Dimineaţa, aprilie 1911 (Anul 8, nr. 2540-2567)

1911-04-01 / nr. 2540

Vingil 1 Aprilie 1911% Insula lui Ulysse consola Calypso, pe promonto­­riul Canone, în dreptul vilei re­gești Mon Repos, unde și­ acum vin, cum veneau odinioară, să le fotografieze împărăteasa, al­baneze din Licuri, cu coroane de argint pe cap, pînă ce sgo­­motul orașului mă chiamă în­­sfîrșit la realitate. Seara, la Teatru,—cel mai lu­xos din Grecia — dacă nu asist la nimic nou, căci trupa de o­­peră e italiană (se cîntă Traviata de Verdi) tot îmi dau ocazia grecii să le admir spiritul in­ventiv: ca în nici o altă parte din lume, la Opera din Corfu sufletul nu șade ascuns în cuș­ca lui acoperită, ci pe un scău­nel, în fața scenei, suflînd rolu­rile în vederea publicului. Efec­tul e dezastruos.... Ai totdeauna impresia că te afli la o repeti­ție. Pentru niște oameni de­prinși să scrie scrisori anoni­me, francheza asta e bizară. După teatru, firește, elita su­pează. Printre persoanele si­mandicoase din jurul meselor înflorite de la restaurant, mi-a­­trage atenția în special un tî­­năr înalt, gras, ras, cu monoclu în ochi, fercheș ca un lord. — E un aventurier, mi-i reco­mandă chelnerul, „patriot“ și el. Caută să capete concesia u­­nei Rulete la Corfu. Doar așa să mai vină lume pe­ aici ! Nu e de mirare ca odată con­cesia căpătată, să citim în Fa­­tris că Monte-Carlo e nimic pe lîngă Corfu ! RADU D. ROSETTI -----------------­ O experiență interesantă In ziua de 26 Martie ,crt. la orele 3 p. m., în prezenta d-lor B. M. Missir, fost ministru, pre­ședintele consiliului de admi­nistrație al Băncei Romînești,­ Al. Ti. Ștefănescu, director al Băncei Romînești; J. Edw. Hu­­blin, directorul general al so­­cietătei anonime române pentru industria oxigenului și aciteli­­nei, iată fiind și d. M. Kirschen reprezentantul pentru România al casei Rainer Safe Co. L­td. din Londra, s-au făcut diferite încercări cu flacăra oxi-acetile­­nică asupra unei plăci de oțel „Patent­ Ratner“. Scopul acestor încercări a fost a se constata dacă casele de bani pot rezista contra flăcării oxi-acetelinică, dat fiind că ex­periențele făcute în străinătate anii trecuții au avut drept re­zultat că cu aceste flăcări se pot sparge orice cassă. încercările despre cari vor­bim mai sus au fost făcute în atelierele Societătei anonime Române pentru industria oxige­nului, etc., din strada Măgurele No. 93 bis, și au dovedit contra­riul, căci placa „Ratner“ a re­zistat la cea mai mare intensi­tate ce s’a putut da flăcării și care a atins 3600 grade de căl­dură,­ deși a fost supusă aces­teia timp de aproape o jumă­tate­­ oră, pe cînd o șină de cale ferată a fost tăiată cu ușurință de aceiași flacăre în timp de 2 minute. Atît placa „Ratner“ care a rezistat cu atîta succes flăcări­lor, cit și șina de fier care a fost tăiată, se află expuse în vi­trina depozitului casselor de bani „Ratner“ din strada Doam­nei No. 21, București. —­------tot----------­ Concursul gratuit de Bijuterii și Inginterie al ziarului ,,Dimineața,, Poșta Administrației C. Moldova-Constanța. — Numai cuponul din gazetă e valabil. Nu se dau sub nici o formă cupoane se­parate de ziar. C. Teodorescu-Focșani. — Ori­ce număr vechi costă 10 bani. CoKspîabil-Boroho:. — Cupoanele le veți trimite în ziua închiderea con­cursului, pe adresa administrației noastre. Sigmund Negrești. — întrebarea dv., adreasî­a poștei fiind­că nu e în­­tem în măsură să dăm explicații a­­supra unui lucru care nu ne pri­vește. TIMPUL Mercurî 30 Martie m țară.­­ Eri a mai căzut ploae, lapoviță sau ninsoare numai în nor­dul extrem al țărei și în cîteva lo­calități din partea sa de jos; canti­tățile de apă au fost însă mici. Tem­peratura a mai crescut pretutindeni; cea mai ridicată din cursul zilei a fost 13 gr. la Călărași. După amiazi s’a înseninat în regiunea de cîmpie, iar seara s’a acoperit din nou. Noap­tea îngheț slab, numai în nordul ex­trem al țărei, cea mai coborîtă tem­peratură minus 5 gr. la Dorna. As­tăzi cerul acoperit pretutindeni, iar în partea centrală din cîmpia țărei plouă’ sau cad fulgi de zăpadă. Pre­siunea atmosferică a crescut cu 1 minti, fiind în mijlociu către 761 mm. * Era soarele a apărut în mai multe rînduri, totuși timpul continuă să fie friguros. Dimineața, pe în orele 6, a nins puțin­ Vînt rece de Est 1 . Marți’ 29 Martie In Europa. — Presiunea ridicată din vestul și nord-vestul continen­tului s’a întins în tot centrul și la sud-est pînă în Peninsula Balcani­că, iar depresiunea din Marea Nea­gră s’a depărtat către nord-est în centrul Rusiei. Timpul se