Dimineaţa, iunie 1911 (Anul 8, nr. 2598-2629)

1911-06-25 / nr. 2624

y 4- Inni VIII.—No. 2624 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevicl, Í A—Telefon 3/4 Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 Sîmbătă 25 Iani V i­ol! DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Axt am Lei 20. 3 luni 6 luni Lei 11.— _ ______ Le 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONs Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția­ cu Capitala „ 14 10 „ „ Provincia „ 14/99 Străinătatea „ 12 40 n 9* W« ir ■ —­ .• .......■ ■ [UNK] [UNK]^^^p^^a||»|^^p|Jy^YYVTiV>V>­VinAf>flAfVlJVlflHrjVV ViruVini*irut UTTJTTirtrrti*rti*rtrti"r’,*lrti*rth­*i"i*"i**l*l*i........................................................................................................................................................................................... APARE IN FIE­CARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA E==^®^' Tristă constatare — în chestiunea ororilor dela Rucăr — —­—**------­ Reziltatul scandalos al an­chetei oficille dela Rucăr, se cunoaște: Patru jandarmi, din ceața bandiților de codru cari au torturat, țăranii, au fost dați în judecată pentru bă­taie simplă. Nici nu se pu­tea ceva mai adorabil de­cil rezultatul anchetei acesteia, în care se oglindește de minune mentalitatea tuturor celor che­mați să conducă, rînd pe rînd țara noastră.­­ Două sute de țărani au fost bătute pînă la sînge, schingiui­ți și torturați sub ochii repre­zentanților autoritătei superi­oare; neomeniile acestea s’au săvîrșit în așa împrejurări în­cît să fie bine văzute de către totî cei ce vor să vadă cinstit scenele sălbatice de la Rucăr. Presa a denunțat sălbătecia necunoscută pînă acum a jandarmilor rurali, s’au făcut anchete în cursul cărora de­­pozițiunile au fost unanime întru dovedirea complectei vi­novații a călăilor de la sate și toate acestea, pentru a se ajun­ge la rezultatul ridicol al an­chetei speciale.­­ Dacă e discutabilă sau nu ancheta noastră, e­­ chestiune de bun simt ca ea să fie jude­cată așa cum se cuvine. Nu mai vorbim de dreptate, pentru că numai d­e dreptate nu poate fi­ vorba, cînd, după ororile de la Rucăr, întreaga răspun­dere se aruncă doar asupra celor patru jandarmi dați în judecată, și cari, în cele din urmă, toți au făcut de­cît să execute orbește ordinele ce li srau dat. v............... 1 . Și dacă rezultatul anchetei e surprinzător, nu mai puțin surprinzător lucru este că, în țara aceasta, din cele trei­zeci și doua barouri de avocați, nu s’au găsit măcar zece avocați, cari să ia apărarea nenorocite­lor victime de la Rucăr. ■Pentru demnitatea și­ presti­giul corpului de avocați, era de dorit să se formeze un co­mitet, care str­­i­ssemiâr celor <2 A ,sus o anchetă nepărtinitoare. Era un gest frumos, care, da­că, în cazul cel m­ai rău­, nu ar fi asigurat o anchetă­ imparția­lă, putea servi la ceva și mai bun. Pe­ cale de acțiune directă se putea chema la răspundere în fața justiției comandantul jandarmilor, primarul, prefec­tul și chiar ministrul de inter­ne, pentru ca judecătorii să a­­leagă, dintre toți aceștia, pe a­­devărații vinovați, datori să dea seamă de toată grozăvia sălbăticiilor săvîrșite. Și, atun­ci, în loc să se ajungă la darea în judecată a unor jandarmi, cari, dacă nu vor fi achitați, vor fi condamnați la cel mult cinci lei amendă, rezultatul ar fi fost altul. Nenorociții aceia de săteni ar fi avut cel puțin mîngîierea de a fi fost răzbu­nați cu dreptate. Așa ar fi fost frumos, așa ar fi fost drept și, mai ales, așa ar fi fost omenesc proce­deul din partea corpului nos­tru de