Dimineaţa, iunie 1911 (Anul 8, nr. 2598-2629)
1911-06-10 / nr. 2609
Un bandit-călugări Cititorii noștri cunosc cite-va ! După citva timp însă, pentru din isprăvile vestitului bandit I a adeveri proverbul că „lupul Codan care s’a făcut și călugări părul își schimbă dar năravul la mănăstirea Goroveț din jude I ba“, .Codan a plecat din mănăștul Dorohoiu, | tire săvîrșind mai multe escrocherii, îmbrăcat fiind cu rasa de călugăr. Ilustrațiunea de mai sus reprezintă pe bandit și mănăstirea Goroveî. Anul VIII.—No. 2609 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici. 13__Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST.UINLE Abonamente cu premii: Anu Lei 30.— 1 6 Iunn Lei 11.— 3 luni ... Le Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala’ Provincia 14/99 n „ Străinătatea „ 12/40 ^wyvww WWW/WWW WW WWWWl W W W W WWWWI W W W W W W W W W W W WWW WWWWM W WM W W WWW/WWWWWW WywwAV W WWWyvw WV WW W W WWWWWWWI APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Vineri IO fonie înH 0 vins... sincera cunoașteți, desigur, mulți oameni de treabă dar slabi de înger și cari sînt conștienți de această slăbiciune a lor Se găsește cîte unul care, știindu-se cheltuitor, risipitor, vă dă, într’o împrejurare oarecare, să-i păstrați portmoneul, rugîndu-vă cu multă sinceritate: — Să nu mi-1 dai cînd ți l’oi cere. Oricît voi insista, să nu mi-1 dai! Acum citiți și informația care urmează , e delicioasă!„ Eri s’a citit înaintea frontului, ofițerilor din toate garnizoanele, un ordin al ministrului de războiu în care arată că de azi înainte toate mutările de ofițeri se fac numai pe cale erarhică. Dacă însă o mutare de ofițeri va veni direct de la minister, atunci comandantul să știe că a venit prin intervenții iar ca pedeapsă să scrie în memoriul ofițerului de careva fi vorba: „MUTAT PRIN INTERVENȚIE”. Așadar, însuși ministrul de război îi spune : mutările se vor face de azi înainte numai pe cale erarhică. înțelegeți ? "Numai pe această cale. Cei cari vor urma această filieră vor respecta și regulamentele și ordinele și disciplina. Aceia vor fi buni militari. DACA însă o mutare va veni direct de la minister atunci comandantul să știe că a venit prin intervenții. O mai naivă și mai sinceră mărturisire de slăbiciune nici că se putea. Și această mărturisire vine din partea ministrului de războiu, care ar trebui să fie ministrul energiei drepte și a tăriei de caracter! * Mărturisirea aceasta e o dovadă dată în mod public, pe față, că intervențiile în armată — ca și pretutindeni de altfel — sunt așa de numeroase, așa de inzistente și de puternice, încit oricîtă bună-voință ai avea, nu tie poți scăpa de ele, nu ești în stare să le ții piept. Și nu se putea ceva mai ridicol dar și mai trist în același timp ca spectacolul pe care-l dă un ministru care vine și spune în mod public că el, în primul rînd, nu va fi în stare să respecte ordinele pe cari le emite ! Căci dacă ministrul face mutările, stă în mina lui —nu-i așa?— să nu le facă decit așa cum crede ca e bine să le facă, pe cale erarhică. De ce deci acel delicios DACA care sfărîmă ordinul ministrului, căci mărturisește că rămine încă liberă, vecinie liberă, și cealaltă cale a intervențiilor? Totuși, oricât e de ușor să scoți în evidență ridicolul unui asemenea ordin, el nu e mai puțin concepția unui om care cunoaște foarte bine o stare de lucruri și care nu voește să-și facă prea multe iluziuni. La noi se fac toate prin protecții de tot felul — da, de tot felul! — prin rugăminți și umiliri, dar, mai cu seamă, prin factorul cel mai puternic și mai determinant, care rămîne tot legăturile și interesele politice. Cine se poate sustrage acestei rețele care s’a întins asupra întregei țări, strîngînd-o tot mai mult, aproape înăbușind-o? Nimeni, și, desigur, nici autorul ordinului de care