Dimineaţa, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 2722-2752)
1911-10-01 / nr. 2722
fo..* ** îndrepta brigada Driigoiescu), brigada gen. Saegiu cu brigada gen. Gărdescu. Pe malul drept al Siretului ,pe dealurile de la Muncel regim. 24 resists, întregea divizie? a 5. I0 caz real acest regiment ar fi fost sacrificat, asigurînd scurgerea coloanei pe care o acoperea. Așadar o interpretare greșită a ordinelor direcției manevrelor dă loc la bune învățăminte : 1) Intr’un marș in retragere, trimiterea convoiurilor cu mult înaintea punerea în mișcare a trupelor, în scop de a degaja drumurile și a înlesni astfel scurgerea repede a coloanei ; 2) Că trecerea a 3 brigade de infanterie peste un obstacol cu Siretul se poate face destul de repede dacă, dispozițiile de trecere sunt luate în mod judicios și anume : trimiterea întregei artileriei, mai puțin două baterii, pe podul de piatră, de la Miclăușeni. Acele 2 baterii erau lăsate ,pentru a asigura trecerea coloanei pe cele două poduri dela Luncași. 3) Că un regiment de infanterie care utilizează bine terenul și un front destul de convenabil, poate forța pe inamic să-și desfășoare o mare cantitate de forțe, și să-l fie în loc un lung timp. Aceste învățăminte care prezintă o deosebită importanță, numai intimidarea le-a scos la iveală. Pe un timp superb, pe cînd soarele inunda cu razele sale, cîmpul , baloanele scrutau terenul de o parte și alta, aeroplanele străbateau Văzduhul încrucișindu-se, automobile, motociclete, etc., furnicator pe jos, mîndra noastră artilerie bubuia de se cutremura pămîntul, iar bravul infanterist înainte vesel la atac îi strigăte de „ura“. Aspectul manevrei era dintre cele mai moderne, nu lipsia nimic din cele ce arta tehnică a, destinat pentru armată. Străinii care au asistat au rămas surtprinși de oastea noastră. Sintem hrîmîri. Manevrele de anul acesta au fost înălțătoare, și foine-venite, ele vor artăta vecinilor ce vor avea de ffiică cu un popor trainic, și mai cu seamă că se vor lovi de zidul de granit pe cărei prezintă oștirea romîneaacă. Lt. Ewig. Jissaki, —-------------- Congtesui chelnerilor 1 — ORDINEA DE ZI — Pentru cel de al IV-lea congres al chelinerilor dinn țară convocat de „Uniunea generală, a lucrătorilor de hotel, cafe, restaurant etc., și asimilațiilor din Rominia", a fost fișată următoarea ordine de zi: Congresul va avea loc in sala Amiciția“ in zilele de 13, 14 și 10 Octombrie 1011. In ordinea de zi a congresului s'au stabilit uriîKitoarele puncte: • li Dările de seamă morale și materiale ale oraghizației și ziarului „Uniunea,“. i 2) Care este cel mai bun mijloc prin care ar putea să-și îmbunătățească traiul lucrătorul chelner?Ü) Federația cu societățile de ajutor reciproc din București. 4)Salariile lucrătorilor chelner •■•'ml 5) Demnitatea omenească. 6) Biuroul de plasare. 1) Repauzul sâptămînal prin sistemul rotativ. . 8) Necesitatea apariției ziarului „Uniunea“ de două ori pe iurtă. 9) Care este cel mai bun mijloc pentru ca filialele să poată ființa și progresa? 10) Discutarea a cîtorva articole din statut. II) Banca și cooperativele. La acest congres vor fi invitate special toate societățile de breaslă din țară și filialele „Uniunei”. S'a mai hotărît că pot să ia parte, avind drept la vot și discuție orice chelner sau asimilat care are un mandat, iscălit de alți 9 colegi ai săi, fie sau nu membri în vre-o societate. Din Cernăuți Dezvelirea monumentului împărătesei Elisabeta a Austriei CERNĂUȚI, 23 Septembrie. — Duminică, va avea loc dezvelirea monumentului împărătesei Elisabeta a Austriei, monument ridicat din parcul Franz Iosef din Cernăuți. La serbarea dezvelire va az iată arhiducele Franz Salvator ca reprezentant al împăratului. Toate corporațiunile și autoritățile se pregătesc să dea serbărei un caracter măreț. Primarul a invitat populația să-și ilumineze casele, iar palatul primăriei va fi decorat și iluminat feeric pe tot timpul prezenței arhiducelui Franz Salvatorr în Cernăuți. Toate națiunile vor lua parte în mod oficial la aceste serbări.— Coresp. ■ • ’ Solemnitatea IT ■ ..... 