Dimineaţa, iunie 1911 (Anul 8, nr. 2598-2629)

1911-06-10 / nr. 2609

Un bandit-călugări Cititorii noștri cunosc cite-va ! După citva timp însă, pentru din isprăvile vestitului bandit I a adeveri proverbul că „lupul Codan care s’a făcut și călugăr­i părul își schimbă dar năravul la mănăstirea Goroveț din jude­ I ba“, .Codan a plecat din mănăș­­tul Dorohoiu, | tire săvîrșind mai multe escro­cherii, îmbrăcat fiind cu rasa de călugăr. Ilustrațiunea de mai sus re­­prezintă pe bandit și mănăstirea Goroveî. Anul VIII.—No. 2609 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici. 13__Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST.­UINLE Abonamente cu premii: An­u Lei 30.— 1 6 Iunn­ Lei 11.— 3 luni ... Le Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala’ Provincia 14/99 n „ Străinătatea „ 12/40 ^wyvww WWW/WWW WW WWWWl W W W W WWWWI W W W W W W W W W W W WWW WWWWM W WM W W WWW/WWWWWW WywwAV W WWWyvw WV WW W W WWWWWWWI APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Vineri IO fonie înH 0 vins... sincera cunoașteți, de­sigur, mulți oameni de treabă dar slabi de înger și cari sînt conștienți de această slăbiciune a lor­ Se găsește cîte unul care, știindu-se cheltuitor, risipitor, vă dă, într’o împrejurare oa­recare, să-i păstrați portmo­­neul, rugîndu-vă cu multă sinceritate: — Să nu mi-1 dai cînd ți l’oi cere. Ori­cît voi­ insista, să nu mi-1 dai! Acum citiți și informația care urmează , e delicioasă!­­„ Eri s’a citit înaintea frontu­lui, ofițerilor din toate garni­zoanele, un ordin al ministru­lui de războiu în care arată că de azi înainte toate mutări­le de ofițeri se fac numai pe cale erarhică. Dacă însă o mutare de ofi­țeri va veni direct de la mi­nister­, atunci comandantul să știe că a venit prin intervenții iar ca pedeapsă să scrie în memoriul ofițerului de care­va fi vorba: „MUTAT PRIN INTERVENȚIE”. Așa­dar, însuși ministrul de război îi spune : mutările se vor face de azi înainte numai pe cale erarhică. înțelegeți ? "Numai pe această cale. Cei cari vor urma această filieră vor respecta și regulamentele și ordinele și disciplina. Ace­ia vor fi buni militari. DACA însă o mutare va ve­ni direct de la minister atunci comandantul să știe că a ve­nit prin intervenții. O mai naivă și mai sinceră mărturisire de slăbiciune nici că se putea. Și această mărtu­risire vine din partea minis­trului de războiu, care ar tre­bui să fie ministrul energiei drepte și a tăriei de caracter! * Mărturisirea aceasta e o do­vadă dată în mod public, pe față, că intervențiile în arma­tă — ca și pretutindeni de alt­fel — sunt așa de numeroase, așa de inzistente și de puter­nice, în­cit ori­cîtă bună-vo­­ință ai avea, nu tie poți scăpa de ele, nu ești în stare să le ții piept. Și nu se putea ceva mai ri­dicol dar și mai trist în ace­­laș­i timp ca spectacolul pe care-l dă un ministru care vine și spune în mod public că el, în primul rînd, nu va fi în stare să respecte ordi­nele pe cari le emite ! Căci dacă ministrul face mutările, stă în mina lui —nu-i așa?— să nu le facă de­cit așa cum cred­e ca e bine să le fa­­­­că, pe cale erarhică. De ce deci acel delicios DACA care sfărîmă ordinul ministrului, căci mărturisește că rămine încă liberă, vecinie liberă, și cealaltă cale­ a intervențiilor? Totuși, ori­cât e de ușor să scoți în evidență ridicolul u­­nui asemenea ordin, el nu e mai puțin concepția unui om care cunoaște foarte bine o stare de lucruri și care nu vo­­ește să-și facă prea multe i­­luziuni. La noi se fac toate prin pro­tecții de tot felul — da, de tot felul! — prin rugăminți și umiliri, dar, mai cu seamă, prin factorul cel mai puternic și mai determinant, care ră­­mîne tot legăturile și intere­sele politice. Cine se poate sustrage aces­tei rețele care s’a întins asu­pra întregei țări, strîngînd-o tot mai mult, aproape înăbu­șind-o? Nimeni, și, de­sigur, nici autorul ordinului de care