Dimineaţa, iulie 1911 (Anul 8, nr. 2630-2660)
1911-07-01 / nr. 2630
Anul VIII.—No. 2630 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Wm m Lei 2«. 3 Inni • € Inni Lel II. • X.C Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON I Direcția și Administrația No. 14/19 Redacția cu Capitala „ 14 10 » . Provincia „ 14 99 n m Străinătatea „ 12 40 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Vineri 19 1 înRILEIUNDUTII DIN MOLDOVn Nou! amănunte Pe ziua de er» ne-au sosit următoarele noi amănunte ci privire la îngrozitorul dezastru din Moldova pricinuit de revărsarea apelor: Piatra-Neamț PIATRA-NEAMȚ, 28 Iunie. In tot orașul nu se vorbește tît cît de teribilul dezastru cari s’a abătut asupra acestui jude și de imensele pagube ce a avut de suferit populațiunea Toți s’au recules, circulația este pretutindeni restabilită atari numai de unele locuri din județ și mai ales pe șoseaua muntelui unde podurile fiind încî rupte drumul chiar pe jos este impracticabil. SATE IZOLATE Calea pînă la Prisecani, unde circulația este întreruptă are o întindere destul de mare și cuprinde numeroase sate. Populația suferă enorm pe urma acestei nenorocite star de lucruri, căci lăsînd la o parte faptul că oamenii stau pe jos și nu-și pot vedea de afaceri dar se simte lipsă mare de merinde, și de obiecte absolut trebuincioase. Satele se aprovizionează dîn oraș. Proviziile încep a se sfîrși și dacă drumul nu va f»tabilit curînd, își poate prîcina închipui la ce mizerii sînt expuși miile de locuitori din aceste localități. Să speră iie însă că cei în drept ne vor grăbi să ia cît ma repede masurile necesare pentru ca podurile și șoselele să fie reparate. ORAȘUL IZOLAT TREI ZILE Orașul nostru a fost complect izolat timp de trei zile N’a sosit nici un tren poștă etc. și nici o eșire nu era posibilă. Nu rămăsese decît telefonii și telegraful care au înlocuit trenul și poșta. Toți amploiați telegrafului au fost concentrat în permanență și în chip cu harmen lor dirigintif d. Const. Ruginschi, munceau ca salahori primind și expediind neînceta sute de depeși chilometrice. Publicul era repede satisfăcu cu toată aglomerația ce se producea. Lipsa trenului aducea mereu stagnarea comerțului , diferite încurcături fiecăruia Mulți negustori cari au fos surprinși la Bacău au venit și trăsuri ocolind diferite comuni dormind prin sate și cu mare greutate, întîrziere și frică ai răzbătut pînă în oraș. După 3 zile, iată că vine primul tren condus de neobosiții șef al stațiunei locale d. Victor Albini. Pare că a venit. Mesia. Era un mare eveniment. Toate vagoanele erau tixite cu călători, bagaj, mesagerii etc. A sosit trenul!.. Cuvîntul acesta era exclama cu bucurie și repetat de mii de oameni. Acest lucru ne dovedește că în vremurile acestei nu ne mai putem obicinui ușor cu lipsa trenului. PAGUBELE După cum am arătat int»’* corespondență anterioară, pagubele in general sînt colosale Totuși, după ci se spune, ele se vor micșora dacă industriașii și marii și micii comerciant de cherestea își vor putea stringe lemnele brute risipite pe apa Bistriței. Cei mai păgubit sînt aceștia, căci apa a curați zeci de mii de metri. Pe toată întinderea Bistriței pînă aproape de Bacău sunt stocuri întreg de butuci. Dacă furturile nu vor fi însemnate, evident că ci mari cheltueli fabricele, comercianții își vor putea găsi avutul lor și in acest caz dannele se vor micșora. Pînă în prezen nu se poate preciza nimic sigur Au fost angajați numeroși plutași care au și plecat în căutarea și adunarea materialulu luat de puhoiul Bistriței. Aceasta este în ceea ce privește pagubele distigiilor cari pri ș cum se speră că vor găsi totu sau parte din avutul lor, aceasta în cazul cel mai rău. Dar bieții locuitori din mahalale? Aceștia au rămas țări grădini, care, garduri, zăplazuri, vite, păsări într’un cuvin fără gospodării întregi cari ai fost ruinate sau