1 . .. . din Cramă CRAIOVA, 29 Septembrie. Azi la orele 10 dimineața, în prezența d-lor prefect al județului, colonel Gîrleșteanu, prefect al poliției maior Periețeanu, Constantineanu, prim-ajutor de primar și al altor notabilități ale orașului, a avut loc solemnitatea punerea pietrei fundamentale în noua construcție a cazărmei sergenților de oraș. S’a oficiat un serviciu religios după care s’a dat citire actul comemorativ de către prefectul județului, act care a fost semnat de toți cei de față. Servindu-se apoi șampaniei, ați ridicat toasturi de nn maior Periețeanu și colonel Giilăștea»nu-L Xofr. mmm ' ' ————— Cereți la toți librarii și depozitarii de ziare * SVSo^ ' țsms'Mzm:xmmsmișiatx,șasMș aliTJ Mimifmm E Idill —----- ^Adevĕrul“ de astăzi, % vî? șiubirca uși fester fi interesant articol ?Asspra idemersului regelui pe lingă d. Al. Bă*dărău, în chestia impăcărei conservatori». Ies*. Atragem atențiunea cititorilor noștri asupra importantelor telegrame pe cari le-am primit azi noaptea din Sofia, cu privire la înarmările Turciei la granița bulgară, și asupra convorbirei pe care corespondentul nostru din Sofia a avut-o cu locțiitorul președintelui consiliului de miniștri din Bulgaria, asupra acestor înarmări. Toți complectații din contingentul 1909, cari au făcut armata doi ani, cu domiciliul in București, au fost chemați să se prezinte la reședința batalionului 6 de rezervă (Cazarma Cuza), în dimineața zilei de 2 octombrie, pentru a primi ordine. Acei cari nu se vor prezenta, vor fi pedepsiți. Adunarea generală a acționarilor societății, comunale de tramvaie, este convocata pe lua de 23 Octombrie. D. P. P. Corn, prim ministru și ministru de finanțe care se află la fast va, sosi azi Vineri in Camitatd. Ragele si Regina, precum și fauri!»» «rf.vevină, vor părăsii azi, Vineri, după amiază, la orele 5. Iașii și vor sosi la Sinaia Simbătă dimineață. La congresul de chirurgie, care și-a terminat lucrările la Paris, A. profesor dr. Toată Ionosia, ne spun ziarele franceze, a făcut o comunicăre despre: „finlanestezia generală prin strictna stovamizare“. S'a declarat epidemia de ciarină. la. H cal al locuitorilor din județele Constanta si Ialomița. Bunii cai cari au fost hoinari de Aurind au fost uciși 7 și 7 au rămas bolnavi. S'a mai declarat răpciugă in județele Botoșani, Constanta ș lași la 6 cai ai locuitorilor cai, cari au fost uciși, D. A. Marghiloman, ministru de interne, care se află la Iași, va sosi in Capitală Simbătă dimineața. Pe ziuă de 1 (Octombrie se va face următoarea mișca rură, tot, nisterul lucrărilor publice: D. inginer ordinar cl. III-a Constantin Mărăcine, actualmente aflat în serviciul de poduri și șosele a fost pus in retragere, pentru a-și regula drepturile la pensie. D. Bernardelli Anton, actual căpitan cl. s-a de dragat In serviciul hidraulic, pendinte de direcțiunea generală a porturilor și căilor de comunicație pe apă, a fost pus In retragere pentru a-și regula drepturile la pensie. D. Böttcher Tohan, actual mecanic, principal cl. II-a în administrația căilor ferate, a fost licențiat din serviciu din cauză de boală care-l face impropriu serviciului. S'a primit demisia d-lui Ioan Fidescu, din postul de mecanic la automobilul de poduri și șosele al județului Vlașca. D. conductor cl. II-a Nicolae Chiteanu, a fost însărcinat să funcționeze tot la serviciul de poduri și șosele al județului Dolj. Duminecă, 25 Sepembrie a avut loc deschiderea cursurilor, școalei duminecale pentru adulte, înființată de Asocația femeilor române „Sprijinul“ în localul din strada Barbu Catargiu 16. Cu această ocazie d-ra dr. Arbore a ținut o scurtă cuvintare, ca delegată din partea comitetului, mulțumind d-relor Lucreția Ionescu, A. Șeișeanu, Blanche Magdor, d-nel Tarremia care-și depun munca gratuit în folosul acestei școale ca profesoare de ani de zile. A vorbit despre folosul cursurilor școalei, a făcut în scurt istoricul ocoalelor de adulți în general, în țară și în străinătate și a terminat exprimind dorința societate! a da o desvoltare mai mare programului școalei. Deocamdată se vor preda următoarele cursuri: un curs special de citire, scriere și noțiuni de aritmetică pentru analfabete, un curs de limba și literatura romina, limba franceză, limba germană, igiena, noțiuni de drept și stenografia. Cursurile se vor ține în fiecare Dumnică dela orele 9—12 ■ a. m., iar stenografia Dumineca după amiază. Toate cursurile se vor preda gratuit, înscrierile se mai prmesc pînă la 15 Octombrie a. c. Nu se cere nici un act. Marele ziar Figaro din Paris, publică in ultimul sau supliment literar și artistic poemul muzical Langlois, o compoziție devenită celebră, a compatriotului nostru Stan Golestan și