consiliu o scrisoare , prin care își exprima voința sa de a suveran ca poporul să voteze liber. 1 După 40 de ani, chemînd la guvern pe d. Carp, — omul care spune că poporul e un moft și că candidaturile i nu pot fi decît oficiale, — de rindul acesta M. S. nu mai voea ale- igerî libere. 1 Acum 15 ani, cînd eram ministru , eu am spus unui prefect care făceai politică: pe d-ta vreau să te văd în mijlocul dosarelor, nu la alegeri. Dar , prefecții actuali sînt transformați in agenți electorali. Noi vom face răspunzător pe d. Carp despre această situație. Regele dă guvernului „frai" cum zice neamțul, să facă presiuni și ingerințe. Din cauza acestei toleranțe la Cameră și la Senat în locul adevăraților mandatari ai națiunei vor să trimită pe agenții guvernului. Regele are însă datoria să mai facă acum, la bătrînețe, un al doilea războiu mare, al Fravnei interne: revizuirea Constituției și așezarea drepturilor cetățenești pe bază de libertate absolută a conștiințelor. D. Fleva analizează apoi programul guvernului. Promisiunile guvernului sunt ridicate. p. Carp fuge de răspunderea lor, pentru că d-sa este un oficiu debitor al țăranilor- Legile propuse trebue să le așteptați mult și bine. Astfel au știut el să amăgească întotdeauna pe țărani și meseriași. împotriva altora au luat cele mai evoltătoare măsuri de presiune. Au ajuns pînă acolo, încît au comis infamia de a expulza pe un biet roman din țara lui. (Aplauze prelungite). Trebue să știți, d-loroft expulzarea funcționarului a fost făcută anume ca să terorizeze pe funcționari. Vorbind despre cazul prefectului Brabețeanu, oratorul spune că sînt prefecți cari au luat concediu în timpul alegerilor ca să poată face pe agenții electorali Voci; Rușine! Să nu uitați, d-lor, că noi reprezintăm o tendință a democrației adevărate, separată cu totul de tendința celorlalți. Cu noi e țara și, cu tot respectul ce datorăm Coroanei, sîntem datori să-i arătăm aventura în care s’a lăsat să cadă. Să știe Coroana că de-asupra tuturor parttidelor s’a ridicat un gigant necunoscut pînă azi: poporul trezit la viața politică. In privința înțelegerei electorale, d. Fleva declară că d-sa personal a fost contra cartelului. Din momentul însă ce șeful l’a adoptat ca tactică politică, noi a trebuit să-l dăm ascultare. Care este, d-lor, imoralitatea politică a cartelului, cînd principile ■ și programul nostru de partid au rămas neștirbite? Eu văd că e o notă bună, un semn că se schimbă moravurile cînd un partid căzut în opoziție, în loc să ceară sprijinul guvernului ca In trecut, se aliază cu noi în contra guvernului. D. Fleva închee, exprimindu-și încrederea în izbînzile viitoare ale partidului conservator-democrat cari vor fi de rîndul acesta hotărîtoarepentru politica țărei. IDISCURSUL D-LUI TAKE IONESCU I Șeful conservatorilor-democrați a fost primit la tribună cu aplauze frenetice și ovațiuni, cari au durat timp de mai multe minute ! In rezumat, d-sam rostit următorul discurs: „ Iubiți cetățeni, cînd am început campania în contra guvernului care se anunțase, cînd îl denunțam ca un atentat la libertatea noastră constituțională, nu m’am înșelat. Nu se putea, d-lor, ca un guvern fără partid să guverneze fără corupție. S Noi am început campania din vreme, ca să arătăm că există în țara romînească oameni cari nu-și încovoaie coloana vertebrală, după cum fac guvernele fără partid. (Aplauze prelungite, ovațiuni). Cum au pus mîna pe putere, prima lor faptă a fost să deschidă tamba corupțiunea de oameni. Programul lor nu este decît un fel de afiș pentru cumpărătoare, ci pentru a face toate acestea, ce servesc de două mijloace: