Dimineaţa, iunie 1911 (Anul 8, nr. 2598-2629)
1911-06-11 / nr. 2610
Apărareaf Anul vm.No.21fie «v jjui ».ii PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER a Comp. Str. Karajeorgeviei, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR «»înoată n ion;«9H CONST. MILLE Abonamente cu premii: Un au Lel 20.-— | © Suni ILet 11.— 3 Inni ... i-e 0.-— APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUME Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON: Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 1410 „ „ Provincia „ 14/99 „ # Străinătatea :, 1 ■HOBBSm Procesul celor doi preloti Azi sau mîine episcopul de Roman își va fi terminat apărarea în procesul bisericesc și, încrezător în dreptatea cauzei sale, va aștepta liniștit sentința adunărei Sinodale, pe care nu vrea s-o admită, în curățenia sufletului și mintei sale, decît dreaptă, absolut dreaptă. Toți cei cari îl cunosc, cei cari, în cursul acestui proces, au avut prilejul să stea cît de puțin de vorbă cu acest prelat, să-i urmărească felul de viață și să-i despice gîndurile, l’au părăsit cu convingerea deplină că e un om întreg, care nu are decît o singură călăuză în viață : credința. Pe credință și-a sprijinit gestul de la care a pornit întregul conflict Sinodal; pe tăria aceleiași credințe a pornit lupta împotriva mitropolitului primat și sfătuit numai de credința în puterea absolută a dumnezeirei, își alcătuește apărarea din Sinod, care e o adevărată operă de logică, întemeiată pe înlănțuirea unor fapte, asupra cărora nu are umbră de îndoială. Tot ce face, fiecare gest și fiece acțiune, e convingere și credință, convingere în dreptate, credință în Dumnezeu, de la care așteaptă — și nu de la Sinod — sentința în procesul, pe care l’a deschis tocmai pentru a pune credința la adăpostul batjocorei și a necredinței. * Și cu toate aceste nu i-au lipsit desigur ofertele unora și ale altora de a face o pace, care, dacă avea să’l abată din calea hotărîtă ce urmează, avea să-i asigure în schimb sau liniștea zilei de mîine sau sprijinul acelora ce i s’au prezintat în sfătuitori. A refuzat, însă, și pe unii și pe alții, i-a refuzat cu aceiași energică hotărîre, cu care nu iartă celor ce, pe o cale ori alta, slăbesc credința, pe care sunt puși s’o păzească și s’o apere. In lupta contra primatului nu e nici ură și nici răzbunare, pentru că ura nu o admite sub nici un motiv și sub nici o formă, după cum nu cunoaște ambițiunea lumească de a urca ultima treaptă din scara erarhiei bisericești. Mitropolitul s’a făcut vinovat de fapte canonicește pedepsite și, oricare ar fi hotărîrea „boerilor stăpînători”, episcopul de Romano spune celor ce vor să-l audă, că dreptatea dumnezeiască e singura cu care se împacă conștiința, judecata și sufletul său. Urmările lumești ale procesului ce se desbate îl interesează tot așa de puțin, după cum puțin îl interesează uneltirile ce se fac, pentru a se asigura de mai înainte o anume sentință. Convins de existenta judecătei din urmă într’o lume viitoare, își urmează drept, cinstit și convins calea, fără a privi în lături, îndreptîndu-șî convins privirea numai spre singurul judecător drept din lumea tuturor. Acuzat și acuzator în acelaș timp, descărcîndu-se de vina ce i se aduce, învinovățește cu aceiași imparțialitate de apostol curat, în gînd și în suflet, pe acel care, păcătuind, a greșit și înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Cu o seninătate care uimește, cu o logică de fier, adunînd, legînd și comentînd faptele cu dovezile, și-a desvoltat zi cu zi o apărare magistrală, care a însemnat, în acelaș timp, cel mai aspru și mai temeinic rechizitor pentru mitropolit. Și totul, fără răutate, fără ură, fără părtinire, dovedind fiecare afirmațiune, fără insinuări și răspunzînd totdeauna cu blîndeța omului curat și în suflet și în gînd, ori de cîte ori primatul lasă să-i scape (întreruperi de o violentă neîngăduită. Bunătate și blîndeță la violență și răutate, fără a stabili însă cu nimic din energia cumpătată, pe care i-o spun și situația și împrejurările. Așa s’a apărat episcopul de Roman înaintea judecătorilor săi bisericești, a căror sentință, oricare ar fi ea, o socotește atacabilă la judecata din urmă, cînd dreptate se va face, după cuvîntul evangheliei, tuturor nedreptăților lumei acesteia. ALEX. MAVRODI —-------r ---— Incendiul din Galați — Rezultatele anchetei — ALATI, 9 Iunie.