Dimineaţa, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 2722-2752)

1911-10-24 / nr. 2745

Anni VIII. — NO. 274» Luni 24 Octombrie 1911 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, ÎL—Telefon 3/8 Birourile ziarului: :r.— Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Ca «a H.e; se.— I 6 Ina« Lel II.— 8 Inni . . . Le 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit .1 APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN I­TOATA LUMEA te.kTe.joim . Direcția ți Administrația No. 14/10 Redacția : cu Capitala „ 14 10 . m Provincia „ 14/99 „ „ Străinătatea „ 12/40 CINEMATOGRAFELE — O măsură care se impune fi»* • ' E fapt bine cunoscut la noi desvoltarea pe care, în ultimii doi anii mai ales, au­ luat-o ci­nematografele, al căror nu­măr în Capitală numai a în­trecut, ni­ se pare, cifra de două­zeci. Nu avem nimic de spus în contra cinematografe­lor, cari, prin chiar dezvolta­rea ce au luat-o și prin numă­rul lor mereu crescînd de la un sezon la altul, face dovadă neîndoioasă că răspund unei necesități vădite ale publicului. Cinematografele acestea sînt, firește, o distractiune plăcută și eftină, cari convine pungi­lor celor mai modeste și pe ca­re, în acelaș timp, nu o des­consideră,nici cei, care­și pot plăti luxul spectacolelor mai costisitoare.. Chestiunea care ne intere­sează, însă, în legătură cu cinematografele e privitoare la înrmurirea unor anume filme de cinematograf asupra școla­rilor,, cari alcătuesc după cum se știe, o parte însemnată din contingentul mare de specta­tori al reprezentațiilor acesto­ra. Cu rezerva acestor anume filme,—și vom lămur com­plect chestiunea,—­fără îndo­­ială că, pentru școlarii de toa­te categoriile, reprezentațiile cinematografice, dacă discu­tăm chestiunea în teză gene­rală, sînt instructive și, ca­ ata­­re, și-au­ dovedit utilitatea în această direcțiune. In Franța, spre pildă, utilitatea instructi­vă a­­ reprezentațiilor cinema­tografice pentru școlari s’a re­cunoscut atît de mult, în cu­ Anatole .France, profetizînd, a spus că în curînd nu va mai exista școală în­­ Franța, care să nu aibă cinematograful ei propriu­. Probabil că profeția se va împlini, căci, judecind după începuturile de azi, școlile franceze promit să nu o des­­mintă. Că­ pilda se va imita și la noi, lucrul e cu putință și, dacă nu ne înșelăm, s’au și făcut chiar unele­ încercări în această direcție, încercări ale căror rezultate nu sîntem in măsură să le cunoaștem. ■.­­ . ♦ ) Pînă atunci adevărul este că populația școlară frecventea­­ză cu multă regularitate cine­matografele publice, unde nu a­rare­ori au prilejul să vadă filme, cari nu pot contribui cu nimic la o sănătoasă educați­­une morală a tineretului. Multe din filmele acestea au asupra populațiunei școlare înrîurirea nesănătoasă, — și credem că comparația nu e deplasată, — a romanelor de senzație. Făcînd această observație nu înțelegem, firește, să preconi­zăm introducerea cenzurei la reprezentațiile cinematografi­­­ce. Dacă suntem­ adversari c­onvinși ai cenzurei în presă, și vederile noastre în această privință se cunosc, — e prin urmare lucru de mai ’nainte înțeles că nu din partea noas­tră ar putea veni o asemenea propunere. Răul se poate înlătura, însă, prin bună înțelegere, — și mo­dalitatea nu ar fi greu de găsit. O condițiune între directorii­ de școli și proprietarii cinema­­­tografelor ar putea asigura,­­ spre pildă, un anume număr de reprezentații să­ptămînale sau lunare pentru coli și, bine­înțeles, la anume ore. Cu prilejul acesta repre­zentațiile­ cinematografice nu ar fi lipsite de clientela școlară și, în acelaș timp, nici școlari­lor nu îi s-ar mai servi filme, dăunătoare unei bune și sănă­toase educațiuni morale. Acesta ar fi poate unul dintre singurele mijloace, care ar în­lesni și selecționarea filmelor la reprezentațiile cinematogra­fice, anume