vorbim aci. I * Dar ordinul acesta mai are și un sfîrșit foarte interesant. D. ministru de războiu, sincer și de bună credință, vrea să ia o măsură bună, dreaptă. Știe însă a priori că n’o va putea aduce la îndeplinire, întreagă și fără șovăire. Și a­­tunci slăbiciunea pe care și-o recunoaște izbucnește. Cel puțin acei cari au tras foloase de pe urma acestei slăbiciuni, să n’o ducă nici ei bine, să-și ia răsplata! Și spune d. ministru de războiu în ordinul d-sale : Ca pedeapsă să se scrie în memoriul ofițerului care n'a fost mutat pe cale erarhică: MUTAT PRIN INTERVEN­ȚII. Așa găsește d. ministru că e bine să se petreacă lucruri­le : Comandantul de regiment cînd va primi un ordin de mutare de la ministerul de războiu, pentru unul din ofi­țerii săi, să nu se închine în fața acelui ordin, ori­cum ar fi el, așa cum disciplina mi­litară cere unui bun militar. Nu, comandantul de regiment să știe că ministrul de răz­boiu și-a pus într’însul nă­dejdea ca să-l răzbune pentru că a fost nevoit să cedeze, și să trîntească o notă rea în me­moriul ofițerului care a înge­­nunchiat pe spătarul armatei! ...E aci un excelent subiect pentru o operetă care să facă serie ! G. Millian D. Take Ionescu la Craiova CRAIOVA, 8 Iunie. — Azi cu trenul express a sosit în localita­­te d. Take Ionescu. In gară a fost întîmpinat de D. Economu și alți fruntași aî partidului conservator-democrat.­­ D. Take Ionescu a botezat copi­lul d-lui Orman și în urmă a pledat intr’un proces la Curtea­­ de apel. Spre seară a avut o consfătui­re la clubul conservator-demo­crat. — Xam. ---------------------•­ Cădeți ruși la Iași IAȘI, 8 Iunie.— Duminică so­sește în localitate un grup nu­meros de cadeți ruși sub condu­cerea mai multor profesori. Ei vor fi găzduiți în localitate la liceul militar.— Dan. -----------------­ Scandalul din­ Rediu (Neamț) O sat­ă de țărani se bat între eî TG.­FRUMOS » Iunie.— Du­minică noaptea la circiuma din comuna Rediu (Neamț) se aflau adunate vre-o 100 de țărani cari chefuiau. La un moment dat o ceartă se iscă între doi din cheflii; cearta se lăți și printre ceilalt­ și o strașnică bătae se încinse între țărani, cari se împărțise în două tabere. Autoritățile comunei sosiră la locul bătăei, dar nu putură să facă nimic, cei cari se încăerase­­ră fiind, prea mulți. Un mare număr din țărani au fost răniți, unii din ei destul de grav . --------fc#-------­Alegerile Camerilor de comerț »— Atitudinea guvernamenta­lilor — 1 IAȘI, 8 Iunie.— Guvernamen­talii locali se pregătesc să lupte la alegerea pentru Ca­mera de comerț care are loc în 19 iunie cutent. Guvernamentalii au­ oferit io-lui Ionescu, tipograf,președin­­ția acestei alegeri. Al III-lea congres al socialiștilor români la America Comitetul „Cercului muncitori­lor socialiști români din Ameri­ca“ cu sediul central în Cleve­land a adresat un apel către toți prietenii de idei, ligi și secțiuni din America de Nord prin care Si rogă să participe la al 3-lea congres al socialiștilor români ce se va ține în acest an. După ce face în acest apel o expunere de motive pentru con­vocarea acestui congres, comite­tul dă următoarele explicații a­­supra ordinei de zi: Congresul se va ține în ziua de 2 iulie 1911 orele 8 dimineața, în orașul Cleveland, Ohio 4054 St. Claire Avenue. Ordinea de zi provizorie este următoarea: 1) Tactica noastră față de par­tidele socialiste din America. 2) Chestiunea editărei ziarului. Cum și cînd­­ 3) Centralizarea tuturor ligelor și secțiunilor. 14) Modificarea statutelor. 5) Stabilirea sediului centra­lei. 6) Alcătuirea programului miș­­cărei. 7) Alte puncte arătate în foaia v­olantă „Prima Mai“. —--------------------­ Mișcare In poliții Următoarea m­ișcare s’a făcut în poliții: Poliția Capitalei. — D. Gh. Tu­­nea, sub-comisa­r cl. Ili.a, înaintat sub-comisar cl. II-a. D. C. Mavrichi, numit sub-co­­misar cl. IlI-a. Gara Ciulnita.