Dimineaţa, aprilie 1911 (Anul 8, nr. 2540-2567)
1911-04-01 / nr. 2540
Vingil 1 Aprilie 1911% Insula lui Ulysse consola Calypso, pe promontoriul Canone, în dreptul vilei regești Mon Repos, unde și acum vin, cum veneau odinioară, să le fotografieze împărăteasa, albaneze din Licuri, cu coroane de argint pe cap, pînă ce sgomotul orașului mă chiamă însfîrșit la realitate. Seara, la Teatru,—cel mai luxos din Grecia — dacă nu asist la nimic nou, căci trupa de operă e italiană (se cîntă Traviata de Verdi) tot îmi dau ocazia grecii să le admir spiritul inventiv: ca în nici o altă parte din lume, la Opera din Corfu sufletul nu șade ascuns în cușca lui acoperită, ci pe un scăunel, în fața scenei, suflînd rolurile în vederea publicului. Efectul e dezastruos.... Ai totdeauna impresia că te afli la o repetiție. Pentru niște oameni deprinși să scrie scrisori anonime, francheza asta e bizară. După teatru, firește, elita supează. Printre persoanele simandicoase din jurul meselor înflorite de la restaurant, mi-atrage atenția în special un tînăr înalt, gras, ras, cu monoclu în ochi, fercheș ca un lord. — E un aventurier, mi-i recomandă chelnerul, „patriot“ și el. Caută să capete concesia unei Rulete la Corfu. Doar așa să mai vină lume pe aici ! Nu e de mirare ca odată concesia căpătată, să citim în Fatris că Monte-Carlo e nimic pe lîngă Corfu ! RADU D. ROSETTI ----------------- O experiență interesantă In ziua de 26 Martie ,crt. la orele 3 p. m., în prezenta d-lor B. M. Missir, fost ministru, președintele consiliului de administrație al Băncei Romînești, Al. Ti. Ștefănescu, director al Băncei Romînești; J. Edw. Hublin, directorul general al societătei anonime române pentru industria oxigenului și acitelinei, iată fiind și d. M. Kirschen reprezentantul pentru România al casei Rainer Safe Co. Ltd. din Londra, s-au făcut diferite încercări cu flacăra oxi-acetilenică asupra unei plăci de oțel „Patent Ratner“. Scopul acestor încercări a fost a se constata dacă casele de bani pot rezista contra flăcării oxi-acetelinică, dat fiind că experiențele făcute în străinătate anii trecuții au avut drept rezultat că cu aceste flăcări se pot sparge orice cassă. încercările despre cari vorbim mai sus au fost făcute în atelierele Societătei anonime Române pentru industria oxigenului, etc., din strada Măgurele No. 93 bis, și au dovedit contrariul, căci placa „Ratner“ a rezistat la cea mai mare intensitate ce s’a putut da flăcării și care a atins 3600 grade de căldură, deși a fost supusă acesteia timp de aproape o jumătate oră, pe cînd o șină de cale ferată a fost tăiată cu ușurință de aceiași flacăre în timp de 2 minute. Atît placa „Ratner“ care a rezistat cu atîta succes flăcărilor, cit și șina de fier care a fost tăiată, se află expuse în vitrina depozitului casselor de bani „Ratner“ din strada Doamnei No. 21, București. —------tot---------- Concursul gratuit de Bijuterii și Inginterie al ziarului ,,Dimineața,, Poșta Administrației C. Moldova-Constanța. — Numai cuponul din gazetă e valabil. Nu se dau sub nici o formă cupoane separate de ziar. C. Teodorescu-Focșani. — Orice număr vechi costă 10 bani. CoKspîabil-Boroho:. — Cupoanele le veți trimite în ziua închiderea concursului, pe adresa administrației noastre. Sigmund Negrești. — întrebarea dv., adreasîa poștei fiindcă nu e întem în măsură să dăm explicații asupra unui lucru care nu ne privește. TIMPUL Mercurî 30 Martie m țară. Eri a mai căzut ploae, lapoviță sau ninsoare numai în nordul extrem al țărei și în cîteva localități din partea sa de jos; cantitățile de apă au fost însă mici. Temperatura a mai crescut pretutindeni; cea mai ridicată din cursul zilei a fost 13 gr. la Călărași. După amiazi s’a înseninat în regiunea de cîmpie, iar seara s’a acoperit din nou. Noaptea îngheț slab, numai în nordul extrem al țărei, cea mai coborîtă temperatură minus 5 gr. la Dorna. Astăzi cerul acoperit pretutindeni, iar în partea centrală din cîmpia țărei plouă’ sau cad fulgi de zăpadă. Presiunea atmosferică a crescut cu 1 minti, fiind în mijlociu către 761 mm. * Era soarele a apărut în mai multe rînduri, totuși timpul continuă să fie friguros. Dimineața, pe în orele 6, a nins puțin Vînt rece de Est 1 . Marți’ 29 Martie In Europa. — Presiunea ridicată din vestul și nord-vestul continentului s’a întins în tot centrul și la sud-est pînă în Peninsula Balcanică, iar depresiunea din Marea Neagră s’a depărtat către nord-est în centrul Rusiei. Timpul se menține mai pretutindeni