Dimineaţa, septembrie 1911 (Anul 8, nr. 2692-2721)
1911-09-01 / nr. 2692
AttțM VIII.—No. 269* PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, ia.—Telefon 314 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. t București WAWAAWMMMPAtAM anaa«««««an. a [UNK] a ■m.a ■ [UNK] [UNK]>‘ViT**“‘ViriTrvr ‘ ‘/VWTl/UUWirrbWinG“ 1 VifiTW* DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: I..I 90__ 1 ioale . I luai I/O« tip . Ce» Pent» străinătate prețul este îndoit TILErON. Directo și Administrația Mo. 14/10 ' i. «i Capitala „ 14/10 „ Provincia „ 14/99 _ Străinătatea „ 1240 fAPARE In fiecare dimineața cu cele din urma știri din toata lumea Joi I Septembrie 1911 Holera în țară Cum a pătruns epidemia. — Eficacitatea măsurilor pentru combaterea flagelului BRAILA, 29 August. — După multe ezitări autoritățile sanitare superioare s’au hotărît în sfîrșit să declare în mod oficial ivirea holerei în Brăila. Ceia ce era pe deplin stabilit cu o săptămînă înainta, el iubește, de către medicii oficiați de aci in urma observațiunilor făcute la autopsiarea celor morți în spital, s’a confirmat azi și de rezultatul obținut prin examene bacteriologice. Acum cînd se cunoaște și e recunoscut de autoritățile medicale, că teribila epidemie a poposit și în țara noastră, fiecare se întreabă, un chip foarte natural, cum a ajuns holera ad, „a .. ~K* - -«I.«.. 1- O.Sl.. o Jf-W «1/ VU1 «* JJil* Ui. U .£*.£» iff a JUBA . CULA» . De doi ani lumea e asurzită de zgomotul ce se face în jurul măsurilor ce se tot iau de autorități spre a se opri o eventuală invazie a flagelului ce bînuie din vara trecută, țările vecine, ori cele cu cari suntem în legături de negoț, cu cari facem schimb de mărfuri și de călători. Rezultatul acestor măsuri s’a văzut. Holera a început, să facă și la noi numeroase victime. Vr — Am” avut convorbiri cu diferiți medici, a căror părere în privința invaziei holerei la Brăila ,desigur că va interesa pe toți. Medicii oficiali sunt de acord în credința că holera, dacă a pătruns act , datorită contactului lucrătorilor din port cu marinarii și mărfurile de pe vapoarele străine ce vin din porturile contaminate. Intre lucrătorii cari pătrund pe aceste vapoare cu ocaziunea încărcărei ori descărcărei mărfurilor și marinarii de pe vas, se fac adesea mici schimburi. Aceștia din urmă oferă celor dinții diferite mărfuri , țigări, fructe proaspete ori uscate, brînzeturi, articole de îmbrăcăminte ca flanele, brîurî, etc. Toate aceste schimburi se fac, bine împelis, pe furiș în cantități mici și pe o scară redusă spre a nu se observa de oamenii autorităților în drept, puși special să împiedice și să reprime săvîrșirea acestei contrabande. Se presupune clar, că în felul acesta s’a putut lua de unii muncitori lucruri infectate cu baccilul holerei, care a fost apoi adus în locuințele lor din oraș sau Brăilița. # O altă părere asupra modului cum s’a importat holera aoi este următoarea : Științificește e stabilit că sunt foarte dese cazurile cînd unii indivizi deși contaminați de baccili, ei totuși nu prezintă nici un simptom al boalei. Cei cari vin însă în contact cu acești purtători de baccili pot contracta boala cu toate simptomele ei caracteristice. In cazul de la Brăila e foarte posibil ca holera să fi fost adusă printr’un călător — purtător de baccili — venit din localitățile contaminate. Aceasta deci să fi transmis, prin contact, baccilul altora cari mai puțin rezistenți au căzut imediat victime groaznicei boale. ■» E de notat că controlul ce se face la intrarea în țara noastră, a călătorilor străini e absolut insuficient și ineficace. Călătorii la debarcare, chiar dacă vin din localități recunoscute ca bîntuite de holeră, nu sunt puși la caratină. Sunt vizitați de medicul de frontieră