în care vibrează sufletul unui mare artist. Zi cu zi, Stan Golestan își cucerește în vâltoarea Parisului locul la care-i dă dreptul puternicul säu talent și Vasta sa , cultură muzicală, tamilie de pe teritoriul dom. Măgurele, Turnu-Mugurele și Odaia din județul Teleorman, și în cele de pe teritoriul comunei Pilipeni din județul Bacău, constatindu-se m mai multe focare si Proprietarii \ iilor din acea comună sunt liberi a’și replantațiile cu viță americană. .Monitorul afociat“ decrn puhlv v decretul prin care este revocat, subcomisarul I. Andreastul, din poliția Capitalei pentru că cu ocazie, descoperirea unui furt a sustras sun în ele 100 lei din banii găsiți. De asemenea publică și decretul pentru revocarea subcomisarului N. Neicu, din Sinaia, care a comis acte de natură a compromite demnitatea polițiștilor. La poștă s'aui făcut următoărele numiri: Apostolistul, Constantin elev gradul 1 ; d-ra Hortansa Manolescu aspirantă și Bălan Preda aspirant, leoarece la 30 Septembrie curent, expiră termenul de amnestie a dezertorilor, nesupușilor Si omișilor, cei interesați sunt invitați a-șî aranja situația militară. Pentru orice detalii a se adresa d-lui B. Sepeanu, directorul biurtoului de informațiunî aliarelor „Adevărul“ și „Dimineața“. Biuroul se însărcinează și cu aranjarea drepturilor la pensie, traduceri și legalizări de acte precum și cu rezolvarea oricăror chestiuni legate de resortul autorităților militare și administrative. D. Em. Gîrleanu, directorul Teatrului Național din Craiova, care se afla în Capitală, în iureș de serviciu, s’a reîntors aseară la Craiova. D. V. Merche, șef de depozit Cl. III în administrația Regiei monopolurilor statului, și cl. I.I. Botez, șef de depozit cl. IV în afeîifșî administrație au fost puși în retragere din oficiu pentru a-și regula drepturile la pensie. Hegele a séminat decretul prin Care Casa de ajutor, credit și economie a corpuui didactic a fost autorizată să închee o tranzacțiune cu d. C. I. Zammfirescu, pentru preîntîmpinarea unui proces plătind d-lui Zamfirescu suma de 4.500 lei pentru terenul ce fusese luat de această administrație. Ministerul instrucțiunei publice a acordat următoarele autorizări: D-rei Eliza Bărbulescu să funcționeze ca institutoare la școlile primare particulare. D-rei Carola Urban să predea pianul în institutul Sf. Maria curs primar și secundar dinn București. D-rei Radovitz Viorica ca profesoară de literatură curs inferior la școlile secundare particulare. ■ " * “ . Dîbiluster -Avram să funcționeze ca institutor de limba romînă și germană în școlile primare particulare. ■ D. Albert Leyrer să predea limbile germană, latină și franceză la școlile superioare comerciale și la gimnaziul real ale societăței evangelice. D-rei Elena Dobrea ca directoare la institutul de fete Segalescu din Galați. D-ra Verona Corodeanu, institutoare la școala No. 10 de băieți din Galați, a fost transferată la școala No. 1 de băeți din Dorohoi. D-ra Natalia Grigoriu a fost numită suplinitoare la Brănești-Fîntînele, jud. Botoșini, în locul d-rei Mărăcinescu. D-ra Maria D. Lăzărescu, institutoare Ia școala No. 1 din Dorohoi a fost transferată la No. 10 Galați. D. Dumitru Rădulescu, institutor la școala de băeți din Ostrov, a fost transferat la școala de băeți din Oltenița. D. T. Atanasiu, învățător la Carmen Sylva—Cara Orman, a fost numit la școala C. A. Rosetti,ud. Tulcea. D-na Maria S. Berha, institutoare la școala de fete din Mizil, a fost transferată la No. 2 Buzău. Apele Dunărei de cîtva timp sunt foarte scăzute. La T.Severin piciorul podului lui Traian se vede aproape in întregime; la Porțile de fer stîncile se văd la suprafața apei. Vapoarele cele mari sunt silite să facă transbordări de mărimi și pasageri neputînd trece?. Transbordările se fac cu vapoare. D. C. C. Arion ministrul instrucțiunei publice, va sosi vrime. Vineri, în Capitală. D. Igiroșeanu, prefect de Mehedinți a Sosit în București. Următoarele vapoare au plecat din țară încărcate cu mărfuri : Vaporul „București“ a plecat din Brăila la Rotterdam în ziua de 23 Septembrie cu următoarele mărfuri: Cinquantin, grân, secară, orz, ovăz, făină, fasole și sămînță de bostană în greutate de 3226. 