liniștit, rece și cu ploi parțiale; în Ungaria, România și Rusia ploae și lapoviță mai abundentă și mai frecventă. Pentru o victimă a datoriei Subscripțiunea deschisă din inițiativa dlui colonel Const. Iliescu (Roman) pentru ridicarea unui monument regretatului doctor I. Rudescu, din Iași, victimă a datoriei de medic. Lista precedentă Lei 336.50 Colecta fabricei „Țesătura-Iași“ 100.95 Total general 937.45 m fondat NRi Colegiul al doilea de deputat din Tutova a fost convocat pentru ziua de 27 Aprilie, spre a proceda la o nouă alegere, în urma demisiunei d-lui deputat N. N. Gregoriade, primarul orașului Bîrlad. Regele a semnat decretul prin care se aprobă modificarea planului de aliniere a căei Victoriei din București, porțiunea cuprinsă între Bulevardul Carol și Piața Teatrului, astfel cum s’a votat de comisiunea interimară, în ședința dela 5 Martie a. c. D. Dumitru Ștefănescu va ține Joi seara 31 Martie în sala Ateneului Român o conferință cu proecțiuni „Din istoria grădinilor“. Intrarea liberă. Consiliul de miniștri a aprobat modificarea regulamentului facultății de litere și filozofie din București. La art. 22, cuvintele „examenul de literatură romînă sau literatură germană“ se înlocuesc cu „un examen de istoria literaturei române sau de literatură romînă“. La acelaș articol, cuvintele „sau de literatură franceză“ se înlocuesc prin cuvintele „sau de literatură romina“. La litera c, a aceluiași articol fie adaugă un nou punct prin cuvinte": „un examen de literatură franceză . Consiliul de miniștri a încuviințat ca portul Corabia să fie deschis pentru trecerea lucrătorilor agricoli și muncitorilor din Bulgaria. Ministerul de război îl anunță că vor putea fi admiși la examenul de maior din anul curent căpitanii și asimilații care împlinesc patru ani vechime în cursul anului 1911. D-niî sublocotenent! în rezervă Prodan C-tin din reg. 10 Putna și Anastasiu I. din reg. Gorj No. 18, au fost trecuți în poziție de retragere pentru infirmități incurabile. In tara s’au declarat următoarele epidemii: scarlatina la Bodești în Ilfov, pojarul la Seaca în Dolj și Clejani în Ialomița, și tușea convulsivă la Tîrgu Trotuș în jud. Bacău. D. C. Meisner, secretarul general al ministerului de culte și instrucțiune publică, a fost delegat, pe restul periodului de cinci ani, ca reprezentant al ministerului în comitetul „Institutului surorilor de caritate „Regina Elisabeta“, în locul d-lui P. Gîrboviceanu Ministerul instrucției publice și al cultelor a desființat parohiile Oborul Vechii și Curtea Veche, din București, iar bisericile cele dintîia le-a alipit la parohia Olari și pe acelea ale parohiei Curtea Veche la parohia Sf. Nicolae Șelari. In locul acestor desființate parohii, ministrul instrucției a înființat parohiile Grand-Caracaș, cu biserica parohială Sf. Ilie și Floreasca, cu biserica Nașterea Maicei Domnului. D. dr. Mendonich prim ajutor de primar a continuat era ancheta asupra fraudelor săvîrșite de un funcționar al primăriei la hala Ghica. Se știe că fraudele consta în faptul că incorectul funcționar nu taxameii cari erau duși spre tăere. D. Chiriță Mihăilescu, directorul comptabilităței primăriei, a terminat azi dimineață întocmirea budgetului pe anul viitor și îl va prezenta după amiază membrilor consiliului comunal. O mare mișcare se va face în personalul primăriei Capitalei imediat după votarea budgetului. D-ni sub-locotenenți în rezervă Bogdan Constantin din reg. 10 Putna și Anastasiu Ioan din reg. Gorj No. 18, au fost trecuți în poziție de retragere pentru infirmități incurabile. Azi 31 Martie a. c., se trag la sorț obligațiunile Camerei de comerț din București, în valoare de lei 7000. Cu începere de la 1 Aprilie a. c. se va plăti cuponul tuturor obligațiunilor la Banca Marmorosch, Blank et Co< PlMsNtehift Corpurile Legiuitoare Discuția Adresei.