chiar distruse Aceștia sunt desigur de compătimit, căci sunt oameni sărac care au perdut și puținul ce au avut. D. G. G. Vasescu activul primar al orașului a deschis lista de subscripție pentru a veni și ajutorul acestor oameni. Pe d altă parte va solicita ministerului de interne fonduri, căeși primăria a suferit mari strîcăciuni» și ea n’are mijloace pentru a putea repara podurii rupte. Deaorece sunt și mulți evre săraci cari au fost greu lovit de dezastru s’au luat măsui pentru a fi ajutați. In acest scop de rabin Lebel însoțit de d. A Beinert bancher și președintei comunității izraelite, fac o colectă apelind la coreligionarilor ca să-și dea obolul pentu victimele inundației. Tot în vederea ajutoarelor stă o reprezentație teatrală în seara de 1 Iulie sub patronal prefectului și a primarului. STRĂINII ȘI INUNDAȚIILE Inundațiile din localitate ai împiedicat pe mulți străini și îșî continue drumul spre iTatra, străini cari se stabilesc în timpul verei în acest oraș car se știe că este o admirabilă stațiune climaterica. Acum ins, totul fiind restabilit, trenuril circulînd de asemenea fără întîrziere, foarte mulți vizitator au început să sosească. Unii revin în oraș, iar alții se îndreaptă spre Bălțătești, mănăstirii Agapia, Varatic, Oglinzi, etc. Trenurile aduc zilnic pe ling călătorii obișnuiți și numero; vizitatori veniți din toate unghiurile țarei. Așa fiind, orașul care a trecut cîteva zile prin niște grele încercări și-a lua acum aspectul obișnuit și animația de altă dată. — G. Roman Un sub-locotenent înecat. — Ravagiile inundațiilor. — Amănunte complecte. ROMAN, 27 Iunie. — Dup cum s’a putut vedea din telegramele trimise, nici județu nostru n’a fost cruțat de ravagiile inundațiilor. De abea recule și de scene petrecute pe la periferiile orașului, cind întreaga parte d Sud-Vest a orașului înota în apă. Moldova, plimbîndu-șî nesupărată apele ei turburi prin locuințele oamenilor, alte știi mai alarmante ne vin din întregul județ. Astfel așeară pe cinci sublocotenentul Ion Constantinescu din reg. 8 călărași voia să se reîntoarcă în oraș venind de 1 Gădinți, negăsind din cauza apelor, podul de la Sagna, a intrat cu calul în apă și flin tîrît de curent s’a înecat atîte cit și calul. Pînă în prezent ,cu toate cercetările făcute, nu s’a putut d de urma cadavrului. Știrea aceasta a produs mai impresie în oraș în sneriai t jifturile militărilor, căci nefericitul sublocotenent se pucur de multe simpatii. REVĂRSAREA SIRETULUI ȘI MOLDOVEI Apele Siretului și ale Moldovei venind mari a i eșit din albie acoperind întinderi enorm de sămănături și făcînd imposibilă circulația în județ. Astfel în comuna Elisabeta Doamna e inundat imași vitelor cuprins între maiua Siretului și hotarul comunei Trifeșl inundînd șoseaua județeană Roman-Piatra, apa ajungînd la înălțime considerabilă. Au fost acoperite de apă 2 grădini ale locuitorilor V. Avriel , C. Ignat. In comuna Cotu-Vameș a' fost inundate 150 hectare porumb și sfecle de zahăr din cai face parte și islazul comunal. In comuna Carol I apa rroldovei a inundat 14 locuințe, la Siretul 2, cauzînd pagube cintirilor de prin prejur. La Trifești, Moldova a inundat imașul arendașilor Em. Birtușan și L. Liebman precum " acel al locuitorilor". La Dulcești Moldova a inundat 60 hectare imaș. La Corhani podul a fost rup și tîrît pe o distanță de 40 metri. Pe hotalul moșiei Roșiori apele au prins și înconjurat 27 vite cu păzitorul lir Alex. Stal care abea atut fi salvat. La Simionești, Moldova a inundat 6 case dintre cari 2 a fost complect dărîmate. In satul Podești au fost inundate 47 locuințe, curentul apei distrus moara lui V. Dimușea. La Văleni, Moldova a pricinuit mari pagube sămănăturilor. In comuna Onișcani Siretu a inundat 21 case. întreaga recoltă de pe termc comunele Scheia, Rotunda ș Șerbănești și Cernești a forinundate. De asemenea sînt inundate i mumiele