Dimineaţa, august 1911 (Anul 8, nr. 2661-2691)
1911-08-05 / nr. 2665
r*5 gitl.-i 0. 2ooi» PUBLICITATEA. CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp; SIP. Karageorgevici, VS.—Telefon 04 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București *AAAMi4AAA4AA«lAAA4AA4PA4A4AMA4MViWMVA»AAAMiA(W>lM>MlNMMdd»rW» APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA DIRECTOR CONST. MINE Abonamente cu premii: IH 20. 3 Inul . 6 Irasftl Ut I. . Le Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONI Direcția ți Administrația No. 14 10 Redacția: cu Capitala „ 14 10 « n Provincia „ 1499 . „ „ Străinătatea „ 12 40 Vineri 5 Autust ”.9H Educațiunea fetelor —**------- un strigăt de alarmă- Părinții ei o familie cari au fete și se preocupă de viitorul lor, vor fi cetit desigur cu îngrijorare .cele două documentate articole relative la educația fetelor, publicate în ziarul nostru de d-na Ella Savopol. Pistum directoare a institutului profesional destăinuește în acele articole o stare de lucruri cu adevărat îngrijitoare și atinge citeva chestiuni de ceai mai mare importanta nu numai pentru părinții de familie, dar pentru toți aceia cari se ocupă de soarta generației de miine. E vorbam deosebi de ibchiderea pentru fete a carierei profesoratului, din cauza enorii c supraproducții de candidate cari nu mai găsesc jouri. La un concurs pentru patru locuri in învățâmînt, s’au înscris nu demult, o sută cincizeci de candidate din vre-o două sute cari aveau licența și se puteau înscrie. Au trecut probele concursului o sulă de candidate, reușind 20 din ele. Cum nu erau decit patru locuri ,-- ultimele cari mai erau libere — aiu plasat patru, iar restul au rămas pe din afară. Și si se noteze că an cu an ies din facultățile noastre încă cel puțin cite 30 de licențiate, cari vin, sa mărească numărul celor ce stau să pîndească momentul ivirei, vre-unei vacante în învățămînt. Cinci concurența ajunge aici, chinc sfe> prezintă sute de candate pentru un loc sau poate pentru... nici un loc,. atunci constată cu amărăciune d-na Savopol -- nu mai e vorba de carieră, ci de loterie, și decit ar cheltui părinții atitia bâilî că fetele lor să facă liceul și facilitatea,, mai bine ar cumpara .ro.zui‘î la o loterie cinstită. Probabilitatea de a obține .vin loc în învățămint ori de a cîștiga, la loterie, este. cum a•f'i..lȘi. . " .inv.ăvM»valul numai e,o carieră. pentri fpte,. hăpî nu pre-, /intri nici o siguranță de plasare. Ca un miragiu el ademeniit pe mai toate copilele cari' sînt în căutarea unei cariere,' oar dezamăgirea vine repede.fin pa ani lungi de muncă pe, băncile școalei, cu ceasuri ne-jnumărate de veghe noaptea și, lumina lămpei, cu neurastenizarea examenelor și cu traiulj prin pensiuni , oribile, tînăra licențiată începe alt' ani, tot așa de lungi, de așteptare în vederea unei vacanțe care, chiar cind se ivește, nu oferăj adăpost’decit unui mic număr de norocoase din prea numeroasele, naufragiate. Și răul, de multe ori, e ireparabil, universitarele sunt îndepărtate și de la cariera măritișului, deoarece, mare parte din ele,pierd pe băncile școalei farmecul tinereței, acea,admirabilă și ispititoare zestre căpătată de la natură” cum se exprimă d-na Savopol. îar dacă profesoratul e astăzi o carieră închisă fata de marele număr al licențiatelor, rămîn în schimb încă o mulțime de cariere deschise pentru fete. în primul rînd sînt carierele profesionale spre care părinții prevăzători ar trebui să-și îndrepte copilele. , ,,O educație generală și profesională temeinică — spune cu drept cuvînt d-na Savopol — e singura și adevărata zestre pe care părinții sînt datori s’o dea copiilor”. Dar, din nenorocire, la noi domnesc încă o mulțime de prejudecăți in ceea ce privește practica unei profesiuni. Nu vorbim, firește, de profesiunile tari măgulesc oarecum amof znd propriu al părinților, precum e medicina său farmacia, cari de altfel, cer studii îndelungate. .