menține mai pretutindeni liniștit, rece și cu ploi parțiale; în Ungaria, România și Rusia ploae și lapoviță mai abun­­dentă și mai frecventă. Pentru o victimă a datoriei Sub­scripțiunea deschisă din inițiativa d­lui colonel Const. Iliescu (Roman) pentru ridi­carea unui monument regre­tatului doctor I. Rudescu, din Iași, victimă a datoriei de me­dic. Lista precedentă Lei 336.50 Colecta fabricei „Țesă­­tura-Iași“ 100.95 Total general 937.45 m fondat NRi Colegiul al doilea de deputat­ din Tuto­va a fost convocat pentru ziua de 27 Aprilie, spre a proceda la o nouă alegere, în urma demisiunei d-lui deputat N. N. Gregoriade, pri­marul orașului Bîrlad. Regele a semnat decretul prin care se aprobă modificarea planului de aliniere a căei Victoriei din Bucu­rești, porțiunea cuprinsă între Bule­vardul Carol și Piața Teatrului, ast­fel cum s’a votat de comisiunea in­terimară, în ședința dela 5 Martie a. c. D. Dumitru Ștefănescu va ține Joi seara 31 Martie în sala Ate­neului Român o conferință cu proecțiuni „Din istoria grădini­lor“. Intrarea liberă. Consiliul de miniștri a aprobat modificarea regulamentului facultă­ții de litere și filozofie din Bucu­rești. La art. 22, cuvintele „examenul de literatură romînă sau literatură germană“ se înlocuesc cu „un exa­men de istoria literaturei române sau de literatură romînă“. La acelaș articol, cuvintele „sau de literatură franceză“ se înlocuesc prin cuvintele „sau de literatură ro­mina“. La litera c, a aceluiași­­ articol fie adaugă un nou punct prin cuvinte": „un examen de literatură france­ză . Consiliul de miniștri a încuviin­țat ca­ portul Corabia să fie deschis pentru trecerea lucrătorilor agricoli și muncitorilor din Bulgaria. Ministerul de război îl anunță că vor putea fi admiși la exa­menul de maior din anul cu­rent căpitanii și asimilații care împlinesc patru ani vechime în cursul anului 1911. D-niî sublocotenent! în rezer­vă Prodan C-tin din reg. 10 Putna și Anastasiu I. din reg. Gorj No. 18, au fost trecuți în poziție de retragere pentru in­firmități incurabile. In tara s’au declarat urmă­toarele epidemii: scarlatina la Bodești în Ilfov, pojarul la Seaca în Dolj și Clejani în Ialo­mița, și tușea convulsivă la Tîrgu Trotuș în jud. Bacău. D. C. Meisner, secretarul ge­neral al ministerului de culte și instrucțiune publică, a fost delegat, pe restul periodului de cinci ani, ca reprezentant al ministerului în comitetul „In­stitutului surorilor de caritate „Regina Elisabeta“, în locul d-lui P. Gîrboviceanu Ministerul instrucției publice și al cultelor a desființat parohiile Obo­rul Vechii și Curtea Veche, din Bu­curești, iar bisericile cele dintîia le-a alipit la parohia Olari și pe acelea ale parohiei Curtea Veche la parohia Sf. Nicolae Șelari. In locul acestor desființate paro­hii, ministrul instrucției a înființat paroh­iile Grand-Caracaș, cu biserica parohială Sf. Ilie și Floreasca, cu biserica Nașterea Maicei Domnului. D. dr. Mendonich prim ajutor de primar a continuat era an­cheta asupra fraudelor săvîrșite de un funcționar al primăriei la hala Ghica. Se știe că fraudele consta în faptul că incorectul funcționar nu taxa­meii cari erau duși spre tăere. D. Chiriță Mihăilescu, direc­torul comptabilităței primăriei, a terminat azi dimineață întoc­mirea budgetului pe anul viitor și îl va prezenta după amiază membrilor consiliului comunal. O mare mișcare se va face în personalul primăriei Capitalei imediat după­ votarea budgetu­lui. D-ni­ sub-locotenenți în rezervă Bo­gdan Constantin din reg. 10 Put­na și Anastasiu Ioan din reg. Gorj No. 18, au fost trecuți în poziție de retragere pentru infirmități incura­bile. Azi 31 Martie a. c., se trag la sorț obligațiunile Camerei de comerț din București, în valoare de lei 7000. Cu începere de la 1 Aprilie a. c. se va plăti cuponul tuturor obliga­țiunilor la Banca Marmorosch, Blank et Co< PlMsNtehift Corpurile Legiuitoare Discuția Adresei.