budgetul statului pentru a corupe și programul lor care e o corupție. Ați promis, prin acest program, scăderea de impozite. Dar dacă această reformă trăia în sufletul lor, de ce n’afi jrpufi-o anul trecut sau anul acesta la Cameră? Nu i-am auzit vorbind despre reforme decît atunci cînd, intrînd în așa putere pe ușa de din dos, au eșit în balcon spre a orbi lumea cu amăgelii lor. Adversarii noștri anunță acum asigurarea bâtrîneței, pe cînd la Cameră d. Filipescu a fost cel dinții care s’a ridicat în contra acestei masuri. Cu cîrciumarii s’au purtat foarte rău întotdeauna. La 1881, d. Carp propune monopolul circiumelor, la 1889 acelaș lucru, iar la 1907, faci declarația cunoscută că d-sa va fi mai aspru cu cîrciumarii. Aceasta ar merge, dacă d. Carp ar fi copiv cluent în ceea ce promite. Dar să ai părere într’un ceas și altă păreri cînd vrei să cumperi conștiințe, aceasta nu este permis, sau cel cari o face se coboară foarte jos pe scara morală-Tot astfel, tn programul de la club nu se vorbește nimic despre comerț Dar vin agenții lor și le apun, stău rău cu alegătorii de la colegiul a II-lea. Și deodată încep promisiuniii pentru cîrciumari. Aceasta e politică de corupție Cinstite să spui cum am spus noi nu vrem monopolul nicăiri. Acum vin cu alte promisiuni: desființarea legei licențelor, fără să știi că această lege nu se poate desființa fără reforma impozitelor. Corupția se practică acum pe toată linia. Funcționarii intră toră teamă in luptele politice. Să se știe Insă, că noi îî vom da în judecați pe toți. Sînt pînă acum 7 prefect cari au vorbit în întruniri public pentru candidații guvernului, călcîn astfel prevederile legei electorale. Noi îi vom citi judecățeî pe toți după cum am și făcut cu prefectu și polițaiul de Roman, cari vor f judecați la 7 Februarie. N’am căutat darea în judecată a miniștrilor, dar vrem să se respect drepturile și datoriile și să ce ști că răspunderea miniștrilor e, prevăzută de Constituție. Ne-am cartelat cu liberalii, ca și izgonim pe un dușman primejdios Cartelurile, cînd sînt făcute .In vederea unor scopuri frumoase, n’ai nimic umilitor. Astfel, liberalii, s’ai unit la 1859 cu, conservatorii, ca să incă Unirea. Tot așa la 1886, pentn darea Constituției. Eu nu m’am înșelat cu încheerea cartelului și sînt înclinat că el s’a încheiat în 28 de județe. Vă rog să votați pe candidații opoziției cu încredere în izbîndă Candidaturile oficiale, violențele electorale, intimidarea oamenilor, terorizarea slujbașilor, strîngerea de gît a negustorilor, toate acestea se petreceau și altă dată. Dar azi, infecția de odinioară a ajuns cangrenă și trebue o vindecare. Avem azi toată ticăloșia regimului reprezentativ fără binefacerile acestui regim. Un ofițer mi se plîngea că vor să-i dea copilul afară din școala militară, dacă tatăl nu se înscrie în partidul conservator. După mine, d-lor, e mai bine să stai mut în tiranie decît să putrezești în murdărie. ! Ori ne întoarcem înapoi la Urabia pe față, ori mergem înainte la guvernarea prin noi înșine! ! Voci, înainte! ! D. Take Ionescu: Tată, d-lor, chestiunile principale pe cari trebue să le avem în vedere. Lărgirea electorală, cu corolarul cu: reprezentanța proporțională; secretul desăvîrșit al votului, cu corolarul lui: obligativitatea: stabilitatea funcționarilor publici, pentru că eî sînt ai țârei, cu obligația pentru funcționarii, administrativi de a nu se înscrie în cluburile politice. " Acestea vor fi temeliile politice sale Romîniei celei nouă. I Se spune că activitatea mea este o campanie antidinastică. Aș vrei, știa dacă în cei treizeci de anî deaptă politică am