și costisitoare, nici de profesiunile cari satisfac, pornirea firească a romînuluĭ spre funcționarizm, precum sunt » Funcțiile de la poștă și alte autoritățî, deși sunt foarte slab re atribuite. Dar care din părinții fetelor „de familie” n’ar socoti ‘ ca o înjosire să-și învețe pe copilele lor o profesiune, — o croitoria, rufăria, modele etc.? c Și cu toate astea, ce cariere si c jure ofer aceste profesiuni, ce J •împlast de muncă pentru ferțele serioase și energic, cari ar timtea să găsească într’un atel fier condus cu pricepere, nu numai o existență mulțumitoare și îndestulată, dar și acea îndependență care ar trebui să fie idealul oricărei femei. Dacă n'ar fi decît faptul că, avînd o profesiune fetele n’ar mai fi nevoite să se mărite cu crîcine, ci ar putea încheia o legătură pentru viață numai in vederea unor anumite afinități firiei actuale și sufletești, și încă femeile ar trebui să-și faca o carieră neatîrnată. Să ia aminte, prin urmare, părinții. Astăzi, fetele sînt crescute sau în pensioane din cari ies simple păpuși — atrăgătoare, ce-î dreptul, dar incapabile de o activitate serioasă și folositoare — sau sînt îndrumate spre cariera profesorală. E timpul să se producă o schimbare în direcția ce se dă educației fetelor, o schimbare în sensul educației profesionale. Azi sînt atîtea cariere deschise fetelor, nicit părinții cari nu-și îndrumă copilele în această direcție practică, își asumă o grea răspundere față de viitorul lor. IOSIF NĂDEJDE Cartelul Codau-Pantelimon — IN GARA PAȘCANI — PANTELIMON ȘI VACA — Se vede că n’a fost suficientă groaza pe care banditul Pantelimon a răspindit-o în tot nordul Moldovei. Acum se anunțăcă între acest bandit și nu mai puțin vestitul călugăr— bandit Codău s’a stabilit o înțelegere, un... cartel — cum ar zice oamenii noștri politici. Alungat din mănăstire pentru diverse abateri, Codan — care susține că a fost izgonit, pe nedrept —a plecat în căutarea lui Pantelimon cu care va începe opereațiuni pe o scară și mai întinsă. Și dacă pînă acum Pantelimon — din tactică sau fiindcă așa îi e firea — nu s’a dedat încă la omoruri,sîngerosul temperament al fostului călugăr e posibil să-l facă să și ucidă, nu numai să jefuiască și să schingiuiască. Pînă la eșirea în evidență a rezultatelor pe cari le va da dualitatea Pantelimon-Codân, lumea din județele Botoșani Suceava, Neamț și Iași continuă să povestească tot felul de isprăvi — unele adevărate, altele, desigur, ,i maghiare — pe socoteala lui Pantelimon. Pentru azi vom dau teva pe cari ,ni le telegrafiază corespondentul nostru din Iași. 3?IAȘI, 3 August. — Toată lumea vorbește aci de banditul Pantelimon care-și continuă isprăvile. Astfel, Luni, el s’a dus la o circiumă de lângă mănăstirea Prinete, unde a găsit numai pe copiii circiumărilui cari îl cunoșteau. El s’a lăsat a fi ospătatele copii, iar la urmă a spus acestora să comunice tatălui lor, că a avut cinstea ca la masa lui să dea Pantelimon. Ceva mai