— D. C. Gh. Mari­­nescu, sub-comisar cl. III-a la Călărași, sub-comisar cl. I-a, șef al poliției­ Ploești.— D. R. Georgescu, sub­comisar cl III, înaintat sub­ comi­­sar cl. II-a. D. C. D. Popescu, numit sub-co­­misar cl. II-a. Tulcea.— D. C. Brătescu numit sub-comisar cl. III-a* Iași.— D. N. Macarie, sub-comi­sar cl. III-a, înaintat sub-comisar cl. Il.’a. T.­Măgurele.— D. V. Constanti­­nescu, sub­comisar cl. III-a. Boșioru de Vede.— D. C. Gheor­­ghiu, subcomisar cl. III-a. Oltenița.— D. V. D. Coiculescu, subcomisar cl. II-a, revocat din fncțiune. Marele Incendii Ilona grena­dela Colintina din Galați J GALAȚI, 8 Iunie.­Un incendiu s'a declarat la podul de la clă­direa navigației, deasupra birou­lui de control. Toată arhiva ve­che din pod a fost distrusă de foc, care s-a întins la toate încă­perile navigațiunei. Marinarul vaporului de războiui „Donetz”, de sub pavilion rus,­­și organizat, cu o pompă cu aburi, primele ajutoare. Au sosit în cu­­rînd pompierii și pompa, cu aburi , serviciului docurilor. Mai mult de jumătate din, noua arhivă a fost distrusă parte de incendiu, parte fiind aruncată, in timpul operațiunilor de salva­re, pe stradă, în mijlocul unei ploi torențiale. Câteva registre mai importante, precum și două casse de fier, au fost salvate. In parterul clădirii, care n'a fost încă cuprins de flăcări, sunt instalate debitul de tutun G. Stoe­­nescu, cafeneaua Bursei de ce­reale, tinuă de Andrei Trocada, biroul Dreyfus, instalațiile telefo­nice ale oficiului „Bursa" și ma­gazinul de fierărie G. Panu. Mo­bilele și marfa tuturor acestora, deși avariente, au fost salvate. Au sosit la fața locului d-nn­ prefect al poliției Iorgaia, pro­curor Drăgănescu, directorul pre­fecturii poliției T. Constarttinescu, Costescu, șeful Siguranței, și au­toritățile militare. Se fac cercetări de către d. co­misar Atanasiu. Orașul este lipsit actualmente de rețea telefonică. Imobilul incendiat este proprie­tatea d-lui G. Verona și era asi­gurat pentru 120.000 lei. — Pedro. ---------------------, In urma tratativelor ce au ur­m­at Marți între comisiunea ,greviș­tilor de la „Bumbăcăria Colen­­tina“ și direcția fabricei, greva s’a aplanat în aceiași seară în fa­voarea lucrătorilor, cari iau obți­nut cererile formulate. Era dimineață la orele 6, ei au reluat lucrul. — Din ordinul mae­strului fabricei Harrie Aspin, care a fost și cauza primei greve, lu­crătorii au fost imediat supuși unui regim mai sever ca cel pre­cedent. Supraveghetorul P. Constanti­­nescu, a primit ordin ca să nu dea permisiune lucrătorilor și lucră­toarelor să se urnească de la lu­cru pentru a bea apă, etc. pînă la orele 10 a. ni. Lucrătoarele Sultanat Niculescu și Anicuța Ionescu cari s’au dus să bea apă, au găsit butoiul de­șertat și au fost imediat amenda­te pentru că au călcat dispozițiu­­nea maestrului Harrie. Lucrătoa­relor Mița Popescu, Marița Geor­­gescu și altora li s’a scăzut din nu­mărul războaelor la catre lu­­crau, astfel că li s’a redus din cîștig. Lucrătoarea Mita Alexan­­drescu a fost amendată pe ne­drept. Lucrătoarea Zina Niculescu lucrătorul Constantin Niculescu și mai multe alte lucrătoare au fost eliminate din fabrică sub cuvînt că nu mai este lucru pentru ele. Faptele acestea, cari s’au pe­trecut între orele 6 și 8 diminea­ța, au produs o profundă indig­nare printre lucrători și la orele 8 cînd s’a sunaut pauza de o ju­mătate oră, ei au hotărît să de­clare din nou grevă. O delegație s’a dus la circum­scripția din strada Brînzari să reclame că direcția nu respectă­­ condițiunile acceptiate Marți, însă n’au obținut nici un răspuns. Lucrătorii n’au mai reintrat­ în lucru și pe la orele 10 s’au în­dreptat spre sala sindicatelor. Pe drum au fost întîmpinați de mai mulți gardiști sub conducerea a trei ofițeri polițienești și de mai mulți jandarmi cari însă nu le-au spus nimica ci și-au­ continuat drumul spre fabrică GREVIȘTII FUGĂRIȚI DE JANDARMI