și lăsați liberi să-și caute de afaceri. Există și o dispozițiune ca acești călători veniți din locuri contaminate, să fie vizitați zilnic, timp de o săptămînă de medicii oficiali ai orașului în care își aleg domiciliul. Această măsură va recunoaște oricine că e insuficientă pe lângă faptul că nu se aplică cu severitate așa cum ar trebui. G. Veni. Măsuri contra... presei! BRAILA, 30 August. — Subdirectorul serviciului sanitar pe lângă măsurile de combatere a epidemiei de holeră la Brăila a găsit că nu e rău să ia și ceva măsuri... și contra presei care publică dări de seamă prea amănunțite asupra mersului epidemiei. In consecință, medicii cîicîaîî șî tot personalul serviciului sanitar a fost oprit să mai comunice ziariștilor vre-o informație relativ la cazurile nouî ce se ivesc sau acelea ce se aduc în spital. D. dr. Tatușescu va da d-sa ziarelor informațiunile ce va crede de cuviință, iar de inline seară, după plecarea d-sale din localitate, d. dr. GUneanu, inspector sanitar, a fost împuternicit să facă aceasta. Prima informațiune demă Tatusescu asupra epidemiei de holeră pe ziua de azi a avut cinstea s-o primească subsemnatul. Iat-o: Sunt piia acum declarate 6 cazuri de holeră in cuprinsul Brăilei. Patru bolnavi au sucombat iar două se află în pavilionul de izolare al spitalului. Nu se publică nici nume, nici data intrărei bolnavilor în spital ori aceia a morței. Nu trebue să se cunoască astfel de detalii. După competenta părere a d-lui dr. Tatușescu, publicînd aceste amănunte însemnează a face gazetărie de tiraj, neținînd seama de interesele superioare ale patriei, nesocotind marile interese economice ale țăarei noastre. Iată acum și după informațiile noastre, perfect controlate, ca, in total 9,afară de o fată din lista celor morți de holeră în spital de la ÎS August pînă aseară, 29 August col. Ion Bon Negru, Anica și Marita Baciu, Ținea Manea, Gheorghe Patriciu toți din Izlas (Brăilița), Ion Alexandru și Dur An din port, Cibar Nigdad dîn cuartierul Cetățuiei, Salomeea Ivanoff din cuartierul Comorof- Brăilia, moartă tot în spital azi noapte și al cărei nume îmi scapă. Ac Bolnavii izolați avînd simptome grave de holeră sînt și ei mai mulți la număr decît cei recunoscuți de d. subdirector al serviciului sanitar d. dr. Tătușescu. — Verno. D. dr. Tatușescu, subdirectorul serviciului sanitar, sosit, aci aseară, a avut azi dimineață o consfătuire cu medicii oficiali la spital. Cu acest prilej d-sa a luat diferite dispozițiuni privitoare la serviciul interior al statutului, precizând atribuțiunile medicilor în sarcina cărora a rămas îngrijirea bolnavilor de holeră din spital. In afară de medicii actuali ai spitalului, s’a mai atașat la pavilionul de izolare al celor bănuiți a fi bolnavi de holeră, d. dr. Dumitriu [UNK] D-ra dr. Măciudescu a fost delegată cu examenul bactovîn l rtl ^ ...t ’ _• vv.uv ILIAVMVUUVuUt U.til Spital spre a ușura lucrările laboratorului condus de d. dr. Plăvănescu, în port. B. dr. Tatușescu a vizitat apoi centrele infectate de holeră : Brăilița, Cetățuia și portal, în porțiunea fabricei de ciment, controlînd modul cum se aplică in aceste locuri măsurile sanitare. ■S al 8-lea caz mortal Brăila SO August Ana noapte a sucombat un spital bolnav fiind de holeră marinarul turc Dur An îmbolnăvit pe domul „HfemetCuda” ce se afla acostat lângă fabrica de ciment. I căsătorie în lumea mare Prințul Calimachi, deputat de fiica d-lui Radu Văcărescu. Re Dorohoi, fratele vice-președint vista pariziană Foemina, publicului Senatului, s’a căsătorit zis că cu acest prilej fotografia de lete trecute cu d-ra Vacarescu,mai sus. Numărul bolnavilor I*e ziua de azi se află bolnavi in spital, un bărbat și 1 femei cu simptome firave de holeră De asemeni se găsesc