Dimineaţa, septembrie 1911 (Anul 8, nr. 2692-2721)

1911-09-15 / nr. 2706

In pragul războiului *# Deja o vreme încoace lumea e pusă mereu în fața spectrului războiului. Marile puteri se pare că socotesc că a sosit timpul ca sîngele să curgă — mai îmbelșugat ca întotdeauna. Popoarele nu mai sunt sigure dacă din oră în oră nu vor afla vestea dureroasă și sinistră a declarărei unui războiu care să zgudue statele din temelii. Trăim zile de frămîntare generală, de neliniște chinuitoare. După conflictul franco - german cînd am fost la un pas de unul din cele mai groaznice războae din cite a cunoscut istoria omenirei și de care Europa a scăpat ca prin minune, — avem de cîteva zile conflictul turcoitalian care în mod fulgerător , a luat o gravitate la care puțini se așteptau. Față în față se găsesc, de astă-dată, tarta din ,,marile puteri“ și un stat pe cale de întărire dar pe care marile puteri îl socotesc ca pe o pradă din cele mai nimerite. Italia ține — pentru demnitatea ei de „mare putere“— să urmeze pilda celorlalte și să facă și ea cuceriri teritoriale. Dreptul ei e cel obicinuit în asemenea ocaziuni. Dreptul celui mai tare. La aceasta se reduce, în ultima analiză, notele ei mai mult sau mai puțin diplomatice. Dar Turcia nu voește să se plece acestui sînge omenesc, drept. Ea declară tare și hotărît că va apăra din toate puterile un teritoriu, a cărui cucerire a cerut jertfa atîtor vieți musulmane Față de hotărîrea Italiei de a cuceri cu orice preț, față de hotărîrea Turciei de a se apăra, întîmplă-se ori ce s’ar întîmpla — războiul poate fi socotit ca o chestiune de ore Telegramele noastre arată pe larg că Italia a luat niște măsuri cari se iau numai în pragul unui iminent războiu. Dar un războiu între Italia și Turcia se va mărgini numai între aceste două puteri ? Nu vor fi atrase și alte state în acest conflict? Aceasta e marea întrebare care chinuește pe toți acei cari urmăresc de aproape evenimentele. Unul din statele cari caută să se folosească de toate încurcăturile imperiului otoman . Bulgaria nu va socoti momentul cel mai potrivit pentru a-și realiza dorințele ? O intervenire a Bulgariei negreșit că nu va putea lăsa nepăsătoare nici țara noastră despre care mulți susțin că ar avea legături militare precise cu Turcia. E, după cum se vede, o situație din cele mai tulbure. Din clipă înclină o telegramă laconică ne poate anunța izbucnirea oficială a războiului și civilizația să fie iarăși dezonorată de valuri de Anul VIII.—No. 2705 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici. 10.—Telefon 3M Birourile ziarului: Str. Serundar No. 11 București DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii solana Lei 20.— • Ioni Lei UU— 3 luni ... Lei î— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14/10 n „ Provincia „ 14/99 „ „ Străinătatea „ 12/40 ^ = H APARE IN FIECARE DIMINEATA CPRRIjE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA N ■—— B Joi 15 Septemferie 1911 ? . .A . ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ O manevră a flotei italiene SPIONAJUL RUSESC Toleranța autorităților noastre Piesa înregistrează, de câteva zile, o serie neîntreruptă de știri alarmante, comunicate din Galați și Constanța, cu privire la acțiunea de spionaj a unor vase rusești în apele noastre. Restul prezentei vasului rus de razboiü „Donetz” în apele noastre a fost oficial dovedit: acțiunea de spionaj a fost întreprinsă de către vasul rusesc sub ochii Îngăduitori ai autorităților noastre, cari nu ei au deșteptat din indolența le caracteristică, decit după ce ziarele au dat alarma. Nesupărat de nimeni, vasul rusesc și-a îndeplinit, probabil pînă la sfîrșit, misiunea in apele romînești, bătîndu-și joc desigur, de atitudinea nepăsătloare a autorităților noastre, cari își înțeleg într’un mod ciudat datoria. Și dacă măsuri e’au luat în cele din urmă, e’au luat numai fiindcă ofițerii ruși merseseră cu sfidarea prea departe, așa că nu mai puteau fi tolerați nici chiar de către mult Îngăduitoarele