adus vre-o ofensă Coroanei. In 1007, după cum vă aduceți aminte, n’am fost eu acela care șoptea despre necesitatea unei schimbări de dinastie. Nici la jubileu n’am amenințat că voiu arunca după cortegiul regal cu ouă clocite. ■ Am convingerea că acțiunea noastră e absolut dinastică. Eu nu vreau ca un cetățean să zică: dacă regele n’ar fi adus guvernul acesta, am fi fericiți... Punem pe față procesul întreg și facem astfel cel mai mare act de dinasticism pe care Il poate face un ceetățean liber într’o țară liberă. I Ceea ce facem noi, nu este numai în interesul meu și al d-r., ci și al Coroanei, întrunirea s’a terminat la orele î și jumătate seara, iar cetățenii s’au împrăștiat în liniștiuri la orele 2 p. m, partidul conservator a ținut o Întrunire In:». Dacia. La sosirea d-lor miniștri Titu M.aiorescu, J. Lahovary, A. Marghiloman, N. Filipescu și C. C. Arion, publicul a izbucnit în aplauze. D. Matache Dobrescu propune ca prezident pe d. general Carcalețeanu. D. general Carcalețeanu a mulțumit pentru cinstea de a fi proclamat președinte. Cît am stat în armată — spune d-sa — am învățat să iubesc pe cei mici și să respect pe cel mai! Animat de asemenea sentimente, îndrăznesc să mă prezint în fața alegătorilor cerîndu-le sprijinul. DISCURSUL D-LUI SABA ȘTEFANESCU Aplauzele cu cari am fost primit la tribună se răsfrîng asupra partidului conservator. Ele se răsfrîng mai ales asupra guvernului nostru. In timpul din urmă viața noastră politică a fost tulburată prin apariția partidului personal și inutil al d-lui Take Ionescu. Un partid personal odată fondat are nevoe de un nume și de un program. Numele de partid conservator-democrat e un non sens- Democrate sunt toate partidele noastre pentru că recunosc Constituția care e o lege eminamente democrată. D. Take Ionescu și-a intitulat partidul sau conservator-democrat ca să împace și pe conservatori și pe democrați. Deviza partidului conservator-democrat e o imitație a devizei „Totul pentru țară nimic pentru noi”; aceasta e deviza partidului conservator; takiștii au redus-o, ei zic: „Totul prin țară” dar de partea doua care cuprinde sacrificiul nu pomenesc nimic. In ce privește programul, d. Ștefănescu spune că nu-și explică făgaduiala d-lui Take Ionescu de a creia noul episcopate. Șeful conservatorilor democrați nu e consecvent cu Constituția, căci propune un colegiu privilegiat. Principiul democrației se știe că cere abolirea privilegiilor. Cere să nu voteze nimeni pe d. Tiarei care a fost gonit din toate județele unde și-a pus candidatura. Partidul liberal a fost reabilitat prin cartelul încheiat cu d. Take Ionescu, care s'a înhămat la tramvaiul liberal, inhrămînd în acelaș timp și pe d. Fleva care a oslndit în Cameră pe d. Brătianu. Voci: Jos omul de la Rătești. D E. Ștefănescu. Partidul liberal abia căzut de la putere era dator să-și ispășească păcatele în opoziție. In loc să facă acest lucru, îl vedem prezentându-se în alegeri cu un program ad-hoc. Voci: Jos asasinul Brătianu. D. S. Ștefănescu. D. Fleva a imputat partidului liberal omorirea a 10.000 de țărani, a avut dreptate. Ecum stă acum alături de acest partid? Criza economică și răscoalele de la 1907, liberaliile trec printre marile fapte făcute de e! Dovada o aveți în discursul celebrului d. Ilariu Isvoranu care a spus acest lucru la Eforie (citește darea de seamă din ziarul „Viitorul”). Roagă pe alegători să voteze pe Candidații partidul conservator, cari vor aduce la îndeplinire programul partidului. DISCURSUL D-LUI DR. HERESCU D. Take Ionescu în partidul conservator era o personalitate- Azi d-sa e ca o corabie stricată, care plutește