Dimineaţa, iunie 1911 (Anul 8, nr. 2598-2629)
1911-06-25 / nr. 2624
y 4- Inni VIII.—No. 2624 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevicl, Í A—Telefon 3/4 Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 Sîmbătă 25 Iani V iol! DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Axt am Lei 20. 3 luni 6 luni Lei 11.— _ ______ Le 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONs Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitala „ 14 10 „ „ Provincia „ 14/99 Străinătatea „ 12 40 n 9* W« ir ■ — .• .......■ ■ [UNK] [UNK]^^^p^^a||»|^^p|Jy^YYVTiV>V>VinAf>flAfVlJVlflHrjVV ViruVini*irut UTTJTTirtrrti*rti*rtrti"r’,*lrti*rth*i"i*"i**l*l*i........................................................................................................................................................................................... APARE IN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA E==^®^' Tristă constatare — în chestiunea ororilor dela Rucăr — ——**------ Reziltatul scandalos al anchetei oficille dela Rucăr, se cunoaște: Patru jandarmi, din ceața bandiților de codru cari au torturat, țăranii, au fost dați în judecată pentru bătaie simplă. Nici nu se putea ceva mai adorabil decil rezultatul anchetei acesteia, în care se oglindește de minune mentalitatea tuturor celor chemați să conducă, rînd pe rînd țara noastră. Două sute de țărani au fost bătute pînă la sînge, schingiuiți și torturați sub ochii reprezentanților autoritătei superioare; neomeniile acestea s’au săvîrșit în așa împrejurări încît să fie bine văzute de către totî cei ce vor să vadă cinstit scenele sălbatice de la Rucăr. Presa a denunțat sălbătecia necunoscută pînă acum a jandarmilor rurali, s’au făcut anchete în cursul cărora depozițiunile au fost unanime întru dovedirea complectei vinovații a călăilor de la sate și toate acestea, pentru a se ajunge la rezultatul ridicol al anchetei speciale. Dacă e discutabilă sau nu ancheta noastră, e chestiune de bun simt ca ea să fie judecată așa cum se cuvine. Nu mai vorbim de dreptate, pentru că numai de dreptate nu poate fi vorba, cînd, după ororile de la Rucăr, întreaga răspundere se aruncă doar asupra celor patru jandarmi dați în judecată, și cari, în cele din urmă, toți au făcut decît să execute orbește ordinele ce li srau dat. v............... 1 . Și dacă rezultatul anchetei e surprinzător, nu mai puțin surprinzător lucru este că, în țara aceasta, din cele treizeci și doua barouri de avocați, nu s’au găsit măcar zece avocați, cari să ia apărarea nenorocitelor victime de la Rucăr. ■Pentru demnitatea și prestigiul corpului de avocați, era de dorit să se formeze un comitet, care strissemiâr celor <2 A ,sus o anchetă nepărtinitoare. Era un gest frumos, care, dacă, în cazul cel mai rău, nu ar fi asigurat o anchetă imparțială, putea servi la ceva și mai bun. Pe cale de acțiune directă se putea chema la răspundere în fața justiției comandantul jandarmilor, primarul, prefectul și chiar ministrul de interne, pentru ca judecătorii să aleagă, dintre toți aceștia, pe adevărații vinovați, datori să dea seamă de toată grozăvia sălbăticiilor săvîrșite. Și, atunci, în loc să se ajungă la darea în judecată a unor jandarmi, cari, dacă nu vor fi achitați, vor fi condamnați la cel mult cinci lei amendă, rezultatul ar fi fost altul. Nenorociții aceia de săteni ar fi avut cel puțin mîngîierea de a fi fost răzbunați cu dreptate. Așa ar fi fost frumos, așa ar fi fost drept și, mai ales, așa ar fi fost omenesc procedeul din partea corpului nostru de avocați. Intelectualitatea tarei aceștia a tăcut, însă, în fața ororilor săvîrșite, ca și cum procedeul jandarmilor de la Rucăr ar fi fost procedeul cel mai civilizat cu putință. Nu s’a ridicat unul, unul singur, ca să ia, din proprie inițiativă, apărarea celor două sute de la Rucăr. Nu facem din aceasta nici o învinuire nimănui,ci ne mulțumim cu o tristă constatare, pe care oamenii imparțiali vor avea s’o aprecieze și s’o judece. Adăogăm, însă, că, într’o altă țară, — într’o țară