mult, se afirmă că in cursul acestei săpămîni Pantelimonu, îmbrăcat foarte elegant și modern a luat masa a restaurantul gării Pașcani. Pa plată, însă, el s’a făcut nevăzut, lăsînd un bilet iscălit Pantelimon în care arăta că va plăi cu alt prilej. Acum alta, în drumul spre Fălticeni, banditul întîlni o fenee de la țară care se ducea la oraș să vîndă o vacă. Pantelimon întrebînd pe fenee de ce vrea să vîndă vita, ăranca îi răspunse că ml are cu ce s’o întrebe. Atunci, banditul dădu femeei o hîrtie de 100 lei, cu condițiunea ca să îțișî vîndă vaca. A doua zi Pantelimon întîlni din nou pe femee, dar fără vacă, căci o vînduse. — Ai vîndut vaca ? • Cîte parale ai luat pe ea? — 120 de lei — răspunse femeea. — Dacă-i așa, apoi adu sutanapoi, căci nu te-ai ținut de orbă ! După cum se vede Pantelimon vie ca lumea să fie parolistă. Dan — --------— Zborurile de la Cotroceni Principele. George Bibescu a făcut ori două ascensiuni, deși vemea era cu totul nefavorabilă. Vîntul încetase pe la ora 7, dar în înălțimi erau vîrtejuri cari provocat oscilațiisal foarte pronunțate. In primul zbor principele Bibescu a cutreerat diferite înălțimi spre a găsi un strat mai lisiștit, dar a fost obligat să se coboare. Aterisărea a făcut-o însă cu o admirabilă măestrie. • * * : La a doua înălțare, era vorba să se facă o întrecere între principele Bibescu și inginerul Vlaicu. Acesta din urmă însă, a fost obligat să ateriseze din cauza motorului care nu funcționa bine. Principele Bibescu a luat direcția cimitirului Ghencea virînd la stînga, și după un zbor emoționant în care s’a luptat cu vîrtejuri grozave, a descins în perfecte condiții: — D. L-.------— - -a», ri» înecați în Șiret IAȘI. 3 August. — Din Pașcani se vestește că era o ttnără din Iași, d-șoara Popovici, scftldîndu-se din Șiret, împreună, cu olt nepoțel al ei din Pașcani, s’au înecat.—Dar Aviatorii noștri militari Sus :Principele George raietum lubescn vitauiui unui s . aeroplan Miéhet.La mijloc, incotenentul de marină Popovici cars a fost tinșat mec mic șef al șco ilei invitate de aviațiune. *IWSI» stîng», d. locotenent Capșa aviator militar: la dreapta, principele Hihetett -t, locotenent Capșa. ' ' ■ ÖÖSEBMRABBBWASKBBBfISHIISHSHASBS\' s Afacerea polițelor false Amănunte noui.— Ce declară cei trei sublocotenenți Amănuntele date în Dimineața” de ori, cu privire la senaționala arestare a celor trei mb-locotenent învinuiți de falsificare de polițe, a produs o senzație enormă in toate cercurile. In special, printre ofițeri, impresia produsă, de vestea arestărea celor trei sub-locotenențî, a fost penibilă. De altfel, cercurile ofițerești ■ și camarazii: celor trei sub-locotenențî erau surprinși de faptul că aceștia din urmă, cheltuielii, in ultimul timp, sume de bani cari întreceau, cu mult mijloacele lor bănești. Acum, cînd se știe cum își procurau bani tinerii ofițeri, toată lumea condamnă, ușurința și nesocotința acestor tineri cari și-au sfărîmat, poate, carierele, pentru satisfacerea unor plăceri deșarte și a unor capricii, stupide. & Ancheta comisarului regal al corpului 11, a continuat orî toată ziua. Sublocotenentul Panait ciaiét, din regimentul 3 călărași, care fusese arătat de către sublocotenentul Serghiescu ca complice al său și care nu putuse fi găsit în tot cursul nopții de Marți, s’a prezintat orî dimineața la închisoarea militară, unde s’a constituit prizonier. In interogatoriul ce i s’a luat in primele momente ce au urmat