Sebeia, Rotonda , Buruenești. Satul Volintirești (Cuza-Vodă) se află înconjurat de apă , autoritățile nu pot salva mini din cauză că nu pot ajunge locurile inundate. Abea s’au putut salva familile locuitorilor. La Tămășeni și Adjudeni 12 case sînt inundate. Circulație întreruptă între aceste 2 comune din cauza rupere a 2 prețe cari le leagă. Mai sînt inundate sămănăturile și fînețele din Mogoșeșt Mircești, Răchitenî, Gherăeși și Tupilațî. In satul Mogoșești 30 .ras sînt inundate, la Bătrînești 3 și la Rotunda 15. La Băcești se găsesc inundate 30 hectare islaz comuna!. La Bozieni 200 hectare fineț și mai multe grădini de zazavat. La Oniceni 40 hectare fineți Giurgeni 30 hectare finețe pe delul distrus. în satul Negri inundat suhatul obștei și cătinea Bradu pe o întindere de aprozimativ 150 hectare. La Spiridonești 50 hectare fețe și imaș de vite; în con Brătianu 250 hectare semănături, sfecle și finețe. 6 bărci au fost luate de ap de la podul plutitor și restul de i materiale s’a oprit la picioarele i, noului pod de beton. . De asemenea și materialul de rezervă a fost luat de apă. > i Comunicația pe podurile plutitoare ale Siretului în punctele 1, Brătianu, Recea și Dagăra este cu totul întreruptă. . I Podul de la Drăgești a fost luat de apă, asemenea și 10 .; bărci.! La Gădințî apa s’a revărsat > la punctul unde Moldova se varsă în Siret inundînd recolta i de porumb de pe șesul Gădinților propietatea d-lui Dimitrie . 1.. Bogdan pe o întindere de 35—40 hectare. I! In satul Batea (Miclăușeni) t iazurile au inundat fînațele locuitorilor din com. Cuza-Vodă. I Șiretul fșind din albie a inundat semărăturile de pe șesul Siretului și a locuitorilor din comunele Cigălniceani, Cuza-Vodă și Volintirești pe o întindee de 550 sertare și 250 hectare . imașii La Doljești și Sagua au fost inundate semănăturile locuitorilor pe o întindere de 70 hectare. La Tupiliți apa a înconjurat î ; și prins mare parte din vitele . I arendașului A. Lazăr. I il-Sărat DOUA COMUME INUNDATE I IN JUDEȚUL B.-SARAT S . R.-SARAT, 28 Iunie. — Comu inele Corbii și Măscineni din județul nostru au fost inundate. i i In comuna Corbui apa a pătruns în sat, inundind 33 case. ale sătenilor. Ipa a variat între o jumătate I de metru și un metru înălțime, j! Panica a fost mare printre săi feni, întru cît tristul eveniment i s’a petrecut noaptea și numai , in cîteva minute. Atît la Corbu cît și la Măsciueni cîmpiile au fost inundate , pe întinderi de mii. de hectare, dintre cari sînt multe porțiuniI ale locuitorilor, cari rămîn acum în suferință. [I Au fost luați și 2000 știujeni de lemne și duși de apă. Acum apa e in scădere 1 . Suceava ' j LESPEZI, 27 Iunie. — De 5 zile micul nostru orășel e transformat într’o insulă. Sintem cu .. totul izolați. Din 3 poduri ce . am avut pesta Siret cari legau orașul cu gara. Podurile comunei, al administrației Sirițel-Lespezi și al.firmei Mendel au fost luate de curentul apei Siret. Apoi podul 1, de curînd construit la Dolhosca . 1 peste rîul Siret, făcut din beton armat, a fost stricat la un capăt și nu se poate construi imediat deoarece necesitează un nou fond de 150 mii lei. Pi Toate finețurile și ogoarele oamenilor sînt încă acoperite de apă, de 5 zile nu avem nici o corespondență, nici ziare. In urma intervențiilor pe lîngă administrația Siriței s’a pus la dispoziția poștei o trăsură cu * 4 ea! ca să poată străbate la gara Ruginoasa de unde să ridice corespondența. D. Eremia, șef de poștă, a r admis aceasta. * LITENI, 28 Iunie. — Din cauza ploilor, apele rîului Suceava și Siret cari tine pe aci au crescut revărsînd și inundînd multe sate cari sînt în apropiere. Astfel satele Roșcanî și Știrbăț au fost inundate. Siretul a venit așa de mare că a trecut peste podul local care leagă județele Suceava și Botoșani. Comunicația e întrerupta și nu se va putea, relua curînd. Podul nou din Dolhisca, de asemenea , a suferit stricăciuni și nu se si poate comunica pe el. ț I Suceava și Siretul revărsindu-se au inundat, și ogoarele sătenilor, precum și lanul, cu porumb di? pe moșia d-lui Crupenschi pe o mare întindere, cauzînd mari stricăciuni. Trenurile fie asemenea sosesc cu mare întîrziere și multe afi 1 fost anulate. Apele cresc mereu. Fălciu l* TIUST, 28 Iunie. — Pius Prut care vine de sus cu furie și cu o creștere de cîțîva metri, la punctul Sărata, teritoriul comunei Stănilești, a rupt digul Inundînd fîrjețile și semimăturile locuitorilor pe o întindere de opt kilometri. 