civilizată, bineînțeles, — lucrurile s’ar fi petrecut altfel, alta era să fie și atitudinea corpului de avocați. Și era să fie alta, în împrejurări identice, atitudinea corpului de avocați, pentru că, după presă, aceștia erau cei mai indicați să se ridice în înfiorători ai unor asemenea sălbăticii. Dacă nu avem să indicăm avocaților noștri aceia ce au refăcut, ne credem, totuși, în drept să ne spunem părerile amurit și cinstit, chiar dacă, prin întîmplare, aceasta ar puea să nemulțumească pe unii sau să jignească pe alții. După cum avocații au fost în tren , .ul ior sa nu facă un gest, pe care noi l’am fi dorit, tot așa ii noi sîntem în dreptul nostu să arătăm, aceia ce socotim ;ă ar fi fost necesar. E o chestiune de foaite simplă judecată, la priceperea și ■ntelesul tuturor. ALEX. MAVRODI Accidentul din Marile luiîuni portul Brăila din Dobrogea UN MUNCITOR ÎNECAT IN DUNĂRE BRAILA, 23 Iunie. — Azi dimineață la orele 11 un muncitor anume ■ Nicolae Răducan pe cînd lucra la, încărcarea cherestelelor pe vaporul „Budapest“ al societăței „Atlantica“ acostat act în port a căzut în apă de pe schela vasului și s’a înlocuit. Tovarășii săi de muncă ajutati de cîțiva barcagii abia după o oră și jumătate au reușit să pescuiască cadavrul înecatului care a fost transportat la morgă. Nicolae Răducan care era în vîrstă de vre-o 23 ani, e originar din comuna Bulzești, județul Dolj. , Din cercetările autorităților s’a stabilit că defunctul era epileptic, iar accidentul, în care ți-a pierdut viața, se datorește unui acces al acestei boale care l’a surprins în momentul cînd urca schela vaporului.—Verno. Burse vacante la azilul Elena Doamna La școala primară și profesională de la azilul „Elena Doamna" din București,, sînt vacante 38 de locuri. Spre a putea fi primite, candidatele treime, să fie: orfane, provenite din asistența publică, sau orfane de tată și de mamă, și lipsite cu totul de mijloace, sau orfane de tată și sărace. Elevele vor fi primite fără concurs în baza actului de spaupertate. v T4 Cererile trebuesc adrestite cel mai tîrziu pînă la 20 August. ---------K--------- Arestarea unui noi Agenții direcțiunea poliției siguranței au reușit să aresteze un tren spre Brăila pe Costache Dumitru, zis Constantin Badea Florea, zis Gaman, zis Moldoveanu, zis Bollintineanu, zis Reorgescu. ■ Numitul a fost condamnat în anul 1901 pentru un furt de 97.000 lei săvîrșit împreună cu concubina lui Maria Moldoveanu la moșia Coșlegi, jud. Prahova în prejudiciul d-lui Costică. I. Stănescu arendaș. Furul făcînd 6-7 luni la închisoare Văcărești din eroare a fost pus în lbertate, deși fusese condamnat la 5 ani închisoare. După emis dia spus el a fost prins și apoi, înaintat arestului central din galați. CONSTANȚA) 23 Iunie. — De 2 zile, tot teritoriul Dobrogei, a fost bîntuit de furtuni îngrozitoare, însoțite de ploi torențiale și grindină cari au cauzat pagube însemnate semănăturilor. In comunele Cartalu și Tersichioî, piatra, a distrus , o întindere de 1200 hectare orz și ovăz,iar în Pantelimonul de Jos și Pantelimonul de Sus 2800 hectare orz și 1160 hectare ovăz, păgubind astfel pe agricultorii cu peste 150 mii de lei. Parte din acesete recolte sunt asigurate la societățile „Generala“ 4 și „Dacia“ cari au trimis experți la fața locului pentru a evalua pagubele. Ploile torențiale de asemenea au făcut ravagii dărâmînd multe case de ale sătenilor. Silvgan — -----— Călăi dela Rucăr IOSIF I. MOLDOVEANU Faimosul președinte al comisiunei interimare din Rucăr, numit în această funcție în ajunul zilei pentru care era fixată executarea ordinului d-lui ministru de interne. Acest trădător al intereselor obștei rucărene este acela care, la ancheta presei, a spus că „pe țărani nu-i poți învăța minte decît cu bătaia“. Cereți la toți librarii și depozitarii de ziare „Revista Modei” I Capela romană din Paris închisă Ilustrația de mai sus înfățișează un grup de membri ai coloniei romane din Paris, majoritatea studenți. Clădirea din fund reprezintă localul capelei romane din capitala Franței. Intr'una din Duminicile