—LA CAMERA: Discuția generală și votarea budgetelor LA SENAT: CAMERA 1 — ȘEDINȚA DE LA 30 MARTIE — Ședința se deschide la ora 2 și un sfert. Prezidează d. C. Olănescu. Pe banca ministerială d. D. Ne­­nițescu. Se fac formalitățile obișnuite. D. C. BACALBAȘA cere cuvîntul în chestie personală cu d. Duca, de­oarece deputatul liberal l’a tratat erî de calomniator. Se intră în ordinea de zi, discuția bugetelor. Discursul d-lui Ianovici Raportorul bugetului spune că cri­ticele aduse erî de d. Duca s’ar po­trivi mai bine bugetelor liberalilor. Liberalii au făcut împrumuturi mari fără necesitate și au înmulțit extra­ordinar de mult numărul funcționa­rilor. Cu asemenea practici am intrat în criza financiară din 1900. Foarte raü au făcut liberalii cînd, după retrage­rea d-lui Sturdza, au reluat acele practici. D. Duca a revendicat pentru libe­rali, crearea caselor speciale. E ade­vărat. De­cît, ele au fost creiate fără asentimentul financiarilor liberali, căci cel dinții care a denunțat aceste case a fost d. Costinescu, care acum doi ani a și început să le bage în bugetul general. Fondul de rezervă al căilor ferate greșit a fost prezentat ca un fond de roulement. Oratorul spune că nu in­corporează în bugetul general nici o centimă din acest fond. In combinația pe care am propus-o noi cu privire la fondul comunal statul va cîștiga zecimea de perce­pere care i se reîntoarce, iar sub­venția acordată comunelor crește. In acelaș timp fondul rămîne intact și se va distribui la timp comunelor. D. N. P. IANOVÎCI Oratorul tăgăduește că s’ar fi spus că excedentele bugetare se cheltuiasc fără controlul parla­mentului. S’a spus aceasta nu­­m­ai despre escedentele unora din casele speciale. Au spus oratorii opoziției că fondurile de rezervă au menirea a contribui la acoperirea unor cheltueli urgente atunci cînd es­te nevoie. Or, anul trecut s’a re­dus din efectivul armatei, s’au lassat baterii Sării harrpiri și fără cai, dar s’au lăsat intacte esce­dentele fondurilor de rezervă. Noi am căutat să îndestulăm nevoi­le armatei și pentru aceasta am încorporat escedentele fonduri­­rilor de rezervă. Intr’un caz de războiu nu era doar să trimitem la graniță recepiiele fondurilor de rezervă. Prin operația pe care am făcu­t-o am dat statului resurse noul. D. Tache Ionescu n’a făcut era decit să se războiască cu un dis­curs al d-lui Carp de anul tre­cut. D-sa reamintea faptul că a­­nul trecut d. Carp provocea un deficit de 20 milioane. D. Carp e­­ra în drept să creadă așa, de­oa­re­ce de fapt în bugetul de 461 milioane nu era prevăzută sub­venția pentru cassa pensilor, așa în­cît, pentru a acoperi aceas­tă subvenție trebuia neapărat ca bugetul să dea escedent. Apoi, a­­șa, era făcut bugetul în­cît, fără un an agricol bun, am fi avut deficit. D. Tache Ionescu mai spunea că d. Carp nu dă de­cît 8 milioane armatei cu toate că a promis 13 milioane. Uită d. Tache Ionescu că liberalii au dat anul trecut 5 milioane cari, cu cele 8 date de d. Carp, fac tocmai 13 milioane. Oratorii de ori mai spuneau că am umflat evaluările. Nu este întemeiată învinuirea. Avem resurse importante 12 mi­lioane din casele speciale, 11 mi­lioane de la noul recensământ, 3 milioane de la vămi, apoi spo­rul de la calea ferată, căci e si­gur că peste puțin vom înregistra la C. F. încărcări de 10 milioane. Bugetul ce se propune va avea o elasticitate mult mai mare de­cât a bugetului în curs, căci am introdus în el escedentele caselor speciale și am făcut și economii Prea multe reduceri la personal și la material n’am putut face Noi am mai introdus o reformă în bugete, am cerut ca bugetele să fie recapitulate la urmă pen­tru ca să se vadă de la an la an cu cît s’a sporit la personal și cu cît la material. Bugetul nostru nu e un buget electoral. N’am satisfăcut nici un fel de cerere de natură electora­lă. (Exclamații ironice pe băncile minorității). Bugetul acesta e cel mai bun buget din cîte vi s’au prezentat și ar trebui să-l voteze și­ mino­­ritatea, căci mai curînd s’au mai tîrziu va trebui să se ralieze la politica financiară a d-lui Carp. Discursul d-lui N. Fili­­plescu răspunde la incriminările d-lui Duca, că conservatorii nu au făcut pentru armată cît au făcut li­beralii. Ea — spune d. Filipescu — n’am căutat, la ministerul de răz­boiu să distrug ce au făcut predece­sorii. Aceasta ar fi fost un motiv pentru d. Duca să nu se pună pe te­renul politicei pătimașe. Sub liberali au fost două direcții la razboiu. Cea de a doua am desfiin­țat tot ce a făcut cea din-tîî. Eu m’am ferit să desființez opera predeceso­rilor. D. Duca făcea socoteala cît au dat și pe ce au dat liberalii și cît au dat conservatorii. Spunea d-sa că unii au dat pentru armament, alpi pentru îmbrăcăminte. Ar însemna atunci că îmbrăcămintea este conserva­toare, iar armamentul liberal. Liberalii au prevăzut un­­ pentru armament, sume mult mai mici de­cît erau necesare. Oratorul amintește faptul că totdeauna liberalii au pus patimă în atacurile pe cari le-au adus conservatorilor. In 1876, în aju­nul războiului, liberalii au luat o mulțime de măsuri din cele mai nenorocite pentru armată, iar d. Dimitrie Sturdza declara ca armele cumpărate de conser­vatori vor rugini