Dimineaţa, iunie 1911 (Anul 8, nr. 2598-2629)

1911-06-01 / nr. 2598

Merem* 1 Iunie 1911 BĂILE OGLINZI 3 kilometri de la TG.­NEAMȚ Prin gara Pașcani.- 50o/o reducere la tren Stațiune climaterică de primul rang in munții Neamțului, la o latitudine de 500 metri, de unde domină toată regiunea încon­jurătoare , ferită de curenți, fiind înconjurată din 3 părți cu o pădure seculară. Clima temperată, aerul curat și higienic, unite cu pozițiunea sa pitorească, îi dă coloritul și farmecul încântător al natural bine­făcătoare. Băile Saline de acr sunt din cele mai concentrate și rivalizează cu cele din Hali, Iedil, Reichenhall etc. Cabinele de bac și Hydrotherapie, cele mai moderne și mai bii­gienice, sunt toate în faianță. Băile au efect miraculos asupra: Reumatismului, scrophulo­­ses, lymphatismul, rachitism, chioro-anemie, debilitate, ra­­chias, paralizii, su­filis, diferite boli de femei, de copiii, sterilitate, etc., etc. Un pavilion modern de instalație cu apă minerală, esență de brad și diferite substanțe medicamentoase. Hotel și Restaurant excelent. Orchestră splendidă. Masa table d'hote cu odae dela 6.50 pe zi de persoană. Pentru distracțiuni: O grandioasă clădire cu săli de dans, de biliard, de lectură, piano, pentru diferite jocuri, casino și bufet. Eftin și folositor. Pentru persoanele cari nu se pot deplasa, re­comandăm sarea extrasă din apele minerale de la Oglinzi în cutii a două kilograme. In Tg.­Neamț se află numeroase locuințe comode și eftine, iar transportul la băi, se face cu tramcaiele administrației la fie­care 15 minute. Serviciul medical este încredințat d-de Prof. Universitar și me­dic primar Dr. V. Bejan, asistat de d. Dr. I. Rosenfeld. Pentru orice informațiuni a se adresa la subscrișii concesionari în Tg.­Neamț: Rudolf Fritz ș ß Dr. 2. Marele Magazin de Muzică JEU FEDER Cu Mare Rabat mai­eftin ca ori­unde Bl­Cliffiști, Călea Victorißl 54 Comandele din provincie se efectuează prompt ZIARELE DIN 23 MAID a. e. AMONIA: LEI 30.060 s’au furat dela Marele Restaurant SURI — din GALAȚI — Lucrul cu totul exclus dacă ar fi uzat de aparatul de înregistrat si de control „NATIONAL“ Cereți informațiuni de la D-l­uj. I. APOTECHER București — No. 10, Str. Lipscani, 10 Case de control National LEI 125 IN SUS Băile POSTYEN (UNGARIA) Renumitul bazin de numol construit PR ISVOr formează unicul EMANATORIU DE RADIUM existent, natural, ale cărui efecte de vindecare au f­ost recunoscute ca incompara­bile chiar și în cazurile învechite de GUTA. REUMATISM, SCIATICA, EXUDATE. La mijlocul anului 1911 se va deschide mi­nunata clădire uriașă Thermia Palace Ho­tel, cu 300 paturi, 400 cabine de bac, aparta­mente cu bac pentru termele originale. In loca­litate sunt 3000 camere pentru străini cu pre­țuri pentru orice stare materială. Prospectele băilor și ale caselor de cură se trimete la cerere. Direcțiunea Băilor Pöstyén (3 ore de la budapesta)_____ — de la — Orice femee de orice condițiune socială, bogată sau muncitoare, trebue să cunoască cu amănunțime sfaturile date de dr. Livia Fürst în cartea sa Hygiena Menstruaținei (periodului) se expediază franco și discret de librăria Leon Alcalay, Ca­lea Victoriei No. 37, contra Lei 2.50 trimiși prin mandat poștal. * T­raverse de Ier german 22 bani kgr. HELITORI Lei 60, 80,120 și 160 buc. "CIȘMELE de stejar Lei 5 Bucata PARCHETTE «le tag I-a Qual, lei 3.70 ni. p. SSoaune de sufragerie lei 7.50 bucata Fabrica Carl Cohen Calea Griviței No. 191 București. — Telefon 13/88 Doamna Doctor în medicină K. Z. Waltzman Membru al Societăței de Odonto­logie din Paris — R­entistă din Paris — Lucrează 1d ani după ultimele progrese ale științei (­Coroane Bridge Work, dinți Pivot) în porțelan etc. Calea Griviței 125 Consult, de la 9—12 și 2—7. Prima dentistă în Capitală d-tor în medicină. PLOEȘTI Piața Cuza-Voda No. 1 (colț str. Cîmpinei) Dr. med. £. Goldenberg DENTIST De la clinicile dentare din Paris și Viena. Execută lucruri artistice în email, porcelan și aur. Se caută o menajeră bună care să se priceapă și la cusut pentru o casă mare. A se adresa la A­­devărul între orele 11—12 a.