pe acele perfide ale partidului libera! După guvernarea vitregă și incapabilă a liberalior a venit la cîrma țărea partidul conservator de sub șefia eminentului om de stat d. P. P. Carp. Acest partid dă un guvern tang și capabil. El se prezintă cu un program de reparație socială. Și în loc ca acest guvern să fie sprijinit, vedem apărînd o monstruoasă coaliție, liberalo-takistă, cu scop de a-l înfringe. Atît takiștii cît și liberalii, au început atacurile la adresa Coroanei. Țara e conservatoare, dovadă sînt rezultatele alegerilor de la Giurgiu, Constanța și Suliim. DISCURSUL D-LUI MANI favoarea d-voastră". *■ 11 ■ D. Brătianu spunînd aceasta, înlătura din parte-mi orice discuție pe tema constituțională. Nu eertat să spui că te retragi de la putere de buna voe și apoi să faci coaliție, în contra unui guvern abia sosit la putere. Și e și mai ciudat să faci coaliție cu acel pe cari îl numeai o primejdie. Datoria d-lui Brătianu era să combată pe takhsti, nu să se unească cu ei. Patimele pe cari venirea noastră la putere le-a deslănțuit, dovedesc o groaznică sete de Putere la liberal! Ce facem la putere? Aducem la îndeplinire programul nostru. Înainte de a veni la putere eram acuzați de reacționarism, azi insă suntem acuzați de demagogism- A fi reacționar in opoziție și demagog la guvern o o judecată care mă incintă. Ni s'a spus că în programul nostru nu ne ocupăm de circiumari. Am spus-o și o reparăm azi că vom introduce libertatea absolută la orașe, vom desființa monopolul circiumelor l n orașe. Această făgăduială se va îndeplini în sesiunea de primăvară. Este nemaiauzit cite neadevăruri se debitează pe socoteala noastră. S’a spus că voim să suprimăm edhimile funcționarilor de la CFS sistem acuzați că nu ne ocupăm de preoți. Dar cînd partidul conservator a votat 2 legi relative la cler e suficientă chezășie că ne vom ocupa de el. La 1888 am dovedit că ne ținem cuvîntul. Timp de 12 ani liberalii au vîndut moșiile partizanilor lor. La asta am răspuns vînzînd țăranii lor și numai țăranilor, un milion de pogoane de pămînt. In programul nostru anunțăm că ne vom preocupa de soarta claselor dezmoștenite. Toate acestea se vor face fără a clătina bazata cari fac tăria statului, își procedînd astfel, arătăm că sîntem conservatori. In fața noastră stă o coaliție compusă dintr-un element desnădăjduit și un element care dă dovadă de o sete de putere care trebue să pună pe gînduri pe oamenii de bine, voi să vorbesc de partidul liberal. Această patimă de putere se manifestă prin două mijloace. Unul e încercarea ca organele de viață, ale statului să fie transformate în organe de viață ale partidului libera! Ultima lună de guvernare a d-lui Brătianu e o strălucită dovadă. D. Sturdza era desigur un om pătimaș în raporturile cu adversari! dar niciodată n'a nesocotit interesele superioare ale țărei- Partidul liberal voește să 1nsinză dreptul de vot așa de mult încît să-l suprime. Și-l vor suprima, dindu-l în mîna acelora care nu pot să se folosească de c! Noi voim să dăm țărei realitatea unui regim constitutional liber. Apărați-vă votul ca să puteți apăra țara. DISCURSUL D-LUI AL. MARGHILOMAN Oratorul e primit la tribună cu DISCURSUL D-LUI DR. CERKEZ Guvernul conservator n’a făcut încă nimic și-l vedeți amenințat cu o ură neîmpăcată de coaliția takistoliberală. Am venit cu un program eminamente democrat. Știți ce ni se obiectează? Boeriî nu-șî vor ține cuvîntu! Ge ironie! Oare curânsul d-lui Take Ionescu valorează mai mult ca acela al d-lor Carp. Filipescu. Arion? DISCURSUL D-LUI FILIPESCU Oratorul e primit la tribună cu aplause Mă adresez acelora cari