—LA CAMERA: Discuția generală și votarea budgetelor LA SENAT: CAMERA 1 — ȘEDINȚA DE LA 30 MARTIE — Ședința se deschide la ora 2 și un sfert. Prezidează d. C. Olănescu. Pe banca ministerială d. D. Nenițescu. Se fac formalitățile obișnuite. D. C. BACALBAȘA cere cuvîntul în chestie personală cu d. Duca, deoarece deputatul liberal l’a tratat erî de calomniator. Se intră în ordinea de zi, discuția bugetelor. Discursul d-lui Ianovici Raportorul bugetului spune că criticele aduse erî de d. Duca s’ar potrivi mai bine bugetelor liberalilor. Liberalii au făcut împrumuturi mari fără necesitate și au înmulțit extraordinar de mult numărul funcționarilor. Cu asemenea practici am intrat în criza financiară din 1900. Foarte raü au făcut liberalii cînd, după retragerea d-lui Sturdza, au reluat acele practici. D. Duca a revendicat pentru liberali, crearea caselor speciale. E adevărat. Decît, ele au fost creiate fără asentimentul financiarilor liberali, căci cel dinții care a denunțat aceste case a fost d. Costinescu, care acum doi ani a și început să le bage în bugetul general. Fondul de rezervă al căilor ferate greșit a fost prezentat ca un fond de roulement. Oratorul spune că nu incorporează în bugetul general nici o centimă din acest fond. In combinația pe care am propus-o noi cu privire la fondul comunal statul va cîștiga zecimea de percepere care i se reîntoarce, iar subvenția acordată comunelor crește. In acelaș timp fondul rămîne intact și se va distribui la timp comunelor. D. N. P. IANOVÎCI Oratorul tăgăduește că s’ar fi spus că excedentele bugetare se cheltuiasc fără controlul parlamentului. S’a spus aceasta numai despre escedentele unora din casele speciale. Au spus oratorii opoziției că fondurile de rezervă au menirea a contribui la acoperirea unor cheltueli urgente atunci cînd este nevoie. Or, anul trecut s’a redus din efectivul armatei, s’au lassat baterii Sării harrpiri și fără cai, dar s’au lăsat intacte escedentele fondurilor de rezervă. Noi am căutat să îndestulăm nevoile armatei și pentru aceasta am încorporat escedentele fonduririlor de rezervă. Intr’un caz de războiu nu era doar să trimitem la graniță recepiiele fondurilor de rezervă. Prin operația pe care am făcut-o am dat statului resurse noul. D. Tache Ionescu n’a făcut era decit să se războiască cu un discurs al d-lui Carp de anul trecut. D-sa reamintea faptul că anul trecut d. Carp provocea un deficit de 20 milioane. D. Carp era în drept să creadă așa, deoarece de fapt în bugetul de 461 milioane nu era prevăzută subvenția pentru cassa pensilor, așa încît, pentru a acoperi această subvenție trebuia neapărat ca bugetul să dea escedent. Apoi, așa, era făcut bugetul încît, fără un an agricol bun, am fi avut deficit. D. Tache Ionescu mai spunea că d. Carp nu dă decît 8 milioane armatei cu toate că a promis 13 milioane. Uită d. Tache Ionescu că liberalii au dat anul trecut 5 milioane cari, cu cele 8 date de d. Carp, fac tocmai 13 milioane. Oratorii de ori mai spuneau că am umflat evaluările. Nu este întemeiată învinuirea. Avem resurse importante 12 milioane din casele speciale, 11 milioane de la noul recensământ, 3 milioane de la vămi, apoi sporul de la calea ferată, căci e sigur că peste puțin vom înregistra la C. F. încărcări de 10 milioane. Bugetul ce se propune va avea o elasticitate mult mai mare decât a bugetului în curs, căci am introdus în el escedentele caselor speciale și am făcut și economii Prea multe reduceri la personal și la material n’am putut face Noi am mai introdus o reformă în bugete, am cerut ca bugetele să fie recapitulate la urmă pentru ca să se vadă de la an la an cu cît s’a sporit la personal și cu cît la material. Bugetul nostru nu e un buget electoral. N’am satisfăcut nici un fel de cerere de natură electorală. (Exclamații ironice pe băncile minorității). Bugetul acesta e cel mai bun buget din cîte vi s’au prezentat și ar trebui să-l voteze și minoritatea, căci mai curînd s’au mai tîrziu va trebui să se ralieze la politica financiară a d-lui Carp. Discursul d-lui N. Filiplescu răspunde la incriminările d-lui Duca, că conservatorii nu au făcut pentru armată cît au făcut liberalii. Ea — spune d. Filipescu — n’am căutat, la ministerul de războiu să distrug ce au făcut predecesorii. Aceasta ar fi fost un motiv pentru d. Duca să nu se pună pe terenul politicei pătimașe. Sub liberali au fost două direcții la razboiu. Cea de a doua am desființat tot ce a făcut cea din-tîî. Eu m’am ferit să desființez opera predecesorilor. D. Duca făcea socoteala cît au dat și pe ce au dat liberalii și cît au dat conservatorii. Spunea d-sa că unii au dat pentru armament, alpi pentru îmbrăcăminte. Ar însemna atunci că îmbrăcămintea este conservatoare, iar armamentul liberal. Liberalii au prevăzut un pentru armament, sume mult mai mici decît erau necesare. Oratorul amintește faptul că totdeauna liberalii au pus patimă în atacurile pe cari le-au adus conservatorilor. In 1876, în ajunul războiului, liberalii au luat o mulțime de măsuri din cele mai nenorocite pentru armată, iar d. Dimitrie Sturdza declara ca armele cumpărate de conservatori vor