statori ín Paris, voind sa asiste la serviciul divin dein capelă, au rămas ca... vițelul la poarta nouă, deoarece azi găsit porțile încuiate. Superiorul capelei romane, părintele Chesario Stephano, îmbolnâvindu-se, a cerut un concediu de două luni care i s'a și acordat. Nu i s'a trimis însă un înlocuitor așa în ăt capela a fost închisă pe timp de două luni. Un grup de membri ai coloniei romíne Ancheta de la Rucăr L _ JJ, procuror general Săruțeanu a venit azi pentru prima oară la cabinetul d-sale din ziua in care plecase la Rucăr pentru anchetarea ororilor săvîrșite de jandarmi. Rezultatul acestei anchete este că parchetul de Muscel a deschis acțiune publică contra sergentului major de jandarmi și altor patru subalterni ai lor, pentru delictul de bătae simplă, un boisg art, ’'combinat cu liíc din codul penal. !Ei vor fi judecați de ..udecătoria de ocol din localitate! ----------**---------- lin nou aeroplan romînesc . D. Al. A. Ignătescu din Bucecea a adresat d-lui -ministru de război, o petițiune prin care roagă să fie delegată o comisiune de militari specialiști, asistată de d-nii Aurel Vlaicu și Brumărescu, cunoscuți aviatori, români, și care să îi examinee o invenție a d-sale care constă în găsirea unui nou principiu Pentru aeroplane. D. Ignătescu arată că a reușit să realizeze planul de zburat cu totul diferit de cele existente pînă în prezent, foarte simplu, sigur și ușor de mîhuit. La rezultatul acesta inventatorul a ajuns prin studierea, acțiunea curenților aerieni asupra suprafețelor, forța elasticitatea aerului, precum și echilibrului în aer.In aceiași petițiune d. Ignătescu cere ministrului de razboiu să-i pună la dispoziție mijloacele ca să poată veni în Capitală și să-și expună invenția în fața unor specialiști. Pentru construirea aparatului, exceptînd motorul, d. Ignătescu ,spune că s’ar necesita o sumă foarte mică. Cazul suspect dela Dolhasca Din Dolhasca primim știrea că un lucrător din localitate s'a îmbolnăvit subit deunăzi, prezentînd simptomele holerei, crampe, diaree violentă, etc. Lucrătorul se numește Raicn și lucrează la depoul gării Dolhasca. El se află acum în stare gravă. Medicul primar al județului, medicul de plasă și un medic din Burdujeni au sosit la fața locului. S’am luat măsuri ca să se trimită a București materiile fecale ale bolnavului spre a fi examinate.------------------- Procesul de succesiune din Bîrlad BÂRLAD, 23 iunie. Astăzi au continuat în fața tribunalului dezbaterile pentru admiterea principiului intervenției primăriei locale în procesul pentru drepturile la succesiunea defunctei Blanche, Lascar Cristin. Primăria era reprezentată prin d-nii - avocat. Titulescu și Marinescu, partea adversă era constituită, din d-nii, avocați Theodor Ion și Gh. Vidra, asistați de d. Bădărău. D-nii Titulescu și Marinescu analizează seriozitatea intervenției și stabilesc că'există interes juridic și egal pentru admiterea intervenției. • B. Bădărău și Theodor Ion se opun ]a admiterea , cererea „intervenției, argumentînd că primăria n’are;alitatea și vocasiunea la succesiune. " . Tribunalul de liberînt admite intervenția în principiu și o ajuncționează cu acțiunea principalăi. Procesul în schind se va judeca la 29 Septembrie, — Sulf, ‘j r Grevele din Galați Greva din docuri.— Ministerul de räzboi a solicitat să ofere sprijinul.— întrunirile greviștilor. — O nouă grevă în perspectivă. ----------**--------- GALAȚI, 23 iunie. — Greva muncitorilor de la cherestelele din docuri continuă. Antreprenorii nu vor să accepte nici una din revendicările munci. Inspectorul porturilor, în urma cererei exportatorilor, a intervenit la ministerul de Răzbală ca să pună la dispoziție soldați cu cari să se continue înc.rc..i c.