obicinue de a judeca fără patimă politică, ca să judece guvernul nostru. Avem în frunte un om care n’a voit să vie la guvern prin revoluție; un om care s’a dezinteresat așa de mult de putere încît pînă și adversarii săi o făceai o vină din acest lucru. D. Carp venind la putere a făcut o vizită predecesorului său președinte de consiliu. Acela care a făcut indiscreții asupra acestei vizite a spus că d. Carp a propus d-luî Brătianu un număr de locuri în Parlament. Nu mă supără indiscreția, regret numai că conversația n’a fost redată în mod exact. D. Carp a spus d-luî Brătianu: „Nu mă sperie o opoziție de 80 deputați și 20 senatori". Or, aceasta nu înseamnă că d. Carp a oferit d-lui Brătianu 50 locuri în Parlament. Eu am vorbit cu d. Brătianu înainte de a ?e retrage de la guvern. D-sa mi-a spus: „Sunt decis să mă retrag de la putere. Takismul constitue o primejdie și mă retrag în ționale, opoziția n'are sală. (Ilaritate). La Eforie dialecticiani democrați făceau teoria revoluției și afirmau că regele a devenit violabi! Și asta pentru ce? Pentru că regele a uzat de un drept constituțional, acela de a-șî alege miniștrii. Sumtem cele din urmă cari vom cere regelui dizolvarea. Dacă țara nu ne va alege, vom spune, suveranului, am venit cu fruntea Isus, tot așa vom pleca. Ca să ceri puterea trebue să fii partid, nu să te nutrești din grăuntele celorlalte partide, asta pentru d. Take Ionescu. De unde toți au dreptul să guverneze în această țară? Epigonii, oameni renumiți în operații financiare, nepricepuții, răsuflații, cu dreptul să furnizeze și Petre Carp nu? Pentru alții toate libertățile Pentru Carp nici un drept? De ce? Pentru că purtarea lui și a noastră e anteteza purtăret lor. Nu poate chelălăi un cățel călcat, nu poate interveni un sergent cînd se bat doi bețivani, fără ca să nu auzi că Constituția e călcată. Programul lui Carp va da pacea socială- Facem apel la țară, ea ne va da puterea. Cît privește persoana noastră, o dăm pradă calomniilor. Cere cetățenilor să se împrăștie în liniște. ("Aplauze)aplauze. E greu să-ți faci datoria! Azi însă e și mai greu pentru că nici odată mai mult ca acum calomnia și minciuna nu și-au făcut loc în viața noastră politică. Am spus în programul nostru că voim ca industria și comerțul să fie la adăpostul oricărui arbitrar. E o făgăduială ce se va îndeplini! Cînd am făgăduit comercianților de băuturi spirtoase libertatea la orașe, eram consecvenți cu programul nostru. N'am făcut-o ln vederea alegerilor. Cînd am făgăduit despăgubiri celor expropriați am făcut-o conform cu idealul nostru. Cu repaosul duminical am voit să împăcăm toate interesele. S'a spus că făgăduim scuteala de impozite pentru loturile mai mici ca 0 h a și asta numai spre a lua voturi. S'a mai adătogat: Cu ce veți compensa cele 1 milioane cu cari se ușurează greutățile plugarilor? De unde veți plăti sporul învățătorilor? Răspundem: de la o mai bună chibzuință și de la o mai mare ocrotire a banului public. Liberalii au dat 24 milioane în sporiri de lefuri și slujbe inutile. Acești bani puteau fi întrebuințați mai bine. Pe lingă bugetele statului liberalii aveau așa zisele bugete private. La ministerul meu am găsit pentru 21 mii lei lefuri pe lună în afară, de buget. Am găsit funcționari angajați prin și nu de scrisori de către șefii de serviciu. Cînd pe Ungă bugetul statului mai e unul secret, credeți-mă că cu putină bună-voință vom ști găsi banii necesari spre a îndeplini făgăduelile din programul nostru. Țin însă să afirmă că pentru a îndeplini acest program, nu vom spori nici o taxă. Am tipărit programul nostru și lVm trimes alegătorilor