895 kgr. din portul Brăila. Vaporul „Principesa Maria“ a plecat din Constanța la Constantinopol în ziua de 25 Septembrie cu următoarele mărfuri: Făină 55.003 kgr. din obor și Iași , fasole 34.400 kgr. din Constanța; Icre negre 214 kgr. din Galați; cartofi 30.375 kgr. din Burdujenî; cherestea 66.600 kg. din Constanța și pături 40.387 kgr. din Constanța, j ■și Viera a murit de un atac dă aslimă marele artist Ernst Hartmann de la Burgthteatru. El a fost acum vreo 12 ani la București și a jucat cu o trupă germană la teatrul Hugo. Genul lu’T'prefled craft Don Juanii Î ăîrinl și roluri episodice în piesele lui Shakespeare. ca și regizor al Burgtheatrului. . Cu o seară înaintea morței, a jucat. Comitetul , central al evreilor pămînteni, au trimesuri la Iași următoarea telegramă : Dor Constantin și Vasile M. Kogălniceanu Hotel Traian. Iași. Primiți împreună cu membrii familiei Kogălniceanu, felicitările noastre cu prilejul desvelii’ii statuei nemuritorului vostru părinte, ai marelui bărbat de stat, al omului politic literar și democrat, căruia, se datorează desrobirea economică și politică a milioane de țărani, și căr‘uia evreii pămînteni, cu deosebire îî datorează o amintire veșnică pentru rîvna cu care a urmărit în tot cursul vieței sale îmbunătățirea soartei lor, cum și emaniciparea lor politică și civilă. Ne unim cu țara întreagă in simțimintele de admirație și pietate pentru memoria lui Mihail Kogälniceanu, al cărui ideal politic și național a fost înfrățirea tuturor locuitorilor țăreî spre binele și mărirea patriei comune. Statuia, ce se dezvălue, servească ca pildă și învățătură generațiilor prezente și viitoare. Comitetul central al uniunei evreilor pămînteni Br. Ad. Stern, Dr. M. Beck, Adolf Solomon, Dr. Erdraich, Dr. P. Marcovici, Leo Geller, I. Negreanu, I. Hussar, I. Sterian, S. Sabin. D. C. Carp, ajutor de grefie? Cl. II-a la secțiunea a II-a a tribunalului Iași, a fost pus în retragere din oficiu pe ziua de 1 Octombrie spre a-și exercita drepturile la pensie. D. Titus Istrati, consilier la curtea de apel din Galați, a fost dispensat de serviciu pe ziua de 1 Octombrie curent. Eri la orele 5 după amiaza s’a întrunit la ministerul de interne, comisiunea medico-legală, rezolvind mai multe acte curente. Ministerul instrucțiunei a suspendat din învățămînt pe Ath. Iliescu învățător la Aluniș (Olt), fiindcă a delapidat bani publici. D. Pantelimon Harjiu a fost numit învățător la școala elementară de meserii din Bicaz in locul d-lui Teofănescu. D. V. G. Telega a fost numit institutor și secretar contabil la școala inferioară de meserii din București. D. Bucur Gherasi a fost numit învățător la școala elementară de meserii din Gorgani Mușc în locul d-lui Moranescu. D-na Plăvăriescu directoarea școalei de fete No. 19 din București a fost transferată în aceiași calitate la școala de fete No. 26 tot din București. D-na Moldova Buricescu a fost numită profesoară la școala profesională de fete din Slatina. La școala din Nucet este vacant postul de econom magaziner. Doritorii de al ocupa sa se adreseze ministerului instrucțiunei. D. Al. E. Oprea a fost numit maestru rotar la școala elementară de meserii din Buftea, în locul d-lui N. Pintea. Ministerul instrucțiunei fiind informat că numeroase profesoare își iauă concediu dela școlile statului spre a fi mai liberu! scop de a preda lecțiuni pe la diferite institute particulare, a luat cele mai severe măsuri contra acestui abuz. O circulară în acest sens s-a trimis tuturor direcțiunilor școlilor statului spre a fi pusă în vedere membrilor corpului didactic. Sindicatul lucrătorilor și lucrătoarelor de pălării din București a lansat un manifest prin care convoacă o mare întrunire a lucrătorilor și lucrătoarelor de această breaslă pentru Duminică 2 Octombrie 1911 orele 9 dimineața, în localul sindicatelor cu strada Piața Amzei 26. In special sînt invitați a lua parte lucrătorii pălărieri vechi cari din cauza nepăsarelor față de organizație, se află într’o stare critică, pe cînd lucrătorii cari s’afi interesat de organizație, au obținut unele îmbunătățiri de la patronii lor. In ziua de 6 Octombrie se va face solemnitatea punerea pietrei fundamentale a localului internatului ce s’a înființat pe lingă liceul din Buzău. Vor asista din partea ministerului instrucțiunei d-nil. C. Corion, ministrul instrucțiunei, Ion Peretz, ad-interim secretar general, Vasile Lamotescu avocatul șef al ministerului, G. Zaharescu inspector general și V. Ilanes, inspector. Seara va avea loc un banchet oferit de primăria de Buzău. D. y. Haneș, inspector al învățămîntului particular va pleca miine în inspecție la Ploești și Caracal. Șciala primară rurală din comuna Hermeziu, județul Iași, va purta pe viitor numele de: „Școala primară rurală Iacob Negruzz Hermeziu". Regele a aprobat regulamentul pentru tăerea și fugarea cărne în orașul Uri’ifen'1, 441* fel cum a fost Votat de cinsiliul comunaî' și • cit Rîdsîî dările introduse de certifilui sanutar superior Și consiliul’ administrativ permanent. Cu începere dein 1 Octombrie, c, ministru al justiției va acord ML în fiecare Marți și ore.!e 11 a. m. piuă d'u.'