neîntrebuințate. D. Take Ionescu a criticat în­ființarea diviziei a zecea. înfiin­țarea aceasta a fost proectată în­să de liberalii cari au și început să-și pună planul în aplicare. Noi n’am făcut decît să conti­nuăm opera. D. Tache Ionescu spunea că mai bine s’ar fi mărit efectivul companiilor. Ar fi bine, firește, să sporim armata în greutate nu lin suprafață. Tipul companiei noastre active e de 100 de oa­meni. Numai două state au mai mulți oameni la companie, Ger­mania și Franța. Nu numai că am creiat unități, dar am dat mai multă consistență armatei noastre. D. Take Ionescu ne mai critica pentru că n’am fi consolidat în­de­­ajuns bugetul în proporție cu crea­țiile pe cari le-am făcut. Or, noi am sporit toate capitolele necesare în­treținerea, am sporit munițiunile, furajul, întreținerea trupei a perso­nalului sanitar, a fondurilor pentru manevre, respectînd în aceasta, or­dinul dat de generalul Crăiniceanu. Făcînd aceste cheltueli firește că escedentul nostru va fi scăzut- Noi nu sîntem contra escedentelor dar cu o condiție , ca toate cheltuelile să fie prevăzute în buget. D. Duca are altă concepție, mai originală, pentru că e elementar ca într’un buget să figureze toate veni­turile și toate cheltuelile. însuși d. Costinescu a recunoscut lucrul aces­ta. Sîntem în contra nu a escedente­lor, dar în contra expedientului par­tidului liberal de a creia un esce­­dent. Liberalii obțin escedente prin aceea că taie cheltueli absolut ne­cesare. In urmă acoperă aceste chel­­tueli din escedente. D. Duca s’a pus pe terenul pole­micei cu privire la ministerul de razboiu; voia pune opoziției cîte­va întrebări. Eu am căutat să nu las să se introducă politica la minister. Iată o pildă: In ziua de 1 Ianuarie am primit o scrisoare de la un ofi­țer prin care mi se cerea o favoare, pe motiv că e conservator. Am tri­mis scrisoarea colonelului care i-a făcut observații. S'a dus campanie contra mea pe tema că am de gînd să las pe ofi­țeri ,să voteze. Am făcut anchetă și am constatat că nici un ofițer n’a votat, ci numai un medice și un ad­junct, cari au fost pedepsiți cu în­chisoare. D- I. T. CHICA. — La Giurgiu au votat ofițeri.­­C. FILIPESCU. — Aț votat»și­ Ia Constanța și la Giurgiu în alegerile comunale, dar înainte de a fi dat ordinul meu. Pentru prima oară un ordin ca a­­cesta s’a ascultat. N’am voit să las pe ofițeri să voteze, pentru că ori­cînd voturile ofițerilor pot fi luate pentru guvern. Cum veniți dv. să ne acuzați pe această temă, cînd dv. ați dat ordine în două peri așa în­cît ați făcut să nu voteze decît ofițerii cu simpatii pentru liberali. Dacă am fi voit să ne folosim de voturile ofițerilor, n’am mai fi avut nevoie să facem ingerințele cari se pretinde că le-am făcut. Și pentru că e vorba de inge­rințe eu mă mir că n’ați adus aici în discuție așa zisele ingerințe de la Roman. Acolo prefectul a fost a­­sediat în casa lui, s’au tras gloan­țe de cetele d-lui Morțun. Să mai poftească d. Morțun ! (Aplauze). D. Duca, răspunzînd la afirmarea d-­ui Carp că liberalii i’au stat tot­deauna în cale, spunea că d. Carp a colaborat cu Ion Brătianu în ches­tia Dunărei. Adevărul e că d. Carp a scăpat chestia Dunărei compromi­să de Ion Brătianu-Cînd Brătianu n’a mai putut sa salveze chestia Dunărei a făcut apel la d. Carp, care a plecat la Viena și a dus-o la bun sfîrșit. Tăgăduia d. Duca cum că partidul liberal a stat în calea d-lui Carp cînd a împărțit țăranilor un milion de hectare. Spunea d-sa că noi am deșteptat în țărani dorul după pă­­mînt. Amintesc că în programul de la Iași din 1893, liberalii promiteau tuturor țăranilor 5 hectare. D. Duca mai spunea că totdeauna partidul liberal ne va sta în cale­ știți cum ne-au stat în cale timp de zece ani. După ce au afirmat aici că nu se poate să vină la putere conservato­­rii-democrați, s’au aliat cu ei și au dus contra noastră acea campanie așa de violentă. Au­ dat mină pînă și cu d. Fleva, care a făcut totuși acel gest frumos de a se desface de cartel. Sîntem mîndri că totuși, am triumfat contra dv. Dacă cereți concursul nostru, vă cerem și noi reciprocitate. Altfel, primim lupta pînă la­ ultima extre­mitate. Discursul ăAmî AS Mar­ghiloman ia cuvîntul apoi d, ministru de interne. Spune că va răspunde numai li­nara din criticele ce s’au adus case­lor speciale. Am voit să introducem în buget toate aceste bugete specia­le, pentru ca toate cheltuelile sa treacă sub controlul parlamentului. Budgetul nostru este operă de ritate finaciară. Se spune că nu vom avea esce­dent. Se poate. Dar dacă anii tre­cuti erau ani