— Cercetările tăcute pentru a stabili provenienta focului de la navigațiunea fluvială au dovedit că focul a izbucnit din două părți deodată și că el pare a fi opera unor mîini criminale. Intr’un foc s’a descoperit o ladă cu pae— Pedro. încoronarea regelui Angliei Marile serbări din Londra Londra, 9 iunie. La orele 4 dimineața o baterie salută ivirea zorilor zilei încoronărei prin 21 locuri de tun trase lui Hyde Park. încă de la această oră matinală străzile din centrul orașului încep a se populă de lume. Trenurile subterane au început să circule încă de pe la orele 3 dimineața și o nenumărată mulțime de oameni sosește de la periferie spre centru. Toată noaptea a domnit o febrilă activitate; s-a observat în toate stațiile de cale ferată o lume imensă. — Londra cuprinde în dimineața acestei zile peste 7 milioane locuitori. Cei 50.000 soldați cari au primit sarcina a păzi ordinea, pornesc din căzărmi și bivuacuri în spre străzile ce vor fi străbătute de cortegiu, cari sunt închise prin bariere solide ce se vor închide la orele 8. La orele 6 jum. s’au deschis porțile cele mari ale catedralei din Westminster și mulțimea care de atîtea ore aștepta, are o clipă de distracțiune privind cum trec în spre catedrală trăsurile uriașe de ceremonii, cum sosesc demnitarii, pairii și soțiile lor în rochii roșii cu garnitură de hermină. Judecătorii cu perucile lor medievale, militarii, principi indieni în bogatele lor costume orentale împodobite cu nestimate, etc. . La orele 8 jum. toate străzile sunt închise, iar la orele 9 toți invitații au sosit așteptîind sosirea suveranilor. Catedrala Westminster a fost cu totul transformată cu prilejul încoronări. O anexă a fost clădită, armonizîndu-se în chip minunat cu vechea clădire de care se leagă. Această anexă slujește de vestibul. Este împodobită cu splendide covoare persane și cu armuri aduse din Turnul Londrei. Din acest vestibul intri în biserică. Tribune, împodobite cu catifea de mătase albastră și cu fire de argint se ridică de ambele părți pînă la Triff mim. La centrul crucei fixată de biserică, se află un polog sub care sunt cele două scaunI», regale cu monogramele brodate ale suveranilor. In fața, altarului este scaunul Stu lui Eduard, iar alături cele două scaune ale ,, Recunoștinței“. In cele două transepte s’au înălțat tribune unde au luat loc de o parte patrii, iar de cealaltă pairesele. Principii și principesele au luat loc la nordul și la sudul sanctuarului. Scaunele principelui de Galles și ai ducelui de Connaught se află lingă scaunele , Recunoștinței“. Sunt de față la încoronare în catedrală 7000 persoane, din care 40 membri ai familiei regale engleze, 200 reprezentanți străini, 220 membri ai corpului diplomatic, 1000 pairi și pairese, 900 membri ai parlamentului cu soțiile lor și 800 reprezentanți ai imperiului colonial. Spectacolul este cu adevărat miner. Pe fondul albastru și argiTtat al covoarelor și tapiseriilor reese coloritul strălucit al rochiilor roșii ale pairilor și al uniformelor de toate felurile. Totul formează un cadru splendid potrivit cortegiului și solemnitatea încoronărei. * Londra, 9 iunie. — cortegiul regal, împărțit în trei grupe, a plecat de la Buckingham Palace spre catedrala Westminster, de la 9 jum. pînă la 10 juni. Prima grupă a cortegiului o formau principii ; și ceilalți reprezentanți străini, în a doua grupă urma