sub titlul „Apelul guvernului" alegătorilor. Adversarii au tipărit, un identic format și cu identice caractere un liber infam pe care-l trimit acelorași alegători cu titlul „Adevăratul apel al guvernului către alegători”. Am depus plingere la parchet care a descoperit că această plastografie, această escrocherie politică a fost săvârșită de un domn însărcinat cu un curs universitar. Am putea să cerem justiției să pedepsească pe falșii puritani, dar n o vom face; pedeapsa va veni de la d-voastră. Nu fusesem încă însumați și cartelul „Take Idnel" era încheiat în contra noastră. Protestez contra mascaradei de a se tulbura la fiece oră liniștea, suveranului cu telegrame în cari se vorbește de violarea Constituției și de atentate inventate. D. Marghiloman spune că fostul prefect de Botoșani a venit la d-sa și i-a spus că n’are sală pentru întrunire. Mă interesez și aflu că unica sală care e în oraș a fost închiriată de conservatori și că a fost pusă gratuit la dispoziția opoziției. Repet acest lucru fostului prefect: — Da, dar eu voia s’o plătesc, l-am adaugat că dacă nu-i place sala să-mi telegrafieze și îl voiu pune la dispoziție orice sală de la orice școală. Astă noapte, ca culme, primesc o telegramă în care mi se spune că contrar libertate constitu ÎNTRUNIREA naționaliștilor la Brăila Demonstrația socialiștilor. — Publicul manifestează pentru Racovsky — BRAILA, 30 Ianuarie. — In sala „Paradis“ a avut loc azi o întrunire a naționaliștilor, sub președinția d-lui V. Zahărescu. In sală se află numeroși muncitori socialiști. D. Albu, avocat, citește pro »a. mul naționaliștilor. 1. Zelea Codreanu, spune că deși socotește greșiți pe socialiști, totuși lî respectă pentru programul și doctrina lor. Protestează contra oligarhiei care este a tot străpîuitoare în țară și aseamînă soarta rominilor cu aceia a indienilor, a pieilor roșii din America, popoare condamnate la pieire. Laudă pe d-ni. G. Iorga și A. C. Cuza. Muncitorii prezenți în sală demonstrează pentru partidul socialist, și strigă: Trăiască Racovsțci, demonstrație care durează cîteva minute. După restabilirea liniștei d. Zelea Codreanu îndeamnă pe cetățeni să-și dea votul pentru naționaliști , îndeamnă la luptă în potriva oligarhiei, și a evreilor din țară. D. p. Jecu deplînge soarta muncitorilor din port. Toc* (din partea socialiștilor), unde au fost naționaliști! astă, vară pe cînd căpătăm aportului împila pe muncitori? les farsoris"! Trăiască Racovski! T. fém, după o lungă pauză își reia cuvîntarea aducînd laude d-lui Targa pentru purtarea sa in timpul răscoalelor de la 1907. Sala izbucnește în strigăte: Trăiască Racovski! Se produce un zgomot asurzitor. Toată lumea aclamă pe muncitori și strigă, trăiască Racovski. 1. Jecu, care este candidatul naționaliștilor la Brăila, încearcă în cîteva rînduri să-și continuie cuvîntarea, dar îi este cu neputință, deoarece cuvintele sale sunt acoperite de tumult, D. N. lorga se urcă la tribună. D-sa spune că s’a convocat această întrunire pentru ca să se recomande albiorilor să voteze și pe candidații naționaliști. f) voce. În sală nu sunt alegători! Sindicaliștii cel mai mulți au fost șterși din listele electorale. V. lorga vorbește de nevoile romînilor cerînd ca statul sa ta ca gospodărie națională. Descrie activitatea sa parlamentară spunînd că a suferit timp de patru ani în camera romînă pentru sărăcimea din această țară. _• . Voci. Ti vrem pe Racovski in parlament. Jos farsorii, trăiască Racovski! Se produce, din nou zgomot. După cîte-va întreruperi d. Torga își încheie cuvîntarea în* demnînd pe cetățeni să voteze pentru A. C. Cuza, P. Jecu și