* vaporiisi or >nn Alocuri. In afară de un număr de vre-o ,20 soldați de marină carilucrează actualmente la 4 din vapoarele aflătoare, în docuri, mai lucrează și cîțiva marinari de pe șlepurile grecești și turcești cari staționează în port. Muncitorii păstrează o atitudine pacînică și țin consfătuiri la sediul sindicatului, secția cherestelelor, din strada Vezuviului ÎNTRUNIRILE GREVIȘTILOR Astăzi la orele 4 după amiază greviștii au ținut o mare întrunire la sediul sindicatului la care au luat parte un mare număr de muncitori. întrunirea a fost prezidată, de muncitorul Paraschiv Bragoș care luînd cuvîntul a îndemnat pe muncitori să se organizeze și să lupte cu energie pentru înfăptuirea revendicărilor lor. Muncitorul Tache Stoenescu într’o înflăcărată cuvîntare, îndeamnă deasemeni pe muncitori la luptă. Arată că reformele pe cari le cer acum, muncitorii sînt aceleași pe cari le-au cerut și anul trecut și că dacă aceste reforme n’a i putut fi cucerite anul trecut, cu tot concursul că„ pilătirea portului, vina nu e de rit . a .muncitorime!' care s’a arătat atunci slabă. Ea are datoria să repare astăzi greala din trecut. : Muncitorul., Manu Dumitru' -chiteazu felul munceî Ta chereștenlele din docuri, arată mize-' Ta muncitorilor angajați ,la aceste lucrări și încheie îmdemnînd pe muncitori să fie tari pe drepturile lor, manifestate prin cererile de astăzi, neînsemnate. ‘n raport cu munca, pe care o jepim.’ Mai vorbesc muncitorii Ion I furnică și Constantin Covaci, întrunirea, s’a terminat la oreile 7 p. m. Două nouă întruniri sînt anunțate pentru rabine la orele 9 dimineața, și 4 din amiază. . PAZA IN DOCURI O companie de soldați e merea menținută în incinta docților pentru preîntâmpinarea unor eventuale tulburări. O nouă grevă în perspectivă O altă grevă e în perspectivă a fabricii de lemne, fosta societate „Goetz“. Lucrătorii acestei făbrici au înaintat direcției un memoriu cuprinzînd următoarele revendficări: 1) Mărirea salariilor cu 30 la sută; 2) Lemnele de construcție sa i se dea cu jumătate preț; 3) Lemnele de foc să li se dea. u .lo la. sută , așa cum se dauntreprenorilor ; , 4) . Munca în zilele de respect:i repaos să li se plătească du j >lu;i 5) Ceasul de noapte pe care l lucrează actualmente muncitorii să intre în timpul de repaos; 6) înființarea unei hale pentru mine are ; 7) Ceasul de Luni dimineața să se plătească dublu ; 8) Pentru muncitorii decedați sa se dea că cheltuieli de înmormîntare din casa de ajutor cite 50 lei; 9) Familiile lucrătorilor să aibf. .dreptul la vizita doctorului și la gratuitatea medicamentelor. Directorul fabricei a primit acest memoriu cu angajamentul ca în astă seară să-și dea avizul. In caz cînd revendicările muncitorilor nu vor fi admise, e de prevăzut o nouă grevă și la fabrica de lemne. —Pedro. 800 SOLDAT!I LOCUL MUNCITORILOR CALAȚI, 23 Iunie—Ministerul de războia a distins, in urma intervenției făcute de exportatori, ca un număr de 801 soldați să fie întrebuințați în locul muncitorilor greviști la încărcarea vapoarelor din docuri. TRATATIVELE mr.A FABRICA DE LEMNE La orele 6 și jumătate după amiazi o delegațiune a muncitorilor de la fabrica de lemne s’a prezintat direcției acestei fabrici pentru a primi răspunsul la memoriul cu revendicările muncitorilor. Directorul fabricei s’a arătat dispus să aprobe, din toate cererile formulate, numai următoarele două : Lemnele de construcție să fie date muncitorilor cu jumătate preț, iar cele de joc cu 10 la sută, așa cum se dau și antreprenorilor. O cerere capitală formulată de muncitori a fost aceea a sporirea salariilor cu 30 la sută. Direcțiunea a respins această cerere, neadmițind în principiu decit sporirea șefilor după vechime. In răspunsul dat delegației, directorul a maî adăogat că, cu orice risic, oricînd poate închide fabrica. Muncitorii s’au arătat nemulțumit de acest răspuns și mîine vor rimite o nouă delegație pentru continuarea tratalivelor. ARESTAREA UNUI MUNCITOR în incinta docurilor a fost arestat le căpitănia portului și înaintat la rechetului muncitorul Nicolae Mariovici învinuit de instigație la gravă, Pedro -------------------------* semn nebun se dă la Paris drept aviator roman . Citim în „Le Matin“ că a fost dus la infirmeria specială a polției centrale din Paris un tînăr de vre-o 25 de ani, care ains de alienație mintală, pretindea că e aviator român. Tînărul