principele moștenitor și apoi suveranii aclamați cu mare entuziasm pe tot parcursul de o mulțime nenumărată. Sosirea suveranilor Sosind suveranii, ilustra adunare își îndreaptă privirile spreporțiile cele mari de unde înaintează preoții in fruntea cortegiului regal. Organicorul intonează un imn solemn și începe, în bătrîna biserică, defilarea marilor demnitari ai statului ale căror coroane se duc de paji heralzî îmbrăcați în diferite costume din evul mediu, trec apoi stindardele Angliei, al Scoției, al Irlandei, al regatului unit, duse cu drept hereditar de reprezentanții celor mai vechi case ale regatului. Se remarcă mai ales stindardele imperiului de peste mări, al Canadei, al Indiei, al Australiei, al Nouei Zelande și al Africei de sud cari sînt purtate de foștii vice-regi și guvernatori ai acestor mari colonii. E prima oară cînd coloniile sînt astfel reprezentate la ceremonia încoronărei. Apoi din fundul bisericei, înaintează regina. Suverana poartă o minunată rochie de mătase albă brodată cu măestrie cu fire de aur. Rochia e împodobită astfel cu broderii reprezentînd emblema Angliei: un trandafir al Scoției, niște scaeți, al Irlandei, un trifoi, al Indiei, o stea și un lotus. Mantaua regală care atîrnă de pe umeri este de [UNK] catifea de mătasă de culoare purpurie și e împodobită cu flori naționale brodate, cu aur și în colori. Dublura mantalei este hermină. Trena mantalei, lungă de 1s picioare, este purtată de șase fecioare, cele mai frumoase ale nobili in denucra rari sunt îmbrăcate cu rochii albe împodobite cu peri din fața regelui înaintează nobilii cari duc ‘emblemele, puterea regale, globul de aur cu crucea care simbolizează suveranitatea, pintenii de aur, marea spadă de stat, spada de ^Ertare“ care este știrbită la vîrf simbole ascuțită, si in sfirșii bogați coroană a Sft. Eduard, Confesorul. După însemnele puterei sale urmează regele George îmbrăcat cu mantaua regală de purpură. Are la gât colanul ordinului la retierei și „Cop of State“ (O, căcibilă de catifea îmblănită cu hermină). Lunga sa manta de catifea de purpură, îmblănită cu hermină, mantaua regelui George IV, este purtată de opt tineri paji în haine roșii cu ciorapi de mătase albă. De fiecare parte a regelui stau doi episcopi și gentilomii gărzei personale a suveranului în uniforme roșii brodate cu aur. Cinci suveranii înaintează spre mijlocul bisericei, studenții veritel universități din Westminster cari au dreptul și datoria tradițională de a saluta Pe rege și regină în ziua încoronării, aclamă frenetic pe suverani cu vechea formulă: Vivat regina! Vivat Tr esc ! Cu încetul procesiunea umple toată biserica făcînd, să reiasă și ■mai bine frumusețea gravă și impunătoare a vechei biserici prin contrastul cu bogăția orbitoare a fastului regal, cu purpura și aurul uniformelor, cu hainele albe ale preoților și bogatele veștminte ale noblimei cu splendoarea nestimatelor, încoronarea Regele și regina îngenunchiază și se roagă cerului înainte de a sta pe scaunele lor regale. Oficiul ce se celebrează cu prilejul încoronărei suveranilor nu s’a schimbat aproape în nimic din cele mai vechi timpuri pînă astăzi, respectîndu-se toate tradițiunile. Prima tradițiune este așa numita „Recunoaștere a regelui“. Arhiepiscopul de Canterbury însoțit de lordul cancelar, de lordul mare conetabil al Angliei, de contele mareșal și de regele de arme al ordinului Jaretierei, vorbind pe rînd către cele patru unghiuri ale bisericei, prezintă pe suveran poporului cu următoarea formulă : „Vă prezint pe regele George, regele incontestat al acestui regat. Voi deci, cari ați venit aci spre a-i aduce omagiu și a vă face datoria, sîntețî gata a-î face omagiu?" O fanfară de trompete se aude atunci și se strigă puternic „God save the King!