vorbim aci. I * Dar ordinul acesta mai are și un sfîrșit foarte interesant. D. ministru de războiu, sincer și de bună credință, vrea să ia o măsură bună, dreaptă. Știe însă a priori că n’o va putea aduce la îndeplinire, întreagă și fără șovăire. Și atunci slăbiciunea pe care și-o recunoaște izbucnește. Cel puțin acei cari au tras foloase de pe urma acestei slăbiciuni, să n’o ducă nici ei bine, să-și ia răsplata! Și spune d. ministru de războiu în ordinul d-sale : Ca pedeapsă să se scrie în memoriul ofițerului care n'a fost mutat pe cale erarhică: MUTAT PRIN INTERVENȚII. Așa găsește d. ministru că e bine să se petreacă lucrurile : Comandantul de regiment cînd va primi un ordin de mutare de la ministerul de războiu, pentru unul din ofițerii săi, să nu se închine în fața acelui ordin, oricum ar fi el, așa cum disciplina militară cere unui bun militar. Nu, comandantul de regiment să știe că ministrul de războiu și-a pus într’însul nădejdea ca să-l răzbune pentru că a fost nevoit să cedeze, și să trîntească o notă rea în memoriul ofițerului care a îngenunchiat pe spătarul armatei! ...E aci un excelent subiect pentru o operetă care să facă serie ! G. Millian D. Take Ionescu la Craiova CRAIOVA, 8 Iunie. — Azi cu trenul express a sosit în localitate d. Take Ionescu. In gară a fost întîmpinat de D. Economu și alți fruntași aî partidului conservator-democrat. D. Take Ionescu a botezat copilul d-lui Orman și în urmă a pledat intr’un proces la Curtea de apel. Spre seară a avut o consfătuire la clubul conservator-democrat. — Xam. ---------------------• Cădeți ruși la Iași IAȘI, 8 Iunie.— Duminică sosește în localitate un grup numeros de cadeți ruși sub conducerea mai multor profesori. Ei vor fi găzduiți în localitate la liceul militar.— Dan. ----------------- Scandalul din Rediu (Neamț) O sată de țărani se bat între eî TG.FRUMOS » Iunie.— Duminică noaptea la circiuma din comuna Rediu (Neamț) se aflau adunate vre-o 100 de țărani cari chefuiau. La un moment dat o ceartă se iscă între doi din cheflii; cearta se lăți și printre ceilalt și o strașnică bătae se încinse între țărani, cari se împărțise în două tabere. Autoritățile comunei sosiră la locul bătăei, dar nu putură să facă nimic, cei cari se încăeraseră fiind, prea mulți. Un mare număr din țărani au fost răniți, unii din ei destul de grav . --------fc#-------Alegerile Camerilor de comerț »— Atitudinea guvernamentalilor — 1 IAȘI, 8 Iunie.— Guvernamentalii locali se pregătesc să lupte la alegerea pentru Camera de comerț care are loc în 19 iunie cutent. Guvernamentalii au oferit io-lui Ionescu, tipograf,președinția acestei alegeri. Al III-lea congres al socialiștilor români la America Comitetul „Cercului muncitorilor socialiști români din America“ cu sediul central în Cleveland a adresat un apel către toți prietenii de idei, ligi și secțiuni din America de Nord prin care Si rogă să participe la al 3-lea congres al socialiștilor români ce se va ține în acest an. După ce face în acest apel o expunere de motive pentru convocarea acestui congres, comitetul dă următoarele explicații asupra ordinei de zi: Congresul se va ține în ziua de 2 iulie 1911 orele 8 dimineața, în orașul Cleveland, Ohio 4054 St. Claire Avenue. Ordinea de zi provizorie este următoarea: 1) Tactica noastră față de partidele socialiste din America. 2) Chestiunea editărei ziarului. Cum și cînd 3) Centralizarea tuturor ligelor și secțiunilor. 14) Modificarea statutelor. 5) Stabilirea sediului centralei. 6) Alcătuirea programului mișcărei. 7) Alte puncte arătate în foaia volantă „Prima Mai“. —-------------------- Mișcare In poliții Următoarea mișcare s’a făcut în poliții: Poliția Capitalei. — D. Gh. Tunea, sub-comisar cl. Ili.a, înaintat sub-comisar cl. II-a. D. C. Mavrichi, numit sub-comisar cl. IlI-a. Gara Ciulnita.