Dimineaţa, februarie 1911 (Anul 8, nr. 2481-2507)

1911-02-01 / nr. 2481

•Marți in reDrt3«rie 1^' CAMPANIA ELECTORALA mimnirea «.-fanați­i sla­me —­...... - ---------­ — CuvtnturUe d-lor comandor Coandă, Emil Socec, Mișu î flntonescu, Dem. Negulescu, Const Solomonescuî, N. Fleva si Take Ionescu — Partidul conservator-democrat a scnțrt eri, la orele Ș d. a., o întrunire publica la sala Băilor Eforiei. Cu toate presiunile polițienești, un n umăr imens de cetățeni a luat par­is la această­ întrunire. Sala cea mare a Băilor Eforiei, scena, lojile erau înțesate de lume-D. Take Ionescu, a fost primit în sală cu aplauze furtunoase, cari au­­ furat mai multe minute. CUVINTAREA D-LUI COANDA ■ D. comandor Goandă a prezidat Întrunirea. D-sa și-a exprimat marea mulțumire ce resimte în fata unei întruniri atât de grandioase. Debutez în politică, a spus d. co­sti ajidor Coandă, dar am la spatele voeu o altă activitate: sunt cei 30 de ani făcuți în serviciul țarei. Semnalul de alarmă,­­ dar tu toa­tă țara și acest semnal nu însem­nează alt­ceva de­cît că poporul vrea să se guverneze prin el însuși. In trecutul meu de muncă, deși n'am făcut politică militantă, am apreciat marile calități ale unor băr­bați de stat, printre cari strălucește d. Take Ionescu. Nouă ne trebuesc oameni încercați cari să cunoască nevoile tarei și a­­cești oameni s’au grupat acum în jurul ilustrului nostru șef. CU TINTAREA D-LUI EMIL SOCEC împrejurările de azi, spune d. E­­mil Socec îmi permit să vă spun că, peste o lună, două, vom avea oca­zia să ne prezentăm din nou în fața d-voastră în calitate de candidați ai guvernului Take Ionescu. Oratorul vorbește despre sinceri­­­tatea și căldura cu care șeful parti­dului conservator-democrat a îmbră­țișat interesele comerțului și ale in­dustriei. Și din partea mea, vă măr­turisesc că mă simt foarte fericit că­­ am fost ales să reprezint aceste in­terese. Partidul conservator-democrat re­prezintă sub toate formele ei, mun­ca romînească. Noi cunoaștem nevoile mulți­mei, noi sîntem chemați să îmbunătățim soarta acestei mulțimi- Avem aceas­tă superioritate pentru că noi «totem oameni de muncă, născuți și cres­cuți în nevoile poporului. Datoria­ partidului nostru e să în­dreptăm greșelile din trecut. S’a lo­vit fără cruțare în interesele indus­­­triei și ale comerțului mic, pentru a se ține neștirbită puterea vechul o­­ligarh­ii-Datoria partidului nostru e să cheme la viață toate forțele vii ale țărei și să des. un nou avînt- m­ișcă­­rei economice a națiunii. Vă rog să fiți devotați acestei cau­­­ze și să luptați din răsputeri pentru­­ răsturnarea celui miî odios guvern ,­pe care l’a avut țara. Prin credința își devotamentul d-voastră,­ fiți siguri­­ că în locul guvernului reacționar va veni la cîrm­ă partidul conservator­­democrat. CUTIH TAREA D-LUI MIȘU ANTO­­­­­NESCU ,­­ D. Mișu Antonescu spune că jținj­ i­miști­ au fost cartelați cu liberalii , și nimeni n’a spus atunci că carte­­­ iul e imoral.­­ Se știe cum, după fuziune, j’­e’a retras d. Take Ionescu pentru o­­ luptă mai înălțătoare, luptă, pe care­­ o duce azi în fruntea maselor popu­­­­lar«­ După retragerea d-lui Take Ion ; «eseu, simțind forțele lor cu totul slăbite, conservatorii s’au cartelat în mod rușinos cu guvernul liberal,­­ pentru ca să poată trăi din mila lui. Vorbind despre conservatori se poate­­ spune cu dreptate că toată­ viața lor politică a fost susținută de carteluri­le cele roar rușinoase. Și cînd astfel stau lucrurile, să ne acuze pe noi de imoralitate! Dar unirea­ noastră electorală cu liberalii e făcută ca să răsturnăm un vrăj­maș comun, care vrea să distrugă libertățile publice din Romînia. Or, poate că înțelegerea noastră e ,,sp-­r­eamă“, pentru că n’a­ fi putut s’o nu- i cheie ei, cînd au cerut mila partidu­lui liberal ca să guverneze? ! Cartelul nostru va avea drept re­­­­imitat salvarea drepturilor și libertă­ților publice în Romînia. Vorbind despre venirea guvernului Carp la putere, oratorul spune că a­­ceastă chemare la cîrma statului s’a făcut trecîndu-se peste indicațiile corpului electoral, care se rostise în atîtea rîndurî pentru partidul conser­vator-democrat. Venind la guvern, junimiștii au crezut că se pot purta ca niște cu­­­ceritori, că pot întrebuința violența­­ și corupția pentru a-și face o armată mercenari. Sub regimul de azi, prefecții s-unt transformat în agenți electorali, iar jandarmii au primit ordine exprese să întrerupă ori­ce legătură între sate și orașe. Pe de altă parte la în­trunirile lor, aduc pe cetățeni cu ajutorul administrației, al notarilor și jandarmilor. S’a început in țara romînească un adevărat tîrg de conștiințe. Ei au a­­juns să mărturisească corupția lor și prin publicitate, fără­ sfială. Un guvern trebue să se rezeme neapărat pe un partid, ceea ce nu este cazul cu guvernul actual. Am convingerea că corupția îi va fi fa­tală-Și pentru a-1 duce mai curînd le petre să vă păstrați sufletul nepătat pentru că d-v. sîntețî țara reală , o țară sau un popor nu cade de­cît prin corupțiune. Feriți-vS­­de buruiana otrăvitoare a junimismului. Programul guvernului, spune d t Smnionescu, este un program de a mă­gira, de minciună, pe