“ recunoscîndu-se astfel că Maiestatea Sa este regele incontestat al regatului. Atunci nu mai începe partea pur religioasă a ceremoniei. Ea e simplă, dar de o solemnitate impunătoare. Doi episcopi, la mijlocul bisericei, eîntă litaniile , răspunsurile fiind date de cor. După spunerea crezului un episcop se urcă pe amvon și rostește o predică ocazională în conformitate cu normele stabilite de tradițiune. Apoi, arhiepiscopul mergi spre rege și îl întreabă dacă vrești să presteze jurămînt. Regele ia atunci angajamentele privitoare la păstrarea religiei protestante, la datoriile sale față de popor se scoală apoi și precedat de cel ce duce spada de stat și însoțit de înalt ta Capitală TE-DEUM-UL DE LA BISERICA LUTERANA Era dimineața la orele 10, s’a oficiat un Te-Deum la biserica Luterană, cu ocazia încoronarei regelui George al V-a al Angliei. Au asistat la acest Te-Deum principesa Elisabeta, însărcinatul de afaceri al Angliei și întreg personalul negațiunei engleze și membrii coloniei engleze din Capitala. Intre orele 11 înainte de amiază și 1 după amiază a avut După amiază, la 4 ore și jumătate a avut loc un gardensparty în grădina legațiunei, la care au participat toți membrii coloniei și principesa Elisabeta. Aseară, la 8 ore și jumătate, va avea loc, tot în palatul legațiuneî, un dineu în onoarea membrilor coloniei engleze. --------------------------ții demnitari ai regatuli înaintează d." colonel Costescu, aghiotant înspre altar. Aci în genunche, se descopere și jură pe Evanghelie declarind cu voce tare: „Aceste lucruri ce le am făgăduit aici le voi îndeplini și le voi menținea. Așa să-mi ajute Dumnezeu.“ Suveranul sărută apoi Biblia și semnează jurămîntul. După o scurtă rugăciune, sunetele impunătoare ale unei antrene de Händel vestesc pregătirile pentru consacrarea regelui. Suveranul pășește spre tronul Satului Eduard de-asupra căruia lorzii Rosebery, Chaogan, Crewe și Minton țin un baldachin țesut cu argint. Amfora cu untdelemnul sfințit este adusă și arhiepiscopul consacră pe rege făcînd cu uleiul sfințit semnul cruce pe fruntea, pieptul și mîinile suveranului. Din această clipă, ceremonia este caracterizată cu totul de simbolism. Regele este încins cu spada de stat, îmbrăcat cu Armilla, care este rochia dreptățeî, îi se dă în mînă globul, emblema împărăției lui Isus Cristos, i se dă inelul, însemnele demnitate regale și sceptrul care este varga echităței și a milei. Astfel îmbrăcat cu emblemele puterei sale, regele se urcă pe tron pentru încoronare. Arhiepiscopul înnaintînd la altarul unde e depusă coroana, rostește următoarea rugăciune: ..O Dumnezeule, care ești Coroana credincioșilor, binecuvintează și sancționează pe sluga ta George, regele nostru. Fie ca precum astăzi am pus deasupra capului sau o cunună de aur curat, să-î îmbogățești inima sa regală cu toate virtuțile princiare în numele regelui vecinie Domnul nostru Isus Cristos!" Se aduce apoi regelui coroana de pe altar și i se pune pe cap. In aceeași clipă toți patrii și regii de arme își pun de asemenea coroanele pe cap. Asistenții strigă prelung ,,God save the King!". Trompetele sună. Tunurile cele mari din Turnul Londrei și bateriile din Parcuri trag salve de bucurie și toate clopoteee orașului sună neîncetat. Londra, 9 iunie. — Ducele și ducesa de Connaught au oferit în numele Suveranilor un prins oaspeților regali. Rele George v Regina Maria a Angliei Uzînd clemența regală, spada justiției temporale, lungă și foar Situația oroservatorilor din Galați — O nouă dizidență în perspectivă — GALAȚI, 9 Iunie.