arestărei sale, sublocotenentul Traian Serghiescu a recunoscut că a pus în circulație polițe cu iscălituri și giruri falsificate. El a mai declarat că, în comiterea acestor falsuri, a avut de complici pe două buni prieteni ai săi, pe sub-locotenentul Casian din artilerie și pe sub-locotenentul diolet din cavalerie. Banii proveniți din încasarea acestor polițe falsificate, cei trei sub-locotenenți i-ai cheltuit în petreceri și la joc, întrebat asupra numelor persoanelor a căror semnătură a contrafăcut-o sub locotenentul Serghiescu a declarat deocamdată pe următorii: I. Marcovici, pe o poliță de 3000 lei; Măldărescu, casier la gară, pe o poliță de 800 lei; N. Atanasovici, din strada Zefirului, pe o poliță de 1200 lei; Manolescu, avocat, pe o poliță de 1100 lei; S. Rusănescu, dela banca culoare de verde, pe o poliță de 1500 lei. Aceste sunt sumele mari In afară de aceste polițe, sublocotenentul Serghiescu a mai imitat iscălitura tatălui său, d. general Serghiescu, pe mai multe polițe, dar desigur că nu aceste falsuri au provocat arestarea sa. Prima plîngere ce s’a făcut împotriva sub-locotenentului Serghiescu, a pornit de la d. Măldărescu, care deși aflase de polița lansată de vărul său, sub-locotenentul Serghiescu, la căutat în zadar ca să-l convingă .s’o achite. Polița a fost protestată și cum d. Măldărescu e funcțonar, i s'a aplicat sechestru leafă. Nereușind nici atunci să convingă pe Serghiescu că polița treime retrasă și datoria achitată, d. Măldărescu s'a plîns parchetului. Din amănunt important e că mai toate persoanele a căror iscălitură a fost contrafăcută de Serghiescu, sunt rudele sale. Cei trei sublocotenenți arestați au fost confruntați în mai multe rânduri, deoarece parchetul militar vrea să stabilească proporția vinei fiecăruia dintre înșii. Au fost ascultați de asemenea și comandanții regimentelor din care fac parte cei trei ofițeri. Sublocotentul Casian e fiul d-lui căpitan pensionar Casian din Huși, fost în jandarmerie. E un ofițer bun, a urmat pină acum de curînd cursurile școalei de aplicație de pe lingă școala de artilerie și geniu. Terminase cu succes școala, se pregătea să se întoarcă la regimentul săi, 14 artilerie din Craiova, și spera să fie avansat, tu curînd la gradul de locotenent. De două zile trebuia să plece la Craiova, unde își expediase tot bagajul. Aceasta e și cauza că, în clina în care a fost arestat, camera ce ocupa în str. Sf. Voevozi 19 avea acel aspcet lamentabil pe care Fami descris erî. ișî expediase toate lucrurile și chiar rufăria patului—de aceea, fusese gășit dormind pe salteaua goală. * Sublocotenentul Panait Cimlet e fiul d-lui colonel-farmacist Cholet, pensionar și face pare din acelaș regiment cu Serghiescu. Sublocotenentul Serghiescu e fiul d-lui general Sergiescu, de la Cassa Dotației. Oastel. Cei trei ofițeri erau veșnic împreună, nedespărțiți. Duceau viața de plăceri și amuzamente, le vedeai pretutindeni unde se petrece, la teatre, la variete-uri., la Skating. Cheltuiau in ultimul timp bani mulți. In toate cercurile, afacerea I aceasta a produs o penibilă impresie, și durerea familiilor respective e enormă, la șnunța -i nesocotința acestor tineri ofițeri i-a zdrobit. Cercetaș SUBLOCOT. SERGHIESCU Institutorii fecalelor partculare Ministerul cultelor și al instrucțiunei, pină la nouă dispozițiuni generale și pe temeiul mvizelor d-lor inspectori respectivi a acordat următoarele autorizări d-rei Lelia Voia,să