­ MEDIC ȘI CHIRURG Dr. Berger - DENTIST -specializat la New-York LUCRĂRI ARTISTICE IN AUR ȘI CAUCIUC Consultatiuns 9—12 și 2—6 — STRADA CAROL Ao. 74 — Practicant care să cunoască în vorbă și Boris limbile română și ger­mană, se caută spre angajare imediată. Ofertele sab „Prac­ticant la Agenția de publicitate Carol Schulder Co., București. Dr. H. Caufman Specializat la Berlin în clinicele profesorilor : BUMM, FRANZ și STRASSMANN Cu o practică stăruitoare în „Berliner Säuglingsklinik“ MARILOL, BOLI DE FEMEI, ÎN­GRIJIREA RAȚIONALA A PRUNCILOR Cabinet special instalat pentru tra­tamente Ginecologice moderne Consultațiune 2­4 și 6-7 p. m. No. 5, Strada ISVOR No. 5 Dr. H. Blumenfeld fost Medic primar de Spital KARLSBAD Markt. Drei Mohren Orele de Consult.­ 7-9 și 3-5 Hotel Regal Din nou aranjat cu tot con­fortul modern. Situat în mijlo­cul parcului, în cea mai fru­moasă poziție RESTAURANT de primul ordin Se fac pensiun­i lunare cu — Prețuri moderate — A se adresa: Administrația ho­telului REGAL Sinaia. Dr. A. BARASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boaie de piere și Sifilitice (lumești) B­o­a­bele părului Calea Victoriei 120 (lingă bis. Hibă) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p.m SINAIA lui să nu permită să i se calce drepturile în picioare și să-și spue cinstit părerea și față de guverne și față de actori. Nimic nu e mai interesant ca felul cum și-o spune. Abia s’a ridicat cortina și aziști la nouă specta­cole în același timp, la specta­colul de pe scenă și la specta­colul din sală. De la primele dia­loguri simți că spectatorul a intrat în acțiunea piesei, că o urmărește cu pasiune, că tră­­ește viața și arta actorilor. Pri­virile sunt pironite asupra sce­nei, gîturile sunt întinse, s-ar spune că toată săla și-a oprit răsuflarea. Deodată, un actor face un gest greșit, are o into­nație falsă. Stalurile, lojile, ga­leria, ca la un semn, strigă, vo­ciferează. Cîteva secunde nu se mai aude nimic. Fiecare ține să arunce o amenințare, să protes­teze, și dacă n’are coji de porto­cală la îndemînă, măcar să ri­dice brațele în aer. Două minute în urmă, acelaș actor scoate o frază, un cuvînt, din profunzimea sufletului și aceiași sală izbucnește în aplau­ze frenetice, strigă, rechiamă, întinde spre artistul care a miș­­cat’o brațele agitate de avîntul admirației. Am văzut scene ad­mirabile. La Roma, după o re­prezentație a minunatei artiste care e­­ma Gramatica, doam­nele își smulgeau mănunchiuri­­le de flori de la sin și le­ aruncau în ploae de flori asupra artistei. La Neapole, un biet actor pentru că a spus prea rece nu știi! ce cuvînt de dragoste, s’a pomenit cu o grindină de fructe, de coji, de sîmburi de curmale, peste dînsul.... Cum vreți ca avînd un aseme­nea public Italia să nu aibă tea­trul pe care-l are. Cum vreți să nu triumfe viața și arta pe scenă, cînd cea mai neînsemnată slă­biciune e măturată de uraganul huiduelilor din sală. Cum vrâțî să nu fie conștiință artistică și conștiința datoriei cînd acelaș public care știe să răsplătească în delirul aplauzelor și cu ploae de flori, știe în acelaș timp să fluere și să pedepsească. Ah, dacă a­m avea, noi publi­cul Italiei! Nici una din trupele ambulante ale d-lor Brătianu, Marghiloman, Iorga sau Take Ionescu, n’ar scăpa neduiduită și nepieptănată. N. D. COCEA D. ministru Arion la Constanta CONSTANTA, 30 Maiü. — D. ministru Arion, care a sosit­­ as­tăzi dimineața în localitate, a vi­­zitat expoziția de animale și caii regimentului 9 călărași, remon­tați de d. colonel Caretan în Do­­brogea, în comptul ministerului de războiu­. La orele 12 și jumătate d. A­­rion a fost la pavilionul regal din port, unde a fost reținut la dejun de regină, iar la orele 2 cu automobilul a plecat la Tul­­cea.—Sylvian Serbările societăților de gimnastică din țară — ZIUA III-II­— GALAȚI, 30 Maiü. — Azi dimi­neață au continuat serbările socie­tăților federate de gimnastică din țară. S-au continuat exercițiile libere rămase neterminate în ziua prece­dentă. La concursul de tir, care a avut loc la sediul societății „Santinela Dunării de jos“, premiul I a fost luat de elevul Cavaliotti de la­ liceul ,Alexandri“ din localitate, premiul al doilea de elevul Zamfiratos și al treilea de elevul Z­amfirescu Nicolae. La tenis premiul a fost cîștigat de tînărul Bărbieri, elev la liceul Alexandri“ din Galați. Un incident a fost provocat de un elev, membru al societății „Viitorul“, din Craiova. Răspunzînd puțin