autorități de la noi. Dacă măsurile acestea s’au luat, însă, la vreme sau prea târziu, lucrul nu e greu de presupus cel puțin, așa că cea din urmă ipoteză pare a fi și cea mai probabilă. Trebuia să se adeverească, chiar și într’o chestiune de asemenea gravitate, zicătoarea : ,,ca la noi, la Dar îndrăzneala rusească nu s’a mărginit aci. Vasului de război a plecat, a urmat vizita in apele romînești a altor vapoare din marina rusă, cari, nici mai mult și nici mai puțin, par a fi avut sarcina să complecteze acțiunea de spionaj a vasului de războiu ,,Donetz”. Și ceea ce e mai grav, e că, sub un pretext oarecare, vasul care a făcut sondagii în apele noastre din Marea Neagră, a obținut autorizațiunea de la prefectul județului Constanța, autorizațiune pe care a presihtat-o la cererea comandantului portului Sulina. Pe de altă parte, corespondentul nostru din Galați, complectîndu-și știrile, adaugă pe aceea, — a cărei gravitate nu ar trebui să scape celor în drept, — că de două zile escadră rusă evoluiază în fața portului Mangalia, făcînd sondagii și cercetări. Față de natura acestor știri, socotim că un comunicat oficial, prin care să se explice rostul permanentizărei vaselor rusești în porturile noastre, nu poate să întârzie. Că nu sînt vizite de plăcere acele pe cari ni le fac vasele rusești, lucrul e neîndoios, cind cunoscute sînt sentimentele Rusiei fată de noi. In cazul acesta, se naște întrebarea logică: pentru ce se permite staționarea, zile dearîndul, a unor vase rusești in apele noastre și, dacă autorizațiuni de acestea se dau cu asemenea ușurință, de ce nu se exercită o mai severă supraveghere In tot timpul staționarea acestor vase la noi? E o elementară măsură de precauțiune, o măsură la priceperea minților celor mai simple, ni se pare. Și De altfel, lucrul nu ne surprinde. De ani de zile unele dintre autoritățile noastre sunt la ordinele spionilor politiei rusești, cari dictează la noi în țară ca și in Rusia. Suntem urmăriți și spionați în propria noastră țară cu o Îndrăzneală, care se tolerează nu știm din ce anume motive, suntem spionați cu o lipsă de jenă, care-ți dă impresia că Rusia ne taxează ca pe o provincie oarecare a ținuturilor sale. Și dacă știrile de la Constanța și Galați se vor confirma în totul sau în parte, socotim că sfidările spionilor ruși au trecut peste cele din urmă margini permise și că, cel puțin acum, autoritățile noastre s’ar cuveni să procedeze cu mai multă demnitate și energie. Dacă spionagiile acestea ar rămîne fără rezultate și încă, ar fi o chestiune de demnitate pentru noi să nu tolerăm ca să fim tratați așa cum ne tratează comandanții vaselor rusești în apele țărei noastre. ALEX. BLAVRODI Emitere de rentă pentru plata islazurilor Ministerul de interne a cerut ministerului de finanțe să emită conform art. 22 din legea învielilor agricole, rentă în valoare de 2.770.802 lei și 75 bani, cu cuponul de Septembrie 1911, pentru plata islazurilor comunale constituite din proprietățile instituțiunilor de binefacere și de cultură. Această rentă se repartizează astfel: 1.394.167 lei și 36 bani Eforiei spitalelor civile; 551.315 lei și 39 bani Casei Sf. Spiridon din Iași; 432.650 lei Așezămintelor Brîncovenești ; 157.635 lei Casei Școalelor ; 153.330 lei bisericei Sf. Treime din Craiova și 81.715 lei primăriei orașului Ploești. De asemenea, ministerul de interne a mai cerut oficelui de finanțe să emită o rentă în valoare de lei 212.353 și 95 bani, cu cuponul de Septembrie 1911, pentru plata de islazuri, repartizată astfel: 109.300 lei Eforiei spitalelor civile și 103.053 lei și 95 bani Epitropiei Casei Sf. Spiridon din Iași. — d. Citiți în pag. IV-a: Impresii de Călătorie Hore de om necăjit de Archibald Primejilil războiului însărcinatul de afaceri al Italiei la Constantinopol O notă scrisă a fost remisă Sublimei Porți de către d. Giacomo de Martino. Prin această notă, guvernul italian atrage atențiunea Porței asupra agitației pornită de musulmani contra populației din Tripolis și care