avocați. Intelectualitatea tarei aceștia a tăcut, însă, în fața ororilor săvîrșite, ca și cum procedeul jandarmilor de la Rucăr ar fi fost procedeul cel mai civilizat cu putință. Nu s’a ridicat unul, unul sin­gur, ca să ia, din proprie ini­țiativă, apărarea celor două sute­ de la Rucăr. Nu facem din aceasta nici o învinuire ni­mănui,ci ne mulțumim cu o tristă constatare, pe care oa­menii imparțiali vor avea s’o aprecieze și s’o judece. Adăogăm, însă, că, într’o altă țară, — într’o țară civili­zată, bine­înțeles, — lucrurile s’ar fi petrecut altfel, alta era să fie și atitudinea corpului de avocați. Și era să fie alta, în împrejurări identice, atitudi­nea corpului de avocați, pen­­tru că, după presă, aceștia erau cei mai indicați să se ri­­dice în înfiorători ai unor ase­menea sălbăticii. Dacă nu avem să indicăm avocaților noștri aceia­ ce au re­făcut, ne credem, totuși, în drept să ne spunem părerile amurit și cinstit, chiar dacă, prin întîmplare, aceasta ar pu­­ea să nemulțumească pe unii sau să jignească pe alții. După cum avocații au fost în tren , .ul ior sa nu facă un gest, pe c­­are noi l’am fi dorit, tot așa ii noi sîntem în dreptul nos­­tu să arătăm, aceia ce socotim ;­­ă ar fi fost necesar. E o chestiune de foai­te sim­­plă judecată, la priceperea și ■­ntelesul tuturor. ALEX. MAVRODI Accidentul din­­ Marile luiîuni portul Brăila­ din Dobrogea UN MUNCITOR ÎNECAT IN DUNĂRE BRAILA, 23 Iunie. — Azi di­mineață la orele 11 un munci­tor anume ■ Nicolae Răducan pe cînd lucra la, încărcarea che­restelelor pe vaporul „Buda­pest“ al societăței „Atlantica“ acostat act în port a căzut în apă de pe schela vasului și s’a înlocuit. Tovarășii săi de muncă aju­tati de cîți­va barcagii abia du­pă o oră și jumătate au reușit să pescuiască cadavrul îneca­tului care a fost transportat la morgă.­­ Nicolae Răducan care era în vîrstă de vre-o 23 ani, e o­­riginar din­­ comuna Bulzești, județul Dolj. , Din cercetările autorităților s’a stabilit că defunctul era e­­pileptic, iar accidentul, în care ți-a pierdut viața, se datorește unui acces al acestei boale care l’a surprins în momentul cînd urca schela vaporului.—Verno. Burse vacante la azilul Elena Doamna La­ școala primară și profesio­nală de la azilul „Elena Doam­na" din­ București,, sînt vacante 38 de locuri. Spre a putea fi primite, can­didatele treime, să fie: orfane, provenite din asistența publică, sau orfane de tată și de mamă, și lipsite cu totul de mijloace, sau orfane de tată și sărace. Elevele­­ vor fi primite fără concurs în baza actului de­ spau­­pertate. v T4 Cererile trebuesc adrestite cel mai tîrziu­ pînă la 20 August. ---------K---------­ Arestarea unui noi Agenții direcțiunea poliției sigu­ranței au reușit să aresteze un tren spre Brăila pe Costache Dumitru, zis Constantin Badea Florea, zis Gaman, zis Moldoveanu, zis­ Bollin­­tineanu, zis Reorgescu. ■ Numitul a fost condamnat în a­­nul 1901 pentru un furt de 97.000 lei săvîrșit împreună cu concubina lui Maria Moldoveanu la moșia Coș­­legi, jud. Prahova în prejudiciul d-lui Costică. I. Stănescu arendaș. Furul făcînd 6-7 luni la închisoare Văcărești din eroare a fost pus în lbertate, deși fusese condamnat la 5 ani închisoare. După emis dia spus el a fost prins și apoi, înaintat arestului central din galați. CONSTANȚA) 23 Iunie. — De 2 zile, tot teritoriul Dobrogei, a fost bîntuit de furtuni îngrozi­toare, însoțite de ploi torențiale și grindină cari au cauzat pa­gube însemnate semănăturilor. In­ comun­ele Cartalu și Tersi­­chioî, piatra, a distrus , o întin­dere de 1200 hectare orz și o­­văz,­iar în Pantelimonul de Jos și Pantelimonul de Sus 