funcționeze în învățămîntul particular secundar ca profesoară de partea literară la cursul superior cum și a fi institutoare în clasele primare particulare. D-nei Paraschiva Durlea să funcționeze în institutul particular, cursul primar, ca institutoare de limba romina. D-lor Solomon Bezen, Crispin M. L., Drukman, Nuhăru, Avram Elișca, Fișei Chetei, Hoenig Z. U., Morea Lacs, Levensohn, Noe Leibu, Nudelman Iancu, Moise Vecsler, Natansohn Alberth, Rabinovil, Rudich M. Avram, Rabinsohn, Lajosel Ghedale, Robin Vertier, Reis Rachela, ca institutori de limba ebraică și religiunea ebraică la școalele primare israelite din țar, iar ca învățători d-nil Iancu, Iaim, Iancu și Colin Iancu, au fost toleraț*,i pină la ținerea unui alt examen d-nil Litman Fișcher și Perentz Hușcan. D-nei Ema Dumitrescu (Afeidreescu) ca institutoare în cursul primar particular. ---------------------------- Contrabandă de zaharină la Galați GALAȚI, 3 August. — Șeful regiei din localitate însoțit de d. Const. Costescu, șeful brigăzi de siguranță, făcând o descindere la cofegiul Marcui Caiman, din piața. Negri a găsit o cantitate de î00 grame zaharină. Numitul a fost arestat.. Se crede că el se îndeletnicea de mai mult timp cu comerțul de zaharină. — Inter. —---------------------— Experiențele unui inventator român LACUL TEI STRĂBĂTUT DE O BICICLETA PLUTITOARE După cum am anunțat în numărul de erî, d. Petre Mihailescu un tînăr mecanic a inventat un aparat care se poate adapta la orice bicicletă și cu ajutorul căruia se poate trece orice apă cu de adîncă. Ori după amiază d. Mihăilescu, a făcut nouă experiențe cu aparatul său. Cu această ocaziune d-sa a căutat să stabilească definitiv principiul de plutire și de cîrmă al aparatului. încercările făcute au fost pline de succes, începutul acesta atît, de satisfăcător a produs un viu entusiasm in numerosul public care aflase de aceste experiențe și se dusese la Tei. S'au făcut adevărate demonstrațîuni de simpatie tînărului inventator. 1). Mihăilescu se va ocupa de aci încolo cu modificarea aparatului său, pentru a-î asigura o cit mai mare facilitate și cu deosebire o reducere cu de simțitoare a greutăței aparatului. D-sa urmărește ideia de a face ca aparatul sări să poată fi întrebuințat, cu deosebire în operațiunile militare, lucru care desigur îi va succede, avînd in vedere rezultatele începutului. ---------------------------- întrunirea lucrătorilor tăbăcari Era a avut loc în cuartierulăbăcari, strada Verzișori No. 7, o întrunire la care a asistat un imens număr de muncitori tăbăcari din partea locului. Au luat parte la această întrunire lucrătorii de la toate fabricile de tăbăcărie. A vorbit muncitorul Nicolae Constantinescu care a expus cum s’a declarat greva în fabrica Grigore Alexandrescu. Muncitorul Arțăraș face un scurt istoric al grevei și veștejește purtarea directorului Mociorniță de la această fabrică. Muncitorul Dumitru Ivașcanu vorbește de fabrica Grigore Alexandrescu și de sanatoriul cu acelaș nume. Au miî vorbit muncitorii Dumitru Tănăsescu, I. Teodorescu și Costică Tonescu. Ei au TrufeWim și serbitor li cultură iar pe greviști la soldaritate, întrunirea a luat sfinșit, la orele 10 seara. Marele număr de muncitori s'a împrăștiat în liniște pe la casele lor. MERSUL GREVEI DE LA FABRICA GR. AI.EXANDRESCU Pină acum nu s'a ajuns la nici o înțelegere între patron și greviști. Muncitorii se întrunesc în fiecare zi la sediul sindicatelor. S’au