care nici nu se gîndesc să-l realizeze. Programu lor real este corupția în toate stra­tur­ile sociale. A venit timpul ca, prin d-v., ei­­ dovedim că guvernul trebue să, fii •t tăist iar un ta» a guvernului, CUVINTAREA D-LUI DEM. NEGU­­LESGU D. Demetru Negulescu, profesor u­­niversitar: De cînd a venit la pute­re guvernul Garp, se observă o miș­­­care de impaciență. I Partidul conservator-democrat este chemat să apere libertățile și innsti­­tuțiunile ce sunt călcate în picioare. .1). Take Ionescu a venit în mijlo­cul poporului pentru a-i cunoaște de aproape tendințele și aspirațiunile și a realiza astfel idealul poporului veșnin ce a fost ținut atîta timp în lanțurile mizeriei și ignoranței. Partidul conservator-democrat s’a ocupat de contractul de muncă, de lucrătorul industrial, cum de altmin­trelea s’a ocupat de toate destinele sociale ce au ca scop îmbunătățirea soartei celor ce trăesc din munca lor. S’a produs de cîtva timp un feno­men fericit: deșteptarea democrației, care prinde consistență, enc.’gto și devine impetuoasă și cuceritoare, ca valurile neînvinse a-o mărea. Cînd țara este democrată g­m ci­uții ti­ibue rit ti? democrat, pentru a reprezenta realmente d’sfintle țâ­rei. Altfel, dacă nu se ți­ne seamă de curentul democrat, revoluțiile în­cep să zgudue edificiul social. Istoria e martoră. In Engin­era s’a respectat acest curent; din contra in Portuga­lia s’a căutat să se înăbușe curentul democrat. Așa că istoria, adăugind învățămintele sale la principiile ra­țiune­, ne arată legile ce trebue să prezideze la­ guvernarea popoarelor, arătindu-ne imposibilitatea ca actua­lul guvern, cel mai reacționar din cîte se pot concepe, să conducă destinele Romîniei democrate.Acest guvern care a venit la pu­tere prin amenințări la adresa Co­roanei și care voește să se menție cu ippărind toate conștiințele, este un guvern al imoralității. Acest guvern ce are curajul să contrasemneze decretele regale, cu aceeași pană, cu aceeași mină cu care s'a redicat ziarul ..Protestarea“ contra M. $. Regelui, este un gu­vern al infamiei. E de datoria tuturor ca printr’o u­­nire sinceră cu liberalii să răstur­­năm acest guvern c­e nu are destulă putere pentru a face bine, dar are cu dînsul destulă imoralitate pentru a duce țara, la pieire. In acest moment, un singur gu­vern va putea conduce destinele Ro­­■mâniei, un guvern conservator-demo­crat, ce reprezintă ordinea, progresul și libertatea și care are cu dînsul puterea de a învinge fiind susținut de întreaga suflare romînească. Cuvin­tarea frumoasă, a d-lui De­metru Negulescu a fost acoperită de aplauze furtunoase. CUVINTAREA D-LUI C. SOLOMO­­NESCU D. C. Solomonescu se întreabă pe ce se întemeiează puterea d-lui Carp cu ce forțe, cu ce armată se bncu­­cumetă să zdrobească curentul for­midabil al partidului conservator-de­mocrat. De altfel, a spus d. Solomonescu, titlurile de glorie ale d-lui Carp sînt rcunoscute. D-sa e acela care la 1907 a vrut să cheme tunurile austriece ca să zdrobească prin ele satele noastre. Meritele miniștrilor conservatori nu le cunoaștem. ■ Ce însemnează d-ni. Cantacuzino, Nenițescu în via­ța politică? Cît­ despre d. Barbu De­­lavrancea, a sosit timpul să rupem masca de pe cea mai nerușinată fa­ță a unui politician român. D-sa s’a transformat în adevărat agent electoral, iar frazele sale sfo­răitoare sînt întocmai ca acele par­­fumuri tari pe care unii și le toar­nă pe corp ca să-și ascunză mirosu­rile naturale. Mai departe, oratorul se ocupă de transfugii politici. In culori bine definite, d-sa face portretul moral al aceluia care îșî vinde conștiința pentru parale. Sufletul trădătorului spune d. Solomonescu, e întunecat ca un mormînt, în care lumina nu mai poate pătrunde nici­odată. Guvernul a deschis acum o nouă școală în care virtutea cetățenească e înlocuită cu perversitatea, cu di­formitatea morală. Dar d. Carp, a încheiat oratorul, n'are de­cît să sape groapa cît de adîncă, pentru ca să încapă în ea cu toții, în momen­tul apropiat cînd îl vom prăbuși to­­tr’însa. CUVINTAREA D-LUI N. FLEVA D. N. Fleva începe prin a spune că ascultînd discursurile frumoase, înălțătoare ale tinerilor din noua ge­nerație, cum a fost discursul d-lui C. Solomonescu, îșî simte sufletul plin de bucurie. Aceasta însemnează că democrația a cucerit forțe din c­e în ce mai puternice și mai scîn­­teietoare. Cercetînd existența partidului con­servator, — continuă d. Eleva — nu putem trece cu vederea secta juni­mismului, reprezintatâ prin d. Carp. Lascar Catargiu, dacă a putut fa­ce ceva, a făcut cu Take Ionescu, iar nu cu d. Carp, actualul șef al partidului conservator, care a fost chemat la cîrma statului-Ce înseamnă, d-lor, încercarea pe care o făceau ei ca să sacrifice pe șeful actual al conservatorilor-demo­­crațî pe Take Ionescu, care a fost sufletul partidului conservator? A­­ceasta nu putea să însemneze de­cît prăpastia ce se începuse a se săpa între Oligarchie și democrație. Și cînd eu am văzut nedreptatea făcută lui Take Ionescu și tendin­țele din ce în ce mai reacționare ale Oligarchiei, am venit în mijlocul do­i (Aplauze puternice), j Succesele partidului nostru, a con­­s­tinuuat d. Eleva, nu se datorase nu­mai lui Take Ionescu, cum­ spun ad­­■ versariî; nici odată nu s’a mișcat lu­mea pentru un om, dacă acel om n’ș­i reprezintat o idee mîntuitoare.