— Prin demisia d-lui Emil Vulpe, prefectul județului care a urmat imediat celeia a d-lui G. Iorgala, prefect de poliție, prin venirea în capul județului a d-lui Hagi Anton, criza din partidul conservator departe de a fi ameliorată, s’a agravat din contra și mai mult. E puțin probabil ca d. Emil Vulpe să primească compensația oferită de d .Marghiloman, prin numirea d-sale ca inspector administrativ. E mai mult ca sigură în schimb constituirea unei puternice dizidențe conservatoare în funte cu d. Emil Vulpe și d. deputat Nicu Doiciu. Pedro Funcționarii *» și călătoriile pe căile ferate Bra d. dr. P. Herescu, alesul colegiului II de cameră din Capitală, a prezintat d-lui Delavrancea, ministrul lucrărilor publice memoriul semnat de funcționarii tuturor ministerelor, prin care cer reducerea cu 50 la sută a costului biletelor de călătorie pe C. F. R. D-l ministru s-a arătat binevoitor și a promis că va studia cestiunea. Funcționarii statului cred că li se va aproba cererea, care ar avea de urmare ca veniturile C. F. să sporească, prin călătoriile ce aceștia ar începe să facă, azi ele find aproape nule. Apoi ministerele ar economisi biletele bianco ce se distribue acum gratuit. De această reducere se bucură deja la noi militarii, studenții și artiștii. De altfel se știe că societatea austriacă, de navigație pe Dunăre, acordă de mult reducerea de 50 la sută funcționarilor români. D-l dr. Herescu a susținut cu căldură cererea funcționarilor, atrăgîndu-și prin aceasta recunoștința lor. ------------------- — Ședința de erl— Episcopul de Roman își dezvoltă acuzația de erezie — Ae vor asculta noui martori — — —**---------- ~rr • Episcopul de Roman și-a continuat in ședința de erî dimineața apărarea sa: înaltul prelat și-a desvoltat o parte din acuzarea adusă primatului, cu privire la erezie, Importanța ședinței de orî dimineața constă în faptul că Sinodul a hotărît ascultarea de noi martori. * Ședința s’a deschis la orele 9 și jumătate, în prezența membrilor Sinodului și a d-lui ministru Arion. După îndeplinirea formalităților obișnuite, s’a ridicat episcopul de Roman, care a declarat că nu știe ce să crează de episcopul Nifon al Dunărei de jos, care în ședința trecută, a spus că atît, episcopul de Roman cît și mitopolitul primat ar putea fi pedepsite cu caterisirea, din cauză că nu au devulgat mai din vreme acuzațiile pe cari le știau unul de cellalt. — Cred — spune episcopul de Roman că P. S. S. episcopul Nifon al Dunărei de jos care ne este și judecător nu trebuia să se pronunțe înainte ca eu să firea mea. — Nu m’am pronunțat ca judecător — răspunde episcopul Nifon — ci am arătat numai că sunt canoane, după care ar fi caterisit! pentru motivul că nu ați adus la cunoștința Sinodului vinele unui înalt prelat înainte de a fi ales mitropolit. — Eu — răspunde episcopul de Roman — nu știam absolut nimica despre păcatele mitropolitului primat înainte ca dînsul să fie ales în demnitatea *r.e. *■•... .jov.apă anului. Toate aceste acuzațiuni eu mi le-am însușit de la isbucnirea conflictului Sinodal. Deci, — continuă episcopul de Roman — nu pot fi pedepsit pe baza canonului invocat de P. S. S. episcopul Nifon. — Nici eu — intervine mitropolitul primat — nu știam de acuzațiile ce s’au adus P. S. S. episcopului de Roman, înainte ca dînsul să fie ales arhiereu. De toate aceste acuzațiuni am luat cunoștință în timpul ultimelor ședințe. * Înainte ca episcopul de Roman să înceapă a-și desvolta apărarea sa, mitropolitul primat a ridicat un nou incident. Înaltul prelat, a făcut aluziuni la cele două scrisori ale preotului Bănescu și a d-lui Băjescu-Oardă, scrisori pe care episcopul de Roman le-a citit în ședința de eră a Sinodului, și a spus că în cele două scrisori sunt numai minciuni. Primatul cere să fie ascultați ca martori, pentru a dovedi neadevărurile cuprinse în scrisori, preotul F. Florescu din Bistrița și maica Anastasia Stoenescu. De asemenea cere să fie ascultată și sora decedatului preot Vasilescu dacă va fi găsită. — Dacă I. P. S. S. — spune episcopul de Roman — crede că cele două persoane au spus minciuni în scrisorile ce mi-au adresat, atunci cred că ar fi bine să fie chemate și ei ca martori. Sinodul Intră î n deliberată și după puțin timp hotărește, că pentru luminarea cauzei ce se judecă, va mai fi nevoe și de ascultarea