e sporită de a continua trimitere de trupe turce și în Tripolis. ------------**---------- GIACOMO DE MARTINO Discursul contelui Stefan Tisza Budapesta, 13 Septemvrie. — Începutul ședinței de azi a Camerei deputaților a fost cu totul interesant. In discursul sau de Sîmbătă contele Mihail Esterhazy s’a referit la o declarație a contelui Ștefan Tisza, după care acesta ar fi spus că in interesul dezvoltărei armatei, orice aspirații naționale rămin.in planul al doilea. In timpul acestui discurs deputatul Iulius Justic a întrerupt spunind că contele Tisza a încheiat un pact cu naționalitățile. Contele Stefan Tisza a apărut, azi in Camera deputaților și a cerut președintelui permisiunea de a răspunde acestor acuzațiuni înainte de a se intra în ordinea de zi. Permisiunea i-a fost acordată. Contele Tisza spune că nu a făcut niciodată, declarația pe care i-o atribuie contele Esterhazy. Punctul său de vedere este acela al lui Franz Benk, ca în interesul menținerei ințelegerei dintre națiune și monarh, să nu se discute asupra limbei de comandă în armată. Invită apoi pe contele Esterhazy să procedeze cu mai multă conștiinciozitate pe viitor. După aceasta contele Tisza se ocupă cu observația deputatului Iulius Justin. Spune că nu a încheiat niciodată un pact cu naționalitățile. Nu vrea decit pacea cu naționalitățî și vrea să le arate că au apucat pe căi greșite, dacă agită contra ungurilor. Am căutat in totdeauna să conving de acest lucru pe români și să-î fac să primească ideea de stat ungar. Vom continua această acțiune a mea și dacă unii nu o găsesc importantă va trebui să mă resemnez. „Pot stabili însă că nu are dreptul să-mi facă reproșuri acel care a intrat în legătură cu Aurel Vlad și lașa Tomics. (întreruperi). — Nu e adevărat! Fraze ! Calomnie ! Paul Farkas. — Vlad a fost văzut în automobil cu candidatul partidului Justic. Tisza. — Acel ce vrea o reformă electorală care e contra intereselor națiunei ungare și are în vedere în primul rînd Interesele naționalităților, acela numi poate face reproșuri. (întreruperi). — Nu e adevărat ! Fraze ! Calomnie. Președintele cheamă la ordine pe deputatul Johan Justh. Johan Justh. — Becs ? (zgomot). Marton Lovászi. — N’a spus nimic! Președ. — Am auzit pe cineva intrebuințînd expresia calomnie față de orator. Chem la ordine pe acest deputat! (Strigăte). — Cine a fost acela ? Nu îndrăznește să spun. Sigmund Eittner. — EÜ ani spus. Președintele. — Cheamă la ordine pe nepătatul Sigmund Bittner. Contele Tisza. — Numai atît am voit să spun. (Aprobări pe băncile deputaților partidului muncel, dezaprobări din partea opoziției). * Contele Mihail Esterhazy luind cuvîntul în replică spune că nu a fost pregătit pentru discursul contelui Tisza și că nu are la dînsul discursul de Sîmbătă. * Contele Theodor Bathyányi cere și obține permisiunea de a reflecta asupra acuzațiilor contelui Tisza. Vrea să se ocupe cu programul electoral al contelui Tisza și acela al lui Justic și alianța lor cu sîrbii radicali. Peter Ertsey. — Și cu romînii. Wilhelm Szamegy. — Cu aceștia aveți dv. pact! Theodor Bathyanyi. — In ce privește d-rul Aurel Vladiam văzut eu că v’a sprijinit în alegeri. Amintesc apoi ședințele comunale în cari naționalitățile votează cu d-voastră. Paul Farkaș. — Și in comitatul hunedioarei. Wilhelm Szamegy. — In Csanad romînii au obținut majoritatea. Theodor Bathyany. — Dacă contele Tisza dovedește că Tomics exercită o acțiune contra națiunei atunci va suferi consecințele. Contele Bathyanyi arată apoi cum contele Aerenthal s’a blamat cu procesul de înaltă trădare. Contele Ștefan Tisza. — Acuz pe Justh că agită naționalitățile promițîndu-se o reformă electorală care ii va duce la o agitație mai mare. Din aceasta nu se poate însă deduce că acuz pe Justh de dușmănie contra Statului. In ce privește înalta trădare de care s’au făcut vinovați sîrbii, spune că nu s’a putut dovedi politicește. Sirbii vor să semene dușmănie contra Ungariei in popor. Theodor Bethyányi. — E adevărat că lărgirea reformei