se înscrisese la un mare hotel parizian sub numee de Georges Chanaz. Era foartte bine îmbrăcat și avea mult lagaj, așa că tot personalul hoolului îî da cea mai mare considerație. Deoarece, însă, tînărul nu mjai eșea din camera sa și refuza să i se aducă de mîncare, p ’a dus un interpret căruia Chan iaz i-a spus : —- Dațî-mî pace ! Eu nu maî sînt din lumea asta. Mă ocup j U pn aeroplan, care trebue sa.revoluționeze lumea. Acum a D dor prin nemărginiri... J.j S’a adus un medic, care a constatat că tînărul nu-î în plinătaea facultăților sale mintale. t Tînărul nu știe franțuzește, I Sentința de azi Aseară a intervenit iarăși o nouă schimbare In criza sinodală. In urma tratativelor cari s’au făcut în după amiaza de ozi, se pare că nu va mai fi nevoe de o aminare, care era probabilă, în pronunțarea sentinței Sinodului. Azi adunarea sinodală va da soluția. După cit știm, Insă, soluția de azi nu va Însemna închiderea definitivă a crizei. Vor mai urma câteva zile, după care numai sentința va putea fi considerată ca întreagă și definitivă. Adaogăm la aceasta că, In tot cazul, vom avea, în puține zile, și o criză mitropolitana. Asupra Împrejurărilor In care să va produce criza, nu credem oportun să insistăm înainte de pronunțarea sentinței, deși le cunoaștem. -------------------Alegerile județene din Giurgiu — Afară de lista guvernului, încă 7 candidaturi independente— GIURGIU, 23 Iunie. — După cum am anunțat eri la alegerile județene din orașul nostru partidele liberal și conservator-democrat nu vor pune candidaturi. In schimb afară de lista guvernului la colegiul I, care a fost depusă ori la tribunal, azi au fost depuse alte 7 candidaturi independente. . Iată persoanele cari candidează ca independente la aceste alegeri, la colegiul I și cari și-au depus la tribunal candidaturile: Mihail Caragea, Andrei Sevastian,, Nicolae Tănăsescu, Nicu Rădulescu, Niță Popesea, Ghiță Georgescu și Ioan Chesarie. De notat e faptul că dintre acești 7 candidați independenți, conf.sînt conservări gircua- p-rrtați: d-niî N’.cu Rădulescu Ghiță, Georgescu D. Ghiță Georgescu a și trecut la democrați, astfel că rămîne numai d. Nicu Rădulescu, conservator-guvernamental nemulțumit. Miine se vor depune la tribunal candidaturile guernamentele și cele independente pentru colegiul II județean. Idem ----------------------- Succesele unui boxeur român in America Ziarele americane „The Bulletin“, „The Call“, „The Post“, și altele, cari apar în San Francisco, vorbesc în termeni foarte călduroși și logioși despre succesele unui boxeur Charlie Miller, după numele său adevărat Iosif Costa-magna, un tînăr român care a atras atenția sumei sportive și și-a cîștigat admirația publicului cunoscător și amator din localitate, prin dibăcia și încriminarea, ce a desfășurat în lupta cu cei mai reputați boxeuri americani. In deosebi, s-a remarcat că a introdus în arta boxului o „mișcare" au lovitură nouă, zisă „lovitura romînească" grație căreia nu dă nici dată greș și a obținut în mod străucit șamnionatul. Iată ce amănunte biografice dă ,The Post“despre tînărul boxeur: „Iosif Costamagna s’a născut în București. Tatăl său, un tăbăcar cinstit și harnic, văzînd că fiul său nu prea se împacă cu cartea, și dă prea mult de lucru constelarilor și profesorilor, prin temperamentul său prea turbulent, se hotărî să-l ia de a școală,și să-l inițieze în ale tăbăcăriei, o carieră, pentru care celebrul nostru boxeur nu manifestă nici un pic de entuziasm. Atunci,tatăl său, văzîndu-se înșelat în așteptările sale îi dădu mijloacele trebuitoare, plus sfatul, ca să-șî încerce norocul aiurea. „Coistamagna se angajă pe un vapor și ,după ce făcu aproape, ocolul liniei, se stabili acum cinci ani la San-Francisco, preferind să muncească în port la docuri. •„înzestrat de natură cu o putere herculană, el ridica greutăți enorme și văzîndu-l din întîmplare un boxeur cu faimă în exercițiul funcției sale, îl dădu sfatul să se consareze artei boxului“. Aceasta și făcut tînărul Costamagna, și în curind ajunse o celebritate în arta boxului. D. IOSIF COSTAMAGNA Concursurile Academiei --------4HK------- - Premii pentru lucrări pțase la concurs cu subiecte date . 