condescendent­­ comisiunea care forma juriul, a­­cea­sta reclamă profesorului con­ducător al societății. Profesorul răspunzând, la rînd­ul sau, că nu poate da nici o satisfacție comi­­siunii, ea a hotărit să ceară ca la viitoarele Serbări ale societă­ților federate să se ia măsuri contra participanților craioveni. După amiazi, pe la orele 3, au început în decurs serbările nau­tice. O lume imensă a luat par­te la aceste serbări. Din Brăila a fost invitat și a luat parte, cu o barcă torpedo­­motor, cl. Bellafronte, președinte­le societății nautice „Istrul“ din Brăila. Juriul pentru aceste ser­bări a fost compus din d-nii Braun, consulul Angliei în loca­litate, viceconsulul englez, Al­­fons Dab­orso, deputat, m­aior Ghica, căpitan de marină Cons­­tantinescu, inginer Filipide și profesor Florea. Programul a fost deschis da cursurile de bărci mici și mari. La prima cursă ,­ de bărci mici, au­ eșit bărcile No. 2 și No. 8. La a doua , de bărci mari, au eșit băr­cile No. 5 și No. 9. La înot, prima cursă­­ de iuțeală, distanța 120 metri, la care au par­ticipat șase elevi, a eșit primul tî­­năru­i student In drept Crăciun. La a doua, de rezistență, la care au participat nouă elevi, a eșit elevul Florescu. La a treia cursă­­ de vi­teză, pen­tru particulari, au eșit ma­rinarii Mititelu și Gălățeanu. La concursul de înot pentru prin­derea unor "rațe a­eși."Teodor Șer­­ban. La cursa de înot pentru încăle­care pe butoae a eșit marinarul Ga­­vril Moise. Programul a fost închis de un concurs pentru trecerea peste un catarg uns cu săpun și suspendat deasupra apei, învingătorul avea să rdice niște stegulete prinse la ca­pătul acestui catarg. A eșit învingător marinarul Ivan Moise. Serbarea a fost încheiată cu o frumoasă plimbare cu vaporul ,Principele Carol" pe dinaintea por­tului. Muzica militară a regim­en­­t­tului 11 Siret a cîntat în tot timpul­­ pi­robărei, pe bordul vasului.­­ Seara a fost un banchet la res­taurantul Bresson. # 31 Mai­ (13 Iunie) 1911 CALENDAR.— Ortodox: Apost. Eremia. Catolic Antoine de P. Autoritățile administrative și judiciare deschise GRADINA AMBASADORI.—Noua Operă italiană, direcția Caste­­lano. Se va juca Aida. GRAD. BLANDUZIEI. Compania Brezeanu-Toneanu. Se va juca. SO de zile la răcoare. TEATRUL ROYAL BIO (Parcul Oteteleșanu). De remarcat noile tablouri, senzaționale. GRADINA DACIA. — Trupa iz­raelită de operete de sub direc­țiunea d-lui M. Krause, va re­prezenta cu concursul primado­nei d-ra K. Gourevitz, opereta Das Pintale Hid. SALA SI GRADINA BLÉRIOT.— Direcțiunea A. G. Botez. Instala­­țiuni noul. Filme moderne de la marea casă Pathe Frères Paris. Programul se schimbă regulat de două ori pe săptămînă: Luni și joi. CINEMA GRADINA RASCA. — Tablouri furnizate de casa Pathé Frères. Astăzi și în fie­care sea­ră reprezentațiuni la orele 9 și 15. CINEMA „VOLTA“, str. Doam­nei și sala Bristol, dă reprezen­tatiuni orare cu spectacole varia­te începînd de la 5 p. m. pînă la 12 noaptea.­­CINEMATOGRAFUL „NATIO­NAL“ (Grădina Universitatei str. Academiei). Reprezentatiuiiî se­­rale, începutul la orele 9 ș 1 15. Toate noutățile din străinătate. Filme de artă. Reportagiui Cine­matografic cu toate evenimentele din țară. Proecțiuni și tablouri admirabile. Cinematograf vorbi­tor, ultima perfecțiune­ a casei Gaumont. Fiecare luni și Vineri program schimbat. Luni și­ Vi­neri reprezentații Hige­life. MUZEE. — Muzeul geologic (șos. Kiselef). Deschis Duminică și sărbătorile de la 3 d. a. Muzeul Simu (strada Mercur No. 1). Deschis Duminică, Marți și Joi între 9 dim. și 1 d. a. Muzeul de antichități. (Univer­sitate). Deschis Duminică și Joia dela 11 dimineața pină la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie in toate treia între aceleași ore. - Muzeul et­nografic și de artă națională (Mo­­netăria statului, șoseaua Kiseiti). EXPOZIȚII. — A 10-a expoziție de pictură și sculptură a societa­tei „Tinerimea Artistică“ în loca­lul ei „Fosta Panoramă”. LA ATENEU. — Salonul oficial In palatul Lahovary (Academiei 15, ori Calea Victoriei 12). ex­poziție de pictură „Cosinziana EXPOZIȚIA DE TESATORIE „MUNCA", strada Cometa No. Zb. BIBLIOTECI. - Biblioteca Aca­demiei,­­Calea Victoriei No. 135) Deschisă In toate zilele de lac­u­iruri 8 dim. si 8 sv­ra.