3 S’afi luat imediate măsuri pentru consolidarea digului în părțil slabe, concentrîndu-se un ’ mare număr de prestatori. , Futna FOCȘANI 28 Iunie. — S’au primit la prefectură știri că rîul ’• Siret, s’a revărsat prin împrejurimile Rîmnnicului-Sărat și care orașul Focșani ar fi amenințat de inundații. D. prefect Th.Tembace a plecat spre Nămăloasa pentru a lua măsurile necesare. Pina in prezent, încă nu s’a apropiat apa, și să sperăm că Focșani vor scăpa de inundație. Tramvaele comunale Priviți cît de mici sunt vagoanele cari vor circula pe, nouile linii ale societatei comunale. O înfățișare meschină, care contrastează, în chip izbitor cu nouile vagoane ale tramvaiului electric, ața de mari și de elegante. Nsete însă un motiv foarte plauzibil pentru care societatea comunală a adoptat, tipul acesta de vagosfoe, anume faptul că liniile cela nouî trec prin străzi foarte înguste, făcînd și curbe foarte repezi. Atît de repezi sunt curbele în unele locuri, încît este o întrebare dacă vagoanele, cu toată micimea lor, vor putea totuși să le treacă. Vagoanele noului tramvai Ororile de la Rucăr — Glasul uni student — Primim următoarele í F Domnule Director, Apelez la valorosul dv. ziar, care singur dintre toate ziarele , a știut să denunțe și să apere, in mod real cauza dreaptă a moșnenilor din Rucăr, și vă rogi să bine-voiți a da publicității ! ” următoarele: „ Sunt student și președinte al Cercului studențesc muscelean. I Imprejururile m’au ținut, prin zilele trecute, dearte de o cunoștință mai apropiată a o j jdioaselor evenimente ce s'aft Ș desfășurat în jud. nostru. [n Cind am venit, însă acasă și s ’ am aflat cele întîmplate la Ruj^căr, mi-am simțit sufletul prins de cea mai profundă și I e mai legitimă indignare. v Nu mi-aș fi putut niciodată ! () închipui că într’o țară cu vej 9 leități de civilizație și o constituție așa de democratică ca a noastră, poporul de la țară să fie bătut la spate ca în timpurile cele mai vitrige prin care, a trecut neamul nostru, ca tot aparatul administrativ al unui județ, să se pue în serviciul unui spoliator și, ceia ce este mai rușinos pentru onoarea țării și a armatei noastre, un comandant de jandarmi să insulte insigniile cele mai sfinte ale oștirei române, insigni, cîș tigaie cu atîta trudă și vărsare i de singe. Modul cum s’au petrecut faptele l-a arătat ziarul dv. în chi lpul cel mai lămurit. Nu vom repeta aici ceiace s’a mai spus, dar în fața unor asemenea evenimente dureros da triste o întrebare îmi trece prin minte. De exemplu de cinste și dreptate oferă administrația acestei țării tinerei studențimi universitare, care în curînd va forma pe conducătorii și cetățenii patriei de mine ? 11 Oamenii bătrinî, cari au apucat vremuri mai goale, cu ocu- ] pății și năpăstuiri streine, nu-șî ... aminteau să fi mai văzut asemenea orori. Femeile bătrîne cădeau în genunchi la icoane ca pe timpul cumplitelor nă vălirî tătare, implorînd mila cerului pentru bărbații și fii lor, în timp ce copiii speriați, țipați j ia sinul mamelor desnădujeluite. Era in fine, după cum spun , martorii oculari, un tablou plin a de groază și dureros pînă la lacrămî. c Dar la Rucăr s’a petrecut ceîva și mai grav. După toate bătăile și seleingiuirile barbare și nedrepte, un J comandant de jandarmi, insul J,ta în termenii cei