rugini neîntrebuințate. D. Take Ionescu a criticat înființarea diviziei a zecea. înființarea aceasta a fost proectată însă de liberalii cari au și început să-și pună planul în aplicare. Noi n’am făcut decît să continuăm opera. D. Tache Ionescu spunea că mai bine s’ar fi mărit efectivul companiilor. Ar fi bine, firește, să sporim armata în greutate nu lin suprafață. Tipul companiei noastre active e de 100 de oameni. Numai două state au mai mulți oameni la companie, Germania și Franța. Nu numai că am creiat unități, dar am dat mai multă consistență armatei noastre. D. Take Ionescu ne mai critica pentru că n’am fi consolidat îndeajuns bugetul în proporție cu creațiile pe cari le-am făcut. Or, noi am sporit toate capitolele necesare întreținerea, am sporit munițiunile, furajul, întreținerea trupei a personalului sanitar, a fondurilor pentru manevre, respectînd în aceasta, ordinul dat de generalul Crăiniceanu. Făcînd aceste cheltueli firește că escedentul nostru va fi scăzut- Noi nu sîntem contra escedentelor dar cu o condiție , ca toate cheltuelile să fie prevăzute în buget. D. Duca are altă concepție, mai originală, pentru că e elementar ca într’un buget să figureze toate veniturile și toate cheltuelile. însuși d. Costinescu a recunoscut lucrul acesta. Sîntem în contra nu a escedentelor, dar în contra expedientului partidului liberal de a creia un escedent. Liberalii obțin escedente prin aceea că taie cheltueli absolut necesare. In urmă acoperă aceste cheltueli din escedente. D. Duca s’a pus pe terenul polemicei cu privire la ministerul de razboiu; voia pune opoziției cîteva întrebări. Eu am căutat să nu las să se introducă politica la minister. Iată o pildă: In ziua de 1 Ianuarie am primit o scrisoare de la un ofițer prin care mi se cerea o favoare, pe motiv că e conservator. Am trimis scrisoarea colonelului care i-a făcut observații. S'a dus campanie contra mea pe tema că am de gînd să las pe ofițeri ,să voteze. Am făcut anchetă și am constatat că nici un ofițer n’a votat, ci numai un medice și un adjunct, cari au fost pedepsiți cu închisoare. D- I. T. CHICA. — La Giurgiu au votat ofițeri.C. FILIPESCU. — Aț votat»și Ia Constanța și la Giurgiu în alegerile comunale, dar înainte de a fi dat ordinul meu. Pentru prima oară un ordin ca acesta s’a ascultat. N’am voit să las pe ofițeri să voteze, pentru că oricînd voturile ofițerilor pot fi luate pentru guvern. Cum veniți dv. să ne acuzați pe această temă, cînd dv. ați dat ordine în două peri așa încît ați făcut să nu voteze decît ofițerii cu simpatii pentru liberali. Dacă am fi voit să ne folosim de voturile ofițerilor, n’am mai fi avut nevoie să facem ingerințele cari se pretinde că le-am făcut. Și pentru că e vorba de ingerințe eu mă mir că n’ați adus aici în discuție așa zisele ingerințe de la Roman. Acolo prefectul a fost asediat în casa lui, s’au tras gloanțe de cetele d-lui Morțun. Să mai poftească d. Morțun ! (Aplauze). D. Duca, răspunzînd la afirmarea d-ui Carp că liberalii i’au stat totdeauna în cale, spunea că d. Carp a colaborat cu Ion Brătianu în chestia Dunărei. Adevărul e că d. Carp a scăpat chestia Dunărei compromisă de Ion Brătianu-Cînd Brătianu n’a mai putut sa salveze chestia Dunărei a făcut apel la d. Carp, care a plecat la Viena și a dus-o la bun sfîrșit. Tăgăduia d. Duca cum că partidul liberal a stat în calea d-lui Carp cînd a împărțit țăranilor un milion de hectare. Spunea d-sa că noi am deșteptat în țărani dorul după pămînt. Amintesc că în programul de la Iași din 1893, liberalii promiteau tuturor țăranilor 5 hectare. D. Duca mai spunea că totdeauna partidul liberal ne va sta în cale știți cum ne-au stat în cale timp de zece ani. După ce au afirmat aici că nu se poate să vină la putere conservatorii-democrați, s’au aliat cu ei și au dus contra noastră acea campanie așa de violentă. Au dat mină pînă și cu d. Fleva, care a făcut totuși acel gest frumos de a se desface de cartel. Sîntem mîndri că totuși, am triumfat contra dv. Dacă cereți concursul nostru, vă cerem și noi reciprocitate. Altfel, primim lupta pînă la ultima extremitate. Discursul ăAmî AS Marghiloman ia cuvîntul apoi d, ministru de interne. Spune că va răspunde numai linara din criticele ce s’au adus caselor speciale. Am voit să introducem în buget toate aceste bugete speciale, pentru ca toate cheltuelile sa treacă sub controlul parlamentului. Budgetul nostru este operă de ritate finaciară. Se spune că nu vom avea escedent. Se poate. Dar