1. PREMIILE SECȚIUNII LITERARE II. PREMIILE SECȚIUNII ISTORICE 7. Premiul Alex. Ioan Cuza, de 20000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1912, sau în orice sesiune următoare, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Istoria Romînilor dela Aurelian pînă la fundarea Principatelor“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1911. 8. Premiul Eliade Rădulescu, de 5000 lei, se va da în sesiunea generală din 1912, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Starea Principatelor române înainte de domnii Fanarioți“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1911. 9. Premiul Năsturel, de 5000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1913, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Domniile române sub Regulamentul organic „ pînă la 1848“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1912. 10. Premiul principesa Alina Știrbei se va da în sesiunea generală din 1914, pentru cea mai bună scriere în limba romînă despre: „Principiile morale lui creștinești de cari trebue să se conducă părinții in educațiunea copiilor lor“. Premiul este de 8500 lei, în care sumă se cuprind premiul autorului și cheltuelile de tipărire a scrierii (de minimum 30 coaie de tipar garmond) în 1000 exemplare, din cari 800 ale autorului și 200 ale Academiei. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1913. 11. Premiul Adamachi de 5000 lei (divizibil) se va da, în sesiunea generală din 1914, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Sentimentul religios în poplația noastră rurală“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1913. 12. Premiul Alexandru Bodescu, de 1050 lei, se va da, în sesiune generală din 1914, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre : „Revoluția din 1821 în țările noastre. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1913. 13. Marele premiu general Ioan Carp și Maria Carp, cu 7000 lei, se va da, în șesiunea generală din 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre : „Istoria culturii romînești de la 1821 pînă în zilele noastre“. Se va arăta desvoltarea culturii intelectuale în toate manifestările ei mai însemnate. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1914. 14. Premiul Alexandru Ioan Cuza, de 6000 lei, se va da, in sesiunea generală din 1916, celei mai bune lucrări scrise In limba romînă despre : „Istoria breslelor în Principatele române“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1915. 15. Premiul Eliade Rădulescu de 5000 lei, se va da, în sesiune generală din 1916, celei mai bune lucrări scrise în limba romina despre : „Relațiile noastre cu Turcia de la pacea de la Chiuciuc-Cainargi pînă la proclamarea independenței“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1915. 16. Premiul Năsturel, de 5000 lei, se va da, în sesiune generală din 1916, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre : „Administrația austriacă în Oltenia, Banat și Transilvania pînă la pacea de Belgrad“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1915. III. PREMIILE SECȚIUNII ȘTIINȚIFICE 17. Premiul Adamachi, da 5000 lei (divizibil) se va da, in seziunea generală din anul 1912 celei mai bune lucrări scrise in limba romînă asupra subiectului : „Cercetări originale asupra pelagrei în vederea etiologieî și combaterea boalei”. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1911. 18. Premiul Lazăr, de 5000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1913, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre : „Starea țăranului român din punctul de vedere antropologic, biologic și patologic“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1912. 1 Pemini Neuschotz, de 000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1913, celei mai mine lucrări scrise în limba romina despre : „Cromatica poporului român, adică : modul de a vopsi (boi) țesăturile de lîhâ mătase, bumbac, ect„ precum“ și pieile, lemnele, casele, ouăle de Paști, submanurile sau substanțele alimentare“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă în 31 Decembrie 1912. 