electorale va acorda drepturi acelor cari nu le aveau pînă acum, dar va întări și maghiarismul. Actualul sistem convine foarte bine naționalităților: votul universal va pune însă capăt preponderatei acestor naționalități. Știri politice PLOEȘTI, 13 Septembrie. — Miine la orele 4 p. m. va trece prin gara locală, spre București, d. Take Ionescu, șeful partidului conservator-democrat. In vederea acestui fapt, d. Bucur Spirescu președintele comitetului executiv al partidului conservator-democrat din localitate, a invitat pe toți membrii partidului să vină la această oră în gară pentru intimpinarea șefului lor, spre a-i face o primire frumoasă.—Stavăr --------------------------- TISZA ȘTEFAN In ce privește sfatul lui Tisza, îl poate liniști, că lucrează totdeauna cu socotință. Nuntă cu focuri de pistoale ROMAN. 12 Septembrie. — Pe cînd mai mulți locuitori din satul Pildești, petreceau în seara, de Duminică 11 Septembrie cor, la o nuntă în acel sat au fost întrerupt! în mijlocul chefului de un accident survenit unuia dintre convivi. Ce se înttmplase? Cîțiva flăcăi manifestîndu-și veselia prin împușcături de pistoale, unul dintr’înșiî, care probabil că nu băuse numai apă, în loc să tragă în aer a nimerit deadreptul în ceafa unuia dintre musafiri anume Ion P. Dărmoc. Glonțul s’a oprit în capul acestuia. Autorul acestei imprudențe nu s’a putut stabili din cauză că au tras cu toții în acelaș timp. ------------------------------ Crima din Ploești PLOEȘTI, 13 Septembrie. — In calea Cîmpinei No. 177 s’a petrecut astă seară o crimă în următoarele împrejurări: Femeia Nița Ioniță Arici de 25 ani din Ticorul-Nou,care trăia în concubinaj cu sergentul de oraș Militaru Gh., aseară pe la orele 8, luîndu-se la ceartă cu concubinul ei, acesta a bătut-o măr și în urmă a împușcat-o cu un foc de revolver în abdomen. D. procuror Zagoritz a sosit la fața locului, dispunînd transportarea rănitei la spitalul comunal, unde d. dr. Negruzzi i-a dat primele îngrijiri. Femeia Nița a declarat procurorului că a fost împușcată de concubinul ei din gelozie. Sergentul Militaru care e arestat susține că femeia s’a împușcat singură, și că La momentul cînd s’a auzit detunătura ei tăia lemne în curte. — Stavăr. Conflictul italo-turc UNA DIN COSECINȚELE RĂZBOIULUI : ÎNTRERUPEREA RAPORTURILOR COMERCIALE ITALO-ROMINE. Expediția militară a Italiei în Tripolis nu e apobată de presa democrată și socialistă italiană, care vede nu numai marile dificultăți pe cari le va întîmpina statul în realizarea intențiilor sale războinice, ci și partea odioasă a acestei întreprinderi, care va cere atîtea vieți omenești și va compromite încă odată toată sforțarea spiritelor luminate pentru întemeierea păcei universale. Un ziar italian, care e chiar semi-oficios, „L’Italie“, nu împărtășește nici el entuziasmul presei guvernamentale pentru aventura italiană. Intre considerațiile pe cari le invoacă pentru a’și susține teza pacifică, este una care amintește și interesele comerciale ale Italiei în Romînia. Iată cum se exprimă :,L’Italie“: ,,Ocuparea Tripolisului și Bengaziului ar avea ca urmare imediată, un razboiu cu Turcia. Flota turcească e nulă, dar armata otomană e respectabilă... Afară de aceasta, urmările unui razboiu nu sunt numai cele cari derivă din lupte. Mai e ruperea raporturilor comerciale, cu urmările sale. In 1909, Isaia a exportat în Turcia din Europa și din Asia mărfuri în valoare de 78 de milioane și a importat pentru 71 de milioane. „In caz de războiu, nici un vapor Italian nu va putea trece Dardanelele, fapt care va aduce o pagubă simțitoare traficurilor noastre cu porturile rusești și romînești și o pagubă și mai simțită companiilor noastre de navigație"... Acest argument al ziarului italian e foarte serios, dar Italia voește cu orice preț să-și asigure o posesiune în Africa Ea a și început ostilitățile. In pagina III: Telegrame detailate asupra conflictului dintre Turcia și Italia Orașul T.-Severin Izolat — LINIA J2UTQEȘTI-TIMNA E STRICATA — CRAIOVA, 13 Septembrie.