dacă anii trecuti erau ani mediocri din punctul de vedere agricol, n’am fi avut escedente. Dar cu ce s’ar fi acoperit atunci rămășițele de datorii, în medie cîte șapte milioane pe an, rămase nelichidate din exercițiile trecute ? D. Duca spunea că cu micile reduceri în personal pe cari le-am făcut noi, n’am pus fierul roșu pe plaga funcționarismului. De ce n’au pus liberalii fierul roș pe această rană ? Liberalii au sporit personalul, plătindu’l de la material, de la credite extraordinare. Am desființat toate funcțiunile extraordinare. Am încadrat pe toți funcționarii cari aveau dreptul, iar pe ceilalți i-am redus. Recunosc că nu s’a făcut tot ce ar fi trebuit și că într’un Stat ca al nostru idealul ar fi să avem slujbași mai puțini dar mai bine plătiți. Nu este exact că am făcut reduceri la jandarmerie. Am suprimat numai pe caporalii de jandarmi, aduși din armata activă, cari n’au încă prestigiul pentru a fi janaarmi. Destind pe toți cei din opoziție ca, atunci cînd vor veni la putere, să nu-șî dea și ei contribuția pentru întărirea jandarmeriei. E drept că avem intenția să înființăm încă o legațiune. Aceasata se va înființa la Berna. Am redus 100.000 lei de la fondul cultural pentru Macedonia. Vom menține tot ce merge la școale, dar am desființat ce merge la persoane, pentru a nu mai îngădui ca atîția macedoneni, grație liberalităților guvernului, să stea tot timpul prin București. Sporurile de la industrie și lucrări publice sînt foarte necesare. Tot așa de necesară a fost înmulțirea numărului inspectorilor administratori, căci prin suprimarea a o sută de administratori de plasă trebue ca cei ce rămîn să fie controlați de prefecți, cari și ei trebue să fie controlați de inspectorii administrativi. La interne am mai sporit numărul de sergenți de stradă, căci periferiile Capitalei nu sunt păzite. Am sporit de asemeni personalul superior de la Siguranța Statului. Oratorul justifică sporul de personal la justiție prin înmulțirea pricinilor. Cea mai bună laudă care se poate aduce acestui budget este faptul că d. Take Ionescu a făcut prea multă politică și prea puțină discuție financiară. D. Take Ionescu a profitat de discuția budgetului pentru a lichida o ceartă cu d. Carp. D. Take Ionescu spunea deunăzi că viața noastră politică e întemeiată pe o minciună și că d-sa vo ește o realitate constituțională. D-sa mai lasă să se înțeleagă că d. Carp este omul schimbător iar d-sa omul de bronz. Spunea că guvernul de azi e guvernul norocului, iar că d-sa este forța morală. Eu sunt sigur că d. Take Ionescu ne-ar dărui bucuros și forța morală și democrația cu care se laudă, dacă ar putea avea norocul să stea pe această bancă ministerială. Se laudă cu succesele d-sale. Noi ne mulțumim cu succesul nostru care ne a adus pe aceste bănci. D. Take Ionescu spune acum că apără idea conservatoare. Cu alte cuvinte a renunțat la acel ceva nou de care ne vorbea pînă mai deunăzi. Noi sîntem încîntați de faptul acesta. Ne bucură faptul că d. Take Ionescu a renunțat la această idee nouă, cum a renunțat la ideea anti-dinastică. Sînttam mulțumiți și declarăm că sîntem gata să primim pe oricine voește să vie pe lîngă noi și să apere ideia conservatoare. Dacă din energia cu care vorbim, trebue să înțelegem că d. Take Ionescu este acum mai rupt de la, noi decît oricînd, sau dacă atitudinea d-sale este o întindere de mînă timidă, se va vedea într’un viitor mai puțin apropiat decît se crede (aplauze). Discursul D lui C. C. Arion D. Duca a spus că bugetele liberale sînt mai serioase și deci îi plac mai mult decît budgetele conservatoare. La rîndul säu d. Take Ionescu spunea că budgetul acesta e un budget de noroc. D-lor, budgetul liberal era bazat pe o idee care nu există nicăeri aiurea , pe ideea p escedentului. Au fost în patru ani excedente de peste o sută de miloane. Lucrul ar fi admirabil, dacă escedentele ar fi fost sincere. N’au fost însă sincere, deoarece veniturile erau puse așa încît să neducă mai mult decît era pus în ele. Escedentul voit este o minciună financiară și nu înșală pe nimeni. Un budget ideal ar fi acela în care ar intra toate veniturile și toate cheltuelile. Așa fiind, budgetul dv. pe 1909—1910 n’a dat escedent ci un deficit. In adevăr, sporurile caselor speciale, ca al Casei pensiilor și al fondului comunal, au mers să acopere cheltuelile de la alte Capitale. In cursul anului 1909—1910 s’au făcut în afară de prevederile bugetare, cheltueli de 9.925.000 lei, cu gândul de a fi