— D. C. Gh. Marinescu, sub-comisar cl. III-a la Călărași, sub-comisar cl. I-a, șef al poliției Ploești.— D. R. Georgescu, subcomisar cl III, înaintat sub comisar cl. II-a. D. C. D. Popescu, numit sub-comisar cl. II-a. Tulcea.— D. C. Brătescu numit sub-comisar cl. III-a* Iași.— D. N. Macarie, sub-comisar cl. III-a, înaintat sub-comisar cl. Il.’a. T.Măgurele.— D. V. Constantinescu, subcomisar cl. III-a. Boșioru de Vede.— D. C. Gheorghiu, subcomisar cl. III-a. Oltenița.— D. V. D. Coiculescu, subcomisar cl. II-a, revocat din fncțiune. Marele Incendii Ilona grenadela Colintina din Galați J GALAȚI, 8 Iunie.Un incendiu s'a declarat la podul de la clădirea navigației, deasupra biroului de control. Toată arhiva veche din pod a fost distrusă de foc, care s-a întins la toate încăperile navigațiunei. Marinarul vaporului de războiui „Donetz”, de sub pavilion rus,și organizat, cu o pompă cu aburi, primele ajutoare. Au sosit în curînd pompierii și pompa, cu aburi , serviciului docurilor. Mai mult de jumătate din, noua arhivă a fost distrusă parte de incendiu, parte fiind aruncată, in timpul operațiunilor de salvare, pe stradă, în mijlocul unei ploi torențiale. Câteva registre mai importante, precum și două casse de fier, au fost salvate. In parterul clădirii, care n'a fost încă cuprins de flăcări, sunt instalate debitul de tutun G. Stoenescu, cafeneaua Bursei de cereale, tinuă de Andrei Trocada, biroul Dreyfus, instalațiile telefonice ale oficiului „Bursa" și magazinul de fierărie G. Panu. Mobilele și marfa tuturor acestora, deși avariente, au fost salvate. Au sosit la fața locului d-nn prefect al poliției Iorgaia, procuror Drăgănescu, directorul prefecturii poliției T. Constarttinescu, Costescu, șeful Siguranței, și autoritățile militare. Se fac cercetări de către d. comisar Atanasiu. Orașul este lipsit actualmente de rețea telefonică. Imobilul incendiat este proprietatea d-lui G. Verona și era asigurat pentru 120.000 lei. — Pedro. ---------------------, In urma tratativelor ce au urmat Marți între comisiunea ,greviștilor de la „Bumbăcăria Colentina“ și direcția fabricei, greva s’a aplanat în aceiași seară în favoarea lucrătorilor, cari iau obținut cererile formulate. Era dimineață la orele 6, ei au reluat lucrul. — Din ordinul maestrului fabricei Harrie Aspin, care a fost și cauza primei greve, lucrătorii au fost imediat supuși unui regim mai sever ca cel precedent. Supraveghetorul P. Constantinescu, a primit ordin ca să nu dea permisiune lucrătorilor și lucrătoarelor să se urnească de la lucru pentru a bea apă, etc. pînă la orele 10 a. ni. Lucrătoarele Sultanat Niculescu și Anicuța Ionescu cari s’au dus să bea apă, au găsit butoiul deșertat și au fost imediat amendate pentru că au călcat dispozițiunea maestrului Harrie. Lucrătoarelor Mița Popescu, Marița Georgescu și altora li s’a scăzut din numărul războaelor la catre lucrau, astfel că li s’a redus din cîștig. Lucrătoarea Mita Alexandrescu a fost amendată pe nedrept. Lucrătoarea Zina Niculescu lucrătorul Constantin Niculescu și mai multe alte lucrătoare au fost eliminate din fabrică sub cuvînt că nu mai este lucru pentru ele. Faptele acestea, cari s’au petrecut între orele 6 și 8 dimineața, au produs o profundă indignare printre lucrători și la orele 8 cînd s’a sunaut pauza de o jumătate oră, ei au hotărît să declare din nou grevă. O delegație s’a dus la circumscripția din strada Brînzari să reclame că direcția nu respectă condițiunile acceptiate Marți, însă n’au obținut nici un răspuns. Lucrătorii n’au mai reintrat în lucru și pe la orele 10 s’au îndreptat spre sala sindicatelor. Pe drum au fost întîmpinați de mai mulți gardiști sub conducerea a trei ofițeri polițienești și de mai mulți jandarmi cari însă nu le-au spus nimica ci și-au continuat drumul spre fabrică GREVIȘTII FUGĂRIȚI DE JANDARMI