­­ Guvernul acesta amenință să desfiin­țeze toate libertățile noastre publice . Starea actuală de lucruri incumbă i­responsabilități inevitabile, și eu nu c mă voia sfii să spun că șeful statu­­­­lui are această mare răspundere. i Cînd liberalii erau încă la guvern­­ acum o lună, M. S­ Regele cunoștea­­ situația ca și noi. Noi știam că nu­­ e un alt partid la diapazonul senti­mentului mulțimea de­cît partidul­­ democrat. Nu ne închipuiam, așa j dar, că șeful statului se va adresa , d-luî Carp pentru a-i încredința pu­­­­terea*.~­­ De ce s’a adresat d-lu­î Carp? Unii spun că M. Sa nu vrea un­­ al treilea partid. Dar eu spun că , M- Sa nu poate opri drumul mulți­ mei, cînd această mulțime își are­­­ iată un al treilea partid. Cu forța ( nu se desființează curentele adinei ) ale surselor și eu îi spun regelui sus și tare că aceasta nu se poate! Să-i­­ mai spunem regelui: N­oi am adus dinastia, ținem la 1 dinastie, de aceia nu vrem ca di­­­­nastia să greșească. Dinastiile nu se­­ pot sprijini de­cît pe țară, pe țara­­ reală. 1 Vom căuta, totuși, să eșim trium­­f­fători din această aventură, în care ne-a aruncat Coroana­ . Dinastia, la noi, nu vine de la­­ Dumnezeu ca în alte țări; ea vine­­ de la popor. Acum 10 de ani, M. Sa a trimis­­ președintelui de consiliu o scrisoare , prin care își exprima voința sa de a suveran ca poporul să voteze liber. 1 După 40 de ani, chemînd la guvern pe d. Carp, —­ omul care spune că­­ poporul e un moft și că candidaturile i nu pot fi de­cît oficiale, — de rin­­­­dul acesta M. S. nu mai voea ale- i­gerî libere. 1 Acum 15 ani, cînd eram ministru , eu am spus unui prefect care făcea­i politică: pe d-ta vreau să te văd în mijlocul dosarelor, nu la alegeri. Dar , prefecții actuali sînt transformați in agenți electorali. Noi vom face răs­punzător pe d. Carp despre această situație. Regele dă guvernului „frai" cum zice neamțul, să facă presiuni și in­gerințe. Din cauza acestei toleranțe la Cameră și la Senat în locul ade­văraților mandatari ai națiunei vor să trimită pe agenții guvernului. Regele are însă datoria să mai facă acum, la bătrînețe, un al doilea răz­boiu mare, al Fravnei interne: revi­zuirea Constituției și așezarea drep­turilor cetățenești pe­­ bază de li­bertate absolută a conștiințelor. D. Fleva analizează apoi progra­mul guvernului. Promisiunile guvernului sunt ridi­cate. p. Carp fuge de răspunderea lor, pentru că d-sa este un ofic­iu debitor al țăranilor- Legile propuse trebue să le aștep­tați mult­ și bine. Astfel au știut el să amăgească în­totdeauna pe țărani și meseriași. împotriva altora au luat cele mai evoltătoare măsuri de­ presiune. Au ajuns pînă acolo, în­cît au comis infamia de a expulza pe un biet ro­man din țara lui. (Aplauze prelun­gite).­­ Trebue să știți, d-lor­­oft expulza­rea funcționarului a fost făcută anu­­­me ca să terorizeze pe funcționari. Vorbind despre cazul prefectului Brabețeanu, oratorul spune că sînt prefecți cari au luat concediu în timpul alegerilor ca să poată face pe agenții electorali Voci; Rușine! Să nu uitați, d-lor, că noi repre­­zintăm o tendință a democrației a­­devărate, separată cu totul de ten­dința celorlalți. Cu noi e țara și, cu tot respectul ce datorăm Coroanei, sîntem datori să-i arătăm aventura în care s’a lăsat să cadă. Să știe Coroana că de-asupra tuturor partt­­idelor s’a ridicat un gigant necunos­cut pînă azi: poporul trezit la­­ viața politică. In privința înțelegerei electorale, d. Fleva declară că d-sa personal a fost contra cartelului. Din momentul însă ce șeful l’a adoptat ca tactică politică, noi a trebuit să-l dăm as­cultare. Care este, d-lor, imoralitatea politică a cartelului, cînd principile ■ și programul nostru de partid au ră­mas neștirbite? Eu văd că e o notă bună, un semn că se schimbă moravurile cînd un partid căzut în opoziție, în loc să ceară sprijinul guvernului ca In tre­cut, se aliază cu noi în­ contra gu­vernului. D. Fleva închee, exprim­indu-și în­crederea în izbînzile viitoare ale partidului conservator-democrat cari vor fi de rîndu­l acesta hotărîtoare­­pentru politica țărei. IDISCURSUL D-LUI TAKE IONESCU I Șeful conservatorilor-democrați a fost primit la tribună cu aplauze frenetice și ovațiuni, cari au durat timp de mai multe minute­ ! In rezumat, d-sa­m rostit următo­rul discurs: „ Iubiți cetățeni, cînd am început campania în contra guvernului care se anunțase, cînd îl denunțam ca un­ atentat la libertatea noastră con­stituțională, nu m’am înșelat.­­ Nu se putea, d-lor, ca un guvern fără partid să guverneze fără co­rupție. S Noi am început campania din vre­me, ca să arătăm că există în țara­­ romînească oameni cari nu-și înco­­voaie coloana vertebrală, după cum fac guvernele fără partid. (Aplauze prelungite, ovațiuni).