acoperite din ascedentul viitor. Dar dacă aveam un an agricol râu ? Cu ce le acopeream . De fapt, escedentul dv. din acest an este un deficit de 13 milioane. Timp de patru ani de zile s’au tîrît prin ministere creanțe de peste patru milioane. Cum nu s’au putut reuși să se achite aceste creanțe din escedentele de peste o sută de miloane î D. Carp a suprimat aceste datorii ale trecutului. Președintele consiliului a mai îmbunătățit situația financiară și din alt punct de vedere. A adus o lege prin care a îngrădit posibilitatea miniștrilor de a ordonanța cheltueli neprevăzute în budget. Așa fel s-a netezit terenul financiar. , Noi cînd am avut nevoie de cheltueli suplimentare am venit cu creditul de 55.000.000 lei, pe care nu-l vom acoperi prin emisiune de rentă. El se poate acoperi din escedente. D. Take Ionescu nu admite însă că anul acesta vom avea escedent. D-sa nici anul trecut nu voia să admită ca budgetul liberal va da escedent, și spunea că numai Dumnezeu ar putea face să avem escedent. Dumnezeu a fost bun cu liberalii și le-a dat escedent , să sperăm că și cu noi va fi bun Dumnezeu. D. C. C. ARION D. Take Ionescu aducea anul trecut o vină liberalilor din faptul că, avînd escedente, n’au scăzut nici unul din impozitele de consumație. Noi am scăzut impozitele de consumație și totuși d. Take Ionescu nu e mulțumit. Aceasta dovedește că d-sa era anul trecut un escelent financiar, iar anul acesta nu mai e decît un politician. Dacă anul acesta vom avea un escedent, el va fi real, ne va rămînea în buzunar, pentru că nu mai avem de achitat creanțe vechi. D. Costinescu a contractat un împrumut de 128 miloane și apoi altul de 40 milioane. Ce nevoie era de o sumă așa de mare atunci cînd pentru lucrările în curs nu era nevoie decît de 50 milioane pe an ? De ce să plătim dobînzi pentru sume cari vor fi întrebuințate peste cinci ani ? Rezultatul este că milioanele ce prisosesc se repun la Disconto cu 2—3 la sută pe cînd noi le-am luat tot de la Disconto cu 5 și un sfert. II. occident este o unitate biodgetară căci nu există budgete, ordinare și extra-ordinare. D. Duca susținea er aici că partidul liberal n’a stat în calea d-lui Carp. A stat totdeauna. Dar să știți că și noi vă vom sta în cale. D. Duca. — Noi nu vom avea atâta nevoie de concursul dv. cum ați avut dv. de concursul nostru. D. GR. CANTACUZINO. —V’ațî tîrît la picioarele noastre ca să rezolvim chestia agrară. D. ARION. — Este o legendă că am trăit cu concursul dr. D. MARGHILOMAN. — Adevărul e că liberalii au trăit din ideile noastre. D. C. ARION. — Am săvîrșit multe acte mari în contra dr. D. Carp este acela care a emis ideea breslelor și ideea indivizibilităței loturilor țărănești, pe cari le-au realizat liberalii. Am realizat contra dv. desființarea agiului, legea minelor. Am venit acum la putere nu pe baza norocului cum spunea d. Take Ionescu. Am avut și noroc și minte pe cînd d. Tache Ionescu n’a avut nici noroc, nici minte. Spunea d. Tache Ionescu că are cu d-sa tradiția. Crede oare serios d. Tache Ionescu că Lascar Catargiu ar fi mers în campania electorală alături de Ion Brătianu? Să nu confiscați eroii partidului cum ați voit să confiscați partidul. D. NESTOR CINCU. — Dar dl. n’ați mers în cartel cu liberalii și n’ați combătut o viață întreagă pe eroii partidului conservator ? D. C. ARION. — Eu nu vorbesc cu nici un fel de amaraciune sufletească, pentru că sînt ministru. Desigur, d-le Cincu, sînteți conservator și nu vă pot lua drept liberal, orîcît de mult v’ați apropiat sufletește de d. Anastasiu. D. Tache Ionescu spunea însă odată: Dacă sînteți conservatori să păstrați casa conservatoare, și să nu ■ sedețî că o veți putea dărîma cît timp o vom păzi noi. Tot așa vă spunem și noi azi. Reveniți la templu, dar ca să reveniți, rupeți legătura și electorală și sufletească cu liberalii. După noi nu puteți veni dv. la putere pentru că nu sînteți încă un partid de guvernămînt. Și dacă e vorba să ne înlocuiți pe noi cu liberalii, nu știți atunci la ce se reduc sentimentele dv. conservatoare. Ați vorbit apoi de drapelul conservator. Acest drapel nu poate fi în mîinile dv., și atîta timp cît vor trăi lorgii Cantacuzino și Carp, la el va fi drapelul. (Aplause). Discuția se închide. Proectul se ia în considerație. Se hotărăște să se țină ședință de noapte de la ora 9—și vină la terminarea bugetelor . Se votează bugetul ministerului de finanțe. Se ia în discuție bugetul ministerului de justiție. D. PASCAL TONCESCU cere să se