mediocri din punctul de vedere agricol, n’am fi avut es­cedente. Dar cu ce s’ar fi acoperit atunci rămășițele de datorii, în me­die cîte ș­apte milioane pe an, ră­mase nelichidate din exercițiile tre­cute ? D. Duca spunea că cu micile re­duceri în personal pe cari le-am fă­cut noi, n’am pus fierul roșu pe pla­ga funcționarismului. De ce n’au pus liberalii fierul roș pe această rană ? Liberalii au sporit persona­lul, plătindu’l de la material, de la credite extraordinare. Am desființat toate funcțiunile extraordinare. Am încadrat pe toți funcționarii cari aveau dreptul, iar pe ceilalți i-am redus. Recunosc că nu s’a făcut tot ce ar fi trebuit și că într’un Stat ca al nostru idealul ar fi să avem slujbași mai puțini dar mai bine plătiți.­­ Nu este exact că am făcut re­duceri la jandarmerie. Am supri­mat numai pe caporalii de jan­darmi, aduși din armata activă, cari n’au încă prestigiul pentru a fi janaarmi. Destind pe toți cei din opozi­ție ca, atunci cînd vor veni la pu­tere, să nu-șî dea și ei contribu­ția pentru întărirea jandarme­riei. E drept că avem intenția să în­ființăm încă o legațiune. Aceasa­­ta se va înființa la Berna. Am redus 100.000 lei de la fon­dul cultural pentru Macedonia. Vom menține tot ce merge la școale, dar am desființat ce mer­ge la persoane, pentru a nu mai îngădui ca atîția macedoneni, grație liberalităților guvernului, să stea tot timpul prin București. Sporurile de la industrie și lu­crări publice sînt foarte necesa­re. Tot așa de necesară a fost în­mulțirea numărului inspectorilor administratori, căci prin supri­marea a o sută de administratori de plasă trebue ca cei ce rămîn să fie controlați de prefecți, cari și ei trebue să fie controlați de inspectorii administrativi. La interne am mai sporit nu­mărul de sergenți de stradă, că­ci periferiile Capitalei nu sunt pă­zite. Am sporit de asemeni per­sonalul superior de la Siguranța Statului. Oratorul justifică sporul de per­sonal la justiție prin înmulțirea pricinilor. Cea mai bună laudă care se poate aduce acestui budget este faptul că d. Take Ionescu a făcut prea multă politică și prea puți­nă discuție financiară. D. Take Ionescu a profitat de discuția budgetului pentru a li­chida o ceartă cu d. Carp. D. Ta­ke Ionescu spunea deunăzi că viața noastră politică e întemeia­tă pe o minciună și că d-sa vo eș­­te o realitate constituțională. D-sa­ mai lasă să se înțeleagă că d. Carp este omul schimbător iar d-sa omul de bronz. Spunea că guvernul de azi e guvernul noro­cului, iar că d-sa este forța mo­rală. Eu sunt sigur că d. Take Ionescu ne-ar dărui bucuros și forța morală și dem­ocrația cu ca­re se laudă, dacă ar putea avea norocul să stea pe această bancă ministerială. Se laudă cu succe­sele d-sale. Noi ne mulțumim cu succesul nostru care ne a adus pe aceste bănci. D. Take Ionescu spune acum că apără idea conservatoare. Cu alte cuvinte a renunțat la acel ceva nou de care ne vorbea pînă mai deunăzi. Noi sîntem încînta­­ți de faptul acesta. Ne bucură faptul că d. Take Ionescu a re­nunțat la această idee nouă, cum a renunțat la idee­a anti-dinasti­­că. Sînttam mulțumiți și declarăm că sîntem gata să primim pe ori­cine voește să vie pe lîngă noi și să apere ideia conservatoare. Dacă din energia cu care vor­­bim, trebue­ să înțelegem că d. Ta­ke Ionescu este acum mai rupt de la, noi de­cît ori­cînd, sau da­că atitudinea d-sale este o întin­dere de mînă timidă, se va vedea într’un viitor mai puțin apropiat de­cît se crede (aplauze). Discursul D lui C. C. Arion D. Duca a spus că bugetele li­berale sînt mai serioase și deci îi plac mai mult decît budgetele conservatoare. La rîndul säu d. Take Ionescu spunea că budgetul acesta e un budget de noroc. D-lor, budgetul liberal era ba­zat pe o idee care nu există ni­­căeri aiurea , pe idee­a p esce­­dentului. Au fost în patru ani excedente de peste o sută de miloane. Lucrul ar fi admirabil, dacă escedentele ar fi fost since­re. N’au fost însă sincere, de­oare­ce veniturile erau puse așa încît să n­educă mai mult de­cît era pus în ele. Escedentul voit este o minciu­nă financiară și nu înșală pe ni­meni. Un budget ideal ar fi ace­la în care ar intra toate venitu­rile și toate cheltuelile. Așa fiind, budgetul dv. pe 1909—1910 n’a dat escedent ci un deficit. In adevăr, sporurile caselor speciale, ca al Casei pensiilor și al fondu­lui comunal, au mers să acopere cheltuelile de la alte Capitale. In cursul anului 1909—1910 s’au făcut în afară de prevederile bu­getare, cheltueli de­ 9.925.000 lei, cu gândul de a fi acoperite din ascedentul