După cîteva minute, pe­­ cînd greviștii pornind la­ corpore, a­­junseseră aproape de bariera Mo­șilor, ei au­ fost ajunși de jan­darmi și puși pe fugă. Inspăimântați, lucrătorii și lu­crătoarele s’a risipit în diferite di­recțiuni, unii luind-o înapoi spre n­,o,iad, uniii bu­induse în tram­­vage, iar majoritatea au venit a­­proape în­­ goană la sala sindica­telor. Atitudinea aceasta părtinitoare a autorităților în­ conflictul dintre „Bumbăcăria, Colentina‘‘ și lucră­torii ei, a produs o penibilă im­presie­­ printre greviști. Eî sunt foarte indignați și în convorbirile ce am avut cu dân șiî erî ne-au declarat că nu vor relua lujerul pînă nu va fi îndepărtat maes­trul Harrie Aspin care acum caută să se răzbune contra lor. Ne-au mai declarat deasemeni că sunt inexacte a­cuzațiunile ce li se aduc că ar fi bombardat fabrica cu pie­tre și­ ar fi spart geamurile. Toate acestea nu sunt de­cit­ insinuări ne­demne puse în sarcina lor de po­liție care caută să justifice astfel actul ei barbar. CE­ AU HOTARIT GREVIȘTII După amiazi lucrătorii și lu­crătoarele în grevă s’au întrunit cu toții în sala sim­idica­tel­or și în urma­ discuțiiunilor urmate s’a ho­tărât­ ca deocamdată greva să con­tinue. Greviștii sunt solidari și hotă­râți în acțiunea lor. Azi ei se vor întruni din nou in sala sindicatelor și vor lua noul dispozițiune pentru reușita luptei­­ lor. Porîirio Diaz la Paris Paris, 8 Iunie. — Fostul președin­te al Mexicului, d. Porîirio Diaz, a sosit aseară. «■ Paris, 8 Iunie.— In drumul de la Havre spre Paris, ex-președin­­tele Mexicului Porîirio Diaz a declarat următoarele unui ziarist: La vîrsta mea de 81 de ani mai am o singură dorință : fericirea tărei și a familiei mele. E de spe­rat, ca noul guvern din Mexic va reuși să restabilească ordinea în țară și creditul în străinătate. Viata mea politică s’a încheiat. Sunt multi ani de cind doream să mă retrag. Compatrioții mei nu m’au lăsat însă. La ultima alegere de președinte am fost rugat din toate părțile tărei să primesc presidențial și în cele din urmă am cedat. Din motive pe cari le-am comu­nicat parlamentului din Mexic m’am retras. Din motive necunoscute mie, o parte din cetățeni s’au revoltat în centra­l administrației mele. Pentru a evita vărsări de sînge în Mexic și o eventuală interven­ție străină am declarat că mă re­trag, dacă prin aceasta evit un războiu civil. Am părăsit deci ța­ra de bună voe. La urmă Diaz a spus : Toate zvonurile după cari eil ași fi spus ca Statele­ Unite au dat baniî pen­tru susținerea revoluției din Me­xic sunt false. N’epi­spus nici o­­dată aceasta. Diaz a anunțat apoi de vremea, ■cînd la vîrsta de 60 de ani a fost luat prizonier de trupele franceze cari au venit în ajutorul împăra­tului Maximilian. ------­Ploaia torențială din Iași IAȘI:. 8 iunie-— La orele 5, o ploie torențială, însoțită de grindină, a căzut asupra orașu­lui, cauzînd mari, pagube.­­Trăznetul a căzut asupra unei­­ cișe din­ strada Alexandri, fă­ră să cauzeze, din fericire, nici­­ st­ient de persoane. Dan Cronica Judiciară PROCESUL FRAUDELOR DE LA POȘTA Marile­, fraude săvîrșite la biroul de expediție al Poștei, de către fos­tul șef I. Ghenoiu și de funcționa­rul Alexandru State, au fost desbă­­tute orî înaintea tribunalului Ilfov secția treia, care a început erî ju­decarea procesului celor doi incul­pați. Numărul martorilor citați în cau­ză este foarte mare și sunt mai toți funcționari superiori de la Poș­ta Centrală, de aceia se prevede ca desbaterile acestui proces vor dura mai multe ședințe. După ce s'a dat citire de către grefier ordonanței judecătorului de instrucție care timp de un an a­­proape a instruit această mare afa­cere, s’a trecut la ascultarea mar­torilor. Din cauza orelor înaintate nu s’a putut lua depozițiunile de­cît a trei din martori, procesul amînîndu-se în continuare. FALIMENTUL FRAUDULOS L. STARE Procesul pasionat al falitului