­­fss K­risLS»«« populară J. V. Socec“, b-dus ca­rol vis a vis de statuia setti). Deschisă în toate de lucru între orele 1­^® “ mineata. 4—7 d. a. și 9 10 1 ■» seara. — Biblioteca populară ..fo­niei Marcus": (str. Mircea 'oda 20) deschisă seara Și Duminica de la 3 jumătate pînă la 8 jumătat seara. Congresul cercurilor comerciale și industriale ZIUA I l­a Ședința de dimineață IAȘI, 30 Maî. — Ședința se des­chide la orele 9. Președintele amintește că la or­dinea zilei e chestia monopolului. Roagă pe oratori Să nu vorbească mai mult de zece minute fiecare, pentru a nu se prelungi zadarnic desbaterile. LEGEA MONOPOLULUI D. BELIT­ORE­ANU (Roșiorii de Vede) spune că legea monopolului e anticonstituțională. Monopolul e o știrbire a drepturilor comercianților, ceea ce nu se mai poate tolera. Cîr­­ciumarii au protestat zadarnic pe lingă ministru; regele nu i-a primit. Pentru apărarea drepturilor noastre spune oratorul, e nevoe să ne ale­gem reprezentant­ din mijlocul nos­­tr. Cere desființarea legii. D. VASILESCU (Craiova) spune că legea monopolului e o lege nenoro­cită. Comercianții n’au fost consul­tați la întocmirea ei. Doi miniștri din actualul cabinet s’au obligat la întrunirea de la Eforie _s’o modifice, dar cum au modificat-o î Agravîn­­d-o , nu se dă voe să se înființeze nouă debite de vin și bere. Cere ca legea să fie desființată, căci ea e pri­cina ruinei comercianților. D. N. ROȘIANU (Ploești) spune că legea monopolului apasă deopotri­vă și pe comercianți și pe consuma­tori. Prin urmare, ea e o chestie ge­nerală și națională. Legea aceasta e un dezastru și trebue să ne con­vingem pe tot­ că ea trebue desfiin­țată. Toată sala cere desființarea legei monopolului. D. Dr. POPESCU, chimist din Bu­curești, cere voie să spuie cîteva cu­vinte. Spune că guvernanții, pentru a explica răscoala din 1907, care s­a produs din cauza sărăciei țăranilor, au găsit paliative ca legea monopo­lului, sub cuvântul că țăranii sunt al­coolici. Lucrul acesta nu e adevărat. La noi se beau băuturi slabe și în­­tr’o cantitate mică. La noi nu există alcoolici. Crede că dacă cercurile ar fi fost mai bine organizate, nu s’ar fi votat legea, îndeamnă pe comer­­să lupte pentru desființarea ei.D. RADULESCU (București) salu­tă din partea Munteniei cetatea lui Cu­za Vodă, îndeamnă pe comercian­ți să constitue un zid de apărare al intereselor lor, să nu stea cu mîini­­le în șolduri și să nu facă jocul oa­menilor politici. Spune că din cau­za legei monopolului, 14.000 de ne­gustori au rămas pe drumuri. Să ce­rem desființarea legei și s’o obținem chiar de s’ar trece cu tunurile pes­te corpurile noastre,. Cere de aseme­nea, desființarea legei repaozului du­minical. D. CHRISTESCU (Brăila) critică taxele de licență, pe cari le declară nedrepte. . . D. LAZARESCU spune că minis­­­trul industriei a promis desființarea­ legei anopoluluĭ, dar că nu s’a ți­nut de cuvînt. Face apel la toți să fie uniți, căci numai astfel se va a­­junge la un bun rezultat. Critică pe membrii comisiunei din București, care a fost delegată să prezinte mi­nistrului doleanțele comercianților și nu s’a dus. O VOCE DIN SALA. Spune, d-le, cine nu s’a dus, căci și eu am făcut parte din comisiune. Dar ministrul a răspuns că așa cum au fost împuș­cați țăranii, așa o să ne împuște și pe noi. D. Lazarovici anunță pentru la toamnă un mare congres la Bucure­ști al cercurilor comerciale și indus­triale. D. SPIRIDON IRIMESCU spune că soluția se va abține prin muncă, nu prin măsuri revoluționare. D-nii DOBRESCU (București) și PRTIȘAN (Ploești) critică de aseme­nea legea monopolului și cer desfi­ințarea legei repaozului duminical. Președintele anunță că chestia mo­nopolului e terminată și că se va intra în discuția chestiei repaozului duminical. REPAOZUL DUMINICAL D. PAR­A­SCHI­V­ESCU (R-Sărat) critică această lege. Spune că o ju­mătate de zi de odihnă e prea de a­­juns. Ea trebue să fie uniformă și pentru circiumări și la sate. Cere des­ființarea cooperativelor sătești. D. RUSOVICI cere ca din consi­liul superior al ministerului de in­dustrie să facă parte și o delegație a comercianților din centru. Critică legea repaozului duminical și coope­rativele sătești. Același lucru îl face și d. Istrate (Tecuciu). D. TRANCU (București) găsește de asemenea că repaozul duminical nu aduce nici un