După cîteva minute, pe cînd greviștii pornind la corpore, ajunseseră aproape de bariera Moșilor, ei au fost ajunși de jandarmi și puși pe fugă. Inspăimântați, lucrătorii și lucrătoarele s’a risipit în diferite direcțiuni, unii luind-o înapoi spre n,o,iad, uniii buinduse în tramvage, iar majoritatea au venit aproape în goană la sala sindicatelor. Atitudinea aceasta părtinitoare a autorităților în conflictul dintre „Bumbăcăria, Colentina‘‘ și lucrătorii ei, a produs o penibilă impresie printre greviști. Eî sunt foarte indignați și în convorbirile ce am avut cu dân șiî erî ne-au declarat că nu vor relua lujerul pînă nu va fi îndepărtat maestrul Harrie Aspin care acum caută să se răzbune contra lor. Ne-au mai declarat deasemeni că sunt inexacte acuzațiunile ce li se aduc că ar fi bombardat fabrica cu pietre și ar fi spart geamurile. Toate acestea nu sunt decit insinuări nedemne puse în sarcina lor de poliție care caută să justifice astfel actul ei barbar. CE AU HOTARIT GREVIȘTII După amiazi lucrătorii și lucrătoarele în grevă s’au întrunit cu toții în sala simidicatelor și în urma discuțiiunilor urmate s’a hotărât ca deocamdată greva să continue. Greviștii sunt solidari și hotărâți în acțiunea lor. Azi ei se vor întruni din nou in sala sindicatelor și vor lua noul dispozițiune pentru reușita luptei lor. Porîirio Diaz la Paris Paris, 8 Iunie. — Fostul președinte al Mexicului, d. Porîirio Diaz, a sosit aseară. «■ Paris, 8 Iunie.— In drumul de la Havre spre Paris, ex-președintele Mexicului Porîirio Diaz a declarat următoarele unui ziarist: La vîrsta mea de 81 de ani mai am o singură dorință : fericirea tărei și a familiei mele. E de sperat, ca noul guvern din Mexic va reuși să restabilească ordinea în țară și creditul în străinătate. Viata mea politică s’a încheiat. Sunt multi ani de cind doream să mă retrag. Compatrioții mei nu m’au lăsat însă. La ultima alegere de președinte am fost rugat din toate părțile tărei să primesc presidențial și în cele din urmă am cedat. Din motive pe cari le-am comunicat parlamentului din Mexic m’am retras. Din motive necunoscute mie, o parte din cetățeni s’au revoltat în central administrației mele. Pentru a evita vărsări de sînge în Mexic și o eventuală intervenție străină am declarat că mă retrag, dacă prin aceasta evit un războiu civil. Am părăsit deci țara de bună voe. La urmă Diaz a spus : Toate zvonurile după cari eil ași fi spus ca Statele Unite au dat baniî pentru susținerea revoluției din Mexic sunt false. N’epispus nici odată aceasta. Diaz a anunțat apoi de vremea, ■cînd la vîrsta de 60 de ani a fost luat prizonier de trupele franceze cari au venit în ajutorul împăratului Maximilian. ------Ploaia torențială din Iași IAȘI:. 8 iunie-— La orele 5, o ploie torențială, însoțită de grindină, a căzut asupra orașului, cauzînd mari, pagube.Trăznetul a căzut asupra unei cișe din strada Alexandri, fără să cauzeze, din fericire, nici stient de persoane. Dan Cronica Judiciară PROCESUL FRAUDELOR DE LA POȘTA Marile, fraude săvîrșite la biroul de expediție al Poștei, de către fostul șef I. Ghenoiu și de funcționarul Alexandru State, au fost desbătute orî înaintea tribunalului Ilfov secția treia, care a început erî judecarea procesului celor doi inculpați. Numărul martorilor citați în cauză este foarte mare și sunt mai toți funcționari superiori de la Poșta Centrală, de aceia se prevede ca desbaterile acestui proces vor dura mai multe ședințe. După ce s'a dat citire de către grefier ordonanței judecătorului de instrucție care timp de un an aproape a instruit această mare afacere, s’a trecut la ascultarea martorilor. Din cauza orelor înaintate nu s’a putut lua depozițiunile decît a trei din martori, procesul amînîndu-se în continuare. FALIMENTUL FRAUDULOS L. STARE Procesul pasionat al falitului fraudulos