Dimineaţa, august 1911 (Anul 8, nr. 2661-2691)

1911-08-01 / nr. 2661

utrai i aususî !9i 1 Ksn goi­lu­i de admiterea eolu­lilor în internatul medico-legal ¥­­Ministerul de război a dat ur­mătoarea­­ decizie ministerială, relativ la condițiun­ile de admi­­erea candidaților în internatul medico-militar pentru anul 1911 1912: Pentru a se complecta vagan­­ele ce s’au produs și se vor mai produce în internatul medico­­m­­ilitar în anul­ 1911—1912, avind a vedere legea asupra organi­zării serviciului sanitar al ar­matei și regulamentul interna­tului medico-militar, ministe­rul a decis că, vor putea fi ad­miși prin concurs ca elevi ai a­­estui internat candidații care vor satisface condițiunile urmă­toare: . Absolvenții a ont clase lice­ale, chiar dacă sunt sub drapel, studenții facultăților de medi­cină din țară pentru secțiunea medicală, studenții școalei su­perioare de medicină veterina­ră (anii II, II și IV) pentru acț­iunea veterinară, absolvenții scoalei superioare de farmacie (anii I, II și III pentru secțiu­nea farmaceutică. Concursul se va ține la inter­natul medico-militar București și va consta din examinarea cu­noștințelor prevăzute la art. 9. Pentru a fi admis la concurs, candidatul trebue să indepli­­nască următoarele condițiuni: să fie de naționalitate romina, dovedit prin acte legale (mod. lit. A); să bucure de o sănat­ate deplină și să a­bă consti­tuție robustă și un fizic prezen­­abil; să nu fi fost depărtat din­­ nici o școală militară sau civilă pentru ori­ce motiv. Să aibă notă bună la purtare în școalele­­ unde provine, respîngindu-se cei cu purtare rea sad îndoel­­nică, să satisfacă următoarele condițiuni de vîrstă: Pentru medici, să aibă vîrsta de 18—21 ani împl­nițî pină la data intrării în internat pentru absolvenții liceelor și acei din anul I al facultăților de medici­nă, pînă la 22 ani împliniți pen­tru cei din anul al II-lea al fa­cultăților de medicină, pînă la 24 ani împliniți pentru acei din anul al IlI-lea și pînă la 25 an î mplinit acei din anul al IV lea și absolvenții facultăților de me­dicină. Pentru, veterinari, să aibă vîrsta de 18—21 ani împliniți a data intrării în internat pen­tru acei din anul al II-lea pînă la 23 ani împliniți pentru acei din anul al III-lea și pînă la 25 ani împliniți pentru acei din a­­nul al IV-lea și absolvenți. Pentru farmaciști: să aibă vîrsta de 18—24 ani împliniți la data intrării în internat. Pentru a fi admis la concurs, candidatul trebuie să înainteze direct internatului medico­­militar, pînă la 8 Septembrie 1911, o cerere în scris, însoțită de următoarele acte: act de naș­tere; act de botez; act de națio­nalitate; actul de poziția și ono­rabilitatea părinților. Pentru ofițerii în neactivita­te actul se eliberează de autorita­tea militară pentru cei în acti­vitate acest act nu este necesar. Consimțimîntul legalizat al părinților sau tutorilor, prin ca­re candidatul se autoriză a îm­­brăți­șea cariera militară (Md lit. D.). Pentru cei majori consimți­­mîntul va fi de (Md. lit. D). Diploma de absolvire a învăță­­mîntului secundar și un certifi­cat asupra purtării și reputațiu­­nii elevului în școală. Studenții facultăților de me­dicină vor mai prezenta matri­cola de înscriere sau inscripț­iile și foaia de frecventare, iar acei din școala superioară de medicină veterinară și din școala superioară de farmacie, vor prezenta un certifcat con­statator de anul de studiu în care se găsește. . Pentru foștii elevi al liceului militar Iași și pentru tinerii a­­flați sub drapel certificatul a­­supra purtării va fi înlocuit cu copie de pe foaia matricolă și de pedepse. Un memorii­ biografic semnat de 5 suburbieni legalizat și cu­­pr­inzînd: data și locul naștere­, n­uele, ocupațiunea, religia și n­aționalitatea părinților sau tutorilor, școalele urmate de candidat, purtarea și reputatiu­­nile în suburbie, rudele candi­datului în armată. Pentru a fi admis la concurs candidatul trebuie să fi depus odată pentru totdeauna o taxă de 150 lei, dovedită prin recipi­­sa casei de depunere și pe sea­ma internatului și care va servi ca fond pentru acoperirea stri­­căciunelor cauzate obiectelor de studiu, îmbrăcăminte și al­tele, urmînd ca partea rămasă disponibilă să se restituie la ob­ținerea titlului academic res­pectiv. Concursul va începe în ziua de 10 Septembrie 1911, orele 8 dimineața. Ori­ce candidat admis la con­curs, contractează prin acest fapt îndatorirea de a servi în armată cel puțin 6 ani de la da­ta înaintării în gradul de medic militar, veterinar militar, sau farmacist militar, înainte de începerea concur­sului, o comisiune medicală va constata, în prezența comisiei de admitere, starea fizică a can­didaților, respingînd pe acei a căror constituție sau