destinate popula­țion­ei școlare. Și cînd se iau măsuri ca școlarii să nu mai frecventeze orașul de la anu­me ore de noapte înainte, so­cotim cu atît mai ușor lucru Ca, prin bună înțelegere, să li se servească la cinematografe numai filme cari să nu le vi­oleze sufletul și să nu le per­vertească mințile. *■ Nu știm în mod precis dacă, după legea teatrelor, contro­lul reprezentațiilor cinemato­grafice intră în competiția di­­recțiunea teatrului; — mi se pare, însă, că da. Și cum di­recțiunea teatrelor are drep­tul de control asupra pieselor cari se reprezintă pe ori­ce scenă de la noi, ar fi tot așa de firesc­ ca să-și exercite con­trolul acesta și asupra filme­lor cinematografice; — în a­­semenea caz, chestiunea s’ar simplifica și­­ mai mult. Cel­­ mai bu­n­e mijloc ar fi, file franceze: cinematograful în școală. Pînă vom ajunge a­­colo, însă, s’ar putea, cu mij­loacele de mai sus, evita un rău vădit dăunător populați­­unei școlare. Distracțiunile sunt bune, atîta vreme cit sunt utile și instructive. Dar înda­tă ce depășesc această menire, autoritățile școlare au îndato­rirea să avizeze la măsurile cari să pună școlarii la adă­postul influențelor nesănătoa­se. Am emis această părere, pen­tru că ea este ecoul plângeri­lor cari ne-ami venit din afa­ră și a căror temeinicie nu poate­ fi ascunsă, mai ales cînd punîndu-le în evidență, se va ajunge poate la­ măsurile, pe cari le dictează rolul moral și educativ al școalei. ALEX. MAVRODI •----------------------­ Un sculptor român la Paris Sfîrșitul vacantelor a adus o frumoasă surpriză coloniei roma­ne din cartierul latin. O adevă­rată sărbătoare. O sărbătoare discretă dar îmbucurătoare. Un semn bun. Preludiul l-a format, Încă de astă primăvară, premierea mai multor opere de seamă ale unui compatriot al nostru, d. Teodor Burcă, de către Societatea artiș­tilor francezi. Acum în toamnă s’a ridicat cortina. Și prietenii și admiratorii tînărului sculptor au avut să admire, într’un dră­guț atelier din cartierul școale­lor, minunatele statuete promi­se de mult. E o atmosferă de intimitate și de artă simplă și naturală. Vin studenți și artiști, români și stră­ini, prieteni și necunoscuți. Și felicitatul e un român, feciorul unui preot din București,­ab­solvent al școalei de Belle-arte din Znaim-Wien și fost elev al Academiei Julien, iar actualmen­te elev al școalei de Belle-arte din Paris. II pasionează lucrurile mă­runte, lucrurile simple. Un cap de femee un bust de copil sau de bătrîn cerșetor, sunt motivele lui obicinuite. Ia din natură crîmpeie—rare ori un tot—și se redă în forma moartă ce de­șteaptă în noi imagini. E un ar­tist,e un artist al lucrurilor dră­gălașe, simple. Și e tînăr. Și e muncitor. Are în fața lui un viitor h­otărît de pe acum. Sunt fericit că pot aduce laude unui artist român din Paris. Paris Barba Eitlmla ■-----------------­ Opera premiată de societatea ar­tiștilor francezi, Un duel în Capitală Eri după amiază, a avut loc la Cotroceni, un duel cu pisto­lul, între d-nul locotenent N. Moi­­sescu de la statul major gene­ral al armatei, și Dumitru Ve­­licu, licențiat în drept. Primul era asistat de d-nii că­pitani V. V. Alexandrescu și Du­­mitrescu, iar ca dr. maiorul Eliad. Al doilea­­ era asistat d­e către d-nil G. Moisescu, șeful de cabi­net al ministerului lucrărilor pu­blice și avocatul Georgescu-Ște­­fănești, având ca dr. pe d. I. Rothman. Direcția luptei a fost încre­dințată d-lui căpitan Negură din artilerie. S’au schimbat două focuri fă­ră rezultat, iar adversarii s’au împăcat pe teren. ---------«■-«■--------­ împușcat din imprudență TG.