2800 hec­tare orz și 1160 hectare ovăz, pă­gubind astfel pe agricultorii cu peste 150 mii de lei. Parte din acesete recolte sunt asigurate la societățile „Gene­rala“ 4 și „Dacia“ cari au trimis experți la fața locului pentru a­ evalua pagubele. Ploile torențiale de asemenea au făcut ravagii dărâmînd mul­te case de ale sătenilor. Silvgan — -----— Călăi­ dela Rucăr IOSIF I. MOLDOVEANU Faimosul­­ președinte al co­­misiunei interimare din Rucăr, numit în această funcție în a­­junul zilei pentru care era fi­xată executarea ordinului d-lui ministru de interne. Acest tră­dător al intereselor obștei ru­­cărene este acela care, la an­cheta presei, a spus că „pe ță­rani nu-i poți învăța minte de­cît cu bătaia“. Cereți la toți librarii și depo­zitarii de ziare „Revista Modei” I Capela romană din Paris închisă Ilustrația de mai sus înfăți­șează un grup de membri ai coloniei romane din Paris, ma­joritatea studenți. Clădirea din fund reprezintă localul cape­lei romane din capitala Fran­ței. Intr'una din Duminicile statori ín Paris, voind sa asis­­te la serviciul divin dein ca­pelă, au rămas ca... vițelul la poarta nouă, deoarece azi gă­sit porțile încuiate. Superiorul capelei romane, părintele Chesario Stephano, îmbolnâvindu-se, a cerut un concediu de două luni care i s'a și acordat. Nu i s'a trimis însă un înlocuitor așa în ăt capela a fost închisă pe timp de două luni. Un grup de membri ai coloniei romíne Ancheta de la Rucăr L _ JJ, procuror general Să­­ruțeanu a venit azi pen­tru prima oară la cabi­netul d-sale din ziua in care plecase la Rucăr pentru anchetarea orori­lor săvîrșite de jandarmi. Rezultatul acestei an­chete este că parchetul de Muscel a deschis acțiune publică contra sergentu­lui major de jandarmi și altor patru subalterni ai lor, pentru delictul de bă­­tae simplă, un boisg art, ’'combinat cu liíc din codul penal. !Ei vor fi judecați de ..­­udecătoria de ocol din localitate! ----------**----------­ lin nou aeroplan romînesc . D.­ Al. A. Ignătescu din Bucecea a­ adresat d-lui -ministru de război, o petițiune prin care roagă să fie delegată o comisiune de militari specialiști, asistată de d-nii Aurel Vlaicu și Brumărescu, cunoscuți­ a­­viatori, români, și care să­ îi exami­nee o invenție a d-sale care constă în­ găsirea unui nou­ principiu Pen­tru aeroplane. D. Ignătescu arată că a reușit să realizeze planul de zburat cu totul diferit de cele existente pînă în pre­zent, foarte simplu, sigur și­ ușor de mîhuit. La rezultatul acesta inventa­torul a ajuns prin studierea, acțiunea curenților aerieni asupra suprafețe­lor, forța elasticitatea aerului­, pre­cum și echilibrului în aer.­­In aceiași petițiune d. Ignătescu cere ministrului de razboiu să-i pună la dispoziție mijloacele ca să poată veni în Capitală și să-și expună in­venția în fața unor­ specialiști.­ Pentru construirea aparatului, ex­­ce­ptînd motorul, d.­ Ignătescu ,­spune că s’ar necesita o sumă foarte­ mică. Cazul suspect dela Dolhasca Din Dolhasca primim știrea că un lucrător din localitate s'a îmbol­năvit subit deunăzi, prezentînd simptomele holerei, crampe, dia­ree violentă, etc. Lucrătorul se nu­mește Raicn și lucrează la depoul gării Dolhasca. El se află acum în stare gravă. Medicul primar al județului, me­­dicul de plasă și un medic din Bur­­dujeni au sosit la fața locului. S’am luat măsuri ca să se trimită a București materiile fecale ale bol­­navului spre a fi examinate.­­-------------------­ Procesul de succesiune din Bîrlad BÂRLAD, 23 iunie.