mai„ triviali ” onoarea, țării și a armatei noastre. Căci a insulta decorațiunile ti căpătate de niște oameni simpli , la vorbă și la port, dar mari la suflet ,și cu multă dragoste de neam și moșia strămășească, mi se pare că 'e tot una cu a ni- isulta, pe cel ce le-a dat, pe cei s cavi le poartă și țara în numele căreia s’au acordat. ! Copiii aceia micuți, cari cu ; lăcrămile în ochi priveau cum : j bunicii lor erau loviți peste a- jcele decorațiuni sfinte, cum vor ; j mai lupta ei, cind vor fi mari,; i pentru apărarea țării și a neaîmului, cînd au văzut că unul i' din însăși rîndurile oștire! mai J trata caiace aceasta are mai no Jbil și mai demn ? Și se mai j plîng guvernanții noștri de lipsa sa de caractere printre tinerile generații. ! ! Tocmai aceia cari ar trebui j < să nu fie exemplu cu vorba ,și î cu fapta s’au dedat, la, Rucăr, ■i la atrocitățile cele mai cumplite, transformînd localul ad-jministrației comunale în local de inchiziție iar satul întri o mare de gemete, de lacrămi și de suferință.. . Totuși în,sufletul nostru, ne- spătat. de. intrigile politicei mesichine și ale josnicelor interese personale, vom găsi destulă puterea la rezistență în centra râului exemplu ce ni se oferă de conducătoril și mai mari noșri. De aceia, ca președinte al Orcului studențesc muscelean țin să declar, că studențimea universitara musceleană, a retroctat și remrobi faptele de ohiai ale adminiistrației, săvîrșite a Rucăr, și, cere celor în dreptumină în cauza moșnenilor rucăreisî precum și deplină dreptate celor bătuți și năpăstuiți. Conștienți pe deplin de rolul 1 astru și încrezători încă în lemnia ’dreptății și a adevăru r, pofti,om aproba, din tot surtta'f'pe acela cari vor aduceu ei dreptatea și adevărul și ,om lupta alături de ei pentru ușurarea și mîngîerea celor mulți și umiliți. Vă salut cu respect G ATANASIU --------«IHSI----------- j,i 1' Evenimentele din Venezuela Fostn președinte al republicei "enezuiaice "tin nou să se vore iscu Ic spre dînsul. In capul uei armate puternice, Gastro se flă acum pe coastele Venezuelei, ăutinqsii năvălească în țară spre pane iarăși mina pe putere. FOSTE PREȘEDINTE. CASTRO firoaznicul incendiu din Moreni — NOUI AMĂNUNTE. — PLOEȘTI, 29 Iunie. — Focul de la sonda No. 7 a societăței „Asta“ din Moreni care a izbucnit ori, continuă cu aceiași nunie. Placările s'au întins și la sonda No. 5 tot a societatei „Astra“. Astă noapte a mai murit una din cele 7 victime, anume Stelian Bădeseffi. In momentul cind comunic acestea, au plecat la fața locului de mîbuca Elefterescu prefectul județului și Anastasia de prim procuror. indamnarea magstratului Gică loan Consiiul , superior al magistrații 1 ș i a indamnat pe d. Gică loan, magistrat din Fălticeni, la punerea, 1 dis',naibilitate pe timp .de cinci jni. Se ș(e că la primul proces al ajstui magistrat, consiliul superior contiuase la transferare. I). ministru al justiției însă a, a închis, o nouă anchetă, cu care a iărcinat pe fostul procuror general C. Toneanu și pe prefectul de Licean. In urma reportului acestei imisini, consiliul superior a dat j -lui idi’că Ion pedeapsa disponibili,țelu, timp de cinci ani Agitația avocaților din Brăila Buill.A, 29 Iunie. — Un consci, [n toată regulă s’a declarat r litre d. Macri, judecător la tibunaIul secția 1 și avocații din ocaliate. Ganza este o dispoziție luată de adelf în chestiune care nu mai emite avocaților să se prezinte a Camera, ele consiliu pentru re-. pv.Tea. aieritele imaiaceri de cît, e rind cile unul și după ce mai ulii s’au anunțat prin aproduse serviciu. Ceilalți treime să aștepte pe sai. t.inimnalului.I. 1 .conic Moldovaiul decanul •arcului, căruia avocații i-afi relamțit cazul, s'a prezena lt în cnmnenul jmdecătorului Maori și ofifidnt în curent cu protestul acenților l’a solicitat să retragă ispdzițițmea vexatoare. i Cum d. Maori a refuzat, s’a hoirît, Ia barou convocarea corpulii avocaților pentru Joi spre a o aviza la demersurile ce trebuie făcute pentru apărarea, prostitului și intereselor profesionale Ie avocaților.