izolate un număr de 26 persoane cari au venit, în contact cu cei bolnavi sau morți de holeră. Un ordin militar Ministerul de războia a ordonat telegrafic reținerea în localitate a regimentului 7 de cavalerie ce urma să plece azi după amiazi la manevre. „Trupa este consemnată în cazarmă pînă la noui dispozițiuni“, astfel sună ordonanța ministerului de războia. Al 9-lea caz mortal BRAILA, 30 August. La ora 6 a sucombat un spital încă o femei bătrână adusă aseară din Brăilița bolnavă de holeră. Un locuitor din str. ȘtefanieisHBhre No. 480, îmbolnăvindu-se aseară cu simptome de holeră a fost internat în pavilionul de izolare Un asemenea au fost izolate mai multe persoane cari au venit în contact direct cu bolnava. Aceste persoane sunt un număr de patru. * GALAȚI, 30 August. — Analiza bacteriologică făcută la laboratorul din localitate a constatat că al 6-lea caz suspect din Brăila, acela al morței unui turc din mahalaua Cetățuia, este de holeră — Pedro. un caz suspect la Hîrșova CONSTANȚA, 30 August. Czi a încetat din viață la Hîrșova muncitorul Ion Baltezi, lucrător la carierile de piatră ale fraților Ghenciu, prezintînd toate simptomele holerei. Cadavrul a fost izolat la morga spitalului din acel oraș și s-au luat toate măsurile sanitare reclamate de împrejurări. Azi au plecat la fața localul d-nii dr. Mărgărit medicul primar al orașului și dr. Nădejde șeful laboratorului de higienă din localitate pentru a face autopsia cadavrului și pentru a stabili precis cauzele acestui deces. — Silvyau. ----------------------------■ '< fremoriile f-nei Toselli Paris, 30 August. In numărul de azi al ziarului „Matia“ d-na Toselli se ocupă de prima zi la Zurich, unde a sosit cu totul zdrobită. Zadarnic a făcut apel la ajutorul fratelui său Leopold Welfling. Aceasta a evitat-o pentru că concepuse planul căsătoriei cu Adamovici și voia să scape de sora care îl încurca, iubita fratelui sau, i-a făcut vrea impresie; avea maniere proaste și lipsă de educație. In acest timp d-na Toselli se temea că va fi readusă la Drezda și închisă într’o casă de nebuni. Credea că va fi atrasă prin copii ei și se temea că nu va putea rezista acestei tentațiuni. O voce internă îi spunea că trebue să provoace un mare scandal pentru a eși din situația în care se găsea. Deodată își aminti de Giron care îi jurase că-i va veni în ajutor la nevoe. El scrise și acesta se grăbi să vie la Zurich, înainte de a-i scrie lui Giron însă trimise o ultimă telegramă tatălui sau rugîndu-1 s-o primească la Salzburg și s’o ajute. Tatăl răspunse că are și alți copii și nu se poate ocupa numai cu dînsa. Sorțul era aruncat — spune d-na Toselli — și nă dădui lui Giron.------------------------ capitala , holera Primejdia șatrelor de la binai Dacă n’am izbutit prin măsuri întinse de prevenire, să împiedicăm intrarea în țară a epidemei de holeră, avem datoria să luăm aceste măsuri în restul tărei, spre a împieda întinderea ei. Capitala, în care se revarsă călătorii veniți de prețutindei ' trebue să se apere cu mai mul vigoare de cut oricare alt .Și din alte cauze, t&U'<y*Oth' în primul loc stă necurățenia străzilor, maidanelor, a caselor nehigienice, și mai ales din pricina locuitorlor nepăsători în fața pericolului unei contagiuni. Cel mai periculos focar, în care microbul holerei se va încuiba cu ușurință, îl formează șatrele de țigani de pe la binalu. Holera se încuibează acolo unde așternutul e făcut din zdrențe, unde nepăsarea, neștiința sau deznădejdea face pe om să trăiască în necurățenie. Cel mai caracteristic tip al individului care trăește pe gunoae și mănîncă orice și orîcum, este țiganul nomad. Coliba lui —făcută din vre-o cîteva scîndurî, puse una alăturea de alta, și învelite cu cîrpe strînse prin gunoae—stă pe orî