bine Dacă e vor­ba ca el să folosească băețilori de pră­vălie, apoi, să ne lase, pe noi, patro­nii să muncim, spune oratorul. D. ROȘIANU spune că legea e o anomalie. Pe cînd unii comercianți au dreptul să Închidă prăvăliile, al­ții nu l-au. Critică cooperativele să­tești. D. BOU NEGRU (Galați) e de păre­re să se alcătuiască o comisiune ca­re să studieze chestia repaozului du­minical, care trebue să fie uniform pentru toată lumea. D. STANESCU (București) roste­ște, în calitate de președinte al clu­bului meseriașilor din capitală, o lunga cuvîntare. Spune că clasa ță­rănească, acea a comercianților și industriașilor, îndură toată povara țarei. Trebue să ducem o luptă ener­gică pentru revendicarea drepturilor clasei muncitoare. Legea monopolu­lui e rea, dar azi, cînd cercurile sînt o forță, ele pot să-și impună voin­ța. Aplaudă dezideratele pentru re­ducerea taxelor de timbru, cari apa­să pe oamenii săraci. In ce privește legea repaozului duminical meseria­șii au alte interese decit cele ale co­mercianților. Legea trebue făcută pe categorii. Cere să se modifice legea falimentelor, pentru ca un comer­ciant care are o singură poliță pro­testată să nu fie ruinat. D-nii: LUPULESCU (Tg.­Jiu), GROSU (Botoșani), ILIESCU (Giur­­iu), și MARTINESCU (Iași) cer ca gea repaosului duminical să fie re­făcută după sistemul Aurelian, a­­dică repaosul să înceapă de la ora 12 din zi. D. FILIPESCU cere ca repaosul ă fie aplicat de la ora 1 după a­­miază. D. MUNTEANU (T.-Severin) criti­că guvernul, care nesocotește inte­­nsele comercianților. D. GRIGORESCU (T.-Severin) ce­re aplicarea legei Aurelian. D. RUSOVICI (Focșani) se ridică contra comerciant ambulant și, cere modificarea legei privitoare la acest comerciu. D. ISTRATE (Tecuci) propune modificarea legei comerțului ambu­lant. D. NICOLAU (Focșani) cere scu­tirea­ taxei de înregistrare pentru ac­țiunile judecătorești mai mici de 100 lei. DEZIDERATELE CONGRE­SULUI D. GOGU ZAMFIRESCU (Ploești) citește apoi urm­ătoaree deziderate votate de congres: Membrii cercurilor comerciale și industriale din Romînia, întruniți la al doilea congres din Iași în zi­lele de 29, 30 și 31 Mai­, în urma­­ dezbaterilor urmate asupra puncte­lor conținute în programul Intoc­­­nul de congres, votează următoarele deziderate: Desființarea comerciului ambulant care e dăunător nu numai comer­­ciului stabil, ci și consumatorilor, cari sunt înșeați prin proasta lor ca­ntate a mărfurilor ce cumpără de la ambulanți; Desființarea actualelor taxe de li­cențe și înocuirea lor cu taxe de consumațiune; Desființarea legei repaosului du­minical, acordîndu-se o jumătate de 21 sensul legal Aurelian; Desființarea legei monopolului cir­­ciumelor și proclamarea absolută a comerciului; Modificarea sistemului de admi­nistrație al cooperativelor, punîndu- se conducerea comercianților. Modificarea legei timbrului In sen­­sul ca acțiunile mai mici de o sută de lei să nu fie supuse nici unei taxe de timbru, precum și simpli­ficarea procedurii. Congresul solicită înaltului gu­vern traducerea în fapte a acestor de­ziderate și dă untere delegației alese de congres a face toate demersurile necesare, la locurile în drept, pentru aducerea la îndeplinire a dezidera­telor de mai sus. Congresul mai hotărăște ca aceste deziderate să fie aduse la cunoștința Camerilor de comerț, SFIRȘITUL DEZBATERILOR D. ARAPU, delegatul ministe­rului de industrie și comerț spu­ne că a luat notă de discuțiunile urmate și că le va aduce la cu­noștința ministrului. Sfătuiește pe congresiști să tră­iască în bună armonie. D. ȘTEFANIU, președintele con­gresului mulțumește reprezentați. ­irodina BLANDUZIEI Artiștii Teatrului Național Qireclin: Toneanu-Brezeanu Azi, Marți 31 Mai 1911 Se va juca 20 de zile la închisoare Comedie în 3 acte de Webber și Henequin — CUPLETE DE ACTUALITATE — N. B. — Neîntrecutul creator al scenelor de mahala, Iulian, în mij­locul artiștilor Teatrului National de sub conducerea Toneanu-Brezeanu, repetă cu multă inimă comedia sa „Nepoata Coanei Țiței“, care va în­semna un succes formidabil pentru trupa de la Blanduzia. Surprize co­losale. Iulian în piesa lui este extra­ordinar, piramidal și irezistibil. Banca Fortuna — Societate anonima— CAPITAL LEI 500.000 București, Str. Lipscani 10 plătește pentru Depuneri