conforma­­țiune i-ar face improprii pen­tru serviciul de medic, veteri­nar sau farmacist militar. Medicii hotărăsc, în mod irevocabil, dacă candidatul es­te apt sau nu; hotărîrea lor nu poate fi schimbată de nici o autoritate, ei fiind singuri răs­­punsabili de o bună alegere. Nu se admite la concurs can­didații cari au o talie de 1.56 cm., cei debili, cei bănuiți de boală de plâmîni, de inimă, de ochi sau miopie, de boale de piele sau venerice, cei scrofu­­loși sau reumatici, cei ce au defect în vorbire, in fine toți cei cari vor avea un defect interior sau exterior. Medicii întocmesc tabloul de candidații primiți sau respinși, însoțit de un proces-verbal, semnat de ei și de comisiune. Candidații admiși vor trece p­robele următoare: O probă scrisă, care va fi una și aceiași pentru fie­care speci­alitate și serie de candidați, a­­cordîndu-se 4 ore pentru întoc­mirea ei. O probă orală, aplicativă. La această probă se va acorda 10 minute de refecție și 20 de ex­punere pentru fie­care candi­dat. Toate aceste probe vor fi pe specialități și din materiile ur­­mâtoare: Pentru medici: Din științele naturale­ și fizico-chimice pen­tru absolvenții școalelor secun­­dare și cei din anul I al lăcuită­­ților de medi­ci. Din materiile ultimului an de studiu absolvit pentru studen­ții dihănii superiori al lacul­biților de medicină. Pentru veterinari: Din istato­­riile ultimului an absolvit Pentru farmaciști: Din mate­riile examenului de asistant pentru cei din anul I de studiu. Din materiile ultimului an de studiu pentru acei din anul II și III---­Probele scrise și examenul o­­ral se consiază cu notele de la 1—10. La media egală au precă­­derea fii de militari și concu­renții proveniți din Absolvenții lceului min*r, apoi absolven­ții liceelor și între aceștia ho­tărăște media din certificatul de absolvire al cursului secun­dar sau­ al facultăților urmate ÎIeda de admitere este 7 și nici probă mai mică ca 3. »lifiini firi TARGOVIȘTE Nenorocire. — Ion Ciocan din co­muna Vulcana Pandele pe cînd ve­nea acasă cu căruța cu lemne căzi­n­d din ea, și-a fracturat baza criniului, murind pe loc Ne­fiind bârnele s’a autorizat în­­mormîntarea Moarte bănuită. — Emancipatul Marin G. Neagu a încetat din viață Soția sa Maria a reclamat cazul par­chetului, susținând că soțul său­­ a minut in urm­a bătăii suferită de la șeful de­ post din Produlești, Soli­­clcff Ne­delta. Parchetul anchetează: CALARAȘI Moarte subita. — Azi a încetat pe neașteptate din viață în stația fa Iești locuitorul Niculai Demb­resc, de fel din com­ Gîldău S­ ft­reni' av­­erizarea Inmormu Mărea cadavrului Agresiune. — Indivizii Ion Alecu și Stan Ghenride din com. Dău Tinșî­rind in stare de elenerare“au bătut grav pe consăteanul lor Ma­­ristache Nicu și pe soția acestuia Victimele au­ fost trasportate­ri spitalul din Călărași iar autorii au fost arestați. Incendiu.­­ Un incendiu prove­­nit din scânteile de la mașina de tree­­rat, a distrus cu desăvirșire batoza­­ mecanicului Alexandru. Rah­o­r și znopii de secară culeasă de pe 12 hectare- Pagubele trec de 0000 lei. S’i deschis o anchetă. Sate. — Parchetul cercetează re­­clam­ația făcută, de femeia de­viâ­ravuri ușoare Arma Ellisa prin­­ care arată că Misitul grec Sterie Cons­tan­tin ar fi săvîrșit în mod forțat un act de perversiune sexuală. — Inter, ---------------­ VORBE DE CLACA impresii de la țară la sfîrșit! Iată-ne ajunși la țară. Cîntați copiii mei, cîntați din toată puterea, răcniți, sbie­­rați, faceți tot ce poftiți. Sun­tem­ la țară, departe de oribila „aproprietăreasă“ care doarme cu vara în urechi ca să nu-și audă chiriașii sforăind ! Ce fericire, cîta liniște, cîtă verdeață în jurul nostru ! Chiar spinii au o eleganță aleasă în această grădină încîntătoare unde vom locui o lună de zile adică 31 de zile încheiate, plus tot atîtea nopți! Oh, frații mei bucurește­, cum vă compătimesc că ați ră­mas acasă să vă coaceți de vii în acel cuptor numit Genitală ! Instalați în această rustică lo­cuință vom uita toate necazuri­le orășenilor. Niște țipete stridente venite din grădină mă făcură să as­cult. Unul din cele șapte odras­le ale subsemnatului răcnea, urla, țipa îngrozitor. Acesta nu e cîntec, zise ne­vasta. Lui Thculeț îi s’a întîm­­plat ceva ! — Nu te neliniști, zic eu. Ce poate să i se îtîmple aci? Nici trăsuri, nici taximetre, nici ve­cini, rasa sadea!... — Aulea! M’a mușcat, m’a mușcat! strigă băiatul venind spre noi... — Ah, un cîine turbat! țipă nevasta. — Nu, o albină! — Slavă Domnului, primejdia nu e mare! zic eu. Noroc că a­­vem și o carte de medicină po­pulară cu noi. Frecăm înțepă­tura cu sare, copilul urlă, mai­­că-sa țipă, biota întreagă plîn­­geri... Ce să faci, o mică întîmplare, dar trece! A doua zi dormim pînă la nouă. Ce plăcere! nu mai trec zarzavagii urlînd ca turbații pe la geamuri, doru­im tun! Dar—dar tind să facem mîn­­care, o surpriză! — Zarzavatul trece pe șosea, zice gazda. Duminica foarte de dimineață găsiți in piață tot ce poftiți. — Bine dar azi e .Tot, ce ne fa­cem? Ce păsăm? Buna femee ridică din umeri cu compătimire.