— Ver io CONVORBIRE CU ADMINISTRATORUL SOCIETATEI „ASTRA" PLOEȘTI, 20 iunie. — P« ziua Jeer», am avut de înregistrat o nouă c atastrofă în regiunile petrolinene Jj jUlÎPl'Ulmeni, printre cari se află și un inginer, au căzut victimele acestei teribile catastrofe. Producerea nenorocirei a fost vestită la Ploești, prin lumina puternică provocată de uriașele flăcări ce i se înălțau către cer, de la o sondă ce fusese incendiată. Orele fiind prea înaintate, n’ami puut să culeg știri, de cit pe cale telefonică. In această privință, am cerut relațiuni, d-lui Negri, administratorul societatei „Astra“, care cu multă bunăvoință, mi-a comunicat următoarele: — „Astăzi pe la ora 5 d. a., a făcut erupție sonda No. 7, a societăței „Astra“. După o oră, adică pe la ora 0, pe cind eu mă aflam acasă, am văzut cum erau scîntei abundente de la atelierele lui Van Siekle, ce sînt vecine cu sonda eruptivă. Am prevăzut pericolul dar era prea tîrziu, căci în acea clipă a izbucnit focul. Cum atmosfera era încărcată de gazele emanate de la sonda aflată in erupție, locul s'a propagat repede cuprinzind întreaga sondă. Șapte lucratori, au fost arși îngrozitor, iar inginerul Ivanul Pepa, a pierit in flăcări. Dacă mai sunt și alte vieți 1 nie omenești, aceasta nu o pot preciza deoarece nu s'a putut face controlui cuvenit al lucrătorilor. Cele șapte victime, au fost internate in spitalul de aici.. Acum, sosit, de la spital, unde am constatat că„ starea lor este foarte gravă“. — Pagubele sunt mari? . — „Evident că da, căci osebit de distrugerea sondei și a țițeiului, mai sunt și despăgubirile ce se vor acorda victimelor“. Relativ la nenorocitul inginer Traian Popa, d. Negri, îmi comunică că era în vîrstă de 26 ani. Este căsătorit de scurt timp și are un singur copil, al cărui botez urma să se săvîrșească, astăzi, însă , cind sărmanul tată aștepta cu bucurie , îndeplinirea acestui eveniment fericit, și-a găsit sfîrșitul vieței, în împrejurările cele mai tragice. Astăzi au plecat la fața locului, reprezentanții autoribițiior, spre a face ancheta cuvenită. Iată și numele victimelor, cari s’au ales cu arsuri grave, așa încît nu sînt speranțe de scăpare; Ion Sorete, de 25 ani, din Moreni; Gh. S. Voicu, de 28 ani, căsătorit, din Moreni; I. Grozea Lopatarul, de 17 ani, din Valea-Lungă; Dumitru Tudorache, de 25 ani, din Ghiordoveni;Ștefan Ciobanu, de 24 ani, din Pitești; Iancu Constantin, de 20 ani, din Ochița și Stelian Bădescu, de 23 ani, din Vișinești. Crima din județul Roman ROMAN, 27 Iunie. — In ziua da •26 Iunie cot. individul Gh. lotă Bără rită elin cot. Fărcășani comuna Cuza Vodă 'aflindu-se în circiuma satului s'a luat la .'ceartă, cu "■ locuitorul Gh. Anton Baciu din aceiași comună. Ceartă darenerînd în bătăe, cel dinal a aplicat celui din urmă o lovitură ■ cu un cuțit în partea dreaptă a pieptului, omorîndu-1 pe foc*. I Cadavrul victimei se află pe locul crimei pînă la sosirea autorităților în drept iar criminalul a fost arestat. Cazul se cercetează, de către jandarmeria din convină Cuza Vodă. Fernand -----------**-------— Demisia Primatului Cartea pastorală de despărțire a mitropolitului primat Fostul mitropolit Athanasie In urma demisiei a adresat următoarea carte pastorală de despărțire către, toți frații și fiii duhovnicești clerici și mireni. ATHANASIE Cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop și Mitropolit al Ungro-Vlahiei Primat al Romîniei. Tuturor iubiților mei frați și fii duhovnicești, clerici și mireni, monahi și monahii din această de Dumnezeu păzită Eparhie a Mitropoliei Ungro-Vlahiei, har fie vouă de la smerenia mea, dorință ferbinte de tot binele și arhipăstorească binecuvîntare. Prin această carte a mea vă înștiințez, iubiților, că