-ă înviiazî;5'ărti. secroîei iertă tsua «••ordu audientă a. te' zilele de'servieifl inu■ | ore. iouril Yriinistoriale vor fi eu publicului piuă la orele iminesta. S'a declarat pneumonie contagioasă printre porcii locuitorilor in județele : Covurlui, Dolj, Ilfov- Mehedinți, Pomanațî și Vlașca la 133 de porci dintre cari 50 aui murit, 28 au fost vindecați și 61 de porci aui rămas bolnavi. Prefectura poliției Capitalei a admis raportul d-lui N. Pop, fiMk pe etorul șef al siguranței, cu privire la deținerea și scoaterea din arest a asistanților trimiși de circumscripția sa fi ținuți pentru anchete. Expoziția de pictură a d-rei Rechenberg de la Ateneu, sala Exarcu, va rămîne deschisă pină la 2 Octombrie. Mai multe bucăți expuse au fost reținute. Duminica 2 Octombrie crt. orele 3 jum. p. ma., va avea loc la sediul cercului „B’el Bino” (Școlala „Lumina“, calea Grivit“î 06) o șezătoare literară festivă. Intrarea liberă. . •»*«». . • C. dr. Bárdosén, directorii general al serviciului sanitar, a adresat Următorul comunicat: Unele ziare publică știri greșite asupra hazurilor de holeră din țară; astfel pe ziua de 27 Septembrie au fost publicate 23 de cazuri în județul Brăila, pe cinci nu au fost decât 8 cazuri. Direcțiunea generală a serviciului sanitar publică buletine exacte de mersul holerei prin Monitorul Oficial, și orice alte cifre sunt considerate neîntemeiate. Aseară a avut loc în saloanele asociațiunei „Unirea“ o serată muzicală, la care a fi dat binevoitorul concurs pianiștii d-ra cansel și d. Altersohn, precum și d. iginer R. Steinberg, violonist. Ministrul instrucțiunei publice a fost autorizat să primească pentru „Fundațiunea Carol I“ donațiunea făcută de societatea de asigurare Dacia-Romînia, consistînd din suma de 25.000 lei precum și o altă sumă de 25.000 lei pentru schimbarea rentei de 1000 lei anual ce zisa societate servea Fundațiunea. ♦ IN CHESTIA MAROCANA Paris, 29 Septembrie.—La ministerul de externe se păstrează o absolută tăcere asupra cuprinsului convenției marocane. In cercurile bine informate se crede că tratatul incheiat era la Berlin cuprinde 14 articole. Prin această convențiune se acordă Franței absolută libertate în Maroc și mină liberă pentru a aranja ca sultanul asupra protectoratului care acordă tuturor națiunilor egale libertăți economice. Franța oferă garanții pentru realizarea acestei libertăți economice. -1e Paris. 29 Sept. — Ziarul ,,Le Temps” spune că textul primei părți a acordului marocan, nu pretează la nici un fel de critică îndreptățită. Afară de asta el mai cuprinde și unele clauze privitoare la chestiuni de cultură în Maroc, cari vor trebui să fie obținute, firește sub rezervă încheiere! și a unui acord între Franța și Spania în această privință. Din Camera Ungară 1 Budapesta, 29 Septembrie. — In ședința de azi a Camerei ministrul de finanțe Ladislaus Lucacs, a depus budgetul Ungariei pe 1912. Budgetul prevede la cheltueli suma de 1.853.694.989 coroane, iar la încasări generale suma de 1.852.747.059 coroane, — adică cu un excedent de 52.653 coroane. Ministrul de finanțe a făcut, timp de două ore, un expozeu îmănunțit al budgetului, dind lămuriri asupra fiecărui capitol în parte. După expozeul ministrului, a luat cuvîntul Francisc Kossuth, care a declarat că este ca dorința partidului să fie budgetul pe anul viitor să fie rezolvat cât mai devreme posibil. El a invitat pe ministru să aibe grija țara, să nu ajungă în stare de exlex. Partidul sau nu va pune piedici guvernului în această privință. După aceea au vorbit deputații Ludwig Holló, în numele partidului lui Justh, și Rakowsky in numele partidului poporului, făcînd aceleași declarațiuni. In urmă budgetul a fost adoptat. Budapesta, 29 Septembrie. — Acțiunea pentru încheierea unui compromis între partidele opoziționiste a continuat azi printr’o conferință intre președintele consiliului, Khuen Hedervary, și Francisc Kossuth. Cuprinsul acestor negocieri nu se cunoaște, deoarece toate partidele s’au obligat să păstreze cea mai strictă tăcere asupra lor.Peste cîteva zile însă, e prebabil că se va putea cunoaște rezultatul tratativelor. Deocamdată însă situația nu pare a fi tocmai favorabilă unui compromis. FUNCȚIONARII STATULUI AUSTRIAC VOR DECLARA REZISTENȚA PASIVA Viena, 29 Septemrrie.