­­— Ce să vă fac. Puneți un co­pil să stea pe șosea, poate să treacă un sîrb, că trec destul! Așteptăm—vai, sîrbu! nu tre­ce, zarzavat foc! Zice consoarta. — Mai bine ne urlau oltenii la geam, că cel puțin aveam de toate, aduse la nas! Acu ce pă­săm? Eu declam: „Locuința mea de vară“ E la țară! „Acolo eu vreau să mor­ Ca un fluture pe floare Beat de soare.... — Și de răbdări prăjite! zice consoarta cu parapon. — Stai că aud ouă și pui, zic eu cu hotărîre. Nu suntem­ aci la țară? Hei, hei, găsim noi ce papa! întreaga familie oftează ușu­rată. Vom avea pui, ce plăcere! (Nae cel bondoc sare în sus de bucurie). — Ia umbrela, să nu te muște cîinii, zice nevasta sărăcuța te­­mîndu-se de vre­ un accident. — Nu mă duc departe, colea în piață—și dau fuga. — Păi, nu te grăbi boerașule, zice gazda cu glas blajin, nu, nu sunt pui în piață acu. — Mă reped pe la femei prin apropriere ti- N ai să găseștî pe aciJ — Atunci unde sunt puii? . — PSl nu v­rea «­nt pe aci și cine are nu vinde­că ,pe carnea de vită e scumpft, și fără gust Noi tot neamul de privim CCD8teHaül I — Bine dar ce să păsăm? Această întrebare strălucea par­că pe­ vici­il cetor șepte­na­suri a celor șapte copilași înfo­metați. — Păi este pește sărat la bă­cănie brunzișoara, pim­ișoară neagră cepușoară.. merișoare... — Mersi! Tot nu murim de foame zic și plec drept la băcă­nie hămeștt ca un lup!.. — Ei dragă domnule, aci to­tul costă dublu, zice băcanul. Greu transportul, țăranii nu prea cumpără.... , — Bine, bine, iată că a dat­­ zeu de am venit eu; dă-mi re­pede ce mi-oi da, să plec, că-mi moare femeia de foame.... In sfîrșit iată-ne la masă cu mămăliguță, brinză, pește, și mere! Ce deliciu să mănincî la umbră în grădină! Dar de ce te strîmbî așa ne­vastă? — Păi nu vezi cum îmi dă tîrcoale afurisita de albină? Uf, cine m’a adus! — Nu păcătui! E frumos, e e idilic, e sublim să admiri na­tura... Eu sunt încîntat și sper... O groaznică durere în ceafă m’a făcut să sar drept în sus de pe scaun. Afurisite albine! Do­uă deodată m’au înțepat cu o furie bestială! M’ați dat gata!.. De voi­ scăpa cu ajutorul sfîn­­tului Sisoe, am să vă mai scriu..... ^ Stan Bolovan Pentru inundații din Moldova ESCARIOANEA SINDICATU­LUI FUNCȚIONARILOR CO­MERCIALI. Duminica viitoare, 7 August cor., va avea loc o frumoasă es­­cursiune în pădurea Petiș de 0­nemile Cocioc organizată de sindicatul funcționarilor co­merciali cu concursul comitetu­lui central pentru ajutorarea nundaților pus­eun președinția principesei Maria, Iată programul escursiunei: 1 Plecarea din Gara de Nord la orele 7 fără 5 minute dim­.­ II. Sosirea în Gara Periș la orele 7 40. De la gară se va f­orma un impozant cortegiu care va porni cu Muzica Milita­ră în frunte pînă în încîntătoa­­rea pădure a Domeniului Co­painei Periș. III. De la orele 8 pînă la 9.30 dans cu bătaie de confetti și serpentine; IV. La­ ora 9.30, curse pe jos c­u premii de Valoare; V. La ora 10.30, curse de bici­­clete cu decernare de premii și medalii; VI. La ora 11.30 curse de cai cu premii; Pauză; VII. De la orele 12 la 2 p. m., darea mesei. Pentru acesta Co­­m­itetul organizator a aranjat un bufet special cu mîncări și lăuturi cu prețuri absolut re­duse. In timpul mesei muzica î Uitară va distra pe escursio­­niști. VIII. De la orele 2 la 4 dans cu 1 Haie de confeti și serpentine. J­ocuri distractive. Concurs de cărți poștale ilustrate. Pescui­tul hazliu. Poșta distractivă. IX. Alegerea reginei est Insu­re! prin voturi de cărți poștale strate și acordarea unui fru­mos suvenir; X. La ora 4.15 alergări pe jos ț­­ntru domnișoare, cu premii; XI. Curse în saci cu premii. In tot timpul serbării muzica ii distra pe escursioniști. Un î­n­et bine asortat cu vînzători socialî și cu prețuri de oraș vi fi la di­poziția escursioniști­­i. La st­e­a în pădure se va ivi lapte bătut. La orele 6.15 t­ecarea escurr­obiștilor cu mu­­zica­ militară în frunte. Prețul vrui alei neutru dus și întors numai joi 2. Biletele se găsesc de vînzare . Sediul sindica­tului funcțio­­rilor comerciali, str. Piața i­mzel. 28: Cooperativa de com­­un Bazarul m­­­­inurilor, Ia­­a Oiviteî, 98: Revista Facla, nr. Zorilor 1. Cizmăria coope­­ativei „Viitorul“, str. Corabia, 4 Materialu.­l extensibil _ vo­l.ț-Tțr.