­­ Astăzi au continuat în fața tribunalului dez­baterile pentru admiterea principiu­lui intervenției primăriei­ locale în procesul pentru drepturile la succe­siunea defunctei Blanche, Lascar Cristin. Primăria era reprezentată prin d-nii - avocat. Titulescu­ și Marinescu, par­tea adversă era constituită, din d-nii, avocați Theodor Ion și Gh.­­ Vidra,­ asistați de d. Bădărău. D-nii Titulescu și Marinescu a­­nalizează­­ seriozitatea intervenției și­­ stabilesc că'există interes juridic și egal pentru admiterea intervenției. • B. Bădărău și Theodor Ion se­ o­­pun ]a admiterea , cererea „interven­­ți­ei, argumentînd că primăria n’are;­­alitatea și vocasiunea la succesiu­­­­ne. " . Tribunalul de liberînt admite inter­venția în principiu și o­ ajuncționea­­­ză cu acțiunea principalăi. Procesul în­­ schind­­ se­ va judeca la­ 29 Septembrie, — Sulf, ‘j r Grevele din Galați Greva din docuri.— Ministerul de räzboi a solicitat să ofere sprijinul.— întrunirile greviștilor. — O nouă grevă în perspectivă. ----------**---------­ GALAȚI, 23 iunie. — Greva muncitorilor de la cherestelele din docuri continuă. Antreprenorii nu vor să ac­cepte nici una din revendicările munci. Inspectorul porturilor, în ur­ma cererei exportatorilor, a in­tervenit la ministerul de R­ăz­­bală ca să pună la dispoziție soldați cu cari să se continue în­­c.rc.­.i­ c.* vaporiisi or >nn Alocuri. In afară de­ un număr de vre-o ,20 soldați de marină cari­­lucrează actualmente la 4 din vapoarele aflătoare, în docuri, mai lucrează și cîți­va marinari de pe șlepurile grecești și tur­cești­­ cari staționează în port. Muncitorii păstrează o atitu­dine pacînică și țin consfătuiri la sediul sindicatului, secția cherestelelor, din strada Vezu­­­viului ÎNTRUNIRILE GREVIȘTILOR Astăzi la­ orele 4 după amiază greviștii au ținut o mare întru­nire la sediul­­ sindicatului la care au luat parte un mare nu­măr de muncitori. întrunirea a fost prezidată, de muncitorul Paraschiv Bragoș care luînd cuvîntul a îndemnat pe muncitori să se organizeze și să lupte cu energie pentru în­făptuirea revendicărilor lor. Muncitorul Tache Stoen­escu într’o înflăcărată cuvîntare, în­deamnă deasemeni pe muncito­ri la luptă. Arată că reformele pe cari le cer acum, muncitorii sînt aceleași pe cari le-au cerut și anul trecut și­­ că dacă aceste reforme n’a­ i­ putut fi cucerite anul trecut, cu tot concursul că­„ pilătirea portului­, vina nu e de rit . a .muncitorime!' care s’a a­­­rătat atunci slabă. Ea are dato­­­­ri­a să repare astăzi gre­ala din­­ trecut. : Muncitorul., Manu Dumitru' -chiteazu­ felul munceî Ta che­­reștenlel­e­ din docuri, arată mize-' Ta muncitorilor angajați ,la a­­ceste lucrări și încheie îm­dem­­nînd pe­ muncitori să fie tari pe drepturile lor, manifestate prin cererile de astăzi, neînsemnate. ‘n raport cu munca, pe care o jepim.’ Mai vorbesc muncitorii Ion I furnică și Constantin Covaci,­­ întrunirea, s’a terminat­­ la o­­reile 7 p. m. Două nouă întruniri sînt anun­țate pentru rabi­ne la­ orele 9 di­­mineața, și 4 din amiază. . PAZA IN DOCURI O companie de soldați e me­­rea menținută în incinta docț­ilor pentru preîntâmpinarea u­­nor eventuale tulburări. O nouă grevă în pers­pectivă O altă grevă e în perspectivă a fabricii de lemne, fosta socie­­t­ate „Goetz“. Lucrătorii acestei făbrici au î­naintat direcției un memoriu c­uprinzînd următoarele reven­­d­ficări: 1) Mărirea salariilor cu 30 la su­tă; 2) Lemnele de construcție sa i se dea cu jumătate preț; 3) Lemnele de foc să li se dea. u .lo la. sută , așa cum se dau­ntreprenori­lor ; , 4) . Munca în zilele­ de respect:­i repaos să li se plătească du­ j >lu;­i 5) Ceasul de noapte pe care­ l l­ucrează actualmente muncito­­­­rii să intre în timpul de repaos; 6) înființarea unei hale pen­tru mine are ; 7) Ceasul de Luni dimineața să se plătească d­ublu ; 8) Pentru muncitorii decedați sa se dea că­ cheltuieli de înmor­­mîntare din casa de ajutor cite­­ 50 lei; 9) Familiile lucrătorilor să ai­­b­f. .dreptul la vizita doctorului și la gratuitatea medicamente­lor. Directorul fabric­ei a primit a­­cest­ memoriu cu angajamentul ca în astă­ seară să-și dea avi­zul. In caz cînd revendicările mun­citorilor nu vor fi admise, e de prevăzut o nouă grevă și la fa­brica de lemne. —Pedro. 