20. Premiul Năsturel, de 5000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1914, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă cuprinzînd : „Studiul liniarilor din Romînia, ca propagatori ai malariei, și cercetarea mijloacelor practice pentru stingerea acestei boale“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1913. ,. 21. Premiul Adamachi, de 5000 lei (divizibil) se va da, in seziunea generală din anul 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă cuprinzînd : „Studiul chimic al lihnitelor indigene și aplicațiumile lor în industrie“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1914. 22. Premiul Lazăr, de 5000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1915, celei mai bune lucrări scrise in limba romînă despre : „Politica agrară a Romînieî și înrîurirea ce ea a avut asupra stării economice și sociale a poporațiunii rurale“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1914. IV. COMISIUNI SPECIALE 23. Marele Premiu militar general Ioan Carp și Maria Carsș, de 7000 lei, se va da, în seziunea generală din 1912, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă asupra subiectului : „Cum a fost și ce a fost armata pentru națiunea romană de la colonizarea Daciei și pînă la desființarea oștirilor pămîntene”. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1911. 24. Premiul Dacia-Romînia se va da, în sesiunea generală din 1912, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre : „Istoria contractului de asigurare și în special a introducerii lui în Romînia”. Deosebirea între asigurările cu primă și asigurările mutuale. Avantajele asigurărilor contra daunelor elementare în țările unde agricultura este principalul izvor de bogăție. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1911. ------------------------- 1. Premiul Năsturel, de 5.000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1912, celei mai bune lucrări scrise în limba romina despre: „Inrîuririle curentelor străine în evoluțiunea limbii și literaturii române în secolul XIX“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1911. 2. Premiul Adamachi, de &000 lei (divizibil), se va da, în sesiunea generală din 1913, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Studiu despre superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și noul”. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1913. 3. Premiul Eliade Rădulescu, de 5000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1914, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Arta religioasă și arta casnică la Romînia cu excluderea arhitecturii Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1913. 4. Premiul Năsturel, de 5000 lei se va da, în sesiunea generală din 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Sufixele de formare a cuvintelor în limba românească, studiate din punctul de vedere al formei, al sensului și al originii lor“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1914. 5. Premiul Neuschotz, de 2000 lei, se va da, în sesiunea generală din 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Cari industrii casnice țărănești ale Romînilor s’ar putea încuraja și perfecționa, și prin ce mijloace?“ Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1914. 6. Premiul Adamachi, de 5000 lei (divizibil), se va da, în sesiune generală din 1916, celei mai bune lucrări scrise în limba romînă despre: „Studiu asupra formațiunii numelor de familie la Români“. Termenul prezentării manuscriptelor este pînă la 31 Decembrie 1915. Copil maltratat " de un ofițer “ -«Jichelarea cazului . CRAIOVA, 23 Iunie. — Azi a început parchetul, în unire cu reprezentantul parchetului militar, cercetările în afacerea pătăei suferită de copilul Constantin Disteanu din partea d-lui locotenent Cartianu. Azi s’au primit la parchet actele cercetărilor făcute de poliție în această afacere.—Xaas ——M~—