— Funcționarii statului s’au întrunit aseară la primărie, semnînd o rezoluție după care, în caz că nu se va legifera urgenta îmbunătățire a salariilor funcționarilor, se va declara rezistența pasivă pe toată linia. PRINȚUL MIQUEL DE BRAGANZA LA VIENA Viena 28 Septembrie.— Prințul Michuel de Braganza a sosit eriu de pe proprietatea sa din Letenstein împreună cu cei doi fii ai săi, Miguel și Franz Josef. După o scurtă ședere la Viena prințul va pleca la Paris. BUGETUL UNGARIEI PE 1912 Budapesta. 29 Septembrie. — In ședința de azi a Camerei, ministrul de finanțe Ladislau Lucacs a depus, însoțit de un expozeu mai lung, bugetul pe 1912. Bugetul se inches cu un excedent de 52163 cereu«*. Csteltuelile ordinare arații tip plus da 88712.715 coroane; cele extraordinare pamînus 8bmit 689.052 ceroase. Exportul carnei româncul în Austroungaria Viena, 29 Sept. — Ministerul de agricultură din Romînia a hotărît să sprijine prin toate mijloacele posibile exportul de carne românească în Austro- Ungaria. Un prim pas în această direcțiune, sunt măsurile luate în înțelegere cu ministerul de finanțe, ca vagoanele frigorifere destinate a transporta carnea pentru importatorii din Budapesta, să fie scutite de taxe vamale. Afară de aceasta, direcțiunea căilor ferate române, în urma intervenției ministerului agriculturei, a hotărit să pună la dispoziția exportatorilor de vite un număr de nană vagoane. Deasemenea se vor face unele modificări la abatoriul provizoriu de la Turnu-Severin. *• Cernăuți, 29 Sept. — Primarul din Mihăileni, Apostolescu, a sosit în Cernăuți pentru a conferi cu autoritățile de act cu privire la organizarea exportului de carne din Romînia. REȘID PAȘA LA VIENA Constantinopol, 29 Sept. — Se confirmă că Reșid Pașa se va înapoia zilele acestea la Viena spre a-ș i relua postul de ambasador ce-l ocupa înainte de a lua portofoliul externelor. ÎNTOARCEREA PRIMULUI MINISTRU BULGAR Sofia, 29 Sept. — Primul ministru Gheșoff a sosit azi aci venind din Viena, unde a conferit cu țarul Ferdinand. Sosirea țarului e așteptată pentru Sîmbătă, acel teritoriu e dec.la 11 audient ;*i:< ci -si telegrame -** Acordul franco-german Dela romînii de peste munți Budapesta, 29 Seeptembrie. — Duminica trecută urma să aibă loc o mare întrunire populară romîneascâ la Ciacova. Întrunirea a fost insă oprită sub motiv că Duminică e zi de bilciu, iar pe de altă parte în baza decretului ministrului de interne din 1894, după care partidul nationalist român nu este recunoscut ca partid și nu poate deci ține întruniri publice. Budapesta, 29 Septembrie.— Ziarele românești publică discursul final de fostul deputat Iuliu Maniu în ședința de olt a congregației comitatului Alsok-Tejer. Iuliu Maniu a atacat în mod violent guvernul declarînd că romînii nu pot accepta proectul reformei militare pentru că multe articole din acest proect sînt în defavoarea popoarelor nemaghiare. Oratorul a cerut ca acest proect să fie scos din ordinea zilei și in locul lui să se aducă proectul pentru introducerea votului universal. Ziarele comentînd acest discurs recomandă tuturor congregațiilor să ia asemenea rezoluții. #• Din Camera austriacă O CERERE INTERESANTA A DEPUTATULUI HEILINGER Viena, 29 Septembrie.La sfîrșitul ședinței de azi a Camerei, deputatul Heilinger a făcut o cerere interesantă. Heilinger a arătat că în numărul de astăzi al ziarului „Reichspost” a apărut un articol incendiar contra Italiei și că acest articol emana din cunoscuta sursă iresponsabilă (arhiducele Franz Ferdinand) care agită contra aliatei noastre Italia. Aceasta este în contrazicere cu cunoscutele intențiuni pacinice ale împăratului și poporul cere declarații liniștitoare asupra telului politicei externe. Oratorul întreabă că președinteU Camerei dacă vrea sa ceară primului miniștrii să facă declarațiuni tinișitoare. Președintele a răspuns că va transmite cererea primului m ministru. DIMWEATA Nenorocirea din str. Georgescu al II — DOUA FETE OPĂRITE CU APA