800 SOLDAT!­I LOCUL MUN­CITORILOR CALAȚI, 23 Iunie—Ministerul de războia a d­istins, in urma interven­ției făcute de exportatori, ca un nu­măr de 801­ soldați să fie întrebuin­țați în locul muncitorilor greviști la încărcarea vapoarelor din docuri. TRATATIVELE mr.A FABRICA DE LEMNE La orele 6 și jumătate după amiazi o delegațiune a muncitorilor de la fabrica de lemne s’a prezintat direc­ției acestei fabrici pentru a primi răspunsul la memoriul cu revendi­cările muncitorilor. Directorul fabricei s’a arătat dis­pus să aprobe, din toate cererile for­mulate, numai următoarele două : Lemnele de construcție să fie date muncitorilor cu jumătate preț, iar cele de joc cu 10 la sută, așa cum se dau și antreprenorilor. O cerere capitală formulată de muncitori a fost aceea a sporirea sa­lariilor cu 30 la sută. Direcțiunea a respins această cerere, neadmițind în principiu decit sporirea șefilor după vechime. In răspunsul dat delegației, direc­­torul a maî adăogat că, cu orice ri­­sic, oricînd poate închide fabrica. Muncitorii s’au arătat nemulțu­mit de acest răspuns și mîine vor rimite o nouă delegație pentru­ con­­tinuarea tratalivelor. ARESTAREA UNUI MUNCITOR în incinta docurilor a fost arestat le căpitănia portului și înaintat la rechetului muncitorul Nicolae Mar­­iovici învinuit de instigație la gravă, Pedro -------------------------­* se­mn nebun se dă la Paris drept a­­viator roman . Citim în „Le Matin“ că a fost dus la infirmeria specială a po­­lției centrale din Paris un tî­­năr de vre-o 25 de ani, care a­­ins de alienație mintală, pre­­tindea că e aviator român. Tînărul­ se înscrisese la un mare hotel parizian sub num­e­­e de Georges Chanaz. Era foart­t­e bine îmbrăcat și avea mult lagaj, așa că tot personalul ho­­­­olului îî da cea mai mare­­ con­­s­iderație. De­oarece, însă, tînărul nu mj­­ai eș­ea din camera sa și re­­f­uza­ să i­ se aducă de­ mîncare, p ’a dus un interpret căruia Cha­­n iaz i-a spus : —- Dațî-mî pace ! Eu nu maî s­înt din lumea asta.­­ Mă­­ ocup j U pn aeroplan, care trebue sa.­r­evoluționeze lumea. Acum a D dor prin nemărginiri... J.j S’a adus un medic, care a cons­t­atat că tînărul nu-î în plinăta­­ea­ facultăților sale mintale. t Tînărul nu știe franțuzește, I Sentința de azi Aseară a intervenit ia­răși o nouă schimbare In criza sinodală. In urma tratativelor cari s’au­ făcut în după amiaza de ozi, se pare că nu va mai fi nevoe de o aminare, care era probabilă, în pro­nunțarea sentinței Sino­dului. Azi adunarea sinodală va da soluția. După cit știm, Insă, soluția de azi nu va Însem­na închiderea­­ defi­nitivă a crizei. Vor mai urma câteva zile, după care numai sentința va putea fi considerată ca întreagă și definitivă. Adaogăm la aceasta că, In tot cazul, vom avea, în puține zile, și o criză mi­tropolita­na. Asupra Împrejurărilor In care să va produce criza, nu credem oportun să in­sistăm înainte de pronun­țarea sentinței, deși le cu­noaștem. -------------------­Alegerile județene din Giurgiu — Afară de lista guvernului, în­că 7 candidaturi independente— GIURGIU, 23 Iunie. — După cum am anunțat eri la alegerile județene