spre fructificare la cerere 60­ 0 pe an­iilor autorităților locale pentru concursul dat și declară dezba­terile închise. ‘ S-a hotărit ca viitorul congres să aibe loc la Craiova. VIZITELE IN ORAȘ După amiază membrii cercuri­lor comerciale au vizitat diferite instituțiuni din localitate. PE­ PIAȚA UNIREI Iași, 30 Maiü. — După amiază membrii cercurilor comerciale și industriale s’au întrunit în piața Unirei, unde au ținut cuvîntări ocazionale d-nii Ștefăniu și Ni­­culescu. In urmă, s’a încins o formida­bilă horă a m­irei la care au luat parte toți congresiștii, pre­cum și doamne și domnișoare dintre congresiști. Apoi, cu muzica în frunte, au pornit să viziteze diferite insti­tuții ale orașului. — Dan. Seara a avut loc în sala Turn Verein un banchet la care a par­ticipat un mare număr de ’con­gresiști. S’au ridicat numeroase toas­turi. BANCHET b atlergările dela finadolchiot CONSTANȚA, 30 Maiü.­­ Astăzi, la hipodromul de la Analdolchioî au avut loc alergările ele mai orga­nizate de­­ ministerul domeniilor­­ pentru încurajarea raselor cailor din Dobro­gea. Au participat la aceste alergări d-nii ministru Lahovary, general Boteanu, prefect Pariano, primar Cănănău, coloneii Socec, Miron Costin și Caretaș precum și alte persoane oficiale și un public foar­te numeros. Cursele au început la orele 4. Cursa I : pr. Constanți, dist. 1500 mm, alergare plată pentru ar­măsari și ape dobrogene. Pr. 1 500 lei. Draigne Mihal­com. Caranasuf pr. II 120 lei. Avin Horozalieî com. Bilbil; pr. IH 80 lei. Ilie Stan­din ■ com. Caranasuf. Cursa II : pr. Ovidiu Hanflikap, dist. 8000 m., alergare de fond la trap mare pentru armăsari și ape înhămate la căruțe. Cîștigătorii pre­miului I din anii precedenți s’au distanțiat cu 300 m. Pr. I 500 lei. Carinî Chiru din com. Gargalie; pr. II 150 lei. loan Stănescu din com. Bilbil; pr. III 100 lei. Țone Mitu din com. Gargalie; pr. IV 50 lei. Ghenciu Enciu din com. Begdaud. Cursa III; pr. Anadolchioî a­­lergare de fond, plată pentru armă­, sari și ape dobrogene; dist. 2000 m. Fr. I 1000 lei. Zeidule Abdurazak din com­. Bilbil; pr. II 300 lei. .Me­­giid Devled din com. Osmancea; pr. III Dragne Mihal din com. Cara­­nasuf. Cursa IV. pr. Hasancea alergare pentru armăsari și iepe proveniență dobrogeană de ori­ce vîrstă; dist. 2000 m. iPr. I 300 1. Bagi Gadîr Aii din com. Osmancea; pr. II 200 1. Ilie Mangirea, din com. Bilbil; pr. III .150 1. Nedelea Năstase din com. Topraisar; pr. IV 120 1. Mehmet Sa­lim din com. Dobromir; pr. V 75 1. Hagi Asan Bucer din com. Murfat­­lar Cursa V: pr. Călărașilor alergare militară pentru călărași cu schim­bul cu cai remontați din Dobrogea; dist. 2000 m. Pr. I 125 1. Memla­­ment Geanzar; pr. II 100 1. Tănase Tanase; pr. III 75 1. Culea Gheor­­ghe; pr. IV 60 1. Frijoi Ion; pr. V 40 1. Albu Aluman; pr. VI 25 1. Ju­­gănaru Tudor, toți soldați din reg. 9 călărași. Cursa VI: pr. Mars alergare mili­tară cu obstacole pentru ofițeri cu ■iv­ii lor proprii; dist. 2500 m. 5 gar­duri. ft?. I 500 1. d-l Romano cu Zăpada; pr. IT 200 1. d. It. Slomnes­­cu cu­ Litera; pr. III 1­ 00 1. d. It. Costiniu cu Ul­ioara. Cursele s’au­ terminat la orele 6 jumătate. Premiile au fost împărțite perso­nal de d. ministru, iar pentru prima oară anul acesta a funcționat la aceste alergări și ghișeul cu pa­riurile mutuale. In incinta tîrgului de vite a fost și o expoziție de armăsari, iepe, oi și berbeci provenit­ din depozitul de armăsari și de la vieria statului. Aci de­ asemeni s’au decernat premiu constînd în bani Sylvian. Chestia vicarului mitropoliei din Iași — ANCHETA MINISTERULUI — Iași, 30 Maiü. — Ministerul a însărcinat Pe d-nic Meisner și Cădere să facă o anchetă asupra acuzațiilor ce s’au adus arhiere­ului Nicodem Munteanu, vicarul mitropoliei de aci. Din ancheta făcută rezultă, pe cît se spune, că nu e nimica ade­vărat din acuzările aduse vicaru­lui mitropoliei. — Dan. » unni Singura revistă de modă r­ăm­inească, care rivalizea­ză cu revistele străine, este „Revista Modei” OTMTINATÄ. Tramvaiele comunale din București D. Al. Marghiloman, ministru de interne, a adresat următoarea scrisoare primarului Capitalei: Domnule Primar. A fi bine­voit a-mi comunica prospectul emisiunea unei a doua fracțiuni de 3 milioane din capitalul statutar al soc­ie­­taței comunale