fraudulos L. Stark, s’a terminat ora, înaintea Curții de apel sec­ția întîia. Se știe că în ședințele anterioare pledaseră d-niî avocați P. Sadovea­­nu și Em. Pantazi, cari au cerut admiterea apelului făcut de Stark contra sentinței tribunalului prin care fusese condamnat la un an ju­mătate închisoare. In ședința de erî a pledat d. N. Giudescu din partea d-inî . Elias Grünberg inculpat că ar fi cumpă­rat mărfuri de­ la­ falit pe1 cînd a­­cesta­ se­­ afla în­­ încetare de plăți, după care Curtea a amînat pronun­țarea deciziei pe mîine, 10 iunie. GASURI DE APLICARE A LEGII IMVOELILOR AGRICOLE Doua recursuri s’au înfățișat elî .înaintea Curții de casație seție a doua, îndreptate ambele în contra cărților de judecată condamnatorii, pronunțate pe baza legii tocmelilor agricole. Primul recurs este acel făcut de d. G. B. Răceanu, arendașul mo­șiei Gura Foi, județul Dîmbovița. D-sa fusese condamnat de judecă­torul rural din Văiile Unite, la 500 lei amendă pentru contravenție la legea mai sus indicată, prin aceia că ar fi făcut contracte verbale cu muncitorii agricoli, cu alte prețuri de muncă decât cele fixate de comi­­siunea regională. Tribunalul de Dîm­bovița, la care d. Răceanu se adre­sase cu recurs, îl respinsese ca i­­madmisibil, de­oare­ce asemenea cărți de judecată se dau în primă și ultimă instanță, ele nefiind suscep­tibile de apel sau recurs. D. Răceanu făcu recurs la Casa­ție care fu respins ieri. ¥ Aceiași filieră și aceiași soartă au avut recursurile făcute de 28 de ță­rani de pe moșia­­ Lehliu, (Ialomița), ținută în arendă de d. N. N. Sece­­leanu, contra cărții de judecată a judecătorului rural din acea comu­nă, prin care fusese condamnați la cite 20 lei amendă, pe baza art. 62 din legea tocmelilor și la despă­gubiri civile variind între 30 și 64 lei, către d. Seceleanu, pentru că nu au lucrat în bune condițiuni pă­­mîntul luat de la d-sa pentru a cultiva porumb în dijmă.—H. ----------------­ȘCOLARE AU­ fost transferați: D-na Sevasta Badea, dela,șc­oa­­­la No. 3 de băeți din­ Buzau la școala No. 2 de băeți din Roșiori­­de Vede în locul d-nei Sofia N. Cozacim care trece în locul său. D-na Elena Ștefănescu învăță­toare. Ștefănești (Botoșani) la Seminicea, port II (Botoșani). — - . Apărarea episcopului de Râmi Ședința de era dimineață a Sinodului, a fost complect ocu­pată de către episcopul de Ro­man care și-a continuat apăra­rea. Ședința s-a deschis la orele 9 jumătate și a fost prezidată de către mitropolitul Pimen al Mol­dovei. După ce s-a citit sumarul șe­dinței trecute, episcopul Nifon al Dunărei de jos, s’a ridicat și a întrebat pe episcopul de Roman, că dacă știa de toate aceste acu­­zațiuni contra primatului, de ce nu le-a adus la cunoștința­ Sino­dului, înainte ca el să fie ales mitropolit. De asemenea spune episcopul Nifon și I. P. S. mitropolitul primat erea dator să divulge a­­cuzațiile contra episcopului în­­nainte ca el să fi fost acuzat. Episcopul de Roman va răs­punde asupra acestei întrebări, în cursul desbaterilor. Apărarea episcopului de Roman se dă apoi cuvîntul episco­pului de Roman care a continat să citească apărarea sa. Iată ce a mai declarat epis­copul: Cu multe scrisori ași putea răspunde și eu la scrisorile ne­concludente pe care I. P. t­. A­­thama­sie Mironescu le-a citit în Sf. Sinod, crezînd I. P. S. Sa că îmi vor­bi spre îngreuere. Eu de­o­­camdată încep a mă referi la scri­sorile ce le-am prezentat Sl­tului Sinod și de va fi trebuință, mă vom­ referi și la altele. In ședința de la 20 Miam­, pre­cum și în cea de la 3 Iunie 1911 am depus în fotografie două scri­sori autografe ale I. P. S. Sale : una cu data din 3 August 1899 și elita cu data din 27 August acelaș an. In ele este vorba de o sufe­rință a I. P. S. Sale, care necesita medicamente interne și externe, suferință care-1 adusese pînă la punctul de descurajare. Ce suferință să fi fost aceaa z O arată