L. Stark, s’a terminat ora, înaintea Curții de apel secția întîia. Se știe că în ședințele anterioare pledaseră d-niî avocați P. Sadoveanu și Em. Pantazi, cari au cerut admiterea apelului făcut de Stark contra sentinței tribunalului prin care fusese condamnat la un an jumătate închisoare. In ședința de erî a pledat d. N. Giudescu din partea d-inî . Elias Grünberg inculpat că ar fi cumpărat mărfuri de la falit pe1 cînd acesta se afla în încetare de plăți, după care Curtea a amînat pronunțarea deciziei pe mîine, 10 iunie. GASURI DE APLICARE A LEGII IMVOELILOR AGRICOLE Doua recursuri s’au înfățișat elî .înaintea Curții de casație seție a doua, îndreptate ambele în contra cărților de judecată condamnatorii, pronunțate pe baza legii tocmelilor agricole. Primul recurs este acel făcut de d. G. B. Răceanu, arendașul moșiei Gura Foi, județul Dîmbovița. D-sa fusese condamnat de judecătorul rural din Văiile Unite, la 500 lei amendă pentru contravenție la legea mai sus indicată, prin aceia că ar fi făcut contracte verbale cu muncitorii agricoli, cu alte prețuri de muncă decât cele fixate de comisiunea regională. Tribunalul de Dîmbovița, la care d. Răceanu se adresase cu recurs, îl respinsese ca imadmisibil, deoarece asemenea cărți de judecată se dau în primă și ultimă instanță, ele nefiind susceptibile de apel sau recurs. D. Răceanu făcu recurs la Casație care fu respins ieri. ¥ Aceiași filieră și aceiași soartă au avut recursurile făcute de 28 de țărani de pe moșia Lehliu, (Ialomița), ținută în arendă de d. N. N. Seceleanu, contra cărții de judecată a judecătorului rural din acea comună, prin care fusese condamnați la cite 20 lei amendă, pe baza art. 62 din legea tocmelilor și la despăgubiri civile variind între 30 și 64 lei, către d. Seceleanu, pentru că nu au lucrat în bune condițiuni pămîntul luat de la d-sa pentru a cultiva porumb în dijmă.—H. ----------------ȘCOLARE AU fost transferați: D-na Sevasta Badea, dela,școala No. 3 de băeți din Buzau la școala No. 2 de băeți din Roșioride Vede în locul d-nei Sofia N. Cozacim care trece în locul său. D-na Elena Ștefănescu învățătoare. Ștefănești (Botoșani) la Seminicea, port II (Botoșani). — - . Apărarea episcopului de Râmi Ședința de era dimineață a Sinodului, a fost complect ocupată de către episcopul de Roman care și-a continuat apărarea. Ședința s-a deschis la orele 9 jumătate și a fost prezidată de către mitropolitul Pimen al Moldovei. După ce s-a citit sumarul ședinței trecute, episcopul Nifon al Dunărei de jos, s’a ridicat și a întrebat pe episcopul de Roman, că dacă știa de toate aceste acuzațiuni contra primatului, de ce nu le-a adus la cunoștința Sinodului, înainte ca el să fie ales mitropolit. De asemenea spune episcopul Nifon și I. P. S. mitropolitul primat erea dator să divulge acuzațiile contra episcopului înnainte ca el să fi fost acuzat. Episcopul de Roman va răspunde asupra acestei întrebări, în cursul desbaterilor. Apărarea episcopului de Roman se dă apoi cuvîntul episcopului de Roman care a continat să citească apărarea sa. Iată ce a mai declarat episcopul: Cu multe scrisori ași putea răspunde și eu la scrisorile neconcludente pe care I. P. t. Athamasie Mironescu le-a citit în Sf. Sinod, crezînd I. P. S. Sa că îmi vorbi spre îngreuere. Eu deocamdată încep a mă referi la scrisorile ce le-am prezentat Sltului Sinod și de va fi trebuință, mă vom referi și la altele. In ședința de la 20 Miam, precum și în cea de la 3 Iunie 1911 am depus în fotografie două scrisori autografe ale I. P. S. Sale : una cu data din 3 August 1899 și elita cu data din 27 August acelaș an. In ele este vorba de o suferință a I. P. S. Sale, care necesita medicamente interne și externe, suferință care-1 adusese pînă la punctul de descurajare. Ce suferință să fi fost aceaa z O arată însuși I. P. S. Sa