­­ Cum au pus mîna pe putere, pri­ma lor faptă a fost să deschidă ta­m­ba corupțiun­ea de oameni. Progra­mul lor nu este de­cît un fel de afiș pentru cumpărătoare, ci pentru a face toate acestea, ce­­ servesc de două mijloace: budgetul statului pentru a corupe și progra­mul lor care e o corupție. Ați promis, prin­ acest program, scăderea de impozite. Dar dacă a­­ceastă reformă trăia în sufletul lor, de ce n’afi jrpufi-o anul trecut sau anul acesta la Cameră? Nu i-am auzit vorbind despre re­forme de­cît atunci cînd, intrînd în­­ așa putere­ pe ușa de din dos, au eșit în balcon spre a orbi lumea cu amăgelii­ lor. Adversarii noștri­ anunță acum a­­sigurarea bâtrîneței, pe cînd la Ca­meră d. Filipescu a fost cel dinții care s’a ridicat în contra acestei ma­suri. Cu cîrciumarii s’au purtat foarte rău în­totdeauna. La 1881, d. Carp propune monopolul circiumelor, la 1889 acelaș lucru, iar la 1907, faci declarația cunoscută că d-sa va fi­­ mai aspru cu cîrciumarii. Acea­sta ar merge, dacă d. Carp ar fi copiv cluent în ceea ce promite. Dar să ai­­ părere într’un ceas și altă păreri cînd vrei să cumperi conștiințe, a­ceasta nu este permis, sau cel cari o face se­­ coboară foarte jos pe sca­ra morală-Tot astfel, tn programul de la club nu se vorbește nimic despre comerț Dar vin agenții lor și le apun, stău rău cu alegătorii de la colegiul a II-lea. Și deodată încep promisiuniii pentru cîrciumari. Aceasta e politică de corupție Cinstit­e să spui cum am spus noi nu vrem monopolul nicăiri. Acum vin cu alte promisiuni: des­ființarea legei licențelor, fără să știi că această lege nu se poate desfiin­ța fără reforma impozitelor. Corupția se practică acum pe toa­tă linia. Funcționarii intră to­ră tea­mă in luptele politice. Să se știe Insă, că noi îî vom da în judecați pe toți. Sînt pînă acum 7 prefect cari au vorbit în întruniri public pentru candidații guvernului, călcîn­ astfel prevederile legei electorale. Noi îi vom citi judecățeî pe toți după cum am și făcut cu prefectu și polițaiul de Roman, cari vor f judecați la 7 Februarie. N’am căutat darea în judecată a miniștrilor, dar vrem să se respect­ drepturile și datoriile și să ce ști că răspunderea miniștrilor e, prevă­zută de Constituție. Ne-am cartelat cu liberalii, ca și izgonim pe un dușman primejdios Cartelurile, cînd sînt făcute .In ve­derea unor scopuri frumoase, n’ai nimic umilitor. Astfel, liberalii, s’ai unit la­­ 1859 cu, conservatorii, ca să incă Unirea. Tot așa la 1886, pentn darea Constituției. Eu nu m­’am înșelat cu încheerea cartelului și sînt înclinat că el s’a încheiat în 28 de județe. Vă rog să votați pe candidații o­­poziției cu încredere în izbîndă­ Candidaturile oficiale, violențele e­­lectorale, intimidarea oamenilor, te­rorizarea slujbașilor, strîngerea de gît a negustorilor, toate acestea se­­ petreceau și altă dată. Dar azi, in­fecția de odinioară a ajuns cangrenă și trebue o vindecare. Avem azi toată ticăloșia regimu­lui reprezentativ fără binefacerile a­­cestui regim. Un ofițer mi se plîngea că vor să-i dea copilul afară din școala militară, dacă tatăl nu se în­scrie în partidul conservator.­­ După mine, d-lor, e mai bine să stai mut în tiranie de­cît să putre­zești în murdărie. ! Ori ne întoarcem înapoi la Ura­b­ia pe față, ori mergem înainte la guvernarea prin noi înșine! ! Voci, înainte! ! D. Take Ionescu: Tată, d-lor, ches­tiunile principale pe cari trebue să le avem în vedere. Lărgirea electorală, cu corolarul cu: reprezentanța proporțională; se­cretul desăvîrșit al votului, cu co­rolarul lui: obligativitatea: stabili­tatea funcționarilor publici, pentru­­ că eî sînt ai țârei, cu obligația pen­tru funcționarii­, administrativi de a nu se înscrie în cluburile politice. " Acestea vor fi temeliile politice sale Romîniei celei nouă. I Se spune că activitatea mea este­­ o­ campanie antidinastică. Aș vrei, știa dacă în cei treizeci de anî de­a­­ptă politică am adus vre-o ofensă Coroanei. In 1007, după cum vă aduceți a­­minte, n’am­ fost eu acela care șop­tea despre necesitatea unei schim­bări de dinastie. Nici la jubileu n’am amenințat că voiu arunca după cor­tegiul regal cu ouă clocite. ■ Am convingerea că acțiunea noas­tră e absolut dinastică. Eu nu vreau ca un cetățean să zică: dacă regele n’ar fi adus guvernul acesta, am fi fericiți... Punem pe față procesul întreg și­­ facem astfel cel mai mare act de dinasticism pe care Il poate face un ceetățean liber într’o țară liberă. I Ceea ce facem noi, nu este numai în interesul­­ meu și al d-r., ci și al Coroanei, întrunirea s’a terminat la orele î și jumătate seara, iar cetățenii s’au împrăștiat în liniști­uri la orele 2 p. m, partidul con­servator a ținut o Întrunire In­­:». Dacia. La sosirea d-lor miniștri Titu M.a­­iorescu, J. Lah­ovary, A. Marghilo­man, N. Filipescu și C. C. Arion, publicul a izbucnit în aplauze. D. Matache Dobrescu propune ca prezident pe d. general Carcalețeanu. D. general Carcalețeanu a mulțu­mit pentru cinstea de a fi proclamat președinte. Cît am stat în armată — spune d-sa — am învățat să iubesc pe cei mici și să respect pe cel mai! Ani­mat de asemenea sentimente, în­drăznesc să mă prezint în fața ale­gătorilor cerîndu-le sprijinul. DISCURSUL D-LUI SABA ȘTE­­FANESCU Aplauzele cu cari am fost primit la tribună se răsfrîng asupra parti­dului conservator. Ele se răsfrîng mai ales asupra guvernului nostru. In timpul din urmă viața noastră politică