însuși I. P. S. Sa între­­buințînd expresiunea „Bri” ca medicament extern, de care avea trebuință. M’am interesat și eu să mi se dea cuvenita dezlegare a a­­cestei enigme, de­oarece cel ce era în stare a ne da cuvenitele lămu­riri a fo­st propus de mine ca mar­tor dar nu mi s’a admis,— și am efftat dezlegarea enigmei. Eu sînt cel dintîi­ care recu­nosc că asemenea lucruri nu se pot dezvălui în acest sfînt corp judecătoresc fără a mă simți jig­nit cu cel dintîiü, căci lucrul este absolut scandalos. De aceea dacă scrisorile în cest­iun © au făcut cu­venita dovrajda fără a fi nevoe de alte expilicațiunî, va ași ruga să mă dispensați de a da cuvenitele lămuriri, pe cari silit am fost să le iau de la medici specialiști ; iar dacă Sf. Sinod poruncește să le dau, va trebui să mă execut cu toată durerea de care sînt cu­prins, pentru care la vremea tre­buincioasă am făcut cuvenita ru­găminte ca dureroasa criză bise­ricească să se rezolve cu cît mai puțin scandal, dar n’am fost as­cultat. Pentru aceea eu am și zis că da­că Sf. Sinod ține cu ori­ce preț ca eu să mă retrag din scaunul meu episcopal prin demisiune, spre a nu se mai da în vileag at­teia rușini, ce nu mă privesc, eu ași merge pînă la sacrificiul de a renunța,— sub cunoscutele condițiuni,— la scaunul meu epis­copal, căci mai presus de ori-ce, mai presus chiar de viața mea, țin la liniștea și cinstea Biseri­­cei. Și ziceam că, pe baza a­­celor condițiuni, dictate de drep­tatea omenească, eu, cu mulțu­mirea sufletească de a fi putut, cu toată nevrednicia mea să con­­tribuesc la izbăvirea sf. noa­stre Biserici de erezie și imoralitatea concentrată în cea mai înaltă ex­­presiune a Episcopatului nostru, mă vom­ retrage de bună-voe cu nădejdea că cel ce rămân vor trage învățături sănătoase din cele pînă acum petrecute și vor lupta să a­­vem Biserica neprihănită și ar­hierei vrednici. Deci întreb încă odată : Poruncește Sf. Sinod ca să dau cuvenitele explicațiuni asu­pra suferinței despre care este vorba în scrisorile din 1899 ale I. P. Sf­ tului D. D. Athanasie Miro­nescu . (Citește informațiunile culese de la medici specialiști cu privire la Bru Și asupra cazurilor de între­buințare ale acestui medicament specific în boale lumești) * „Intru susținerea arătărilor mele pe cari cu durerea în suflet am fost silit să le fac, rog pe Sf. Si­nod să bin­e-voiască a chema ca medici experți pe­­ ori­cine vai voi. Din parte-mi propun pe d-1 medic specialist d-nul profesor Petrini- Galați și Pe d-1 dr. Mendonide, ambii din București. Ce medicamente interne vor fi fost acelea de care I. P. S. S. a­vea trebuință . Unul din marto­rii propuși de mine, dar recuzat, ar fi putut mărturisi sub jurâ­­mînt că­ a fost „Santal,Micly“. Tn. ,revista, bisericească“ s’a scris că medicamentul Bru I. P. S Sa l-ar fi întrebuințat spre a se vindeca de o boală de ochi. Dar această afirmațiune o infirmă în­suși I. P. S. Sa, prin următoarele cuvinte ce se citesc în Epis­tola I. P. S. Sale din 3 Au­gust 1899 : „Lucrez în, fie­­ care cîte ceva la scrierile ce pregătesc pentru tipărire“. Și chiar atunci a și tipărit „Morala pentru copii“ pe care a plagi­ait-o. In aceiași scrisoare a I. P. S. Sale, se mai spune: „Fraele Pi­men ai făcut erî, Luni, excursiune la Stănișoara cu Vlădica Timuș“. I. P. S. Sa Pimen Georgescu Mi­tropolit al Moldovei și P. S. Gh. Timuș Episcop al Argeșului, doi dintre judecătorii procesului de față, ar putea,­­mărturisi dacă I. P. S. Miropolit Primat D. D. Atha­nasie Mironescu, era bolnav de ochi sau nu. Aceiași mărturisire ar putea-o face și persoanele citate de I. P. S. Sa în Epistola de la 27 August 1899 și cari l’au însoțit în vizitați canonică ce a făcut în p ° 13 Și la sfințirea Bisericei din Turburea, Gorj, care după declarația marto­rului Pr. Roșoagă, s’a săvîrșit în ziua de 1 ® Septembrie 1899, adică la 23 de zile după data Epistolei din 27 August 1899 