-jT »p FEGIMEÎTTELE DE CA­VALERIE — Ministerul de razboiu a dat ur­mătorul ordin circular relativ la ttifibrialul explozibil ce se va întrebuința de către regimentele de cavalerie pentru­ instrucțiunea teoretică și practică, în cursul a­­nului bugetar 1911—1912 Fiecare regiment de cavalerie va întrebuința în cursul anului bugetar 1911—1912, pentru­ instruc­țiunea teoretică și practică a b­o­ierilor de cavalerie următoarele cantități de explozibile-Una sută cartușe de dinamită a 100 grame. Una sută ș­aizeci și șease capse cu fulminant de mercur. Una sută metri fit­l RicUfondt. Treizeci și trei capse pocnitor­ și treizeci și trei semnale lumi­noase. Pentru contabilitatea acestui material, regimentul pe măsură ce va consuma din acela a Gaz asupra lui va cere scăderea pe baza procesului­­ verbal încheiat de ofițer însărcinat, în corn cu instrucțiunea pionerilor de cava­lerie, verificat de ajutorul coman­­dantul de corp. Acest proces.ver­­bal se va înainta pe cale ierar­­h­ică ministerul r (direcția a IV-a a geniului), iar pe de a­­ o p­arte pentru­ înlocuirea acelui mn*v­ real Va. înalte stări de cerere așa ce co­pul să posedă cît­ihul neînfrzîat asupra lur v.intarurile de material explozibil pravăzute in manualul săpătorilor și tele­ste­furiilor de cavalerie. * 31 Iulie (13 August) 1911 CALENDAR.—Ortodox: Drept. Eudochiu. Catolic: Hipollitte. Autoritățile administrative și judiciare închise. TEATRE GRADINA AMBASADORI—Noua Operă italiană, direcția Castel­lano. Se va juca: Otello. PARCUL OTETELEI­ J'­AN’A. — Trupa Grigorik Se va juca: Suzana. URAD BLANDUZIEI. Compania Grozeanu-Toneanu. Se va jua 200 000. grad. LIEBLICH (Jignitza). Trupa israelită de operte. Se va juca Die War­heit. cinematografe CINEMA GRADINA RAȘCA. έn fiecare seară reprezentații de ci­­ematograf. CINEMATOGRAFUL NAȚIONAL rădina Universitățea, strada Acade­­m­iei.—Reprezentații serale. CINEMATOGRAFUL „ROMANIA“ Bulevardul Elisabeta, colț cu strada Brezoianu. VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL— Reprezenta­ți­uni orale. CINEMA BLÉRIOT. —Strada Sărindar, sub direcția d-lui A. G. Botez. MUZEE. — Muzeul geosoffie (șos. Kiselef). Deschis Duminică și sărbătorile de la 3 d. ft. Muzeul Simu­lstrada Mercur No. 1; Deschis Duminica. Marți și Joi Imre « dim. și 1 d. a. Muzeul de antichități,­­Univer­sități­ Deschi Duminica și tola dela diminuti pînă la 3 d. a iar pentru vizitatori­ străini sau cel din provincii toate zilele Lum­ii celeaso ore. — TM”zeu‘­,~ nrgf:.. .squarta Milonaia Mo­­netixu. s’itu'iu roseau Kisetv ). "IBLIOTECI nibilot^a Aca­demiei (Cale?­­1010X405 Wo­tas). Deschisă în toate zilele intre 8 dim și 8 seara.­­ Funda­­țiunea universitară carol ( r. Vienei No. 7). Deschisă in fiecare zi de lucru intre orele 9-12.­­ a. și 7-10 seara — Biblioteca populara “ V. socec“, b-dul Ca­rol vis 4 vis de statuia setui­r d­eschisă în toate zilele de lucru între orele 10—12 dimini­ța, 4—7 d­a și 9—10 jumătate seara - Biblioteca populara ,>»• mei Marcus“, (str Ml»«« 20) deschisă seria și de la 3 jumătate pînă la 8 juma­tate seara. -A­ Informați li­ni D. Căpitan Paplica Constantin din arma cavaleriei, aflat în pozițiune de disponibilitate pentru concediu de interese personale, a fost reche­mat în activitate de serviciu, la va­canța ce este la serviciul geografic al armatei. D. Liviu P. Radu, actual maestru cu titlul pro­vizoriu în orașul T.-Jiu, la gimnaziu, pentru specialitățile desemnul și caligrafia, se numește maestru cu titlul definitiv In învă­­țămîntul secundar al bieților în o­­rașul Tlrgu-Jiu, pentru a se bucura de toate drepturile pe care i le con­feră legea și in limitele legii. Agenții prefecturei poliției Capita­lei au făcut pri noiapte o inspecție prin mahalale spre a vedea pricina înmulțiră a furturilor de prin case. t­u acest prilej s’a constatat «să o mulțime de cetățeni lasă ferestrele deschise, favorizind astfel fie strecu­­rarea pungașilor în locuințele lor, fie măcar scoaterea diferitelor obiec­te pe geam prin ajutorul unor bas­toane cu cîrlig la vîrf Ministerul instrucțiunei publice și al cultelor a acordat primăriei Iași, localurile de școale pe cari le-a ce­rut spre a servi la alegerile județene. Mîine Luni 1 August va apare: REVISTA MODEI No. 15 cu ultimele noutăți ale modei din Paris, Viena și Berlin. Prețul unui exemplar, 75 bani. Corespondentul nostru din Iași ne telegrafiază că d. dr. Brăescu, fost director al băilor de la Slănicul­­ Moldo­vei, a sar­mat ori prin portărel epitropia Sf. Spiridon ca să-l repună în postul ce-l ocupă la băile Slă­­nic, Prefectura județului Suceava, a dat ordin să se ia măsuri pentru a se putea Înlătura nouile dezastre cari ar proveni din cauza rîurilor ce parcurg județul în urma ploilor cari au început să cada zilele acestea. Au fost numiți: D. Ioan Mantu, ofițer cl. 11-a, comandant al sergenților din Suliba în locul d-lui Udidescu, demisionat. D. V. Mateescu, copist la poliția din Galați. D. Gh. Georogescu, agent la biurd­ul de servitori din Craiova. D. Gh. Diaconescu, copist la poli­ția din Cîmpulung.