ce pămînt oricit ar fi nesănătos și nu cunoaște nici un soi de curățire. Monilierul coltului, nu cuprinde decit scîndurile pe cari le așterne pe jos spre a dormi pe ele, vre-o cîteva perne îmbibate de atîta sudoare în cht par unse cu grăsime, și apoi alte boarfe adunate de prin gunoae. Bărbații nu se spală mai nici odată, iar femeile își spală numai părul. Mâncarea pe care o prepară în necurățate, se mărginește la mămăligă, pește sărat—cu mareftin, adică mai totdeauna stricat, — legume, cînd sînt foarte eftine, fructe stricate sau necoapte, iar carnea pe care o HsSid încă arareori e compusă nunatel din resturi cumpărate de la, abator. Adăugînd acestor condițiuni de trai neștiința lor complectă de ceea ce ar putea să-i vateme, ei devin apți prin excelență pentru contaminări în timpul epidemiilor. Boala s-ar răspîndi printre ei și i-ar prăpădi ca fulgerul din cauza promiscuitatei în care trăesc . .. O familie de țigani formează un adevărat trib, căci adună în jurul capului familiei toate rubedeniile. Toți membrii acestei vaste familii compusă adesea din 16—18 și 20 persoane dorm în acelaș cort, în cea mai înăbușitoare atmosferă, se înțelege că în aceste condițiuni microbul holerei i-ar decima pe toți ca pe un singur om. Există regulamente sanitare cari interzic țiganilor aglomerările acestea in mijlocul orașului. Aplicarea lor ar fi binevenită fiindcă murdăriile de cari sunt înconjurați țiganii, stabiliți pe lingă binalele la cari lucrează, amenință în cazul unei epidemii de holeră să contamineze toată Capitala. Casele cari se construisc acumia sunt numeroase și răspîndite în tot întinsul orașului șiabsolut toate au lungă ele șatre de țigani și mormane de murdării. Dacă s’ar îmbolnăvi un singur lucrător dintre aceștiaa~toți ceilalți zidari, tinichigii, tîmplari, căruțași, cărămidari și alții pot fi agenți periculoși ai transmiterea holerei. Mijloacele de izolare pot fi, în cazurile acestea, ineficace din cauza numărului imens de lucrători și mai ales din cauza mobilitatei unora dintre ei, cum sînt căruțașii. Cei cari trăesc în apropierea binalelor au datoria să ia măsuri de apărare execepționale spre a-și feri familia de primejdia pe care o constitue șatrele iar administrația comunală trebue —acuma cînd s’au declarat atîtea cazuri de holeră— să le aibă în deaproape supraveghere. SUS: interiorul unui cort, sub care trăesc lingă binale, lucrătorii țigani. JOS: un șir le corturî, o latrină, focar ,fe infecțiune, la o bina. ^ v' Ce se petrece la „Ginta Latină” — O SCRISOARE A D-LUI GENERAL COCEA — Stimate d-le director Oameni răi, cari au sustras banii, registrele, actele și sigiliile societății „Ginta Latină", prin spargerea localului sediului societății, au curajul să în ducă în eroare și pe membrii societăței pentru a-i putea opri de la întruniri, publicînd fel de fel de informațiuni false. Așa Duminică, 28 August, a fost o aduare generală la sediul societăței din calea Moșilor 88, unde s’au inferat faptele murdare ale acelora cari, fără nici un drept și fără a fi aleși, s’au constituit în comitet și au comis fraude în dauna societății, fapte pentru cari astăzi sînt dați pe mina parchetului. Acestea comunicîndu-le dv. cari sînteți unul dintre apărătorii meseriașilor și muncitorilor. Vă rog, cu omoare, să binevoiți a da publicității următoarele: La întrunirea din £ S August curent subsemnatul a fost aies președinte activ și întreaga adunare m’a însărcinat și împuternicit ca, pe calea justiției, să intervin ca societatea să intre în posesiunea averei sale, iar făptuitorii să’și ia pedeapsa. Vă mulțumesc cu recunoștință îia numele meseriașilor membri ai societăței „Ginta Latină“ Cu stimă, 30 August. General Cocea -------------4i.------— Manevrele regale PLECAREA TRUPELOR BÂRLAD, 30 August.