lansat liste de subscripție, atît în Capitală, cit și in provincie. Sindicatul lucrătorilor tăbăcari, curelarî, articole de voiaj și cizmari a convocat o întrunire care va avea loc în ziua de Duminică 7 August, în sala Aurora (fost Pomul Verde) la orele 8 dimineața. ---------------------------- galații fără pîine — PATRONII BRUTARI CER INTERVENȚIA ARMATEI — GALAȚI, 3 August. — Greva lucrătorilor brutari continud. Și astăzi, ca și in celelalte zile, majoritatea populației este lipsită, de pline. Patronii brutari s'au prezentat, azi in corpore d-luî. primar Al. Hiculescu,, cerîind ca, să se ia măsuri ca greviștii să fie obligați a reveni la lucru și a scoate, oile ,> cuploare depline. Aceste, cereri ale patronilor brutari nu au putut fi satisfăcute de către d. primar. A doua cerere a patronilor brutari a fost acela ca primăria să intervină către autorități pentru a li se pune la dispoziție soldați, pentru a scoate pîine. Astăzi, la orele zi, d. primar mentesen a cerut telegrafic ministerului de interne ca să intervină către cel de război, ca să satisfacă, această cerere a patronilor brutari. Tt.cr. LUCRATORII BRUTARI DIN CAPITALA «I rIREVA DIN GALAȚI Comitetul secției lucrătorilor brutari de pe lingă, clubul meseriașilor din Capitală, întruniți eri în sala clubului central al meseriașilor și lumii in discuțiune atitudinea ce trebue să ia față de patronii brutari din Galați, a votat următoarea MOȚIUNE „Lucrătorii brutari din Capitală aprobă și se unesc cu totul la lupta fraților lor din Galați, avînd în vedere câ .cererile lor sînt drepte; dezaprobă purtarea patronilor brutari față de dreptele cereri ale lucrătorilor și apelează la lucrătorii brutari din toată țara. că toți să se facă solidari, și nici unul să nu se ducă să înlocuiască pe frații lor din Galați, mai hotărăsc ținerea unei întruniri Duminică 7 August cor. ora 10 dimineața în sala clubului meseriașilor, str. Mihai Vodă 11“. Fraudele de la Sindicatul falimentelor Descoperirile instrucției« — O nouă arestare. Se cam știa de mult că la sindicatul falimentelor, de pe lingă, triuralul comercial de Ilfov, se petru licruri incorecte, dar ca de obicei 13 nu si a pornit mici o cercetare din artea autorităților de control, decit după ce frauda a izbucnit. Astfel cercetările făcute de judecătorii de instrucție, d. Vasilescu de la cabinetul 4, cu ocazia dedunistui contra comerciantului Szaparie, care a operat, împreună cu custodele A. Tuliu, în falimentul Gurbinescu, au făcut să se descopere alte fradue, săvîrșite de douî custozî de la acelaș sindicat, antume Vasiliu și Sutianu. * In ce constă frauda constatată deocamdată în sarcina acestor practicanti de la sindicatul falimentelor, cari împlinesc și funcțiunea de custozî pe la diferite falimente ce e aveau ? Lucrul este foarte clar și precis și a fost stabilit în toate amănuntele lui de d. judecător Vasilescu și d. procuror Cezar Partheniu, cari au conlucrat ori în această afacere. In tabloul de repartiție a cotelor, •1 falimentul Al. Popescu, figura un creditor din străinătate, d. Sommer, care fusese admis în mod condiționat la mass a falimentului. Suma de 900 lei atribuită d-lui Sommer, fusese depusă la Casa de Depuneri unde trebuia să rămînă plină după tranșarea definitivă a calității de creditor a numitului domn. Profind de această situație care se preia la echivoc, cei doi practicat] ii puseră la cale frauda pentru s-și insuși ace! banî. Ei falsificară pe de o parte un mandat de 900 iu pe numele d-lui Sommer, iar pe de alta ticluiră o adresă ca din partea sindicatului falimentelor, către Cassa de Depuneri, prin care se punea în vedere acestei institutioni că •poate să elibereze suma de 000 lei. I deoarece situația V-■: ”k a numitului a fo‘tabk'.’