FIARTA — liri după amiază, pe strada Georgescu II, No. 17, dela periferia Capitalei, s’a Intimplat o nenorocire, care a pus în pericol viața a doui copil. Femeea Alexandrina Popescu, care domiciliază cu sus znsul imobil, luase de pe o mașină o oală mare cu apă fiartă, și voia să treacă într’o cameră vecină a bucătăriei. Pe când traversa pragul s’a împiedicat și a scăpat oala din mină și toată apa s’a vărsat peste servitoarea Măndica Drăghici, în etate de 12 ani și o fetiță de 11 luni, pe care o ținea în brațe. Copilul a fost opărit peste tot corpul. Servitoarea s’a ales cu ambele picioare opărite. S’a anunțat societatea de salvare și d. dr. Papasotlr s’a dus la fața locului. După ce au fost pahsate, ambele rănite au fost duse la spital lui de copil. Starea copilului este foarte gravă. __ ................ CAPITALA Senzaționala evadare a doui pușcăriași —a**------- In drumul de la gara la Văcărești, doui deți* cuii au spart duba si eu evadat Astă-noapte pe la orele a. sa, intimplat In Capitală un fapt grav, care a alarmat pe locuitorii unui întreg cuartier și a pus in mișcare întregul nostru aparat polițienesc și parchetul. Doi deținuți, carierăii transportați cu duba, de la gară la penitenciarul Văcărești, au reușit în timpul drumului să spargă duba și să evadeze, împrejurările in cari acești doi deținuți au evadat, sunt interesate și le povestim in rindurile de mai jos. La orele 9 a sosit în gara de Nord un tren din Doftana cu 15 deținuți cari fuseseră trimiși să-și facă pedeapsa disciplinară la închisoarea de acolo. In gară, deținuții, au fost luați in primire de garda peniitenderului. Fiecare deținut a fost cercetat în parte și toți au fost găsiți in condițiuni reglementare. Sub escortă, deținuții au trecut din gară intr’o „dubă comună“ care așteapta in curtea garei. Dubele comune sunt acelea in cari deținuții stau laolaltă, spre deosebire de celelalte dube prevăzute cu cabine pentru fiecare deținut in parte. Ușa dubei a fost bine închisă în urma deținuților, garda s’a urcat pe capră și s’a dat drumul cailor.S’a parcurs stradele: calea Griviței, Sf. Gheorghe și calea Văcărești, pînă la penitenciarul cu același nume. In timpul parcursului, s’au făcut mici popasuri din cauza cailor cari erau osteniți. La penitenciar, cinci deținuții au fost scoborîți din dubă, s-a făcut o senzațională descoperire: din 15 deținuți, cîți au fost luați din gară, lipseau doi: Vasile Sfetescu, condamnat la doi ani închisoare și Vasile Slavu, condamnat la munca silnică pe viață. Făcîndu-se o cercetare in interiorul dubei, s’a dat peste fiarele celor doi dispăruți, hainele lor și un ferestrau. Podeaua dubei avea o gaură prin care se putea strecura cu destulă ușurință un om. In drumul de la gară la penitenciar, cei doi deținuți, cu ajutorul unui ferestrau pe care’l aveau asupra lor, ai tăiat podeaua dubei, și au fugit după ce si-au scos fiarele de la mîini și picioare și s’au desbracat de îmbrăcămintea de ocnaș. Imediat s’a dat alarma și directorul închisoare a înștiințat poliția Capitalei și circ.a de periferie, cea mai apropiată de penitenciar. Imediat au pornit de la poliție 80 de jandarmi, sub comanda d-lui locotenent Iliescu și numeroși sergenți sub comanda d-lui Condopol. De asemenea au plecat la fața locului d. Mitiliacu, prefectul poliției Capitalei, Cesar Partenie, procuror, Popp, șeful siguranței, d. prim-procuror Hiotu, d. inspector Rafael, căpitan Arhip, comandantul sergenților. La penitenciar deținuții au fost cercetați fiecare in parte însă nici unul din ei nu a voit să facă vreo declarațiune. Dacă se explica ușor cum au evadat cei doi deținuți, a părut insă curios că ei au putut să scape de lanțurile dela mîinî și de la picioare. S’a făcut o experiență la penitenciar, al cărui rezultat nu este tocmai mulțumitor pentru direcțiunea generală a închisorilor. Lanțurile pot fi scoase cu cea mai mare ușurință din mîinî. Toți cei 13 deținuți șî-au scos lanțurile cu cari erau încătușați, în fața d-lui Mitilinov, prefectul Capitalei. Rezultatul acesta a surprins pe toți cei de față. PE URMELE DEȚINUȚILOR Trebuia de stabilit punctul Unde cei doi deținuți au evadat din dubă. De la gară pînă în centru nu au putut fugi din cauza că nu aveau timpul necesar să găurească duba. In centru nu ar fi putut fugi, căci ar fi riscat să fie văzuți și prinși din nou. Nu răminea de cercetat decit parcursul de la podul