— Circulația pe linia Buzoești-Strehaia-Timna e întreruptă din cauza ploilor abundente. Orașul T.-Severin e izolat de restul țării. Circulația se face prin Filiași- Craiova. Restabilirea Uniri va dura patru zile.— Xam . —------**-------— Opt miliarde Nu V. se pare ceva fantasic ? Opt miliarde pe an ! Aceasta e cifra: opt miliarde pe an, atîta cheltuește Europa pentru întreținerea armatei. Și notați că în cifra aceasta nu se cuprind și creditele extraordinare pentru armamente, marină, etc., cari și ele se ridică în fiecare an la o sumă destul de frumoasă. Pentru o mai complectă edificare dăm mai la vale tabloul general de cheltuelile fiecărui stat în parte : Belgia, 58 milioane; Bulgaria, 40 mii.; Danemarca 24 mii.; Germania 2 miliarde — afară de creditele pentru construcția flotei; Grecia 26 mii.; Englitera, 1 miliard 700 m², fără Indii; Italia, 520 mii.; Olanda, 28 mii.; Norvegia 20 mi.; Austro- Ungaria, 530 mi.; Portugalia, 56 mii.; Rusia, 1 miliard 638 mii., afară de 800 milioane p. material și un miliard și jumătate p. reorganizarea flotei; Suedia, 85 mi.; Elveția, 41 mii.;Serbia, 26 mii.; Muntenegru, 200 de mii lei; Romînia, 81 de milioane. Și să nu uităm că aceste cheltuueli merg crescînd. Invențiuinile aduc doar noul și mai puternice mijloace de distrugere, care vor cere materiale noul, oameni noul, și așa mai departe. Dar pînă cînd? —greu de râspuns. Dacă noi, Romînia, am ajuns la un budget de peste 80 milioane, nemaipunînd la socoteală creditele pentru armament, obuziere, mitraliere, etc. etc., vedem că a cincea parte din budgetul general al țărei este dat arma, tețt de enormă cantitate de energie trebue să fie desvoltată de popoare ca să producă fabuloassa sumă necesară armatelor. CUtă trudă pe un popor mic ca al nostru ca să scoată din pămînt aproape o sută de milioane pentru armată, cînd avem atîtea alte nevoi. Națiunea însă la noi, nu a precupețit niciodată budgetul războiului, tot ce s’a cerut s’a dat fără șovăire, căci sîntem mîndri de organizarea armatei noastre, de conducătorii ei și multe state ne invidiază. Țările străine pentru a edifica opinia publică au dat o largă ospitalitate frese la manevre, tocmai ca prin o publicitate cît mai întinsă, să se arate publicui lui frumoasele rezultate ce ei au obținut, că sumele enorme sa cheltuesc cu folos și că sperantele puse in armata țărei nu sînt zadarnice. Numai astfel popoarele se maî mîngîe și trec cu vederea cheltuiala celor 8 miliarde pe cari ele le pun la dispoziția Europei pentru dulcea pace. Această pace supra-înarmată, ațîță poftele, insă, și în alte direcțiuni — spre noul cuceriri și iată că de cîțîva ani încoace trăim cu viziunea războiului. Cînd se termină afacerea Bosiniei apare Marocul care acum in urmă a intrat într’o fază tot așa de acută. Italia și Spania vresc a profita de situație, ocupînd una Tripolitania și cea din urmă Tetuanul, deși aceasta se află organizată slab militărește. Rusia, după ce și-a încorporat complectamente Finlanda, priverse înspre Persia, pe care o va aranja-o cum e mai bine dimpreună cu Englitera, care s’a și instalat in Tibet. Rămîn liniștiți pentru moment cel puțin cei ce se găsesc in etare de organizare, ca Turcia și noi ceștialalți cari formăm statele mititere. Iată dar prin ce mijloace se caută a se contrabalansa formidabilele cheltueli. Noi ne vom mulțumi pentru moment cu frumoasele manevre ce se vor desfășura în centrul Moldovei, intre Bacău și Roman. Eug. Assftkl ------------#------------ Alegerea primarulur din Călărași D. ATANASIE POPESCU-ULMU CALARAȘI, 13 Septembrie. — Erî la orele Îi dimineața s’a Întrunit consiliul comunal spre a alege un nou primar în locul defunctului Ghiță Dumitrescu. A fost ales primar d. Anastasie Popescu-Ulmu, iar ajutor de primar d. Constantin Șeicărescu. Nouiî aleși au rostit cuvîntări promițînd că vor căuta să ducă mai departe opera defunctului primar și mulțumind consilierilor pentru încrederea ce le-au arătat.—Coresp. - ------------------------------