bu. , Verno. Altor-democrat spune că după **Ș*' sfătuirea ținută de liberal! Joi* trecută, a comunicat comitetului executiv al partidului sau toatei deciziunile luate în unire cu liberali!. > întreg comitetul partidului democrat aderă la deciziunile luate. D-sa declară că toți aanicii săi politici vor lupta cu sinceritate în cartel, pentru a asigura o izbindă deplină opoziției unite. D. Nicolae Pascal, fruntaș liberal mulțumește fruntașilor takiști pentru că au răspuns la invitațiunea ce li s’a făcut, participînd la această întrunire. Asigură pe conservatori-democrați de lealitatea liberalilor. D. Costică Pădulescu, conservator-democrat, spune că toți takiștii„ atît din județ cît și din oraș vor lupta cu sinceritate, pentru mtrîngerea guvernului. D. Parizianu se referă la cîteva chestiuni din trecut în care a avut conflicte cu liberalii și spune că trece peste toate acele animozități, pentru a fi deplină armonie în tabăra opoziției. D. Băsanu eseu dă cetire listei candidaților liberali, care e întocmită astfel: Colegiul I de Cameră d- Ion T. Chica, colegiul II d. N. Bălănescu, colegiul III d. Nicolae Pascal. Coleg. I Senat d. AL Filipescu. După aceasta d. Parizianu dă citire listei takiste: Colegiul I de Cameră d. Costică Rădulescu; colegiul II d. Paraschiv Parizianu; colegiul I de Senat d. Lăscăruș Catargi; colegiul II de Senat d. Ion Zaharoff. După aceasta ia cuvîntul d. Ion T. Ghica care arată că cele discutate au asentimentul sau D-sa asigură că va lupta cu sinceritate alături cu d. Costică Rădulescu, care candidează cu d-sa la același colegiu. S’a hotărît, apoi ca partidul liberal să scoată o gazetă, care să ducă lupta paralel cu gazeta conservatoare-democrată , ---------------- întrunirea conservatoare ---------*#--------Discursurile d-lor Saba Ștefănescu, dr. Herescu, C. Manu, dr. Cerchez, N. Filipescu și Marghiloman de la „Dacia « v T-w . Constată că mentalitatea d-lui Take Ionescu e o mentalitate liberală. Vorbind de mentalitatea acestora, spune că e caracterizată printr’un sectarism fără pereche. In baza acestul sectarism au voit să impue d-lui Bagi Tudorache să nu candideze ca independent în numele „Cercului comercial". A îndrăznit micul Vintilă Brătianu să amenințe pe d. Hagi Tudorache cu excluderea din partid dacă nu se va supune ordinelor dinastiei Rezultatul a fost că d. Hagi Tudorache și-a dat demisia din partidul liberal. Liberalii au lucrat și lucrează pentru interesele lor; dovada cea mai elocventă o fac frații Brătianu. Atacă pe liberalii, cari pentru a satisface interesele coreligionarilor lor, au permis urcarea prețului hîrtie a oitelor, etc. In opoziție cu mentalitatea liberală stă cea conservatoare, lipsită de orice interes personal. D. Take Ionescu prin atitudinea sa s’a îndepărtat de mentalitatea conservatoare apropiindu-se de cea liberală. D. Take Ionescu a voit să fie coada de topor a partidului liberal O coadă de putregaia la un topor de cașcaval. G. Metaxa-Doro Consfătuirea cipistă din Tg.-Jiu TG-JiU, 29 ianuarie. — Aseară la orele 9, la clubul conservator local, a avut loc o consfătuire intimă, cînd s’a citit și lista candidaților guvernamentali la alegeri, care e alcătuită astfel: La Camera, colegiul I d-miî 1 Gr. Săftoiu și căpitan Pîrîianuj colegiuluI d. Barbu Delavrancea, col 111 d. V. D. Hortopanu, iar la Senat, col. T d-mî, general Tell și C. Gărdescu, col. II d. Alex Calotescu. , * D. Hortopan care pînă aseari se credea că va candida la col I, acum a fost aruncat la colegiul III. Au rămas nemulțumiți d-nil* dr. Pociovă Vișicarm și P. A.oonescu, cărora li se promisese că vor fi susținuți la colegiul