martorilor propuși atît de mitropolitul primat cît și de episcopul de Roman. In consecință hotărește să fie chemați ca martori, preotul Fiorescu, din Bistrița și maica Anastasia Stoenescu, din partea primatului și preotul Bănescu și d. Băjescu Oardă, din partea episcopului de Roman. Martorii vor fi ascultați Luni la orele 9 dimineață in capela de lingă Sinod, înainte de a fi ascultați, martorii, vor depune jurămîntul sub omofor. Comisiunea pentru ascultarea martorilor este cea din trecut, adică arhiereii Calist Botoșăneanu, Meletie Constanțeanu și Sofronie Craioveanu. Sinodul a mai hotărît să nu se mai suspende judecata, pînă după ascultarea martorilor, după cum s’a procedat în trecut. APARAREA EPISCOPULUI DE ROMAN Se dă apoi cuvîntul episcopului de Roman, care își continuă apărarea sa. înaltul prelat își desvoltă partea privitoare la erezia primatului și își însoțește fiecare acuzațiune de documente și acte. Iată ce declară episcopul de Roman : Venind acum la cestiunea cu erezia, mă cred dator să citesc cuvântările rostite de mine. In Senatul Țărei, în Martie 1909, cu privire la proectul de lege pentru modificarea legei Sinodale din 1872 și pentru înființarea Consist. superior bisericesc, dacă Sf. Sinod îmi permite să citesc aceea ce de tatî este .■cunoscut, de oarerice acele cuvintărî ale mele s’au publicat nu numai în desbaterile Senatului, ci s’au reprodus și în broșură. (Episcopul de Roman citește ceia ce a declarat în Sinod în această chestiune. Episcopul a citit de asemenea și cea ce a declarat fostul ministru Arion. Iar în pîra mea cu No. 645 din 12 Maiu 1910, depusă pe biuroul Sf. Sinod ziceam: (Se citește pîra) Răposatul întru fericire, D. D. Melhisedec, Episcop al Romanului continuă episcopul a făcut un studiu despre Ierarhia și Instituțiunea Sinodului în Biserica Ortodoxă a Răsăritului In genere și despre Ierarhia și Instituțiunea sinodală în Biserica ortodoxă română în special, studiu cetit și aprobat de Sf. Sinod al Bisericei noastre în ședințele de 27 și 28 Oct. 1883. La pag. 57 și 58 a acestui studiu cetim: „Să știe orîcine, că în Biserica ortodoxă Sinodul este autoritatea cea mai înaltă, și că Sinodul ortodox nu se poate compune, de cît din membri arătați în canoane și cu practica seculară a ortodoxiei, adică, din Mitropoliți, Episcopî și Arhierei. Să știe orîcine că ată cînd aceste baze bisericești acela surpă ortodoxia, devine schismatic și eretic și este silit de forța lucrurilor, a rămînea afară din Biserica ortodoxă. Așa a hotărît sfîntul nostru Sinod în anul 1883, sfîntul nostru Sinod de astăzi este dator să nu schimbe această hotărîre s’a întărească și să ia cuvenitele măsuri în contra făptuitorului de erezie. Am cu mine broșura intitulată: „Răspuns Guvernului și Sinodului romînesc din 1865“ de Arhiereul Neofit Scriban broșură pe care însuși I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu a studiat-o, a terminat apăra--* 7 zile au mai rămas pînă la închiderea concursului ANUL NOSTRU CONCURS CU PREMII GRATUITE Cupon No. 41 ABSOLUT GRATUIT 10 IUNIE 1911 B premii in valoare totală de 2500 Lei Premiul 1. O splendidă Pianină de lemn de palisandru, din renumita fabrică „Hoof“. „ 2: din bilei de drum pentru dus și întors la Expoziția din Roma, Clasa II-a. „ 3:0 superbă brățară de aur, 14 carate. „ 4:O pungă de argint veritabil, formă de sac. , 5: O pungă peticule de argint veritabil. , 6: un inel masiv de aur, 14 carate. „ 7 :In inel bărbătesc masiv, de aur 14 car. „ 8 : Una fructieră alpaca, imitînd argintul Toate aceste obiecte, afară de pianină, sunt cumpărate de la marele Magazin de bijuterii Frații A. I. J Roller, București, str. Smîrdan. Să, și se află expuse la magazinul de ganterie The. Derby din calea Victoriei, 44, iar pianina, cumpărată de la marele magazin Jean Feder, furnizorul Curței regale calea Victoriei, ri, se află expusa în vitrina acestui magazin.