prin care I. P. S. Sa cerea să i se repete medica­mentele interne vr’o 4 flacoane, iar externe —om—ce-i trebuiau, ■ căci boala, i se agravase precum însuși mărturisește la aicea epis­tolă. Medicii ne-ar putea da lămuriri a­­supra timpului (trebuincios pentru vindecarea suferinței despre care es­te vorba în epistolele I. P. S. Sale, fie că boala se tratează sub prive­ghere medicală, fie că boala se tra­tează de însuși pacientul prin între­buințare de medicamente indicate și cerute de el, mai ales în împrejura­rea că pacientul, precum însuși măr­turisește, era silit să plece de la Co­­zia la R.­Vîlcea, spre a participa la primirea congresului studenților uni­versitari, apoi în Dolj în vizitație ca­nonică, și un Gorj la sfințirea bise­­ricei din Turburea. Deci imoralitatea și sacrilegiul sunt dovedite. . <­., « ’ ‘ Preotul Niculescu a mărturisit că a auzi­t despre zvonul că d-na Olim­pia Vasilescu s’a desbrăcat la Pi­tești de costumul sau de soră de ca­ritate și s’a îmbrăcat în costumul fameesc obicinuit la oraș, spre a se duce în străinătate cu I. P. S. Ata­­nasie Mironescu, adăogind că nu s’ar putea dovedi acest lucru cu sine însuși, îmi sosesc din toate părțile scri­sori și documente privitoare la acest nenorocit caz. Așa d. I. Băjescu-Oardă, student în drept, strada Nisipari 13, București, îmi scrie: „Prea Sfințite părinte, „Văzînd că prin terorizare și ne­dreptate cată să se înăbușe adevărul, pe care împrejurările mi-au permis să-l cunosc și eu, vă rog cu respect să bine-voiți a mă cita și pe mine ca martor în procesul de la Sf. Si­nod. In orî-ce caz mă simt dator față de conștiința mea să vă fac cunoscut următoarele lucruri, despre cari sunt gata in orî-ce moment a mărturisi in fața orî­cărui tribunal și sub pres­tarea orî­cărui jurămînt: „1) In fața maî m­ultor persoane într’una din zilele lunei Maî 1910, am auzit pe pr. D. Lungulescu din Craiova, povestindu-ne la masa res­taurantului Maioru Mura că d-na O­­limpia Vasilescu s’a lăudat către soția Sf. Sale că ar fi amanta mi­tropolitului primat, ba încă a adăo­­gat că se mîndrește cu aceasta, căci nu oricare se poate ține cu un mitro­polit. E de mirare dacă o fi adevă­rat, ceea ce am citit prin gazete că sub jurămînt pr. Lungulescu n’ar fi mărturisit adevărul. De față la Ma­ioru Mura, pe cînd vorbea pr. Lun­gulescu era și pr. Ilie Dumitrescu din Craiova. „2) Prin anul 1902, în timpul ve­rei, ducîndu-mă în vilegiatură la Că­­limănești și făcînd dese plimbări la Brezoi, treceam de multe ori și pe la m-rea Cozia, unde mi se spusese de o pedagoagă că locuește în timpul verei la P. S. episcop Ath. al Rîmnicu­­lui. Cu acel prilej am aflat de la an­treprenorul lăptăriei din Ostrov că episcopul Athanasie trăește la Cozia cu o amantă a sa numită Olimpia. Acest zvon circula pe vremea aceea prin foarte multe părți, comentîndu­­se și făcîndu-se haz pe seama lui chiar și de chelnerii hotelului sta­tului unde eu aveam locuința. i1 „3) Văzînd scena mai mult decît teatrală și nespus de caraghioasă ce s’a petrecut la Sf-ta mitropolie cu prilejul ascultarea martorului Tudo­­rică Ionescu, sînt dator să vă aduc la cunoștință că aș putea dovedi orî­­cînd că Tudorică Ionescu nu numai că n’a fost pus la cale de pr. Vas­­­lescu ca să dea cunoscuta d­el’ara­­­ție publicată în „Apărarea ortodoxiei dar că a făcut aceste de<"'arațiî, după ce mai multă vrem­­e’a scris ‘ara să-l cunoască, riezindu-l să-I dea în­, tinire ori sp . public*© declara­ ti-ile^ i „Adevăr*1 acesta îl pot cunoaște­­ și­­ mărturisi fiind­că anul trecut am­­ locuit în Ploești și am avut ocazie,să­­ cunosc de aproape lucrurile. „Acesta fiind adevărul îl aduc la cunoștința P. S. Voastre rugînd­u-vă că, dacă credeți de cuviință și de nevoe, să fiu citat și eu ca martor în proces. De altfel că lucrurile a­­cestea le pot mărturisi nu numai sub jurămînt în fața lui D-zeu, dar și în fața oamenilor așa în cit dacă­ nu sunt citat ca martor vă puteți­ servi de scrisoarea mea în fața Sf. Sinod". Pe autorul acestei scrisori că Tata și propus ca martor, in cererea mea de la 3 Iunie a. c / / Dintr’o altă scrisoare ce mi-a fost trimisă citez următoarele rîndurî scrise din R.