­­Ministerul de interne a detașat cu începere de la 1 August pe d. I. Du­­mitrescu comisar cl. III-a In Craiova pe lingă băile din Olănești, jud. Vîl­­cea, în locul d-lui comisar Bădescu, care trece­a postul său din Cra­iova. In Monitorul Oficial No. 81 din 1911 și in Buletinul Oficial No. 358 din Olt s’au publicat bilanțul și contul de profit și perdere al Casei Corpului Didac­tic. Vaporul „împăratul Traian“, a plecat din Constanța la Ale­xandria pe ziua de 26 Iulie, cu următoarele mărfuri: Făină 234 820 kgr de la Obor, Giurgiu, Slobozia și portul Con­stanța și Cherestea 158 100 kgf. de la Constanța. După telegramele sosite astăzi la direcțiunea generală a servi­ciului sanitar s’au declarat în Turcia următoarele cazuri noi de holeră­ Constantinopol de la 5—6 iulie s’au înregistrat 20 ca­zuri noi de holeră cu 7 decese De la 6—7 iulie cor s’au­ înre­gistrat 30 cazuri noi cu 14 dece­se. Societatea corală romînâ „Carmen“ din București care urma să plece la 15 August în Italia, spre a lua parte la expo­ziția din Roma și să viziteze o­­rașele­ mai importante din Ita­­ia, a contramandat această ex­­c­ursiune, fiind avizată de servi­ciul sanitar de mersul progre­siv al holerei atît în acest stat cît gr­up drumul ce i-ar fi par­curs societatea. Membrii din provincie nu se vor mai aduna deci la Bucu­rești, la 1 August, după cum se hotă­rise. Guardul de artilerie cl. I Cos­­tescu C. a fost numit în funcțiu­nea de contabil în bani și mate­ria m companie" depozitului cen­tral de muniții de războiu­. Sergentul Loghin Alexandru, absolvent al școalei de marină, a fost înaintat pe ziua de 1 Au­gust a c. la gradul de slubmaes­­tru militar mecanic al I­-a la vacanta ce este, în divizia de Du­năre. Direcțiunea generală a servi­ciului sanitar, a decis—prin mi­nist­erul de interne—­ca lucrăto­rii cari vin în cete de minimum 5 din țări străine la punctele de intrare în țară vor fi vizitați de medic și cei găsiți bolnavi de maladii molipsitoare nu vor fi primiți. Aceștia din urma vor fi­ tri­miși la urma lor iar lucrurile lor se vor dezinfecta. Patronii vor plăti — pentru fie­care lucrător introdus taxa de un leu. Fixîndu-se circumscripțiile, denumirea și reședința pentru organizarea comunelor rurale, următorii administratori de plăși au fost repartizați în ju­dețul Covurlui după cum ur­mează: Covurlui; D-nul locot; Simion Georgescu, la plasa Prutu de Jos; Alfons Nicolau, la plasa Bujor; Sabin Mereșianu, la Pechea și C. Petrescu la plasa Hom­rcea. Vaporul „Regele Carol I“ se a­­flă actualmente în reparație la Galați în atelierele d-lui Fernic. Reparațiile și lucrările de trans­formare vor costa suma de lei 25.775. Consiliul de miniștrii, a încu­viințat o sumă de 26.500 lei, cu care să se cumpere două chitare nouă, pe lingă cele existente. Pentru cerealele din docurile din Brăila D, locotenent Cantili Nicolae, din reg. Mihai­ Viteazul No. 6, a fost Jljimit, ca ajutor la biroul de recrutare și mobilizare Bucu­rești. Ministerul de interne a pri­mit demisiunea d-lui I. Stroescu, subcomisar cl. III-a în poliția o­­rașului Giurgiu. D. locotenent S­erezeanu Crinshn­­tin din reg. Vasile Lupu No. 36, îm­plinind șase luni de absență de la corp, pentru concesiu de interese personale, a fost trecut în pozițiun­e de disponibilitate pentru interese personale. V­. vitriner ordinar cl. I Nicolae Nicolescu, actualmente aflat în ser­viciul de poduri și șosele și cl. inai. ner ordinar cl. d­. Alexandru Pastia din serviciul direcțiunii generale de studii și constructioni, sunt trecuți pe ziua de 1 August 1911, unul în locul celuilalt. D-șoara Stela Șerbănescu, actuală n­aestră cu titlul provizoriu­ în ora­ul Craiova,­ la școala secundară, de ete internat gr. II, pentru speciali­­atea desemn și caligrafie, se nu­ticsii­­ cp titlul definitiv în învăță­m­in­tul secundar al fetelor în orașul Craiova, pentru a se bucura de toate drepturile pe cari i le conferă legea și în limitele legii. A fist revocat Gr. Curăroiu din fncțiunea de primar al comunei ru­ale Hu­rezani din județul Gorj. A fost revocat C. D. Crivăț din fncțiunea de primar al comunei ru­rale Rum­bușiî-de-Ju­r din județul Gorj. D-nii Tom­a Antonescu Alexandru Ștefănescu-Nica și Dim­itrie C Po­­pescu, ab­rivenți cu diplomă aî școalei de conductori-desennatori de pe­ lingă școala națională de poduri și șosele, sunt numiți pe ziua de 1 August­­ 10 i­1 conductori provizorii în serviciul direcțiunii generale de studii și construcțiuni D. Ancore arm Ion I., actual impie­gat de mișcare d­. ni to serviciul adm­inistrațiunii căiler ferate