din orașul nostru par­­tidele liberal și conservator-de­mocrat nu vor pune candida­turi. In schimb afară de lista guvernului la colegiul I, care a fost depusă ori la tribunal, azi au fost depuse alte 7 candida­turi independente. . Iată persoanele cari candidea­ză ca independente la aceste a­­legeri, la colegiul I și cari și-au­ depus la tribunal candidaturile: Mihail Caragea, Andrei Sevas­tian,, Nicolae Tănăsescu,­ Nicu Rădulescu, Niță Popesea, Ghiță George­scu și Ioan Chesarie. De notat e faptul că dintre a­­cești 7 candidați independenți, conf.sînt conservări gircua- p-rrtați: d-niî N’.cu Rădulescu Ghiță, Georgescu D. Ghiță Georgescu­ a și trecut la demo­crați, astfel că rămîne numai d. Nicu­ Rădulescu, conservator-gu­­vernamental n­emulțumit. Miine se vor depune la tribu­nal candidaturile g­u­­erna­men­tele și cele independente pentru colegiul II județean. Idem -----------------------­ Succesele unui boxeur român in America Ziarele­­ americane „The Bulletin“, „The Call“, „The Post“, și altele, cari apar în San Francisco, vor­­besc în termeni foarte călduroși și logioși despre succesele unui bo­xeur Charlie Miller, după numele său adevărat Iosif Costa-magna, un tînăr român­ care a­­ atras atenția sumei sportive și și-a cîștigat admi­rația­­ publicului cunoscător și ama­tor din localitate, prin dibăcia și în­criminarea, ce a desfășurat în lupta cu cei mai reputați boxeuri ameri­cani. In deosebi,­ s-a remarcat că a in­trodus în arta boxului o „mișcare" au lovitură nouă, zisă „lovitura ro­­mînească" grație căreia nu dă nici dată greș și a obținut în mod stră­­ucit șamnionatul. Iată ce amănunte biografice dă ,The Post“­­despre tînărul boxeu­r: „Iosif Costamagna s’a născut în București. Tatăl său, un tăbăcar cinstit și harnic, văzînd că fiul său nu prea­ se împacă cu cartea, și dă prea mult­ de lucru constelarilor și profesorilor, prin temperamentul­­ său prea turbulent, se­­ hotărî să-l ia de a școală,și să-l inițieze în ale tăbă­­căriei, o carieră, pentru care c­elebrul nostru boxeur nu manifestă nici un pic­ de entuziasm. Atunci,tatăl său, văzîn­du-se înșelat în așteptările sale îi dădu­ mijloacele trebuitoare, plus sfatul, ca să-­șî încerce norocul aiu­rea. „Coistam­agna se an­gajă­­ pe­­ un vapor și ,după ce făcu aproape, oco­lul liniei,­ se stabili acum cinci ani la San-Francisco, preferind­­ să mun­cească în port la docuri. •„înzestrat de natură cu o putere herculană, el ridica greutăți enorme și văzîndu-l din întîmplare un bo­xeur­­ cu faimă în exercițiul func­ției sale, îl dădu sfatul­­ să se consa­­reze artei boxului“. Aceasta și făcut tînărul Costa­­magna, și în curind ajunse o cele­britate în arta boxului.­ D. IOSIF COSTAMAGNA Concursurile Academiei --------4HK------- - P­remii pentru lucrări pțase la concurs cu subiecte date . 1. PREMIILE SECȚIUNII LI­TERARE II. PREMIILE SECȚIUNII IS­TORICE 7. Premiul Alex. Ioan Cuza, de 20000 lei, se va da, în sesiu­nea generală din 1912, sau în ori­ce sesiune următoare, celei mai bune lucrări scrise în lim­ba romînă despre: „Istoria Ro­mînilor dela Aurelian pînă la fundarea Principatelor“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1911. 8. Premiul Eliade Rădulescu, de 5000 lei, se va da în sesiu­nea generală din 1912, celei mai bune lucrări scrise în limba ro­mînă despre: „Starea Principa­telor române înainte de domnii Fanarioți“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1911. 9. Premiul Năsturel, de 5000 lei, se va da, în sesiunea gene­rală din 1913, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Domniile române sub Regulamentul organic „ pînă la 1848“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1912. 