gîndindu-mă cu, dead visul la marele interese ale Sf. noastre Biserici, pe care eu, smeritul întristat și amărît de cele petrecute în timpul din urmă, nu mă simt acum în putință de a le mai apăra și înainta după cuviință, am depus de a mea bună voe paretesis in mîinile Majestatei Sale Regelu», de la care potrivit obiceiului pămîntului nostru, am primit și toiagul păstoriei acestei de Dumnezeu păzite Eparhii. Făcut-am această jertfă cu mîhnire dar hotărît în ziua de 28 ale curgătoarei luni Iunie, așa că de la zi înîi iulie încetez da a mai purta cîrma Sf. Mitropolit și a mai fi povățuitorul sufletesc al vostru. De aceea vă zic acuma: „Rămîneți sănătoși, rămîneți cu Domnul“! Despărțindu-mă cu multă întristare de voi, iubiții mei frați și fii duhovnicești, rog pe bunul Dumnezeu să vă trimită păstor mai des stoinic spre cel mai mare folos al Sf. ■ noastre Biserici și al vostru, iubiții lor. II mai rog să revers» toate danirile sale asupra Bisericii și a Patri, eî, pace, Sănătate și bună înțelegeri cîrmuitorilor, îmbelșugare roadelo, pămîntului, și bună liniște văzduhului. Vă mulțumesc tuturor iubițiio mei pentru dragostea .ce mi-ațî arătat în toate împrejurările și de cîte ori am avut prilej a vă vedea mai de aproape. Vă încredințez că oriunde voî fi și cît îmi va da Dumnezeu viață voi face totdeauna pomenire de voi în smeritele mele rugăciuni ca Atotputernicul să vă dăruiască toate cele bune și de folos sufletește și trupește, să vă îndeplinească cererile către mîntuire și să vă ajute a petrece în pace și a propuși după bunul sfat și dorirea inimii. Precum în alte împrejurări ași și acum vă rog și vă îndemn, iubiților, să iubiți Sf. noastră Biserică ortodoxă strămoșească, să o apărați fiecare în mariginele putinței de cei ce ar căuta să vîre într’însa vrajbă și împerechere. Să dați cuvenită cinste păstorilor bisericești, căci el priveghiază pentru sufletele voastre, să faceți aceasta, cu bucurie ca și eî să se îndemne a sluji mai stăruitor la Biserica Domnului care sunteți roi. Unul pre altul iubiți, cum ?rrvață Apostolul, unul pre altul mai le cinste socotiți. Pre toți cinstiî. Frăția iubiți. De Dumnezei! vă temeți. Pre Regele cinstiți. Ca astfel să fiți fiii Tatălui ceresc. Carele pre toți iubește și de toți se îngrijește, și să vă învredniciți de adevărata fericire în această viață și în ieri de veci, prin Isus Hristos Mînuitorul nostru. Căruia, împreună cu tatal și cu Sf. Duh, se cuvine toată slava cinstea și închinăciunea, a'.ur și pururea și în veci vecilor. "A, nin. Dată în Sf. Mitropolie din Bucuești la 30 iunie 1911.". f Ath**nasie, Mitropolit Primat Greva din Galați GALATI f^La_£ a. 5it în localitate d. Rîmniceanu, directorul comunicațiilor pe apă pentru a se interesa de greva muncitorilor de la cherestelele din docurile locale. " . Exportatorii au rugat pe d. Rîmniceanu sS, nu li se aplice penalitățile pentru vagoanele cu scînduri rămase peste termen legal pe linii. Muncitorii greviști din docurî au ținut o întrunire la sindicatul din strada Vezuviului, iar cei de la fabrica de cherestele au făcut o escurșie la câmp împreună cu femeile și copiii lor.—Pedro -----------**----------VORBE DE CLACA Decoltajul O, să nu credeți că acest titlu mă va face să scriu o cronică decoltată, nu, ferească sfîntul! Sânt or seros, moral și... , mai ales am o strașnică frică de gurița nevestei ca să nu fiu acuzat de dumneae că am privit prea de aproape costemele de vară alăturid cîteva răspunsuri primite de la Onor, cetitoare Pace , „Stimată d-le Bolovan, „Fiindcă d-ta te amesteci und, nu-ți fierbe oala, (așa zeul) mă văi nevoită a lua apărarea sexult mea nedreptățit. Ție ce umblăm în bluze subțiri Dar ce, d-ta poftești să murim o căldură numai ca să fim pe placi strigoilor ? Mersi ! Sunt mamă de familie, cinstiți devotată, onorată de toată lumea , totuși umblu în bluze de linan, crîpe de