.ă. Astfel cei doi M ' ríj~ •;««ră bani! și îî împărți:.! pn din două, I S’a stabilit și partea de ccrație a fiecăruia din ei In f:r’și i.araa I celor două acte grații c.r.-u;; intrat în posesiunea și pierde A lec; j Vasiliu a scris conținutul mandatarul și al adresei,iar Sf.tin.ru , contrafăcut semnăturile d-lui I.Al.Morosindic Titu Magheru și a d-lui M.Melidoneanu,secretr ■’ sirealul lui. * D-ni judecător Vasilescu și procuror Partheniu, au făcut era o descindere la locuința lui Vasile din str. Palade No. B. Aci au găsit pe practicant bolnav în pat și în neputință de a părăsi casa. Dinții suferă în adevăr de mai raulte boli grave, ca tabes, boală de rinichi și de ficat și învnacăoa o scuză al apei comise că a voit să aibă banii necesari pentru a se căuta de aceste boli care doboară. Starea Itt! inspiră u adevăr compătimire și probabil din cauza deprimării în care se află, nu a stat mult pe grtnduri pentru a mărturii statul magistraților instructori, care și-au luat interogatorul. I S. judecător Vasilescu a declarat arreelat pe Vasiliu, pe care, din cauza «țârei soletinde nu l’a ridicat din Icară, ci i-a postat un jandarm la fața odăii. Nu se știe ce scuză va invoca celălalt fraudator, Suțianu, care se &ră dispărut din Capitală, probaibil intr’o localitate ci-materică unde își etrece vilegiatura. S’au luat măsuri entru găsirea lui. Afacerea fraudelor de la sindicat se complică rău, pe cît se vede și sunt motive a. se crede că descoperirile nu se vor opri aci și surprize noul se vor ivi. — H. IT Pentru Inundații din Moldova ----------**--------- ca un răspuns nenorocirilor abătute asupra atîtor sate din ’.JolinVH, tot ce e rovnesc în țara aceasta, toți cfti ȘtiQ ce e suferința și au simțit în inimă milă frățească pentru cei loviți de soartă, și-au dat mina lucrînd pentru alinarea și îndepărtarea suferințelor cauzate prin indundații. Deoarece singurul ajutor real ce se poate da celor distrușe este restabilirea gospodăriilor perdute, un grup de doamne d-nn prezident aî diverselor societățî culturale și filantropice din Capitală, au constituit „Comitetul Central“. Menirea acestui comitet este în prima linie să lucreze din răsputeri pentru realizare de fonduri suficiente Apoi comitetul prin organele 1 ie va urmări și aviza orice speculație a împrejurărilor și va supraveghea cu banii adunați de alte societăți, pentru inunatî, să fie întrebuințați exclusiv în acest scop, fără a servi la mărirea fondurilor societatțe ce adună. Aceasta pentru ca banul public, dar cu atîta generozitate să nu fie împrăștiat fără rezultatatisfăcător. Sunt societăți care cer pentru inundați și nu daț inundaților decît 50 la sută din încasări. Aceasta se supune cunoștinței publicului Interesat. „Comitetul Central“ va lucra în totul de comun acord cu guvernuul, spre a se putea reclădi cît mai grabnic sate noi, în stil curat românesc și în locuri ferite de inundații. Bazați pe o organizație puternică și conduși de un ideal românesc, subt scutul și cu concursul tuturor administrațiilor din țară, realizarea programului acestui comitet nu e decit o chestiune de timp. Constituirea comitetului și activitatea lui „Comitetul Central“ este constituit din prezidentele și prezidenții tuturor societăților: Culturale, filantropice și „Ortodoxe Naționale“ din țară. Prezidentă activă a acestui comitet este Principesa Maria. Dăm aici scrisoarea Principesei adresată comitetului de inițiativă cu aceasa ocaziune : Castelul Pelișor. 