întrebuințînd expresiunea „Bri” ca medicament extern, de care avea trebuință. M’am interesat și eu să mi se dea cuvenita dezlegare a acestei enigme, deoarece cel ce era în stare a ne da cuvenitele lămuriri a fost propus de mine ca martor dar nu mi s’a admis,— și am efftat dezlegarea enigmei. Eu sînt cel dintîi care recunosc că asemenea lucruri nu se pot dezvălui în acest sfînt corp judecătoresc fără a mă simți jignit cu cel dintîiü, căci lucrul este absolut scandalos. De aceea dacă scrisorile în cestiun © au făcut cuvenita dovrajda fără a fi nevoe de alte expilicațiunî, va ași ruga să mă dispensați de a da cuvenitele lămuriri, pe cari silit am fost să le iau de la medici specialiști ; iar dacă Sf. Sinod poruncește să le dau, va trebui să mă execut cu toată durerea de care sînt cuprins, pentru care la vremea trebuincioasă am făcut cuvenita rugăminte ca dureroasa criză bisericească să se rezolve cu cît mai puțin scandal, dar n’am fost ascultat. Pentru aceea eu am și zis că dacă Sf. Sinod ține cu orice preț ca eu să mă retrag din scaunul meu episcopal prin demisiune, spre a nu se mai da în vileag atteia rușini, ce nu mă privesc, eu ași merge pînă la sacrificiul de a renunța,— sub cunoscutele condițiuni,— la scaunul meu episcopal, căci mai presus de ori-ce, mai presus chiar de viața mea, țin la liniștea și cinstea Bisericei. Și ziceam că, pe baza acelor condițiuni, dictate de dreptatea omenească, eu, cu mulțumirea sufletească de a fi putut, cu toată nevrednicia mea să contribuesc la izbăvirea sf. noastre Biserici de erezie și imoralitatea concentrată în cea mai înaltă expresiune a Episcopatului nostru, mă vom retrage de bună-voe cu nădejdea că cel ce rămân vor trage învățături sănătoase din cele pînă acum petrecute și vor lupta să avem Biserica neprihănită și arhierei vrednici. Deci întreb încă odată : Poruncește Sf. Sinod ca să dau cuvenitele explicațiuni asupra suferinței despre care este vorba în scrisorile din 1899 ale I. P. Sf tului D. D. Athanasie Mironescu . (Citește informațiunile culese de la medici specialiști cu privire la Bru Și asupra cazurilor de întrebuințare ale acestui medicament specific în boale lumești) * „Intru susținerea arătărilor mele pe cari cu durerea în suflet am fost silit să le fac, rog pe Sf. Sinod să bine-voiască a chema ca medici experți pe oricine vai voi. Din parte-mi propun pe d-1 medic specialist d-nul profesor Petrini- Galați și Pe d-1 dr. Mendonide, ambii din București. Ce medicamente interne vor fi fost acelea de care I. P. S. S. avea trebuință . Unul din martorii propuși de mine, dar recuzat, ar fi putut mărturisi sub jurâmînt că a fost „Santal,Micly“. Tn. ,revista, bisericească“ s’a scris că medicamentul Bru I. P. S Sa l-ar fi întrebuințat spre a se vindeca de o boală de ochi. Dar această afirmațiune o infirmă însuși I. P. S. Sa, prin următoarele cuvinte ce se citesc în Epistola I. P. S. Sale din 3 August 1899 : „Lucrez în, fie care cîte ceva la scrierile ce pregătesc pentru tipărire“. Și chiar atunci a și tipărit „Morala pentru copii“ pe care a plagiait-o. In aceiași scrisoare a I. P. S. Sale, se mai spune: „Fraele Pimen ai făcut erî, Luni, excursiune la Stănișoara cu Vlădica Timuș“. I. P. S. Sa Pimen Georgescu Mitropolit al Moldovei și P. S. Gh. Timuș Episcop al Argeșului, doi dintre judecătorii procesului de față, ar putea,mărturisi dacă I. P. S. Miropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, era bolnav de ochi sau nu. Aceiași mărturisire ar putea-o face și persoanele citate de I. P. S. Sa în Epistola de la 27 August 1899 și cari l’au însoțit în vizitați canonică ce a făcut în p ° 13 Și la sfințirea Bisericei din Turburea, Gorj, care după declarația martorului Pr. Roșoagă, s’a săvîrșit în ziua de 1 ® Septembrie 1899, adică la 23 de zile după data Epistolei din 27 August 1899 