bine, till măslin, etc. etc. Din partea mea d-le Bolova poți să-ți faci un surtuc din „Voii lelijense sau din monselin blen-na tînrel, e ceva foarte șic și dacă eș blond te vă prinde de minune“. Alta Onorabile redactor, Xantipa „Mai bine ai face să-ți vezi o politică decît să fie critici pe ne cari sîntem martirile Modei. Eu nu socot că nici nu se poate mai mai cruzime din partea cuiva ,decît să zice pe femei cari nu fac altceva , cît copiază jurnalele. D-ta ai văzi, ce modele frumoase sînt în Revist Modei. Oare noi sîntem de vină dacă le purtăm ? Te rog să ceri scuze în numel acelui strigóiu aricios care ne diulește. Și ca să-i fac pe plac decît, că nu port bluze decoltate fiindc sînt prea slabă ! Asta. Domnule Stan, Eugenia V. „Foarte, frumos îți șade ! Par’c noi n’am ghicit crezi, că Strigoii care nu vrea să se însoare fiindc ne purtăm vara în haine subțiri.(? ești ichnar Vița ! (Ține-mă sfint Sispe !. )■ Să faci bine și să nu te ocupi , noi ! Tîmblăm cum ne place și ce poftim ! Decoltajul dom’le e tot c poate fi mai estetic și mai moral Dacă nu-ți place d-tale n’aî .'dec' să umbli pe drum cu ochii închiși Am zis !. Marta t. După aceste categorisiri cred aste cetitoare că ați înțeles starea me de spirit. Nu mai vreau să am nnc în clin nici în mîneci cu sext slab ! Am zis : Stan Bolovan P. S. Dar cîteva mostre de scrisori tot am să vă mai arăt!... Greva dela magazinul fratiij Alexandrescu1 Am relatat eri despre greva funcționarilor comerciali din magazinul de fierărie frații Alexandrescu din strada Bărăției Na 33. F.r. la orele 11 a. m. o delegație a sindicatului funcționarilor comercialî s’a prezentat d-lor Alexandrescu și în urma parlamentărilor urmate s'a stabilit ca patronii să comunice astăzi, Joi, comitetului sindicatului de viziunea lor în privința grevei, întrunirea de aseară După cum am anunțat, pentru aseară a fost convocată o întrunire a funcționarilor comerciali de fierăria în sala sindicatelor spre a se discuta asupra grevei de la magazinul frații Alexandrescu. Au participat numeroși funcționari din magazinele de fierăria. Mai mulți greviști și membri ai sindicatului funcționarilor comerciali au luat cuvîntul lămurind cauza grevei de la magazinul d-lor Alexandrescu, care este răul tratament la care erau supuși funcționarii din magazin. S’a hotărât ca greva să continue și să fie sprijinită atât de sindicatul funcționarilor comercali cât și de funcționarii din celelalte magazine de fierărie. întrunirea s’a terminat în orele 10 și jumătate. --------8KH*-------- Numiri la Războiu La ministerul de războiu, s’au făcut următoarele numiri de contabili în bani și materii: Locotenentul Vălcu Nicolae, contabil în materii la reg. 5 călărași, în locul căpitanului Emanoil Alexandru mutat. Locotenentul Miclescu Raul, contabil în materii la reg. de excortă regală în locul locotenentului Foulquier Victor înaintat și mutat. D. Ciofu C., a fost numit subofițer custode cl. I, la, tabăra, de instrucție Cotroceni. "Administratorul cl. I-a Neucovici Emilian, contabil în bani la diviziea a X-a. * Administratorul cl., IlI-a Constantinescu Gh., .contabil, în materii la bat. 5 pioneri, în locul administratonal u. cl. Ili-a Martiriovici Iulius, mutat.. Locotenentul Chenovicî Ehuil de la infirmeriea de ochi Frumoasa contabil în materii și bani,la acea infirmerie,, în locul locotenentului Șumuleanu Constantin desărcinat.Locotenentul Niculcea Ion, contabil în bani la reg 4. vînători. Administratorul cl. I-a Petrescu Constantin, contabil, în bani la miinisterul de războiu, în locul administratorului cl. IT-a Ionescu Marin mutat. Căpitanul, Frotoșrițeanu Constantin, contabil în bani la reg. Vlașca 5, în locul guardului de artilerie cl. I-a Mîrzea Ludovig mutat. " Locotenentul Zloțeanu Petre, contabil în materii, la batalionul 5 vînători, în locul locot. Spirescu Iulian, mutat. Cereți — ■== .... Revista Modei