viitor. Dar dacă av­eam­ un an agricol râu ? Cu ce le a­­copeream . De fapt, escedentul dv. din acest an este un deficit de 13 milioane. Timp de patru ani de zile s’au tîrît prin ministere creanțe de peste patru milioane. Cum nu s’au putut reuși să se achite aces­te creanțe din escedentele de pes­te o sută de miloane î D. Carp a suprimat aceste datorii ale tre­cutului. Președintele consiliului a mai îmbunătățit situația financiară și din alt punct de vedere. A a­­dus o lege prin care a îngrădit posibilitatea miniștrilor de a or­donanța cheltueli neprevăzute în budget. Așa fel s-a netezit tere­nul financiar. , Noi cînd am avut nevoie­­ de cheltueli suplimen­tare am venit cu creditul de 55.000.000 lei, pe care nu-l vom acoperi prin emi­siune de rentă. El se poate aco­peri din escedente. D. Take Iones­cu nu admite însă că anul aces­ta vom avea escedent. D-sa nici anul trecut nu voia să admită ca budgetul liberal va da escedent, și spunea că numai Dumnezeu ar putea face să avem escedent. Dumnezeu a fost bun cu­ liberalii și le-a dat escedent , să sperăm că și cu noi va fi bun Dumnezeu. D. C. C. ARION D. Take Ionescu aducea anul trecut o vină liberalilor din fap­tul că, avînd escedente, n’au scă­zut nici unul din impozitele de consumație. Noi am scăzut impo­zitele de consumație și totuși d. Take Ionescu nu e mulțumit. A­­ceasta dovedește că d-sa era a­­nul trecut un escelent financiar, iar anul acesta nu mai e de­cît un politician. Dacă anul acesta vom avea un escedent, el va fi real, ne va ră­­mînea în buzunar, pentru că nu mai avem de achitat creanțe ve­chi. D. Costinescu a contractat un împrumut de 128 miloane și apoi altul de 40 milioane. Ce nevoie era de o sumă așa de mare atun­ci cînd pentru lucrările în curs nu era nevoie de­cît de 50 milioa­ne pe an ? De ce să plătim dobîn­zi pentru sume cari vor fi între­buințate peste cinci ani ? Rezul­tatul este că milioanele ce priso­sesc se repun la­ Disconto cu 2—3 la sută pe cînd noi le-am luat tot de la Disconto cu 5 și un sfert. II. occident este o unitate biod­getară căci nu există budgete, or­dinare și extra-ordinare. D. Duca susținea er­ aici că partidul liberal n’a stat în calea d-lui Carp. A stat totdeauna. Dar să știți că și noi vă vom sta în cale. D. Duca. — Noi nu vom avea atâta nevoie de concursul dv. cum ați­ avut dv. de concursul nostru. D. GR. CANTACUZINO. —V’ațî tîrît la picioarele noastre ca să rezolvim chestia agrară. D. ARION. — Este o legendă că am trăit cu concursul dr. D. MARGHILOMAN. — Adevă­rul e că liberalii au trăit din i­­deile noastre. D. C. ARION. — Am săvîrșit multe acte mari în contra dr. D. Carp este acela care a emis ideea breslelor și ideea indivizi­­bilităței loturilor țărănești, pe cari le-au realizat liberalii. Am realizat contra dv. desfiin­țarea agiului, legea minelor. Am venit acum la putere nu pe baza norocului cum spunea d. Take Ionescu. Am avut și noroc și minte pe cînd d. Tache Ionescu n’a avut nici noroc, nici minte. Spunea d. Tache Ionescu că are cu d-sa tradiția. Crede oare serios d. Tache Ionescu că Lascar Catargiu ar fi mers în campania electorală alături de Ion Brătianu? Să nu con­fiscați eroii partidului cum ați voit să confiscați partidul. D. NESTOR CINCU. — Dar dl. n’ați mers în cartel cu liberalii și n’ați combătut o viață întreagă pe eroii partidului conservator ? D. C. ARION. — Eu nu vorbesc cu nici un fel de amaraciune sufle­tească, pentru că sînt ministru. De­sigur, d-le Cincu, sînteți conservator și nu vă pot lua drept liberal, orî­­cît de mult v’ați apropiat sufletește de d. Anastasiu. D. Tache Ionescu spunea însă o­­dată: Dacă sînteți conservatori să păstrați casa conservatoare, și să nu ■­­ se­dețî că o veți putea dărîma cît timp o vom păzi noi. Tot așa vă spu­nem și noi azi. Reveniți la templu, dar ca să reveniți, rupeți legătura și electorală și sufletească cu libe­ralii. După noi nu puteți veni dv. la putere pentru că nu sînteți încă un partid de guvernămînt. Și dacă e vorba să ne înlocuiți pe noi cu li­beralii, nu știți atunci la ce se reduc sentimentele dv. conservatoare. Ați vorbit apoi de drapelul con­servator. Acest drapel nu poate fi în mîinile dv., și atîta timp cît vor trăi lorgii Cantacuzino și Carp, la el va fi drapelul. (Aplause). Discuția se închide. Proectul se ia în considerație. Se hotărăște să se țină ședință de noapte de la ora 9—și vină la terminarea bugetelor . Se votează bugetul ministerului de finanțe. Se ia în discuție bugetul minis­terului de justiție. D. PASCAL TONCESCU cere să se ridice salariile magistraților