— Azi la orele 2 p. m. trupele regimentului 12 infanterie au plecat cu un tren special spre locul manevrelor regale. Pentru ziua de Luni e hotărîtă plecarea regimentelor 2 și 3 ,« de roșiori.— S. Greva din Comănești (Bacău) Membrii comitetului grevei bătuți de jandarmi și depuși la parchet —Agitația țăranilor S’a vorbit deunăzi în ziarul nostru despre greva care a izbucnit la fabrica de cherestea Göetz din Comănești, județul Bacău. Iată amănunte complecte asupra cauzelor grevei precum și asupra modului cum sunt tratați greviștii . Lucrătorii de la fabrica aceasta au de îndurat un regim insuportabil. Sunt prost salariați, lucrează pre multe și accidentele ce le sufăr în timpul muncei nu le sunt răsplătite. Săptămînă trecută lucrătorii s’au întrunit din nou și au hotărit să se pună în grevă pentru ca astfel să obțină satisfacerea revendicărilor lor. Ei și-au ales un comitet al grevei și au alcătuit un memoriu cuprinzînd cerințele lor pe care i-au înmînat d-lui Bizonis, directorul fabricei. Cererile greviștilor sînt următoarele : 1) Reducerea orelor de lucru dela 13 la 12 pe zi , mărirea salariilor cu 50 la sută ; 3) La fabrica aceasta, lucrînduse zi și noapte, greviștii cer să li se acorde dimineața la orele 8 o jumătate de oră repaos, iar la orele 12 noaptea o oră ; 1) In zilele ele Duminică și sărbători lucrătorii să obțină libertatea mai devreme cu o oră ca în celelalte zile. Imediat după izbucnirea grevei au fost înștiințate autoritățile din Comănești cari la rîndul lor au avizat prefectura de Bacǎu. Prefectul județului d. Cantilli, a sosit și d-sa la fața locului. După primele cercetări, a început adevărată terorizare a greviștilor. Jandarmii împreuna cu primarul din Comănești s’au năpăstuit mai ales asupra unora dintre membrii comitetului grevei. Astfel, trei dintr’înșiî, Gheorghe Bălan, Ion Teodorescu și -------------— Gh. Tănăsescu, au fost crunt bătuți de jandarmi și înaintați parchetului de Bacău. Greviștii, în majoritate săteni din partea locului, prin violență sunt forțați să reintre în fabrică. Faptele acestea au proveat o vie agitație printre țărani, de aci cari se văd, nedreptățiți și terorizați pentru că revendica drepturile lor. — A. -------------Tje.............. ...— Alegerea consiliului jud. colegiul al 11-lea din Târgoviște TÂRGOVIȘTE: 30 August; înscriși 596; votanți 294; anulate 92. Lista guvernamentală a întrunit d-nii : Alecu Constantinescu 277; căpitan Ion Diaconescu 280; Dumitru Varia 280; Lazăr Lazărescu 279; Constantin Locusteanu 276 și Vasile Dumitrescu- Enigarea 280. — Bică. Castrarea din Galați. — CONTINUAREA ANCHETEI — GALAȚI, 30 August. — Azi au consumat toată ziua cercetările în jurul castrării tînărului rus Mafiei Dimitriev. D. Prefect de poliție Faltodo a dispus ca d. Costescu, șeful siguranței, să facă o anchetă largă asupra acestei afaceri. Cel castrat și femeile Vera, Paraschița și Dora Dimitrova cari susțin că sunt mătușile celui din tiiü, au fost arestați cu toții. I. Gostescu a făcut descinderi pe la rudele lui Mafiei Dimitriu, unde a găsit tablouri, cărți și scrisori toate rulind în jurul doctrinei scopiților. Tinărul Mafiei lăgăduește că a fost castrat la Galați. El susține că operația s-a săvîrșit în satul lui natal din Rusia, IN JURUL AFACEREI PANTELIMON Clișeul calomniator Cazul d-relor Vasiliu din Tg.Neamt D. Emilian I. Teodoru ne adresează următoarea interesantă scrisoare : DOMNULE DIRECTOR. Intr'un ziar local „citit o scrisoare repregintă după un ziar din Capitală“, în care se vorbește de darea în judecată a dlui N. D. Cocea valorosul publicist și apreciatul ziarist și avocat al baroului de Ilfov, prin care scrisoare d. Cocea e acuzat de calomnie prin presă și tot odată, insultat cu epitetele