Dîmboviței pînă la penitenciar. Cercetările au fost începute de către d. comisar Bilian și sub-comisarul Ciuceanu. Un băiat de la o prăvălie din str. Livezea cu duzi, fiind întrebat de comisar, a declarat, că a văzut - i pe doi indivizi, fără pălării în cap și îmbrăcați numai cu pantaloni și cămașe, cari au luat-o la fugă pe strada Livezea cu duzi. Se crede, că ei, după ce au sărit din dubă în dreptul numitei strade, s’au refugiat în vre-o curte penru a-șî face rost de îmbrăcăminte. S’au format patrule de jandarmi, cume ai fost răspîndite prin tot cauartierul. Se crede că, cel mai târziu pînă dimineața cei doi deținuți să fie prinși. Ferestreul cu care cei doi pușcăriași au tăiat duba, este din Doftana. Se fac cercetări pentru a se afla cum și l’au procurat. Toți ceilalți 13 pușcăriași cari se aflau în dubă și cari nu voesc să facă nici o declarație, au fost inchiși în cabine separate pînă azi dimineață, cînd vor fi luați din nou în cerce- Furturile dela magazia V-tez*“ In moai multe rîndurî direcțiunea căilor ferate a semnalat siguranței Capitalei că la magazia „Mica viteză” se comit furturi de mărfurî. Siguranța a început imediat cercetările și a reușit să descopere ție acei mari săvîrșeasl aceste furturi. Ei sunt: Mihalache Beca din strada Luter No. 6, Constantin Coralu și Grigore Cristescu din strada Belvedere-Grand. La locuințele acestora s’au găsit, mare parte din lucrurile furate. Se continuă cercetările. Scandalul *in str. La?ât In numărul trecut al ziarului nostru, am vorbit despre un scandal întîmplat pe strada Lar zair. Am arătat că un chelner Sile Mihăilescu a fost arestat din cauză că a făcut scandal pe stradă și a insultat sergentul din post. D. Mihăilescu ne timte o scrisoare prin care ne arata că nu a făcut nici un scandal și că fără nici un motiv a fost dus la circ. D-sa se mai plînge că in tot drumul spre circumscripție, a fost bătut de către sergent. Se impune o anchetă. Accidentul de la fabrica „Sylva" — UN LUCRATOR A CĂZUT de pe o schela — La fabrica „Sylva“ din șos. Pantelimon No. 17, unde se fac diverse lucrări de reparație, s’a întîmplat ori un accident, care a impresionat pe toți lucrătorii din fabrică. Un lucrător tinichigiu, Avram Manolovici, se urcase pe o schelă pentru a a aranja un burlan. Deodată i-a venit râu și a căzut de la o înălțime de 8 metri, fracturîndu’și mina stingă. Aproape in nesimțire, lucrătorul, a fost ridicat și cu o trăsură de piață a fost dus la spitalul Colentina, unde i s’au dat îgrijirile necesare. O fugă amoroasă In rubrica faptelor diverse a ziarului Le Matin găsim urmatoarea ispravă a unui băiat orginar din Romînia: Bernard Weiss, ucenic tapițer în vîrstă de 15 ani rămăsese acasă singur. Mama sa, văduva Weiss, de origină din Romînia îșî părăsise domiciliul situat la No. 49 din strada Turenne spre a intra in spitalul Lariboisière, unde trebuia să fie operata. Întorcîndu-se Joia trecută acasă doamna eiss a avut neplăcerea să afle că băiatul ei dispăruse. Neliniștea femeei sa prefăcut în indignare ento afUi că îi lipsește suma de 2000 lei, tot avutul ei și două inele în valoare de 300 lei. Desigur că Bernard era vinovatul; atunci sau și precizat de altfel vre-o citeva amintiri In jurul său. Dispariția lui Bernard coincidea cu dispariția unei moașe din vecinătate, femee în vîrstă de 53 de ani, care părea că în lipsa doamei Weiss avea pentru Bernard o gingășie tutelare —----------------- Cărți și reviste A apărut Berkladie.1 Nu 105 de sub Conducerea d-lui P. "^redacția și administrația str. Turturelelor No. ou, bucurești*. ^ -------------------------------------------------- Moartea subită Arhitectul Aurel Radovici, din strada Turcului No. 9, a încetat subit din viață, ori după amiază, cînd se afla pe strada Gabroveni No. 23, unde supraveghea executarea unei construcții. Parchetul a dispus să se facă autopsia cadavrului pentru a se stabili cauza morței. . . , Accident de trăsură Pe calea Moșilor, s’a întîmplat eri un grav accident de trăsură. Birjarul cu No. 386, trecînd in goana cailor pe calea Moșilor în dreptul casei cu No. 316 a călcat pe copila lui Florescu, care traversa strada Topila, fiind grav rănită la umărul drept, a fost pansată de internul de serviciu al Societăței de salvare, și in urmă duse la domiciliul ei, în strada Dragoș-Vodă. S’a deschis ancheta de către circumscripția respectivă pentru stabilirea responsabilităților.