este numit în postul de șef de gară cl. V-a. D­R. R Nae a fost numit mijlo­citor autorizat ul lingă oborul de cereale și produse agricole din co­muna Bilciureș­i județul Dîmbovița Monahia Gr­afira Bucur de la mî­­năstirea Țigănești, în urma abateri­lor dela disciplina monahală, pără­sind mănăsti­rea este exclusă din mal­ahism­ pentru totdeauna și nu are voie sa poarte haine monahale Orice informațiuni relative la aton­estia dezertorilor și nesupu­șilor se dau în mod prompt și discret de către „Informatoril“, birou de informațiuni adminis­trative al ziarelor „Adevărul" și „Dimineață“. Se însărcinează de asemenea și cu rezolvarea ori­căror afaceri le­gale depinzînd de autoritățile ad­­ministrative, financiare și mili­tare.: traduceri dir­ acte în orf.ee limbă ream­area drepturlor la pensie. scoaVrea brevetelor de in.­­•«t­­iups. etc Taxele biroului «fn* convenabile A se adresa d.uiiT B. Sepeanu, rtaeiîțiat în drept, directorul Biroului de in­­formațiuni strada Sărindar No. 11, București, telefon 14-10. Grădina BLANDUZIE! Artiștii Teatrului Rațional Din­îliansa: Brezeanuu-Topeanu­ Astăzi Dumineca 31 iunie Se va lu­a 200.000 Lei como­die în 5 acte localizată P* <iUHt. Această comedie obține în fie­care seară un succes străin*­it. Artiștii sunt la îoâ'time Succesor e colosal Io­curia a: Cdslache Răditu, comedie tu 4 acte Soldații d­e la Stanești cer grație Soldații condamnați în 1907 la munca silnică pe viață pentru evenimentele de la Stănești și deținuți actualmente in ocna de la Tg.­Ocna, ne adresează ur­matoarea mișcătoare scrisoare: Sub­semnații foști soldati în regimentul Vlașca No. 5 și con­damnați de onor. Consiliul de război al corpului 2 armată Bu­curești pentru act de insubordo­nanță din timpul revoltei anului 1907 la munca silnică, venim cu lăcrămi în ochi și inimele sdro­­bite de durere înaintea Domniei Voastre, rugîndu-vă să bine-voi­­ți de a vă milostivi și pentru niște nenorociți ca noi, cari ză­cem în fundul înfiorător al oc­ini, de unde nu mai auzim gla­sul bătrînilor părinți și al mici­lor noștri copilași, cari i-am lă­sat în ocrotirea bunului Crea­tor. Nădăjduim că Domnia­ Voas­tră împreună cu întregul popor romînesc, care de sfintele sărbă­tori ale învieri Domnului nos­tru Isus Cristos ne-ați cerut er­­tarea de la Maiestatea Sa Re­gele, nu ne veți lăsa a muri sub zidurile închisorii. Stăruiți ca­­ cu ocazia zilei de 30 August pe care o serbează întreg poporul romînesc, din timpul campaniei anului 1877— 78 să fim și noi, nenorociții din fundul oc­nii ușurați de grena sarcină a osîndi, ce cu greu o în­durăm și care din zi în zi ne scurtează din viață și ne slă­­­bește puterile.­­ Vă rugăm în genuchi a nu ne lăsa căci înaltul Creator va a­­vea­ grije de Domnia­ Voastră. Rugăm întreg poporul rom­î­­nesc să stăruiască neutru niște nenorociți ca noi cari zăcem în fundul ornii, căci Dumnezeu le va răsp­ăti osteneala după ma­rea milă a lui. Semnături: Cristovici Petre, Mina Gheor­­ghe, Riștea Dragu, Dobre Manu, Șerban I­lie, Florea Tudor, Lazăr Anghel, Neacșu Ton, Tudorică Ștefan, Anicu Florea, Duriță­­ Stan, Sim­ion Ștefan, Boliriu­ș I Florea, Cheam­u Andrei, Mihai Gheorghe Batan Paraschiva, Leana Ton Ilie Ion Dărășteanu Gheorghe, Anca Duma, Marmi­tă Ion, Libu Ion, Stan Marin, Buga Ion, Gorgoșoi Neacșu, C­am­bera Radu, Fer­ani Marin, Vacaru Radu, Poenaru Mihai, Bosmian Petre, Gociu Dimitru, Bucur Stan, Gogu Tudor, Ispas I Sima, Dobre Stanciu, toți deți­nuti la penitenciaru T.­Ocna. -----------------------------­Fapte bune Familiile dr. Gheorghian, N. N. Popp și G. G. Mironeacu și d.ra Sophie Braffach­, au împărțit su­­m­ de ?r>0 lei bolnavilor sărmani de la consultațiile gratuite ale spitalului Brîncovenesc, bani des­­tinați pentru cumpărarea de flori­­ și coroane în memoria regretata­ I lui Luca Ionescu, defunctul fost prefect de Constanta. ------------##----------­ Escursiunea esperimî­ști­or romîni în Bulgaria Ministrul de războia bulgar a dat ordine d-lui general Zaritidii, vete­ran bulgar să întimpine în gara Plevna pe escursioniștii romîni, ce vor veni să viziteze Plevna, Grivița și Poradimul cu ocaziunea escur­­siunea cc Societatea Esperantista Romînă organizează pentru 5­­ 11 August de la București-Sofia și îna­poi, cu prilejul celui de al 5-lea con­gres esperantist bulgar din Sofia. I­­sa va fi însoțit încă de doi ofi­țeri bulgari pentru a putea face cu­ mai plăcute vizitele escursioniștilor romîni, înscrieri pentru această escursi­­une se primesc la sediul societate­ st­r. I. C. Brătianu 5 București. Par­ticipanții din provincie vor benefi­cia de o reducere de 50 l­a sută di­n întreaga țară la București centru de plecare și Înapoi Costul pariu­rel­e de la­ 28. ■-----------##-----------­Judiciare