a fost tulburată prin apari­ția partidului personal și inutil al d-lui Take Ionescu. Un partid per­sonal odată fondat are nevoe de un nume și de un program. Numele de partid conservator-democrat e un non sens- Democrate sunt toate par­tidele noastre pentru că recunosc Constituția care e o lege eminamente democrată. D. Take Ionescu și-a in­titulat partidul sau conservator-de­mocrat ca să împace și pe conser­vatori și pe democrați. Deviza partidului conservator-de­mocrat e o imitație a devizei „Totul pentru țară nimic pentru noi”; a­­ceasta e deviza partidului conserva­tor; takiștii au redus-o, ei zic: „To­tul prin țară” dar de partea doua care cuprinde sacrificiul nu pome­nesc nimic. In ce privește programul, d. Ște­­fănescu spune că nu-și explică fă­­gaduiala d-lui Take Ionescu de a creia noul episcopate. Șeful conservatorilor­ democrați nu e consecvent cu Constituția, căci propune un colegiu privilegiat. Prin­cipiul democrației se știe că cere a­­­bolirea privilegiilor. Cere să nu voteze nimeni pe d. Tiarei care a fost gonit din toate ju­­dețele unde și-a pus candidatura. Partidul liberal a fost reabilitat prin cartelul încheiat cu d. Take Io­ne­scu, care s'a înhămat la tramva­iul liberal, inhrămînd în acelaș timp și pe d. Fleva care a oslndit în Ca­meră pe d. Brătianu. Voci: Jos omul de la Rătești. D­ E. Ștefănescu. Partidul liberal abia căzut de la putere era dator să-și ispășească păcatele în opoziție. In loc să facă acest lucru, îl vedem prezentându-se în alegeri cu un pro­gram ad-hoc. Voci: Jos asasinul Brătianu. D. S. Ștefănescu. D. Fleva a im­putat partidului liberal omorirea a 10.000 de țărani, a avut dreptate. E­­cum stă acum alături de acest partid? Criza economică și răscoalele de la 1907, liberalii­le trec printre ma­rile fapte făcute de e! Dovada o a­­veți în discursul celebrului d. Ilariu Isvoranu care a spus acest lucru la Eforie (citește darea de seamă din ziarul „Viitorul”). Roagă pe alegători să voteze pe Candidații partid­­u­l conservator, cari vor aduce la îndeplinire progra­mul partidului. DISCURSUL D-LUI DR. HERESCU D. Take Ionescu în partidul con­servator era o personalitate- Azi d-sa e ca o corabie stricată, care plutește pe acele perfide ale parti­dului libera! După guvernarea vitregă și inca­pabilă a liberalior a venit la cîrma țărea partidul conservator de sub șefia eminentului om de stat d. P. P. Carp. Acest partid dă un guvern tang și capabil. El se prezintă cu un program de reparație socială. Și în loc ca acest­ guvern să fie sprijinit, vedem apărînd o monstruoasă coali­ție, liberalo-takistă, cu scop de a-l înfringe. Atît takiștii cît și liberalii, au în­ceput atacurile la adresa Coroanei. Țara e conservatoare, dovadă sînt rezultatele alegerilor de la Giurgiu, Constanța și Suliim. DISCURSUL D-LUI MANI favoarea d-voastră". *■ 1­1 ■ D. Brătianu spunînd aceasta, în­lătura din parte-mi ori­ce discuție pe tema constituțională. Nu e­ertat să spui că te retragi de la putere de buna voe și apoi să faci coaliție, în contra unui guvern abia sosit la putere. Și e și mai ciudat să faci coaliție cu acel pe cari îl numeai o primejdie. Datoria d-lui Brătianu era să combată pe takhsti, nu să se u­­nească cu ei. Patimele pe cari venirea noastră la putere le-a deslănțuit, dovedesc o groaznică sete­­ de Putere la libe­ral! Ce facem la putere? Aducem la în­deplinire programul nostru. Înainte de a veni la putere eram acuzați de reacționarism, azi insă suntem­ acuzați de demagogism- A fi reacționar in opoziție și demagog la guvern o o judecată care mă incintă. Ni s'a spus că în programul nos­­tru nu ne ocupăm de circiumari. Am spus-o și o reparăm azi că vom in­troduce libertatea absolută la­ orașe, vom desființa monopolul circiume­lor l n orașe. Această făgăduială se va îndeplini în sesiunea de primă­vară. Este ne­mai­auzit cite neadevăruri se debitează pe socoteala noastră. S’a spus că voim să suprimăm edhi­­m­ile funcționarilor de la C­­F­­S sistem acuzați că nu ne ocupăm de preoți. Dar cînd partidul con­servator a votat 2 legi relative la cler e suficientă chezășie că ne vom ocupa de el. La 1888 am dovedit că ne ținem cuvîntul. Timp de 12 ani liberalii au vîndut moșiile partizanilor lor.­­ La asta am răspuns vînzînd țărani­­i lor și numai țăranilor, un milion­­ de pogoane de pămînt. In programul nostru anunțăm că­ ne vom preocupa de soarta claselor dezmoștenite. Toate acestea se vor face fără a clătina bazata cari fac tăria statului, își procedînd astfel, arătăm că sîntem conservatori. In­ fața noastră stă o coaliție com­pusă dintr-un element desnădăjduit și un element care­ dă dovadă de o sete de putere care trebue să pună pe gîn­duri pe oamenii de bine, voi să vorbesc de partidul liberal. A­­ceastă patimă de putere se mani­festă prin două mijloace. Unul e în­cercarea ca organele de viață, ale statului să fie transformate în or­gane de viață ale partidului libera! Ultima lună de guvernare a d-lui Brătianu e o strălucită dovadă. D. Sturdza era de­sigur un om pătimaș în raporturile cu adversa­ri! dar nici­odată n'a nesocotit in­teresele superioare ale țărei- Partidul liberal voește să 1n­­sinză dreptul de vot așa de mult