de tramvaie București și a mi împărtăși observațiunile d-voastre. Sunt de acord cu d voastră că comuna, conform art. 2 din lege are drept la jumăta­tea capitalului și că prospec­tul emisiunea care are preten­­țiunea de a reduce subscripți­­unea primăriei la o pătrime, este nul și neavenit Faptul că, în 1910, la subscrierea pri­mei chemări de 3 milioane, primăria — fără rațiune plau­zibilă, după mine — uzînd de facultatea ce-i dedea legea, a redus, în favoarea acționarilor, subscripțiunea ei la o pătri­me, nu poate implica o re­nunțare tacită la dreptul ei asupra chemărilor ulterioare de capital. O renunțare chiar expresă n'ar avea nici o valoa­re, de­oarece nici consiliul co­munal, nici guvernul nu pot modifica o dispozițiune din lege. Este și un al doilea­ punct asupra, căruia atrag toată a­­tențiunea d-voastră. După prospectul emisiunea, consiliul de administrație a­l societăței voește să­ atribue nouăle acțiuni grupului de ac­ționari care deține actualele acțiuni. Cred această măsură con­trară intereselor comunei și intereselor publicului. In statute — statute asupra cărora guvernul are rezerve de făcut de­oarece nu se crede conforme nici legei speciale, nici dreptului comun — nu s’a dat comunei, în adunările generale reprezentațiunea ce-i revine de drep fie în raport cu capitalul ei, fie proporțio­nal cu aportul ei în viitor. O râspîndire in public a capita­lului ar putea eventual micșo­ra inconvenientele ce rezultă pentru comună din această stare de inferioritate vădită. Concentrarea, însă, a tuturor acțiunilor în mîinile unui sin­gur grup de acționari — re­zultat, la care tinde atribuțiu­­nea de acțiuni astfel cum se proiectează — pune comuna la discrețiunea absolută­­ a aces­tui grup, ceea ce cred că nu poate admite primăria actu­­ală. La rigoare s'ar putea­­ conce­pe și un asemenea sacrificiu dacă tot publicul, chemat să subscrie, ar profita de benefi­ciile concesiunei. Prin proce­dura însă adoptată publicul este îndepărtat în beneficiul exclusiv al unora. Știu că s'a invocat, ca justi­ficare, art. 6 al statutelor. Este o eroare. Art. 6­rivește special numai cazul de sporire a capitalului social. Capitalul social este fixat la 12 milioane. Așa glă­­suește art. 4 din statute, așa s'a rostit și prospectul emis la constituirea societății: „Capi­talul este de 12 milioane lei, prima emisiune find de 3 mi­lioane împărțite în 6000 de acțiuni, etc." In momentul de față se face abea chemarea celei de a doua porțiuni a capitalului; nu poa­te deci fi vorba de sporirea capitalului și de privilegiul a­­cordat celor cari au constituit primul capital social. Nu este prin urmare nici o obligațiune legală de a se da acționarilor din prima che­mare o preferință asupra pu­blicului. Recunosc că sunt din sub­­scriptorii primitivi unii cari au conservat acțiunile lor și au rămas subscriptori serioși. Dar sunt și mulți — foarte mulți — cari, de a doua­ zi, dacă nu chiar în aceiași zi, au cedat subscripțiunil­e lor. Agiptagiul din­ timpii din ur­mă dovedește că acțiunile a­­cestora, — pentru cari se cau­tă a se stabili un privilegiu— au fost un pur obiect de spe­culă. Pentru toate aceste motive rog pe Primărie să avizeze da­că nu este locul să opună un veto la procedura adoptată de consiliul de administrație al societăței de tramwaie Bucu­rești pentru emiterea celor 6000 de noi acțiuni. In toate cazurile, vă rog, domnule primar, să luați act ca parte interesată și ca auto­ritate comunală și să comuni­cați societăței, că ministerul de interne face toate rezervele cele mai formale pentru a ser­vi cînd și unde va crede el necesar, dacă nu i se dă sa­­tisfacțiune, asupra acestor două puncte. Ministru de Interne Al. Marghiloman Ultime informațiuni Regele părăsește Capitala, azi, Marți, ducîndu-se cu un tren special la Sinaia. Trenul va pleca din Capitală la 2 jum., și se va opri la Buda,­­ unde va sosi și Regina, pentru­­ a-și continua drumul împreună­­ cu regele, căruia medicul i­-la îngăduit a face această călătorie, starea sănătăței sale îmbunătă­­țindu-se. Ziarele din Viena și Budapesta înregistrează știrea că starea sănă­­tăței regelui Carol s’a îmbunătățit simțitor. D. ministru Árion, care a asis­­tat Duminică la­ cursele de cai din Brăila, a Plecat in seara ace­lei zile, cu trenul de 10, la Cons­tanța,, spre a participa la un ban­chet oferit de regină. D. dr. Spălățelu a fost numit medic al spitalului „Titus Las­­canius“ din Măcin, în locul d-lui dr. Tebinca, transferat la Tulcea. Pe cină trenul accelerat No. 3 eșea din gara T.