prin care I. P. S. Sa cerea să i se repete medicamentele interne vr’o 4 flacoane, iar externe —om—ce-i trebuiau, ■ căci boala, i se agravase precum însuși mărturisește la aicea epistolă. Medicii ne-ar putea da lămuriri asupra timpului (trebuincios pentru vindecarea suferinței despre care este vorba în epistolele I. P. S. Sale, fie că boala se tratează sub priveghere medicală, fie că boala se tratează de însuși pacientul prin întrebuințare de medicamente indicate și cerute de el, mai ales în împrejurarea că pacientul, precum însuși mărturisește, era silit să plece de la Cozia la R.Vîlcea, spre a participa la primirea congresului studenților universitari, apoi în Dolj în vizitație canonică, și un Gorj la sfințirea bisericei din Turburea. Deci imoralitatea și sacrilegiul sunt dovedite. . <., « ’ ‘ Preotul Niculescu a mărturisit că a auzit despre zvonul că d-na Olimpia Vasilescu s’a desbrăcat la Pitești de costumul sau de soră de caritate și s’a îmbrăcat în costumul fameesc obicinuit la oraș, spre a se duce în străinătate cu I. P. S. Atanasie Mironescu, adăogind că nu s’ar putea dovedi acest lucru cu sine însuși, îmi sosesc din toate părțile scrisori și documente privitoare la acest nenorocit caz. Așa d. I. Băjescu-Oardă, student în drept, strada Nisipari 13, București, îmi scrie: „Prea Sfințite părinte, „Văzînd că prin terorizare și nedreptate cată să se înăbușe adevărul, pe care împrejurările mi-au permis să-l cunosc și eu, vă rog cu respect să bine-voiți a mă cita și pe mine ca martor în procesul de la Sf. Sinod. In orî-ce caz mă simt dator față de conștiința mea să vă fac cunoscut următoarele lucruri, despre cari sunt gata in orî-ce moment a mărturisi in fața orîcărui tribunal și sub prestarea orîcărui jurămînt: „1) In fața maî multor persoane într’una din zilele lunei Maî 1910, am auzit pe pr. D. Lungulescu din Craiova, povestindu-ne la masa restaurantului Maioru Mura că d-na Olimpia Vasilescu s’a lăudat către soția Sf. Sale că ar fi amanta mitropolitului primat, ba încă a adăogat că se mîndrește cu aceasta, căci nu oricare se poate ține cu un mitropolit. E de mirare dacă o fi adevărat, ceea ce am citit prin gazete că sub jurămînt pr. Lungulescu n’ar fi mărturisit adevărul. De față la Maioru Mura, pe cînd vorbea pr. Lungulescu era și pr. Ilie Dumitrescu din Craiova. „2) Prin anul 1902, în timpul verei, ducîndu-mă în vilegiatură la Călimănești și făcînd dese plimbări la Brezoi, treceam de multe ori și pe la m-rea Cozia, unde mi se spusese de o pedagoagă că locuește în timpul verei la P. S. episcop Ath. al Rîmnicului. Cu acel prilej am aflat de la antreprenorul lăptăriei din Ostrov că episcopul Athanasie trăește la Cozia cu o amantă a sa numită Olimpia. Acest zvon circula pe vremea aceea prin foarte multe părți, comentînduse și făcîndu-se haz pe seama lui chiar și de chelnerii hotelului statului unde eu aveam locuința. i1 „3) Văzînd scena mai mult decît teatrală și nespus de caraghioasă ce s’a petrecut la Sf-ta mitropolie cu prilejul ascultarea martorului Tudorică Ionescu, sînt dator să vă aduc la cunoștință că aș putea dovedi orîcînd că Tudorică Ionescu nu numai că n’a fost pus la cale de pr. Vaslescu ca să dea cunoscuta del’arație publicată în „Apărarea ortodoxiei dar că a făcut aceste de<"'arațiî, după ce mai multă vreme’a scris ‘ara să-l cunoască, riezindu-l să-I dea în, tinire ori sp . public*© declara ti-ile^ i „Adevăr*1 acesta îl pot cunoaște și mărturisi fiindcă anul trecut am locuit în Ploești și am avut ocazie,să cunosc de aproape lucrurile. „Acesta fiind adevărul îl aduc la cunoștința P. S. Voastre rugîndu-vă că, dacă credeți de cuviință și de nevoe, să fiu citat și eu ca martor în proces. De altfel că lucrurile acestea le pot mărturisi nu numai sub jurămînt în fața lui D-zeu, dar și în fața oamenilor așa în cit