ÎI. Consfătuirea opoziției!nite din Giurgiu _ figurea candidaturilor • GIURGIU, 30 ianuarie. — Astăz s’a întrunit comitetul executiv al partidului liberal la clubul din saloanele hotelului Europa; întrunirea a fost prezidată de dt. Alexandru Filipescu, șeful partidului liberal local, care a sosit azi din București. La această consfătuire au participat și d-niî: P. G. Parizianu, Costică Rădulescu și Tancu Atanasiu, conservatorî-democrațî. I. Al. Filipescu dă cuvîntul d-lui Brdănescu. D. Bălănescu spune că partidul liberal a fost convocat ca împreună cu fruntașii partidului conservator-democrat, din localitate să ratifice cartelul electoral. D-sa arată că în ziua de 4 Februarie se va desveli bustul lui Vasile Fpurescu în grădina „Centru”. La această solemnitate va participa și d. Ionel Brătianu. D. Bălăinescu invită pe toți membrii partidului să ia parte la această manifestație a partidului liberal. Asupra cartelului, spune că ambele partide de opoziție sînt unite în aceleași idei politice, deoarece probele vor revizuirea Constituției D. Bălănescu asigură că toți membrii partidului liberal vor lupta sincer în cartel. D. Ion Boldescu, liberal, se asociază la cete spuse de d. Bălănescu. D. Parizianu, fruntaș conserva-* 0 afaoere tie onoare Frevotarea în duel Ciocazan« Romanescu — am dat, la timp amănunte asupra incidentului ivit intre d-ni. C. Ciocazan și N. Romanescu din Craiova. Se știe că în urma acelui Incident, d. Ciocazan a provocat lui duel pe d. Romanescu. Martorii d-lui Ciocazan: It.-com Haralambie Nicolae și Ion Isvoranu, și cel al d-lui lomanescu d-niî: Alex. Olteanu și Ion Fiorescu, întrunindu-se, și neputînd cădea de acord, au numit ca am i-vi pe d-niî generali P. Gigîrti și P. V. Năsturel. In ziua de 27 ianuarie arbitri întrunindu-se, au încheiat un proces-verbal în care arată că nu este loc de ieșire pe teren, polemica dintre d-nii Romanescu și Cioeazan fiind de dată mai veche și ținută în aceiași notă de vioență ca și cuvintele adresate de d. Romanescu d-lui Cioeazan, clubul liberal din Craiova. ---------------------^ Un copil criminal SUCEAVA 30 Ianuarie. — Caterina Romașoan elevă de fier« în etate de 14 ani fiica unui profesor armean a fost ucisă cu lovituri de emit de Leon Novrazk un elev în et.etc .!« 1?. ani, pentru că n'a voit să-l ia în săniuță. Copilul Leon Navradik au cifru* părinți au fost omorîțî cu prihju măcelului armenilor din Teherar era crescut de comunitatea culturalăt armeană și găzduit la părinții fetei pe care a omorît-o. —-------oo---------- Dela meneu Conferința d-lui Gh. Ghibănescu Aseară la Ateneu d. Gh. Ghibanescu, profesor, a vorbit despre „Vechimea răzeșilor”. Arată cum răzeșii prin pămîntu pe care îl au devin oameni d muncă și de progres și devin penitru că nu au nici prea mult, dar nici prea puțin pămînt. Eî reprezintă clasa intermediară dintre proprietari și țărani și așa foni, sunt singurii cari au păstrat ceh,ilibrul social și forța țărei. Arată că origina răzeșilor începe de pe la secolul al 16-lea. Cuvîrstul „răzeș” e de origină ungurească înlocuind pe cel de „moinean” din Moldova, care nu mi corespundea formei luate de proprietatea mijlocie. 1 Arată cum din răzeși a eșit ce mai mare parte din pătura cultă de astăzi. Zice că această clasă de mijloc astăzi s’a împuținat și — dat fiind importanța eî — foarte bine fac toate partidele cînd pun în program, sporirea e! Dacă am fi avut mulți răzeșii — zice conferențiarul — n’am avut răscoalele din 1907. Clasa rurală mijlocie păstrează echilibrul dintre țăranii ș i mari proprietari și, ca atare, ea trebuie menținută și înmulțită. — Miss. i«, TMI