­Severin, astă­­noapte, la ora 1 și jumăta­te niș­te răi­făcători l-au atacat cu pie­­tre.­­ Un geam al vagonului poștal No. 31,OH a fost sfărâmați în bu­căți. Nu este de înregistrat, nici un accident de persoane. Autoritățile au deschis o­ an­chetă pentru a descoperi pe aten­tatori. Eri a intrat în țară, prin Vîr­­ciorova, d. Ormony Wilmos, membru în Camera magnaților.­ D. căpitan Vasiliu Gheorghe se numește contabil în materii la Reg. 1 roșiori, în locul d-lui căpitan Ghelmegeanu Mihail, desărcinat. D. maior Holmoriceanu Ion a fost numit comandant la bataionului 19 rezervă în locul d-M maior Ștefă­­nescu Ion, trecut în Serviciul frontu­lui la același regiment. Citiți, în pagina­­ V, ur­marea interesantului nos­tru roman. „Fantoma dela Operă" D. G. Chițoiu, actual maestru ăptar la școala centrală de agricul­­ură Herăstrică, a fost înaintat cap de lucrări la aceiaș școală, în locul d-lui Em. Gibescu, trecut în az post, și d. W. Reischl, numit maestru lăptar, în locul d-lui Chiroiu, pe ziua depunerii jurămîntului. Ori­ce informațiuni se dau în mod prompt și discret de către „Informatorul“, birou de infor­­mațiuni administrative al ziare­lor „Adevărul“ și „Dimineața”. Se însărcinează de asemenea și cu rezolvarea ori­căror afaceri legale depinzînd de autoritățile administrative, financiare și mi­litare, traduceri de acte în ori­ce limbă, regularea drepturilor la pensie, scoaterea brevetelor de invențiuni, etc. Taxele birou­lui sînt convenabile. A se adre­sa d-lui B. Sepeanu, licențiat In drept, directorul biroului de in­formațiuni, str. Sărindar No. 11, București. Telefon 14/10. Asociația Vernescu-Scarlat Cor­­beanu face cunoscut că"de la 5 Iunie a. c., va pune in vînzare var alb de pe Domeniul Baia-de-Aramă, cali­­ate absolut superioară tuturor celor alte fabrici din țară. Cumpărătorii­­ se adrese Direcțiune! asociației, alea Moșilor 381, București. S’a acordat medalia „Serviciul Credincios“ cl. II-a d-lui plutonier Săvulescu M. loan, din batalionul 6 de rezervă. Maițî 31 Maî orele 3 jum. d. a. va avea loc la Teatrul Național pro­ducția claselor de dramă și comedie. Se vor reprezenta: Piatra din casă de Alexandri; O vizită de Dumas­­fiul; O scenă din Gioconda (Gabrie­le d’Annunzio) și un act din Vicle­niile lui Scapin de Moliére. Biletele se găsesc de vînzare la Agenția Teatrală „Jean Feder“. Una din operele în care apar nu mai puțin de șeapte artiști principali este „AIDA“, care a obținut un succes atît de legitim la prima reprezentație și care se cîntă astă seară Marți Ia, grădi­na Ambasadori, cu aceiaș distri­buție superioară: tenorul Giac­­chero, primadonele Protti și Grasse, baritonul Mari, bașii Vecchioni și Mauceri. Aclamațiunile care au consa­crat succesul „AIDEI“ se vor re­peta astă seară de un public tot atît de numeros. Pe mîine Mer­cur­ se anunță pentru prima oa­ră: BOHEMA. Er­. Luni, la orele 12 a. m. a în­cetat din viată, după o scurtă sufe­rință, d-na Elena Bănescu direc­toarea școalei No. 2 de fete și soția defunctului fost primar al Constan­ței Ioan Bănescu. Comitetul de administrație și a­­cela de lectură ale teatrului națio­nal din București au fost convocați pentru azi la orele 3 jum. d. a. spre a­ lua parte la audiția de sfîrșit de an a Conservatorului de declamație din București. Imediat ce se va termina audiția comitetele întrunite se vor ocupa de diferite chestiuni la ordinea zilei. . Am anunțat, zilele trecute, că la Viena a fost arestat Moscu Nahmias, fost bancher in Capitală, care săvîr­­șind mai multe falsuri, fusese con­damnat la doi ani închisoare. Indeplinindu-se toate formalită­țile pentru extrădare, Moscu Nah­­mias a fost predat poliției punctu­lui Burdujeni, iar aceasta i-a inain­­tat direcțiunea siguranței. După un interogatoriu luat, direc­țiunea poliției și siguranței a tri­mis pe Nahmias parchetului de Il­fov. Mîine. Marți 31 Main, este v­ersarea întronării regeli than I al Bavariei. M. S. se­­cat pe tron la 1886. Tot mîine este aniversarea tronării marelui duce Fred August de Oldenburg, *

Next