Camera de punere sub acuzare,­­a menținut arestarea preventivă a femeii Roma Constantinescu. Confirmată de tribunal. Se știe că numita a fo­st arestată și actualmente este instruită pen­tru faptul de a fi aruncat cu vi­triol in ochii amantului ei. * I­. M. B. Misir, procuror pe lângă tribunalul de Ilfov a ple­cat în­ concediu de 40 de zile pe care îl va petrece, la Paris și Biarritz. ECOURI In una din cele mai bune po­­zițiuni ale lașului vechea și­ bine reputata firmă Frați Dia­mant a hotărît construirea și i­nstalarea unei Mori automatice moderne pentru o producțiune de 50.000 kgf. La 24 ore, Instalațiunea omcanică com­plectă a acestei mori a fost în­credințată cunoscutelor uzine AMME GIESECK E­RONEGEN A. G. BRAUNSCHWEIG. Această firmă a montat in ul­timul timp cele mai multe mori din tată stiut fiindcă după dia­­preva­­ acestei case se obține cu­ mai mare procent de FAINA ALBA. Ea este reprezentată în România prin d-1 JACQUES PAUCKER, București, strada Smîrdan 51. CAPITAEA Ne trebue o Primărie E vorba de un local încăpător — Actualul local e o rușine — Ne trebue o Primărie. Adică, un local încăpător, vast, în care să încapă toate ser­viciile comunale, actualmente împărțite în zeci de case și de ecCioane nslgienice. Actualul local în care sunt ins­talate serviciile comunale e o rușine pentru un oraș ca Bucu­rești, o capitală care numără 300.000 locuitori și care e Intr’o creștere continuă ? Ați fost vre­o dată la Primă­rie, la aspelul comunal, la ho­telul orașului? Duceți-vă să o vedeț Clădirea actuală are propor­țiile primăriei din Găești sau a celeia din Hírlau. Nu exagerez la loc, ba pot să afirm că sînt orașe mici de provincie cari au localuri mult mai frumoase, mai mari și mai igienice ca Primă­ria noastră. Să vă citez cîteva: Piteștii, Focșanii Bacăul, nu mai vor­besc de palatul comunal din Bu­­zău, splendid și cu mult prea măreț pentru orășelul acesta... Duceți-vă să vedeți Primăria Capitalei. In corpul principal al clădirei se află instalate: în parter comptabilitatea și casieria, în etaj birourile primarului și ale ajutoarelor, secretariatul gene­ral, sala de ședințe a consiliului și serviciul tehhnic. Intr’un corp de case, vecin, din aceiaș curte, e registratura si serviciul admi­nistrativ. O parte a serviciului tehhnic e înghesuită într’o clă­dire din strada V. Boerescu (fostă Pensionatului) și tot aco­lo e și serviciul statistic ; servi­ciul sanitar comunal e într’o al­tă casă, tot din strada V. Boe­rescu. Oficiul stărei civile e în­tr’o casă din strada Sf Gheor­gh­e Nou , percepțiile comunale și sectoarele în case particulare răspîndite în tot orașul. Acuma, poate că pentru servi­ciile acestea din urmă e necesar ca birourile să fie răspîndite în oraș... Dar cele dintîî ’? Priviți și cum lucrează bieții funcționari, camerele sînt mici, fără aer, fără lumină, așa că să­nătatea sutelor de oameni ca* muncesc la primărie e periclita­tă. Publicul, cere are nenumărate afaceri și nevoi la primărie, ne­mai­avind loc prin săli și «orb­itoare, intră prin biurouri, se ui­tă prin dosare, cercetează lucră­rile, distrag atenția funcționari­lor așa că nu e de mirare că a­­cești bieți oameni se neuraste­­nizează și se îmbolnăvesc. Cum s’ar putea face lucrările în ase­menea detestabile condițiuni ? Nu e drept să cerem funcționa­rilor primăriei să lucerze mai bine și mai repede : este o im­posibilitate. * Necesitatea clădirei unui pa­lat comunal vast și higienic es­te de neînlăturat. Primăria dispune de un loc superb pentru acest scop: e vor­ba de locul ocupat actualmente de așa zisul palat comunal, și de curtea imensă care desparte acest loc de clădirile din strada­­ Boerescu, cari sînt proprieta­tea comunei. De asemenea, nu trebue să uităm că „Bursa Muzi­ce!“, care e proprietatea Eforiei, ar putea fi ușor dobîndită, în schimbul unui alt teren al co­munei, tot pe bulevard. Ar mai rămîne de expropiat casa Cucu­­li, din strada V. Boerescu. Pe locul acesta imens și atît de bine situat, ce palat superb s’ar putea clădi! Ar fi și un punct de atracție, și o clădire absolut necesară căci serviciile s’ar centraliza, ar fi o ordine rea­lă în lucrări, funcționarii ar pu­tea munci în condițiuni bune de igienă, iar publicul de aseme­nea ar fi mulțumit. Să nu se spună că nu sunt ba­ni. S’ar putea găsi ușor, mai cu seamă că n’ar fi o lucrare de lux, ci o lucrare absolut necesa­ră, a cărei necesitate devine din zi în zi mai imperioasă. accidentul de la ministerul industriei D. Marcel Djuvara, inspector industrial, a căzut era victi­ma unui accident. D Djuvara recepționa mai multe instalațiuni executate a­­cum de curînd la muzeul indus­trial instalat în curtea ministe­rului. La un moment dat, d-sa a căzut de la o înălțime