în­cît să-l suprime. Și-l vor supri­ma, dindu-l în mîna acelora care nu pot să se folosească de c! Noi voim să dăm țărei realitatea unui regim constitutional liber. Apărați-vă votul ca să puteți a­­păra țara. DISCURSUL D-LUI AL. MAR­GHILOMAN Oratorul e primit la tribună cu DISCURSUL D-LUI DR. CERKEZ Guvernul conservator n’a făcut încă nimic și-l vedeți amenințat cu o ură neîmpăcată de coaliția takisto­­liberală. Am venit cu un program emina­mente democrat. Știți ce ni se o­­biectează? Boeriî nu-șî vor ține cu­­vîntu! Ge ironie! Oare curânsul d-lui Take Ionescu valorează mai mult ca acela al d-lor Carp. Filipescu. Arion? DISCURSUL D-LUI FILIPESCU Oratorul e primit la tribună cu aplause­ Mă adresez acelora cari obicinue de a judeca fără patimă politică, ca să judece guvernul nostru. Avem în frunte un om care n’a voit să vie la guvern prin revoluție; un om care s’a dezinteresat așa de mult de pu­tere în­cît pînă și adversarii săi o făceai­ o vină din acest lucru. D. Carp venind la putere a făcut o vizită predecesorului său preșe­dinte de consiliu. Acela care a făcut indiscreții asupra acestei vizite a spus că d. Carp a propus d-luî Bră­tianu un număr de locuri în Parla­ment. Nu mă supără indiscreția, re­gret numai că conversația n’a fost redată în mod exact. D. Carp a spus d-luî Brătianu: „Nu mă sperie o o­­poziție de 80 deputați și 20 sena­tori". Or, aceasta nu înseamnă că d. Carp a oferit d-lui Brătianu 50 locuri în Parlament. Eu am vorbit cu d. Brătianu îna­inte de a ?e retrage de la guvern. D-sa mi-a spus: „Sunt decis să mă retrag de la putere. Takismul con­­stitue o primejdie și mă retrag în ționale, opoziția n'are sală. (Ilari­tate). La Eforie dialecticiani­ democrați făceau teoria revoluției și afirmau că regele a devenit violabi! Și asta pentru ce? Pentru că regele a uzat de un drept constituțional, acela de­ a-șî­­ alege miniștrii. Sumtem cele din urmă cari vom cere regelui dizolvarea. Dacă țara nu ne va alege, vom spune, suvera­nului, am venit cu fruntea Isus, tot așa vom pleca. Ca să ceri puterea trebue să fii partid, nu să te nutrești din grăun­tele celorlalte partide, asta pentru d. Take Ionescu. De unde toți au dreptul să guver­neze în această țară? Epigonii, oa­meni renumiți în operații financi­are, nepricepuții, răsuflații, cu drep­tul să furnizeze și Petre C­arp nu? Pentru alții toate liber­tățile Pen­tru Carp nici un drept? De ce? Pen­tru că purtarea lui și a noastră e anteteza purtăret lor. Nu poate chelălăi un cățel călcat, nu poate interveni un sergent cînd se bat doi bețivani, fără ca să nu auzi că Constituția e călcată. Programul lui Carp va da pacea socială- Facem apel la țară, ea ne va da puterea. Cît privește persoana noastră, o dăm pradă calomniilor. Cere cetățenilor să se împrăștie în liniște. ("Aplauze)­aplauze. E greu să-ți faci datoria! Azi însă e și mai greu­ pentru că nici odată mai mult ca acum calomnia și minciuna nu și-au făcut loc în via­ța noastră politică. Am spus în programul nostru că voim ca­ industria și comerțul să fie la adăpostul ori­cărui arbitrar. E o făgăduială ce se va îndeplini! Cînd am făgăduit comercianților de băuturi­ spirtoase libertatea la o­­rașe, eram consecvenți cu progra­mul nostru. N'am făcut-o ln vederea alegerilor. Cînd am făgăduit despă­gubiri celor expropriați am făcut-o conform cu idealul nostru. Cu repaosul duminical am voit să împăcăm toate interesele. S'a spus că făgăduim scuteala de impozite pentru loturile mai mici ca 0 h­ a­ și asta numai spre a lua vo­turi. S'a mai adătogat: Cu ce veți compensa cele 1 milioane cu cari se ușurează greutățile plugarilor? De unde veți plăti sporul învățătorilor? Răspundem: de la o mai bună chib­zuință și de la o mai mare ocrotire a banului public. Liberalii au dat 24 milioane în sporiri de lefuri și slujbe inutile. A­­cești bani puteau fi întrebuințați mai bine. Pe lingă bugetele statului liberalii aveau așa­ zisele bugete private. La ministerul meu am găsit pentru 21 mii lei lefuri pe lună în afară, de buget. Am găsit funcționari anga­jați prin și nu de scrisori de către șe­fii de serviciu. Cînd pe Ungă bugetul statului mai e unul secret, credeți-m­ă că cu pu­tină bună-voință vom ști găsi banii necesari spre a îndeplini făgăduelile din programul nostru. Țin însă să afirmă că pentru a în­deplini acest program, nu vom spori nici o taxă. Am tipărit programul nostru și lVm trimes alegătorilor sub titlul „Apelul guvernului" alegătorilor. Adversarii au­ tipărit, un identic for­mat și cu identice caractere un li­ber infam pe care-l trimit acelorași alegători cu titlul „Adevăratul apel al guvernului către alegători”. Am depus plingere la parchet care a descoperit că această plastografie, această escrocherie politică a fost săvârșită de un domn însărcinat cu un curs universitar. Am putea să cerem justiției să pe­depsească pe falșii puritani, dar n­ o vom face; pedeapsa va veni de la d-voastră. Nu fusesem încă însu­m­ați și cartelul „Take­ Idnel" era încheiat în contra noastră. Protestez contra mascaradei de a se tulbura la fie­ce oră liniștea, su­veranului cu telegrame în cari se vorbește de violarea Constituției și de atentate inventate. D. Marghiloman