de „om josnic“(? ?) și intervievator mincinos“. La aceste ne mai pomenit de sfruntate neadevăruri nu pot sta deoparte, lăsînd ca minciună să planeze asupra adevărului clar ca lumina zilei. Dar să mă explic. D-rele Vasiliu din Tg.Neamț se plîng în acea scrisoare că d. N. D. Cocea le-ar fi insultat (?!) cu cuvintele „intre două nu te plouă“, cum și în corpul interviewului „mincinos ce publică, că a stat de vorbă cu Pantelimon, făcindu-ne doamne și flirturile unui agent secret a cărui calitate n’am cunoscut’o, decit ca pasager ce se afla in gazdă la prăvălia părintească“. Am reprodus întocmai cele scrise de surorile Vasiliu. Găsesc că aceste cuvinte nu sînt zvîrlite fără nici o noimă, ci din contră clarifică, destul de bine situația evidentă (după instantaneu) în care se aflau sus zisele domnișoare, în momentul cînd d. N. I. Cocea a luat instantaneul. Dar să vedem faptele. * Se aflau d-rele, nici mai mult nici mai puțin, decît în tovărășia unui agent secret (despre a cărui existență la locuința domnieilor afirmă singure), exact in poziția în care Ie-a surprins instantaneul. Dar intr’un cit luarea unui instantaneu constitue o calomnie ? Și cu atît mai mult cînd clișeul e reprodus în ziare ? Răspund: * Instantaneul luat nu reprezintă nimic altceva decît icoana vie a fericitelor sau nefericitelor momente— indiferent de timpul cît a durat — în care sus numitele d-re se aflau în tovărășia unui oarecare agent polițienesc. Cînd surorile Vasiliu-Tg.Neamț se plîng că In chipul acesta, au fost insultate, domnia lor să-mi de-a voe, să le răspund că habar n'au ce se numește calomnie prin presă. Căci ce înseamnă a calomnia ? înseamnă pur și simplu că, cineva scrie prin ziar articole injurioase, conținînd totodată epitete diferite, adresate celui vizat, pe care il acuză de diverse acte necinstite pe cari le-a săvîrșit cîndva în societate. Iar cînd cel vizat se simte nedreptățit și se știe strein de cele ce i se impută, faptul constitue o calomnie și atunci cel care a publicat acuzațiile în chestie este chemat în fața justiției și denunțat drept calomniator, pentru că să dea seamă de cele afirmate. Dar referindu-mă la d. N. D. Cocea și al său instantaneu cu pricina, mă întreb : Poate fi acuzat sau nu d. N. D. Cocea de asemenea faptă ? Răspund pe deplin convins: Nu! Căci cînd cineva reușește să ia un instantaneu, acest clișeu reprezintă dovada cea mai evidentă a faptului petrecut in realitate. Oare, cine ar putea învinui că cele reproduse de instantaneu sunt pure invenții și nici de cum fapte avea ? Instantaneul de care e vorba constitue insă pentru d-rele Vasiliu-Tg.-Neamț icoane vie a protestărilor lor și recunoașterea totodată a persoanei lor, iar pentru d. N. D. Cocea cea mai puternică armă de apărare, pentru cazul cînd. d. Cocea va fi tras la răspundere în fața justiției. ... Si tacuisses.... Dar... s’o dau pe romînește : „Dacă tăceai filosof rămîneai“ așa zice un proverb latin. Ceia ce înseamnă, raportat la cazul de față, că d-rele Vasiliu dabă nu făceau atîta larmă cu instantaneul, nu erau să fie cunoscute și, după cum pretind, compromise în țară, căci singuri ș’aîi divulgat autenticitatea portretelor lor prin scrisoarea publicată. Aceasta cu atît mai mult cu cît d. X. D. Coceanuîmi instanteneul nu s’a interesat în particular de dominiele lor, de cinstea și reputația, de care susțin că se bucură, și la care m’ași asocia sâ le-o recunosc și eu dacă blestematul de clișeu cu No. 6 nu m’ar trage de mînecă. Dar d. Cocea a voit numai să reproducă portretul fidel al îndeletnicirilor zeloșilor agenți ai d-lui Panaitescu, făcînd o dovadă mai mult asupra activiităței și goanei nebune ce o pun pentru aflarea și prinderea lui Th. Pantelimon. Și afirm cu cea mai fermă convingere că