ridice salariile magistraților de la tribunale și curți, singurii cari au rămas cu salariile așa cum au fost reduse de curtea d-lui Haret. D. P. IOANIȚESCU cere să se ridice și salariile magistraților st agrari de la judecătorii, și aceasta chiar în bugetul de anul acesta D. AL. GIULEA cere să se îmbunătățească și soarta muncitorilor de la grefe, cari lucrează cîte 12 ore pe zi. D. M. CANTACUZINO recunoaște că toate aceste cereri sînt întemeiate și va căuta să le satisfacă anul viitor. Proectul de buget se votează. Se ia în discuție budgetul ministerului de interne-D. L MICLESCU cere menținerea subvenției acordate laboratorului de medicină experimentală. D. AL MARGHILOMAN declară că primește să rămînă intactă In budgetul ministerului de interne această subvenție care reprezintă salariul a doui preparatori. D. N. N. SAVEANU face observația că legea sanitară votată sub liberali nu se aplică. In schimb s’a sporit numai leafa directorului, a sub-directorului și s’au adăogat trei inspectori. Odată cu aceasta s’au suprimat citeva moașe și ce va infirmieri. D. AL. MARGHILOMAN răspunde că nu poate aplica legea actuală pe care o va modifica. Nu s’au redus moașe, ci s’au suprimat posturile pentru cari nu se găsea și ocupante. Leafa directorului serviciului sanitar s’a făcut egală cu aceea a unui director de serviciu. Proectul se votează. Se hotărăște ca în loc de ședință de noapte, să se prelungească ședința pînă la orele 8. * Se ia în discuție proectul de budget al ministerului de lucrări publice. Se admite un amendament al d-lui C. Bacalbașa care hotărăște crearea unui post de căpitan de port principal la Giurgiu. Budgetul se votează Se ia în discuție budgetul ministerului de razboiu. D. I. T. GHICA arată că d. Duca n’a voit să facă polemică în chesia ministerului de razboiu. A vrut numai să protesteze în contra atmosferei pe care vor s’o creeze conservatorii că liberalii au dezorganizat armata. N’a fost întemeiată afirmarea d-lui Filipescu că liberalii au dezorganizat armata la 1876. Dovadă e faptul că În 1877 armata noastră n’a fost dezorganizată. D. GENERAL SCHIELETT răs jpunnde, spunînd că singurul bun organizator al armatei noastre a fost generalul Florescu. La 1877 a triumumfat armata organizată de Florescu. Dacă acest general era lăsat de liberali să facă mobilizarea, cu totul altfel se prezenta armata. Oratorul găsește d e rău sisitemul de a se înmulți prea mult artileria și cavaleria în disproporție cu infanteria. Ar fi bine, prin urmare să se temporizeze scu rpăsurile cari se iau. Nu e ar fi misibil ca la 40 de regimente rt i infanterie să avem 20 de regimente de artilerie. Ceea ce ar fiebui de făcut este o bere organică a armatei. D. N. FILIPESCU spune că nu s’a dat o desproporție prea mare artileriei, care trebue încă sporită. In Germania este proporția de 6,5 guri de foc la batalionul de arme de oameni. La noi abia acum vom face ca proporția să fie de 3,8. Bulgaria are mai multe guri de foc decît, noi. Voiți să mai mențineți această inferioritate ? Discuția se închide. Proectul se votează. Se votează budgetul ministerului de industrie. Se ia în discuție proectul de budget al ministerului de domenii. D. I. Ghika întreabă pentru ce se suprimă 10 inspectori agricoli. D. I. LAHOVARY. — E o simplă măsură budgetară. Sânt unele județe foarte mici cari pot fi contopite cîte două la un loc cu un inspector agricol. D. STRAT întreabă ce măsuri va lua d. ministru de domenii pentru a suprima din codul silvic măsurile jignitoare pentru proprietarii de păduri. D. I. LAHOVARY. — Vom studia chestia și vom veni cu modificările pe cari le vom găsi necesare. Proectul de budget se votează. Ședința se ridică la ora 8. SENATUL ȘEDINȚA DE LA 30 MARTIE — Ședința se deschide la orele 2 și jumătate. Prezidează d. Gh. Gr. Cantacuzino. Pe banca ministerială d-nil. Ion Lahovary, Barbu Delavrancea, D. ION LAHOVARY — cere, în numele guvernului, ca Senatul să admită ședințe de noapte în fiecare seară, pentru ca, în timp ce ziua se va discuta mesagrul, seara să se discute legile în legătură cu budgetul. D. N. XENOPOL — își arată surprinderea, deoarece opoziția era hotărîtă să ia cuvîntul la unele legi importante prin anume reprezentanți ai săi. D. LAHOVARY — Rog Senatul să admită cererea guvernului, deoarece opoziția e prea bine reprezentată aci, pentru ca, dacă va lipsi unul dintre oratori, să poată fi înlocuit cu un altul. Scandalul Inchizîndu-se discuția, se naște un violent incident, provocat