spune că fostul prefect de Botoșani a venit la d-sa și i-a spus că n’are sală pentru întru­nire. Mă interesez și aflu că unica sală care e în oraș a fost închiriată de conservatori și că a fost pusă gratuit la dispoziția opoziției. Repet acest lucru fostului prefect: — Da, dar eu voia s’o plătesc, l-am adaugat că dacă nu-i place sala să-mi telegrafieze și îl voiu pune la dispoziție ori­ce sală de la ori­ce­ școală. Astă noapte, ca culme, primesc o telegramă în care mi se spune că contrar libertate­ constitu­ ÎNTRUNIREA naționaliștilor la Brăila Demonstrația socialiștilor. — Pu­­blicul manifestează pentru Ra­­covsky — BRAILA, 30 Ianuarie. — In sa­la „Paradis“ a avut loc azi o în­trunire a naționaliștilor, sub pre­ședinția d-lui V. Zahărescu. In sală se află numeroși mun­citori socialiști. D. Albu, avocat, citește pro »a. mul naționaliștilor. 1­. Zelea Codreanu, spune că deși socotește greșiți pe socialiști, totuși lî respectă pentru progra­mul și doctrina lor. Protestează contra oligarhiei care este a tot străpîuitoare în țară și aseamînă soarta romi­ni­lor cu aceia a indie­nilor, a pieilor roșii din Ameri­ca, popoare condamnate la piei­­re. Laudă pe d-ni. G. Iorga și A. C. Cu­za. Muncitorii prezenți în sală de­monstrează pentru partidul socia­list, și strigă: Trăiască Racovsțci, demonstrație care durează cîte­va minute. După restabilirea liniștei d. Ze­­lea Codreanu îndeamnă pe cetă­țeni să-și dea votul pentru națio­naliști , îndeamnă la luptă în potriva oligarhiei, și a evreilor din țară. D. p. Jecu deplînge soarta mun­citorilor din port. Toc* (din partea socialiștilor), unde au fost naționaliști! astă, vară pe cînd căpătăm a­portului împila pe muncitori? les farsoris"! Trăiască Racovski! T­. fém, după o lungă pauză își reia cuvîntarea aducînd laude d-lui Targa pentru purtarea sa in timpul răscoalelor de la 1907. Sala izbucnește în strigăte: Tră­iască Ra­covski! Se produce un zgomot asurzitor. Toată lumea aclamă pe muncitori și strigă, trăiască Racovski. 1­. Jecu, care este candidatul naționaliștilor la Brăila, încear­că în cîteva rînduri să-și conti­­nuie cuvîntarea, dar îi este cu ne­putință, de­oare­ce cuvintele sale sunt acoperite de tumult, D. N. lorga­ se urcă la tribună. D-sa spune că s’a convocat aceas­tă întrunire pentru ca să se re­comande albiorilor să voteze și pe candidații naționaliști. f) voce. În sală nu sunt alegă­tori! Sindicaliștii cel mai mulți au fost șter­și din listele electo­rale. V­. lorga vorbește de nevoile ro­­mînilor cerînd ca statul sa ta ca gospodărie națională. Descrie ac­tivitatea sa parlamentară spunînd că a suferit timp de patru ani în camera romînă pentru sărăcimea din această țară. _• . Voci. Ti vrem pe Racovski in parlament. Jos farsorii, trăiască Racovski! Se produce, din nou zgomot. După cîte-va întreruperi d. Torga își încheie cuvîntarea în* demnînd pe cetățeni să voteze pentru A. C. Cuza, P. Jecu și bu. , Verno. Al­tor-­dem­ocrat spune că după **Ș*' sfătuirea ținută de liberal! Joi* trecută, a comunicat comitetului executiv al partidului sau toatei deciziunile luate în unire cu libe­­rali!. > întreg comitetul partidului de­mocrat aderă la deciziunile luate. D-sa declară că toți aanicii săi politici vor lupta cu sinceritate în cartel, pentru a asigura o iz­bindă deplină opoziției unite. D. Nicolae Pascal, fruntaș libe­ral mulțumește fruntașilor ta­­k­iști pentru că au răspuns la in­vitați­unea ce li s’a făcut, partici­­pînd la această întrunire. Asigură pe conservatori-dem­­o­­crați de lealitatea liberalilor. D. C­ostică P­ădulescu­, conserva­tor-democrat, spune că toți takiș­­tii„ atît din județ cît și din oraș vor lupta cu sinceritate, pentru mtrîngerea guvernului. D. Parizianu se referă la cîteva chestiuni din trecut în care a a­­vut conflicte cu liberalii și spune că trece peste toate acele animo­zități, pentru a fi deplină armo­nie în tabăra opoziției. D. Băs­anu eseu dă cetire listei candidaților liberali, care e întoc­mită astfel: Colegiul I de Cameră d- Ion T. Chica, colegiul II d­. N. Bălănes­­cu, colegiul III d. Nicolae Pas­cal. Coleg. I Senat d. AL Filipescu. După aceasta d. Parizianu dă citire listei takiste: Colegiul­ I de Cameră d. Costică­ Rădulescu; colegiul II d. Paras­­ch­iv Parizianu; colegiul I de Se­nat d. Lăscăruș Catargi; cole­giul II de Senat d. Ion Zah­aroff. După aceasta ia cuvîntul d. Ion­ T. Ghica care arată că cele dis­cutate au asentimentul sau­ D-sa asigură că va lupta cu sinceritate alături cu d. Costică Rădulescu, care candidează cu d-sa la ace­lași colegiu. S’a hotărît, apoi ca­ partidul­ liberal să scoată o gazetă­, care să ducă lupta paralel cu gazeta con­­servat­oare-democrată­­ , ---------------- întrunirea conservatoare ---------*#--------­Discursurile d-lor Saba Ștefănescu, dr. Herescu, C. Manu, dr. Cerchez, N. Filipescu și Marghiloman de la „Dacia « v T-w . Constată că mentalitatea d-lui Take Ionescu e o mentalitate liberală. Vorbind de mentalitatea acestora, spune că e caracterizată printr’un sectarism fără pereche. In baza a­c­­estul sectarism au voit să impue d-lui Bagi Tudorache să nu candi­­deze ca independent în numele „Cer­cului comercial". A