de la tribunale și curți, singurii cari au rămas cu salariile așa cum au fost reduse de curtea d-lui Haret. D. P. IOANIȚESCU cere să se ri­dice și salariile magistraților st agr­ari de la judecătorii, și aceasta chiar în bugetul de anul acesta­ D. AL. GIULEA cere să se îmbună­tățească și soarta muncitorilor de la grefe, cari lucrează cîte 12 ore pe zi. D. M. CANTACUZINO recunoaș­te că toate aceste cereri sînt înte­meiate și va căuta să le satisfacă anul viitor. Proectul de buget se votează. Se ia în discuție budgetul minis­terului de interne-D. L MICLESCU cere menținerea subvenției acordate laboratorului de medicină experimentală. D. AL MARGHILOMAN declară că primește să rămînă intactă In bud­getul ministerului de interne aceas­tă subvenție care reprezintă sala­riul a doui preparatori. D. N. N. SAVEANU face observa­ția că legea sanitară votată sub li­berali nu se aplică. In schimb s’a sporit numai leafa directorului, a sub-directorului și s’au adăogat trei inspectori. Odată cu aceasta s’au su­primat cite­va moașe și c­e­ va in­firmieri. D. AL. MARGHILOMAN răspunde că nu poate aplica legea actuală pe care o va modifica. Nu s’au redus moașe, ci s’au suprimat posturile pentru cari nu se găsea și ocupante. Leafa directorului serviciului sani­tar s’a făcut egală cu aceea a unui director de serviciu. Proectul se votează. Se hotărăște ca în loc de ședință de noapte, să se prelungească ședin­ța pînă la orele 8. * Se ia în discuție proectul de bud­get al ministerului de lucrări pu­blice. Se admite un amendament al d-lui C. Bacalbașa care hotărăște crearea unui post de căpitan de port princi­pal la Giurgiu. Budgetul se votează Se ia în discuție budgetul ministe­rului de razboiu. D. I. T. GHICA arată că d. Duca n’a voit să facă polemică în chesia ministerului de razboiu. A vrut nu­mai să protesteze în contra atmosfe­rei pe care vor s’o creeze conservato­rii că liberalii au dezorganizat ar­mata. N’a fost întemeiată afirmarea d-lui Filipescu că liberalii au dezorganizat armata la 1876. Dovadă e faptul că În 1877 armata noastră n’a fost de­zorganizată. D. GENERAL SCHIELETT­ răs­ j­punnde, spunînd că singurul bun or­­­­ganizator al armatei noastre a fost generalul Florescu. La 1877 a trium­­umfat armata organizată de Flores­cu. Dacă acest general era lăsat de liberali să facă mobilizarea, cu totul alt­fel se prezenta armata. Oratorul găsește d­ e rău sis­­i­temul de a se înmulți prea mult­­ artileria și cavaleria în dispro­­­porție cu infanteria. Ar fi bine,­ prin urmare să se temporizeze s­cu rpăsurile cari se iau. Nu e ar f­i misibil ca la 40 de regimente rt i infanterie să avem 20 de regi­mente de artilerie. Ceea ce ar fie­­bui de făcut este o b­ere organică a armatei. D. N. FILIPESCU spune că nu s’a dat o desproporție prea mare artileriei, care trebue încă spori­tă. In Germania este proporția de 6,5 guri de foc la batalionul de arme de oameni. La noi abia acum vom face ca proporția să fie de 3,8. Bulgaria are mai mul­te guri de foc decît, noi. Voiți să mai mențineți această inferiori­tate ? Discuția se închide. Proectul se votează. Se votează budgetul ministeru­lui de industrie. Se ia în discuție proectul de budget al ministerului de dome­nii. D. I. Ghika întreabă pentru ce se suprimă 10 inspectori agricoli. D. I. LAHOVARY. — E o simplă măsură budgetară. Sânt unele județe foarte mici cari pot fi con­topite cîte două la un loc cu un inspector agricol. D. STRAT întreabă ce măsuri va lua d. ministru de domenii pentru a suprima din codul sil­vic măsurile jignitoare pentru proprietarii de păduri. D. I. LAHOVARY. — Vom stu­dia chestia și vom veni cu mo­dificările pe cari le vom găsi ne­cesare. Proectul de budget se votează. Ședința se ridică la ora 8. SENATUL ȘEDINȚA DE LA 30 MARTIE — Ședința se deschide la orele 2 și jumătate. Prezidează d. Gh. Gr. Cantacuzino. Pe banca ministerială d-nil. Ion Lahovary, Barbu Delavrancea, D. ION LAHOVARY — cere, în numele guvernului, ca Senatul să admită ședințe de noapte în fiecare seară, pentru ca, în timp ce ziua se va discuta mesagrul, seara să se dis­cute legile în legătură cu budgetul. D. N. XENOPOL — își arată sur­prinderea, de­oarece opoziția era ho­­tărîtă să ia cuvîntul la unele legi importante prin anume reprezentanți ai săi. D. LAHOVARY — Rog Senatul să admită cererea guvernului, de­oare­ce opoziția e prea bine reprezentată aci, pentru ca, dacă va lipsi unul dintre oratori, să poată fi înlocuit cu un altul. Scandalul Inchizîndu-se discuția, se naște un violent incident, provocat de un schimb de cuvinte între