10. Premiul principesa Alina Știrbei se va da în sesiunea ge­nerală din 1914, pentru cea mai bună scriere în limba romînă despre: „Principiile morale lui creștinești de cari trebue să se conducă părinții in educațiu­­nea copiilor lor“. Premiul este de 8500 lei, în care sumă se cuprind premiul autorului și cheltuelile de tipă­rire a scrierii (de minimum 30 coaie de tipar garmond) în 1000 exemplare, din cari 800 ale au­torului și 200 ale Academiei. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1913. 11. Premiul Adamachi de 5000 lei (divizibil) se va da, în sesiu­nea generală din 1914, celei mai bune lucrări scrise în lim­ba romînă despre: „Sentimen­tul religios în pop­­lația noas­tră rurală“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1913. 12. Premiul Alexandru Bodes­cu, de 1050 lei, se va da, în se­­siune generală din 1914, celei mai bune lucrări scrise în lim­ba rom­înă despre : „Revoluția din 1821 în țările noastre. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 De­cembrie 1913. 13. Marele premiu general Ioan Carp și Maria Carp, cu­ 7000 lei, se va da, în șesi­unea generală din 1915, celei mai bu­ne lucrări scrise în limba ro­mînă despre : „Istoria culturii romînești de la 1821 pînă în zi­lele noastre“. Se va arăta desvoltarea cul­turii intelectuale în toate ma­nifestările ei mai însemnate. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1914. 14. Premiul Alexandru Ioan Cuza, de 6000 lei, se va da, in sesiunea generală din 1916, ce­lei mai bune lucrări scrise In limba romînă despre : „Istoria breslelor în Principatele româ­ne“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1915. 15. Premiul Eliade Rădulescu de 5000 lei, se va da, în sesiune generală din 1916, celei mai bu­ne lucrări scrise în limba ro­mina despre : „Relațiile noastre cu Turcia de la pacea de la Chiuciuc-Cainargi pînă la pro­clamarea independenței“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1915. 16. Premiul Năsturel, de 5000 lei, se va da, în sesiune gene­rală din 1916, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre : „Administrația austri­acă în Oltenia, Banat și Tran­silvania pînă la pacea de Bel­grad“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1915. III. PREMIILE SECȚIUNII ȘTIINȚIFICE 17. Premiul Adamachi, da 5000 lei (divizibil) se va da, in seziunea generală din anul 1912 celei mai bune lucrări scrise in limba romînă asupra subiectu­lui : „Cercetări originale asupra pelagrei în vederea etiologieî și combaterea boalei”. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1911. 18. Premiul Lazăr, de 5000 lei, se va da, în sesiunea gene­rală din 1913, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre : „Starea țăranului ro­mân din punctul de vedere an­tropologic, biologic și patolo­gic“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1912. 1 P­emini Neuschotz, de­­ 000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1913, celei mai mi­ne lucrări scrise în limba ro­mina despre : „Cromatica popo­rului român, adică : modul de a vopsi (boi) țesăturile de lîhâ mătase, bumbac, ect„ precum“ și pieile, lemnele, casele, ouăle de Paști, sub­manurile­­ sau sub­stanțele alimentare“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă în 31 Decem­brie 1912. 20. Premiul Năsturel, de 5000 lei, se va da, în sesiunea gene­rală din 1914, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă cuprinzînd : „Studiul liniarilor din Romînia, ca propagatori ai malariei, și cercetarea mijloa­celor practice pentru stingerea acestei boale“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1913. ,­. 