de un schimb de cuvinte între d-nii N. Xenonol și P. Brătășanu cu generalul Tenl. PRINȚUL AL. CALIMACHI D. ALEX. CALIMACHI — Sîntejî o bandă de nemernici, opoziția de aci. D. BRATAȘANU — Nu vă permit asemenea expresia. Aici nu ești la Botoșani. OPOZIȚIA — Să fi ® chemat la ordin# prin tu! ITnif imAfT ■ tradez«! D. ALEX. r.Ar.intv.m_ nimic! OPOZIȚIA _ Ședința nu continua pină en nn ni n A Hi. facție. PRINȚUL CALIBCACHI — Ti In« palme! D. BRATAȘAITU — IU trag și ai ie! D. V. FERECIUDE — Barna 4 Calimachi să-ți retragi cerinței, fag de nu, d-stră, d-le președinte, arat datoria să ne dați o satisfacție. PRINȚUL CALIMACHI — Haretrag nimic! Retractafi Intil d-ntră necuviințele ce s-ți spus. OPOZIȚIA — Dacă nu ni se A latisfacție, nu veți paraa BaaShM^ Ședința. In mijlocul vmi enorm țedinta se suspendă timp de ann,anătate de oră. Retractarea La redeschidere, se dă cuvînhst d-lui Ales. Calimachi. PRINȚUL CALIMACHI — In arata stăruinței d-lui președinte al Senatului și pentru a nu creia dificultăți, retrag fraza ce am pronunțat la adresa opoziției. D. P. BRATAȘANH — Sunt na vediiă parlamentar și nu fac politică din interese personale. După lupta aprigă din alegerii, era o chestie de tact ca majoritatea să nu procedeze prea mult violent și să evite astfel scandaluri. Pentru prestigiul maturului corp, ar fi de dorit ca asemenea scene să nu se mai repete. Incidentul se declară închis și sa intră in ordinea zilei. Discursul d-lui Sf. Arion Auzind pe d. Toma Steliasi vorbind, mi-am adus aminte de bogătașul, de proprietarul Stelian care nu a dat încă izlaz în țărani. D. TOMA STELIAN. — D. C. Arion ori nu e un cunoștință de cauză sau se face ecoul unei calomnii. De aceia vă rog să vog înscriu în chestie personală. D. SC. ARION. De oarece știam că d. Stelian va riposta, am fost azi la ministerul de interne și am controlat exactitatea informațiunilor mele. După aceasta am putut judeca tot ce atî făcut d-tră pentru țărani. D-tră amî cumpărat loturi mari cari erau destinate țăranilor, profitînd astfel de puterea pe care o dețineau. D. TAKE PROTOPOPESCU.Am cumpărat la licitație publică,cum a cumpărat și d. Alex. Mart ghiloman. D. SC. ARION. Discută prerogativele Coroanei de a’șî alege miniștri și spune că regele era în dreptul sau să’șî aleagă miniștrii pe cari i-a vroit. Și la 1910 nimeni nu se putea bucura mai mult de încrederea țărei decît partidul d-luî Carp. Eu nu recunosc partidului d-lui Take Ionescu calitatea și dreptul de partid conservator. Trece la chestiunea alegerilor, afirmînd că ele au fost libere. Dovada o dă chiar faptul că opoziția e așa de numeros reprezentată în Senat. Și atunci nu e oare cea mai mare injurie ce ni se poate aduce, atunci cînd afirmațî că alegerile au fost violentate ? S’a vorbit mult de jandarmi în această discuție, afirmîndu-se că jandarmii aveau rolul de a împedeca intrarea alegătorilor în orașe. Eu cred că s’a exagerat mult și că guvernul, care are răspunderea, nu a făcut decît să ia măsuri de ordine. Dar s’a vorbit mult act de Roman. D. Stelian a insistat foarte mult asupra unui preot sechestrat. A uitat, însă, să spună că preotul fusese sechestrat în castelul d-lui Bogdan de la Gîdinți, care e un Înfocat takist. Dacă v-ațî sechestrat singuri alegătorii, nu e vina noastră. Liberalii au întins mina tariîștilor, după ce d. Fleva executase în parlament pe d. Ionel Brătianu în chestia Rătești. — « » liantă inexplicabilă. Liberalii au agitat țara pe chestia națională, pe care ați ti mîntat’o. Dar numai chestia țională aț agitat’o. N’ațî agitat oare țara și pe____ tia țărănească?! Și ați agitat țara așa de mult. În cît d. Fedechte de, ministru de interne, s-a toepăimîntat așa de mult, în rit a făcut alianță cu socialiștii agitatori, în unire cu cari ați agitat în 1907. Și agitațiile acesta« nu le-ațî făcut din dragoste pentru țărani, ci din setea de putere. Agitatorii au fost, după răscoale, decorați; — s’au decorat învățătorii din satele Incendiate, în loc să se decoreze pe cei din satele în cari a fost liniște. Discută activitatea Casei Rurale. Îa trei ani de zile au dat numai 2.700 hectare la țărani și 40.000 de hectare la diferiți arendași. Iată itivitatea faimoasei Case Rurale și iată pentru ce s’a combătut această instituție. Ați mai făcut legea maximului minimului I Efectele issalmon. * D. N. FILIPESCU . a.PAUL BRATAȘANU 33. C. BISSESCU — Eu cred că majoritatea ar trebui să evite imputările defăimătoare și să respecte articolul 33 din regniimsnl.