dacă nu sunt citat ca martor vă puteți servi de scrisoarea mea în fața Sf. Sinod". Pe autorul acestei scrisori că Tata și propus ca martor, in cererea mea de la 3 Iunie a. c / / Dintr’o altă scrisoare ce mi-a fost trimisă citez următoarele rîndurî scrise din R.Vîlcea la 30 Maiu 1911 „Anul trecut au sosit cu poșta, două sau trei scrisori cu adresa: „Păr. Arhim. Partenie Stoenescu. Arhim. de Seana, pentru Doamna Olimpia Vasilescu" și cu titlu pe plic: Cabinetul Mitropolitului Primat, scrisul Primatului. Aceste scrisori au fost văzute în cancelaria Sf tei Episcopii aduse fiind de la poștă de un d-n arhivar C. Olănescu care mi le-a arătat mie făcînd aluziuni glumete. „Aceasta treacă-meargă, dar, eu știu altceva mai grozav, știu lucruri confiate mie de cel mai bun amic al meu, răposatul Preot C. Vasilescu fostul soț al doamnei Olimpia Vasilescu. „Eu eram pururi în casa lui și pe cînd era greu bolnav în pat, sofia, lui concepe nu se știe cu cine, dar fapt este, că la Govora Primarul sa ducea foarte des, întovărășit de diac, Mărculescu, încă, el știe, să-l întrebi numai. „Pe cînd vorbeam cu Vasilescu și soția lui era dusă să nască copilul în București, el era foarte amăgit și după puțină ezitare mi-a spus că, copilul va fi cu părul roșu, semănînd cu tatăl sau Barbă roșie (Primarul). In fine copila născută a murit din cauza unui ulcer sifilitic. „In momentele ultime, cînd Vasilescu era pe moarte, mi-a declarat cu vocea stinsă: „Eu mor din pricina lui Barbă roșie", întrebat de mine ce însemnează aceste vorbe, mi-a răspuns: „Mi-a răpit femeia; ■mi-a necinstit casa". Peste puțin ai murit". *1 Această scrisoare o semnează preotul D. Bănescu din R.Vîlcea, pe care Tar a propus ca martor în ședința Sf. Sinod din 3 Iunie a. c. * La Hotel Frascati, unde locuesc aici în București mi s’a trimis, de cine nu știu, această fotografie, care aseamănă a fi o copie de pe un registru, în care se citește: „Olimpia Vasilescu, văduvă. A fost căsătorită cu un preot, iar după moartea lui s’a stabilit la M-rea dintr’un lemn la monaha Anastasia Stoenescu ■ mătușa ei. Data intrării în institut: 1 Maiu 1907. Făcut practică la spitalul din Sinaia. Observațiunii A fost admisă fără de actele oeruite de Regulament, fiind nepoata S. S. Episcop Atanasie de Rîmnic“. Pe această fotografie se vede semnătura Varlam, ceea ce arată că e vorba de un act care provine de la Institutul surorilor de caritate din București. Și, totuși, d-na Olimpia Vasilescu, a tăgăduit și acest lucru făcîndu-se vinovată de pedeapsa ce se cuvine celor cari depun jurămînt mincinos, iar I. P. S. Mitropolit Primat D. D. R. Mironescu fiind față la jurământul mincinos ce a făcut d-na Olimpia Vasilescu, și neviind a mărturisi adevărul, s’a făcut părtaș la imorala faptă a d-nei Olimpia Vasilescu, care a mărturisit neadevăruri. Se impune deci ca Sf. Sinod să f 'b zile au mai rămas pină la închiderea concursului xorii NOSTRU CONCURS CIT PREMII GRATUITE Cupon No. 46 ABSOLUT GRATUIT 9 IUNIE 1911 8 premii în valoare totală de 2500 Lei Premiul 1: O splendidă Pianină de lemn de palisandru, din renumita fabrică „Hoof“. „ 2. Un bilet de drum pentru dus și întors la Expoziția din Roma, Clasa II-a. „ 3:0 superbă brățară de aur, carate. „ 4:0 pungă de argint veritabil, formă de sac. , 50 pungă Reticule de argint veritabil. „ 6: Un inel masiv de aur, 14 carate. „ 7 : Un inel bărbătesc masiv, de aur 14 car. „ 6: Una fructieră alpaca, imitind argintul Toste scif-te obiecte, a farîi de piat iră, sub comparate cela marele JwaștafcîD de bijuterii Frații A. I. Stoiler. Butui c$ti, str. £ mildar.și se află expuse la magazinul de ga anterie The. Derby din calea .Victorieî, 44, iar pianina, cumpărata dela marele magazin Jean JYder, furnizorii Curței regale 5, calea Victoriei, M, se află expusă în vitrina acestui magazin.