21. Premiul Adamachi, de 5000 lei (divizibil) se va da, in seziunea generală din anul 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă cuprin­­zînd : „Studiul chimic al lihni­telor indigene și aplicațiumile lor în industrie“. Termenul prezentării manus­­cr­iptelo­r este pînă la 31 Decem­­­brie 1914. 22. Premiul Lazăr, de 5000 lei, se va da, în sesiunea gene­rală din 1915, celei mai bune lucrări scrise in limba romînă despre : „Politica agrară a Ro­­mînieî și înrîurirea ce ea a a­­vut asupra stării economice și sociale a poporațiunii rurale“. Termenul prezentării manus­criptelor­ este pînă la 31 Decem­brie 1914. IV. COMISIUNI SPECIALE 23. Marele Premiu militar ge­neral Ioan Carp și Maria Carsș, de 7000 lei, se va da, în seziu­­nea generală din 1912, celei mai bune lucrări scrise în limba ro­mînă asupra subiectului : „Cum a fost și ce a fost armata pen­tru națiunea roman­ă de la co­lonizarea Daciei și pînă la des­ființarea oștirilor pămîntene”. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1911. 24. Premiul Dacia-Romînia se va da, în sesiunea generală din 1912, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre : „Istoria contractului de asigu­rare și în special a introducerii lui în­­ Romînia”. Deosebirea în­tre asigurările cu primă și asi­gurările mutuale. Avantajele a­­sigurărilor contra daunelor e­­lementare în țările unde agri­cultura este principalul izvor de bogăție. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1911. -------------------------­ 1. Premiul Năsturel, de 5.000 lei, se va da, în sesiunea gene­rală din 1912, celei mai bune lucrări scrise în limba romina despre: „Inrîuririle curentelor străine în evoluțiunea limbii și literaturii române în secolul XIX“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1911. 2. Premiul Adamachi, de &000 lei (divizibil), se va da, în se­siunea generală din 1913, celei mai bune lucrări scrise în lim­­ba romînă despre: „Studiu des­pre superstițiile poporului ro­mân în asemănare cu ale altor popoare vechi și noul”. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1913. 3. Premiul Eliade Rădulescu, de 5000 lei, se va da, în sesiu­nea generală din 1914, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Arta religioa­să și arta casnică la Romîni­a cu excluderea arhitecturii Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1913. 4. Premiul Năsturel, de 5000 lei se va da, în sesiunea gene­rală din 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Sufixele de formare a cuvintelor în limba româneas­că, studiate din punctul de ve­dere al formei, al sensului și al originii lor“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1914. 5. Premiul Neuschotz, de 2000 lei, se va da, în sesiunea gene­rală din 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Cari industrii casnice țărănești ale Romînilor s’ar pu­tea încuraja și perfecționa, și prin ce mijloace?“ Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­­brie 1914. 6. Premiul Adamachi, de 5000 lei (divizibil), se va da, în se­siune generală din 1916, celei mai bune lucrări scrise în lim­ba romînă despre: „Studiu a­supra formațiunii numelor de familie la Români“. Termenul prezentării manus­criptelor este pînă la 31 Decem­brie 1915. Copil maltratat " de un ofițer “ -«Jichelarea cazului . CRAIOVA, 23 Iunie. — Azi a început parchetul, în unire cu reprezentantul parchetului mi­litar, cercetările în afacerea pă­­tăei suferită de copilul Cons­tantin Disteanu din partea d-lui locotenent Cartianu. Azi s’au primit la parchet ac­tele cercetărilor făcute de po­liție în această afacere.—Xaas ——M~—­

Next