17 iulie 1911 Alteța Sa Negală Principesa fominici, vede, cu cea mai vie mulțumire formațiunea [UNK] [UNK] comitetului de inițiativă, spre ajutarea inundaților și mă însărcinează să vă fac cunoscut că primește, cu cea mai mare plăcere, prezidenția acestui comitet. Vă rog să bine,voiți a privii doammnă, asigurarea osebitei mele considerațiuni Elena E. Mavrodi damă de onoare Vom da publicitățea și scrisorile d-lor miniștrii, persoanelor oficiale și a tuturor societăților aderente. Acestea vor constitui albumul ce comitetul va publica ca omagiu pentru Principesă. Principesa Maria, prezidentă activă a „Comitetului Central“, plecind în străinătate a delegat pe dna Alexandru».. Gr. Cantacuzino, vice-prezidenta comitetului, cu girarea lucrărilor pină la reîntoarcerea Principesei. In acelaș timp a decis ca toate sumele ce se vor aduna să fie capitalizate la Banca Națională prin casiera „Comitetului Central“ și să nu se dispue de ele pină la Întoarcerea Principesei. Casiere ale „Comitetului Central“ sunt d-nele : Elvira Inginer C. Simon și Marie C. Dimitrescu, iar secretar general dl. G. Glîmbășari-Galațî. Biroul comitetului e în strada bis. Popa- Chițu 22, telefon 17-91 unde zilnic se dau informațiuni între orele 10 și jum. — 12 și jum. a. m., și 5—7 d. m. Comitetul pină în prezent a realizat sume frumoase din numeroasele serbări și chete prin stațiuni balneare și donațiuni primite la sediu din partea persoanelor caritabile. * Lista No. 2. — Ex. Sa d-nul Giers, 10o lei; Exc. Sa d-nul Carosso, 100 lei; Exc. Sa d-nul Manuel Multedo, 100 lei; Exc. Sa Baronul Fasciotti, 100 lei; D-nul S. Cambiagio, 50 lei; Exc. Sa Șefa Rey, 100 lei; D-utU Arnold Robertson, însărcinatul de afaceri al Angliei, 100 lei; Exc. La d-nul Rosen, 100 lei; Total 850 lei. Lista No. 3. D-na Elenă Bălăceanu, 100 lei; J-na Emilie Adh. Mendl, 50 lei; D-na Elena Filipescu, 3 lei; D-na Maria Tânăscu, 40 lei; D-na Zefcar, 20 lei; D-na Natalie Jurgea Negrilești, 10 lei; M. P. Catargi, 10 lei; D-na Tatiana Niculescu-Dorobanțțu, 20 lei; D-na Fernanda Niculescu-Dorobanțu, 20 lei; D-na Olga R. Florescu, 10 lei; D-nul Lisakovski, 20 lei; M. Văcărescu, 20 lei; Berceanu, 7 lei; Helena Hotagiu, 100 lei; Total 430 lei. • Lista No. 4. — Societ. anonimă pentru expl. de păduri fist Goetz, 1000 lei; A. G. Alexandridi, 50 lei; F. Koch, 10 lei; Societ. anonimă „Tarcaü“, 200 lei; Societ, de zahăr Roman și Sascut, 1000 lei; Clubul pensionărilor civili și militari, ICO lei; Școlare I. Cuțiu, profesor de simfomina și latină la liceul din Pitești, cu titlu provizoriu, a fost numit cu titlul definitiv u invățâmintul secundar al băeților. D. ele D. Al. Bîrsan, institutor la șc. No. 1 de băețî din Roșioriî-dej Vede, a fost transferat la școala de băețî din Ocnele Mari. Stil. I. Cruțescu, institutor la școala No. 2 de băețî din Roșiorii-de-Vede, a fost transferat la școala de băețî No. 1 din acelaș oraș și însărcinat și cu direcțiunea acestei școale . D. Iordan Tăcu, învățător la școala din comn.( Rachel) Principele Nicolae, jud. Tulcea, ast trasferat la școala din corn. Malcoci, acelaș județ. -----------JS»----------