­Vîlcea la 30 Maiu 1911 „Anul trecut au sosit cu poșta, două sau trei scrisori cu adresa: „Păr. Arhim. Partenie Stoenescu. Arhim. de Seana, pentru Doamna Olimpia Vasilescu" și cu titlu pe plic: Cabinetul Mitropolitului Primat, scrisul Primatului. Aceste scrisori au fost văzute în cancelaria Sf­­ tei Episcopii aduse fiind de la poștă de un d-n arhivar C. Olănescu care mi­ le-a arătat mie făcînd aluziuni glu­mete. „Aceasta treacă-meargă, dar, eu știu alt­ceva mai grozav, știu lu­cruri confiate mie de cel mai bun­ amic al meu, răposatul Preot C. Va­silescu fostul soț al doamnei Olim­­­pia Vasilescu. „Eu eram pururi în casa lui și pe cînd era greu bolnav în pat, sofia, lui concepe nu se știe cu cine, dar fapt este, că la Govora Primarul sa ducea foarte des, întovărășit de diac, Mărculescu, încă, el știe, să-l întrebi numai. „Pe cînd vorbeam cu Vasilescu și soția lui era dusă să nască copilul în București, el era foarte amăgit și după puțină ezitare mi-a spus că­, copilul va fi cu părul roșu, semă­­nînd cu tatăl sau Barbă roșie (Pri­­­marul). In fine copila născută a murit din cauza unui ulcer sifilitic. „In momentele ultime, cînd Vasi­lescu era pe moarte, mi-a declarat cu vocea stinsă: „Eu mor din pri­­­cina lui Barbă­ roșie", întrebat de mine ce însemnează aceste vorbe, mi-a răspuns: „Mi-a răpit femeia; ■mi-a necinstit casa". Peste puțin ai murit". *1 Această scrisoare o semnează pre­otul D. Bănescu din R.­Vîlcea, pe care Tar a propus ca martor în ședin­ța Sf. Sinod din 3 Iunie a. c. * La Hotel Frascati, unde locuesc aici în București mi s’a trimis, de cine nu știu, această fotografie, care aseamănă a fi o copie de pe un re­gistru, în care se citește: „Olimpia Vasilescu, văduvă. A fost căsătorită cu un preot, iar după moartea lui s’a stabilit la M-rea dintr’un lemn la monah­a Anastasia Stoenescu ■ mătușa ei. Data intrării în insti­tut: 1 Maiu 1907. Făcut practică la spitalul din Sinaia. Observațiuni­i A fost admisă fără de actele oeruite de Regulament, fiind nepoata S. S. Episcop Atanasie de Rîmnic“. Pe a­­ceastă fotografie se vede semnătura Varlam, ceea ce arată că e vorba de un act care provine de la Institutul surorilor de caritate din București. Și, totuși, d-na Olimpia Vasilescu, a tăgăduit și acest lucru făcîndu-se vinovată de pedeapsa ce se cuvine celor cari depun jurămînt mincinos, iar I. P. S. Mitropolit Primat D. D. R. Mironescu fiind față la jurămân­tul mincinos ce a făcut d-na Olimpia Vasilescu, și neviind a mărturisi a­­devărul, s’a făcut părtaș la imorala faptă a d-nei Olimpia Vasilescu, care a mărturisit neadevăruri. Se impune deci ca Sf. Sinod­ să f 'b zile au mai rămas pină la închiderea concursului x­orii NOSTRU CONCURS CIT PREMII GRATUITE Cupon No. 46 ABSOLUT GRATUIT 9 IUNIE 1911 8 premii în valoare totală de 2500 Lei Premiul 1: O splendidă Pianină de lemn de palisan­dru, din renumita fabrică „Hoof“. „ 2. Un bilet de drum pentru dus și întors la Expoziția din Roma, Clasa II-a. „ 3:0 superbă brățară de aur, carate. „ 4:0 pungă de argint veritabil, formă de sac. , 5­0 pungă Reticule de argint veritabil. „ 6: Un inel m­asiv de aur, 14 carate. „ 7 : Un inel bărbătesc masiv, de aur 14 car. „ 6: Una fructieră alpaca, imitind argintul Toste scif-te obiecte, a far­îi de piat­ ir­ă, sub­ com­­parate cela marele JwaștafcîD de bijuterii Fr­ații A. I. St­oiler. But­ui c$ti, s­t­r. £ mildar.și se află expuse la magazinul de ga anterie The. Derby din calea .Victor­ieî, 44, iar pianina, cumpărata dela marele magazin Jean JYder, furnizorii Curț­ei regale 5,­ calea Victoriei, M, se află expusă în vitrin­a acestui magazin.

Next