d-nii N. Xenonol și P. Brătășanu cu genera­­lul Tenl. PRINȚUL AL. CALIMACHI D. ALEX. CALIMACHI — Sîntejî o bandă de nemernici, opoziția de aci. D. BRATAȘANU — Nu vă permit asemenea expresia. Aici nu ești la Botoșani. OPOZIȚIA — Să fi ® chemat la ordin# prin tu! ITnif imAfT ■ trad­ez«! D. ALEX. r.Ar.intv.m_ nimic! OPOZIȚIA _ Ședința n­u continua pină en nn ni n A Hi. facție. PRINȚUL CALIBCACHI — Ti In« palme! D. BRATAȘAITU — IU trag și ai­­ ie! D. V. FERECIUDE — Bar­na 4 Calimachi să-ți retragi cerinței, fag de nu, d-stră, d-le președinte, arat datoria să ne dați o satisfacție. PRINȚUL CALIMACHI — Ha­re­­trag nimic! Retractafi Intil d-ntră necuviințele ce s-ți spus. OPOZIȚIA — Dacă nu ni se A la­­tisfacție, nu veți paraa BaaShM^ Ședința. In mijlocul vmi enorm țedinta se suspendă timp de a­nn,­anătate de oră. Retractarea La redeschidere, se dă cuvînhst d-lui Ales. Calimachi. PRINȚUL CALIMACHI — In arata stăruinței d-lui președinte al Sena­­tului și pentru a nu creia dificultăți, retrag fraza ce am pronunțat la a­­dresa opoziției. D. P. BRATAȘANH — Sunt na vediiă parlamentar și nu fac poli­tică din interese personale. După lupta aprigă din alegerii, era o chestie de tact ca majoritatea să nu procedeze prea mult violent și să evite astfel scandaluri. Pentru pres­tigiul maturului corp, ar fi de dorit ca asemenea scene să nu se mai re­pete. Incidentul se declară închis și sa intră in ordinea zilei. Discursul d-lui Sf. Arion Auzind pe d. Toma Steliasi vorbind, mi-am adus aminte de bogătașul, de proprietarul Ste­­lian care nu a dat încă izlaz în țărani. D. TOMA STELI­AN. — D. C­. Arion ori nu e un cunoștință de cauză sau se face­­ ecoul unei calomnii. De aceia vă rog să vog înscriu­ în chestie personală. D. SC. ARION.­­ De oare­ce știam că d. Stelian va riposta, am fost azi la ministerul de in­terne și am controlat exactitatea informațiunilor mele. După aceasta am putut judeca tot ce atî făcut d-tră pentru ță­rani. D-tră amî cumpărat loturi mari cari erau destinate țărani­lor, profitînd astfel de puterea pe care o dețineau­. D. TAKE PROTOPOPESCU.­­­­Am cumpărat la licitație publică,­­cum a cumpărat și d. Alex. Mart ghiloman. D. SC. ARION.­­ Discută pre­­rogativele Coroanei de a’șî alege miniștri și spune că regele era în dreptul sau să’șî aleagă mi­niștrii pe cari i-a vroit. Și la 1910 nimeni nu se putea bucura mai mult de încrederea țărei de­cît partidul d-luî Carp. Eu­­ nu recunosc partidului d-lui Take Ionescu calitatea și dreptul de partid conservator. Trece la chestiunea alegerilor, afirmînd că ele au fost libere. Dovada o dă chiar faptul că opoziția e așa de numeros repre­zentată în Senat. Și atunci nu e oare cea mai mare injurie ce ni se poate aduce, atunci cînd a­­firmațî că alegerile au fost vio­lentate ?­­ S’a vorbit mult de jandarmi în această discuție, afirmîndu-se că jandarmii aveau rolul de a îm­­pedeca intrarea alegătorilor în orașe. Eu cred că s’a exagerat mult și că guvernul, care are răs­punderea, nu a făcut de­cît să ia măsuri de ordine. Dar s’a vorbit mult act de Ro­man. D. Stelian a insistat foar­te mult asupra unui preot se­chestrat. A uitat, însă, să spună că preotul fusese sechestrat în castelul d-lui Bogdan de la Gî­­dinți, care e un Înfocat takist. Dacă v-ațî sechestrat singuri ale­gătorii, nu e vina noastră. Liberalii au întins mina tariîș­­tilor, după ce d. Fleva executase în parlament pe d. Ionel Brătia­nu în chestia Rătești. — « » liantă inexplicabilă. Liberalii au agitat țara pe ches­tia națională, pe care ați ti mîntat’o. Dar numai chestia țională aț­ agitat’o. N’ațî agitat oare țara și pe____ tia țărănească?! Și ați agitat ța­ra așa de mult. În cît d. Fed­echte de, ministru de interne, s-a toe­­păimîntat așa de mult, în rit a făcut alianță cu socialiștii agi­tatori, în unire cu cari ați agi­tat în 1907. Și agitațiile acesta« nu le-ațî făcut din dragoste pen­tru țărani, ci din setea de pute­re. Agitatorii au fost, după răscoa­le, decorați; — s’au decorat în­vățătorii din satele Incendiate, în loc să se decoreze pe cei din sa­tele în cari a fost liniște. Discută activitatea Casei Rurale. Îa trei ani de zile au­ dat numai 2.700 hectare la țărani și­­ 40.000 de hectare la diferiți arendași. Iată itivitatea faimoasei Case Rurale și iată pentru ce s’a combătut a­­ce­astă instituție. Ați mai făcut legea maximului­­ minimului I Efectele i­­s­salmon. * D. N. FILIPESCU . a.­­PAUL BRATAȘANU 33. C. BISSESCU — Eu cred că majoritatea ar trebui să evite impu­tările defăimătoare și să respecte ar­ticolul 33 din regniimsnl.

Next