îndrăznit mi­cul Vintilă Brătianu să amenințe pe d. Hagi Tudorache cu excluderea din partid dacă nu se va supune ordi­nelor dinastiei­ Rezultatul a fost că d. Hagi Tudorache și-a dat demisia din partidul liberal. Liberalii au lucrat și lucrează pentru interesele lor; dovada cea mai elocventă o fac frații Brătianu. Atacă pe liberalii, cari pentru a satisface interesele coreligionarilor lor, au permis urcarea prețului hîr­­tie­ a oitelor, etc. In opoziție cu mentalitatea libe­rală stă cea conservatoare, lipsită de orice interes personal. D. Take Ionescu prin atitudinea sa s’a înde­părtat de mentalitatea conservatoare apropiindu-se de cea liberală. D. Take Ionescu a voit să fie coa­da de topor a partidului liberal O coadă de putregaia la un topor de cașcaval. G. Metaxa-Doro Consfătuirea ci­pistă din Tg.-Jiu TG-JiU, 29 ianuarie. — Aseară la orele 9, la­ clubul conservator local, a avut loc o consfătuire in­timă, cînd s’a citit și lista candi­dați­lor guvernamentali la alegeri, care e alcătuită astfel: La Camera, colegiul I d-miî­ 1 Gr. Săftoiu și căpitan Pîrîianuj colegiul­uI d. Barbu Delavran­cea, col 111 d. V. D. Hortopanu, iar la Senat, col. T d-m­î, general Tell și C. Gărdescu, col. II d. Alex Calotescu. , * D. Hortopan care pînă aseari se credea că va candida la col I, acum a fost aruncat la cole­giul III. Au rămas nemulțumiți d-nil* dr. Pociovă Vișicarm și P. A.o­on­­­escu, cărora li se promisese că vor fi susținuți la colegiul ÎI. Consfătuirea opoziției­!­nite din Giurgiu _ fi­gurea candidaturilor •­­ GIURGIU, 30 ianuarie. — As­tăz­ s’a întrunit comitetul execu­tiv al partidului liberal la clubul din saloanele hotelului Europa; întrunirea a fost prezidată de dt. Alexandru Filipescu, șeful par­tidului liberal local, care a sosit azi din București. La această consfătuire au par­ticipat și d-niî: P. G. Parizianu, Costică Rădulescu și Tancu Ata­­nasiu, conservatorî-democrațî. I­. Al. Filipescu dă cuvîntul d-lui Brdănescu­. D. Bălănescu spune că partidul liberal a fost convocat ca împre­ună cu­ fruntașii partidului con­servator-democrat, din localitate să ratifice cartelul electoral. D-sa arată că în ziua de 4 Fe­bruarie se va desveli bustul lui Vasi­le Fpurescu în grădina „Cen­tru”. L­a această solemnitate va participa și d. Ionel Brătianu. D. Băl­ăin­escu invită pe toți mem­brii partidului să ia parte la a­ceastă manifestație a partidului liberal. Asupra cartelului, spune că am­bele partide de opoziție sînt unite în aceleași idei politice, deoarece probele vor revizuirea Constitu­ție­­i D. Bălănescu asigură că toți membrii partidului liberal vor lupta sincer în cartel. D. Ion Boldescu, liberal, se aso­ciază la cete spuse de d­. Bălă­­nescu. D. Parizianu, fruntaș conserva-* 0 afaoere tie onoare Frevotarea în duel Ciocazan« Romanescu — am dat, la timp amănunte asu­pra incidentul­ui ivit intre d-ni. C. Ciocazan și N. Romanescu din Craiova. Se știe că în urma acelui Inci­dent, d. Ciocazan a­ provocat lui duel pe d. Romanescu. Martorii d-lui Ciocazan: It.-com Haralambie Nicolae și Ion Isvo­­ranu, și cel al d-lui l­omanescu d-niî: Alex. Olteanu și Ion Fio­­resc­u, întrunindu-se, și neputînd cădea de acord, au numit ca am i-vi pe d-niî generali P. Gigîrti și P. V. Năsturel. In ziua de 27 ianuarie arbitri­ întrunindu-se, au încheiat un pro­­ces-verbal în care arată că nu este loc de ieșire pe teren, pole­mica dintre d-nii Romanescu și Cioeazan fiind de dată mai veche și ținută în aceiași notă de vio­­ență ca și cuvintele adresate de d. Romanescu d-lui Cioeazan, clubul liberal din Craiova. ---------------------^ Un copil criminal SUCEAVA 30 Ianuarie. — Cate­­rina Romașoan elevă­ de fier« în etate de 14 ani fiica unui profesor armean a fost ucisă cu lovituri de emit de Leon Novraz­k un elev în et.etc .!« 1?. ani, pentru că n'a voit să-l ia în săniuță. Copilul Leon Navradik au cifru* părinți au fost omorîțî cu prihju măcelului armenilor din Teherar era crescut de comunitatea cultu­ralăt armeană și găzduit la părin­­ții fetei pe care a omorît-o. —-------oo----------­ Dela meneu­ Conferința d-lui Gh. Ghibănescu Aseară la Ateneu d. Gh. Gh­iba­­nescu, profesor, a vorbit despre „Vechimea răzeșilor”. Arată cum răzeșii prin pămîntu pe care îl au devin oameni d muncă și de progres și devin peni­tru că nu au nici prea mult, dar nici prea puțin pămînt. Eî repre­zintă clasa intermediară dintre proprietari și țărani și așa foni, sunt singurii cari au păstrat ceh,i­librul social și forța țărei. Arată că origina răzeșilor înce­pe de pe la secolul al 16-lea. Cu­vîrstul „răzeș” e de origină ungu­rească înlocuind pe cel de „moi­nean” din Moldova, care nu mi corespundea formei luate de pro­prietatea mijlocie. 1 Arată cum din răzeși a eșit ce mai mare parte din pătura cultă de astăzi. Zice că această clasă de m­ijloc astăzi s’a împuținat și — dat­ fiind importanța eî — foarte bine fac toate partidele cînd pun în program, sporirea e! Dacă am fi avut mulți răzeșii — zice conferențiarul — n’am­­ avut răscoalele din 1907. Clasa rurală mijlocie păstrează echilibrul dintre țăranii ș i mari proprietari și, ca atare, ea trebuie menținută și înmulțită. — Miss. i«, T­M­I

Next