figurile domnișoarelor Vasiliu-Neamț, aflate aflate deoparte și de alta a agentului vizat după cum glăsuește clișeul cu No. 6, publicat în „Dimineața“ de 18 August a. c., nu au fost de loc recunoscute de publicul cititor al „Dimineței“ nu numai din țară dar chiar din Tg.Neamț, pînă cînd surorile Vasiliu nu și-au declinat numele și autenticitatea portretelor lor. Și dacă domnia lor și au închipuit că prin sus citata scrisoare au protestat în potriva prfn ținsttjiyî coîoîiîiîîntor d. N 35 Cocea, ca să-șî apere cinstea și reputația de care susțin că se bucură, apoi se înșeală amarnic. Din potrivă, eu susțin că s’au acuzat. Dar desfid cu tărie pe orice om cult și inteligent să susție și să acuze un instantaneu luat la fața locului, să-l acuze, zic, de neadevăr și calomnie prin presă. .Aceasta ar însemna același lucru ca și cum cineva ar veni și ar susține cu tărie și incăpăținare că clișeul ce reprezintă locuința mamei lui Th. Pantelimon, clișeul ce reprezintă Politia din Tg.Neamt, ar fi inventate și nu ar corespunde de loc cu adevărul, cu realitatea. Ar fi o simplă nebunie. Din cele expuse se vede în mod cert adevărata stare de lucruri, rămănînd ca opinia publică să judece cine este adevăratul calomniator al surorilor Vasiliu-Tg.Neamț. Eu zic că domnia lor Însăși, Mulțuminde-vă domnule Director pentru ospitalitatea ce veți acorda celor de mai sus, vă rog să primiți distinsele mele salutări. t Emilian I. Theodora Iași ------------- Sinuciderea din Craiova CRAIOVA, 30 August. — Ad In zorii zilei între orele 4—5 dimineața, s’a sinucis cu un glonț de revolver calibru 7, tînărul Vily Rosenthal din str. Pasu 14 No. 1. Glonțul tras în tîmpla dreaptă i-a rămas în cap. Sinucigașul a fost găsit în pat, de un comisar care fusese înștiințat de J. Moritz Rosenthal, fratele victimei. Alături de sinucigaș se afla revolverul. Sinuciderea s-a petrecut întro odae unde dormea pînă atunci Vily, cu fratele său. Deși încă în viață sinucigașul nu putut dă nici o lămurire. Dus la spitalul Central el și-a revenit puțin în simțire. Cu mare greutate sinucigașul a putut spune că o boală incurabilă la îndemnat să-și curme firul vieței. Moritz Rosenthal a declarat că fratele său a profitat de un moment cînd se afla singur în casă ea să-și pună capăt zilelor După două ore de suferințe, Rosenthal a încetat din viață. ----------------------- Consfătuirea profesorilor de religie Luni 29 August ora 3 p. m., un mare număr de profesori de religie din țară veniți în Capitală cu prilegiul serbărilor Ligii Culturale s’au întrunit lă Păr. V. Pocitan profesor și a fi decis a lupta pentru realizarea următoarelor puncte: I. Egalarea salariilor tuturor profesorilor de religie cu a celorlalți colegi de alte studii, potrivit principiului, la drepturi și muncă egală, răsplată egală. II. Unificarea salariului de la profesorat cu cel de la preoție, fiind aceste două misiuni strîns unite între ele, în analogie cu profesorii cu două catedre, cărora prin art. 37 al. II li s’a dat acest drept. S’a mai discutat chestiunea convocării de urgență a unui congres al profesorilor de religiune din țară și redactarea unei reviste pentru discuțiuni pedagogice asupra metodicii învățămîntului religios. In comisiunea pentru aducerea la îndeplinire a acestor puncte s’au ales: Păr. Ec. .V Pocitan profesor din București, Pr. loan Grigoriu profesor din Vaslui, Pr. G. Ghirica și I. Andrei profesori din Ploești. Inspecțiile prințului Ferdinand TÂRGOVIȘTE, 30 August. — Astăzi a sosit în localitate cu automobilul, d. general Crainiceanu, care de aci a plecat in tabăra Comișani, pentru a inspecta trupele care sunt desfășurate pe acel platou. Luni dimineața va sosi în localitate principele Ferdinand, pentru a inspecta cîmpul manevrelor.— Rică.