de pa­tru metri și s-a lovit destul de grav la mina dreaptă. Salvarea a fost imediat încu­­noștiințată și după ce rănitul a fost pansat de către internul de serviciu cu o ambulanță a fost transportat la locuința sa, din strada Romană 64. Starea d-lui Djuvara, din fe­­ricire, nu e gravă. ?tmt*aș fugărit și prins Pungașii „de bună dimineața“, cari stătuseră în repaos cîtă­va vreme, au reînceput să „opere­ze“. Eri de dimineață, un aseme­nea pungaș, bine cunoscut la po­liția Capitalei, anume Iancu Mi­­hăescu, din calea Dudești 195, a încercat să se introducă prin fereastră, în locuința d-lui Lie­­brecht din strada Bradului 28. Intenția pungașului era, de­si­gur, să spună „bună dimineața“ stăpînului casei, dar cu prilejul acesta să mai șterpelească ceva. Din fericire, d. Liebrecht, ca­re nu mai dormea la ora aceia, a auzit zgomotul și scoțînd un revolver din măsuța de noapte, a tras două focrui în direcția în care se zărea silueta hoțului. Firește, punstașul n’a mai așteptat să audă și o a treia de­tunătură și a rotit-o la fugă. Sergentul cu No. 1194, din str. Bradului, văzînd pe pungaș fu­gind, s’a luat după dînsul și a reușit să-l prindă. Mihăescu a fost condus cu un deosebit alaiu la circumscripția 23-a Accidentul din șoseaua Pandurilor Eri pe la amiază, lucrătorul zidar Ștefan Marinescu, în etate de 19 ani, din șoseaua Panduri­lor No­i, a căzut victima unui accident. Pe cînd lucra l-a căzut o pia­tră pe mina dreaptă, strivindu-i două degete. Rănitul a fost pansat de un intern al salvărei și lăsat la do­miciliu. Accidentul din calea Griviței Un accident s’a petrecut o zi la ora 11 și jumătate dimineața, la fabrica Carl Cohen, din calea Gri­viței No. 191. Lucrătorul Ștefan Nichita, în etate de 70 de ani, tăia o traver­să de fier. La un moment dat, din nebăgare de seamă, o altă traversă, foarte greș 4-a căzut pe piciorul drept, zdrobîndu-i degetele. Intr’o stare gravă, nefericitul muncitor a fost­ imediat trans­portat la spitalul Filantropia unde i s’a făcut imediat ampu­­tația celui d’al doilea deget de la picior. Apoi a fost pansat și transportat la domiciliul sau din calea Gri­viței 193. Circumscripția 8-a a deschis o anchetă spre a stabili împre­j­urările în cari s’a produs acest nenorocit accident. DIMINEA-I, Copil călcat de o căruța In strada Bucovina, în drep­tul casei cu No. 45, s’a întîmplat ori după amiază un accident destul de grav. Copilul Matei Hermann, în e­­tate de 10 ani, domiciliat la pă­rinții săi, în calea Plevnei No. 31, pe cînd traversa strada Bu­covinei, a fost călcat de o căru­ță. Nefericitul copil s’a ales cu o fractură totală a femurului sting.­­ El a fost transportat cu o am­bulanță și salvărea la spitalul de copil, unde a fost internat. Prinderea unui servitor hol La circumscripția a 2-a a fost adus individul Petre Matropol. Numitul, care fusese în servi­ciul d-lui Iancu Ioanide din str. Știrbey-Vodă No. 204, fugise de la stăpînul său. Dar, pentru ca să nu-i fie u­­rît, luase omul, pe lîngă suma de 60 lei ce aparținea patronu­lui sau și două perechi de pan­­aloni al acestuia. A vroit să se înțolească omul pe calea aceasta, dar nu i-a mers. Cărnt de căruță Eri a fost adus la spitalul Col­­țea, de către o ambulanță a sal­vărei, muncitorul Tudor Efti­­miu, plugar, din comuna Meri- Ilfov. Numitul fusese călcat de o că­ruță, care i-a fracturat piciorul drept. Starea rănitului e gravă. Accidentul s’a întîmplat pe șo­­seaua Colentina, în fața moarei Assan. R­nirea dinstr Sabinelor Circumscripția 4-a anchetează un caz interesant. Mariac Marinescu, din strada Sabinelor 24, întîlnind pe un ve­chiu dușman al său, Herman Herester, din strada Sabinelor No. 2, s-a luat la ceartă cu din­­­sul. Din vorbă în vorbă, oamenii au trecut la argumente ceva mai convingătoare și în cele din urmă, Mariac Marinescu, care avea o umbrelă frumoasă în mînă, a Început a lovi cu dînsa pe rivalul sau, făcîndu-l o leziu­ne destul de gravă la cap. Rănitul a fost pansat la spita­lul brîncovenesc. Baluri și serbări , ț­ i „Uniune și Progres“, a­so­cia­ți­e fondată la 1 Iulie 1911y va da în Sala Imperială a Coloseului Oppler, azi Duminică 31 Iulie, o Mare serbare de vară cu tom­bolă, fând toate numerile câș­tigătoare. Serbarea e dată pentru spo­­rirea fondului Asociației. I­ntrarea generală 1 leu de persoană, garderoba benevolă, începutul la orele 4 p. m. se va dura până la 12^ noaptea. Chestia scopiților din Iași — O nouă arestare IAȘI, 30 iulie.— Cercetări­» ?,­ afacerea scopiților continua Șeful siguranței a arestat și pe un anume Pavlovici la care s’au găsit numeroase fotografii și documente relative la mișca­rea scopiților. Acest Pavlovici este acuzat că ar fi fost complice la scape tarea tinărului Iacosoff.—Dau, I V

Next