-NEAMȚ, 22 Octombrie. — Astăzi, pe la ora 1 p. m., d. Di­­mitrie Iftiță, proprietar din o­­ra­șu­l nostru, s’a împușcat din imprudență, pe drumul Grașilor pe cînd, voia , să-și încarce o pușcă de vînat. Vestea aceasta a impresionat dureros pe numeroșii lui cunos­cuți. — Deladorna. -r-----**z— Situația la Benghazi și Derna Roma, 22 Oct. — Agenția Stefani anunță din Benghazi că situațiunea acolo e neschim­bată. Locuitorii cari au părăsit o­­rașul înainte de ocuparea­­ a­­cestuia de către italieni, au­ căpătat permisiunea d­e a se întoarce. Situațiea la Derna și To­bruk e de asemenea neschim­bată. £ p'Firea corpului expediționar italia n Rom , iS Betombaig­,—ChT.­­silițil­or miniștri 'a h­otărît che­­m­area­ sub drapel a­­ [UNK]om­inpozii­­tului '­­ă) Această măsură a fost luată în urma­­ :<"+1 necesități dic­tate de situațiunea­ războiului. S’a dovedit de asemenea ne­cesitatea de a se face oare­care mișcări, printre­ comandanții armatei din Tripolitania. Necesitatea aceasta e în le­gătură cu sporirea armatei i­­taliene de ocupațiune. Guvernul a mai luat hotărîrea de a ține da­ta pentru ori­ce even­tualitate un nou corp de armată care să poa­tă pleca imediat în provinciile ocupate. Aceasta pentru­ a în­tări armata italiană din Tripolis, care va continua războiul pînă la, capăt cu toată ener­gia necesară. RĂZBOIUL TURCO-ITALIAN M­asacrele de la Tripolis Italienii măcelăresc femei și copii Constasitino­pol, 22 Oct. — Comandantu­l trupelor otom­iane la Tripolis a trimis un lung raport telegrafic ministrului de război și asupra ororilor la cari se dedau trupele ita­liene. Soldații Italiei au a­­sasinat un număr i­­mens de femei și de copii în­ localitatea Munchie. Pretutindeni se văd cadavre de-ale nenorociților indigen­i cari sunt uciși fără nici o milă. Grupuri numeroase de femei și copii, le­gați laolaltă cu frân­ghii, sunt mereu aduse în fața comandantului italian și apoi asasi­nat­ cu toții. Comandantul din Tripolis cere guvernu­lui să protesteze pe lingă Puterile cum­in­a­te contra acestui car­­nagiu * X Constantinopol, 22 Octombrie. In legătură cu telegrama lui Ere­­șad Bey care anunță că italienii din Tripolis împușcă fără milă pînă și pe copiii arabilor, ziarul „Tertshuman“ scri­e următoa­rele: Europa trebue să știe că noi ca mahomedani, osmani și eroi ne vom răzbuna contra Italiei. Ministrul de externe a trimis telegrama lui Neșad Bey tutu­ror reprezentanților turci din străinătate cu instrucția de a o înmina guvernelor pe lângă cari sunt acreditați. ■& Constantinopol, 22 Octombrie. Toată presa este indignată în contra ororilor la cari se dedau italienii în Tripolis. Ziarul „Sabah“ cere între al­tele ca amicii umbanităței să boicoteze Italia și nici un guvern al unui stat civilizat să nu-i a­­corde un împrumut. * Londra, 22 Octombrie.—O­fi­țerul englez Montague care se află în tabăra turcească din Tripolis aduce prin presa lon­doneză grave acuzări armatei italiene. Iată cuprinsul telegramei expediate in ziua de 2 Noem­brie (st. n.) de locotenentul Montague: . „Socotesc ca o datorie să vă trimit următoarea, telegramă și vă rog în numele creștinată-1 fel s'o aduceți la cunoștința­ Angliei întregi. Sînt ofițer englez și volun­tar în armata­ turcă. Nu-mi pot exprima de­cît uimirea fa­ță de vitejia turcilor și arabi­lor. Inchipuiți-vă deci ce am­ simțit cînd, pătrunzînd în cîte­­va case evacuate de italieni, am găsit 120 femei și copii amo­­rîți. Victimele au fost legate de miini și picioare și apoi în­junghiate și mutilate în mod îngrozitor. Multe din ele au membrele tăiate. Am găsit o moschee plină de cadavre de femei și copii mutilați. N'am putut număra dar cred că erau peste $—400 cadavre. Este aceasta o tactică euro­penească de război? Sunt oare permise asemenea, cruzimi? Nu poate face Anglia nimic pentru a pune capăt a­­cestor orori. In clipa aceasta primesc știri noul asupra ororilor din fer­mele în cari au fost încuartie­­rați italienii. Și aci au fost măcelărite fără milă femei și copii. ’Mister, Wright coresponden­tul ziarului ,,Central Xeres" cu a cărui înțelegere trimit a­­ceasta telegramă se ocupă a­­cum cu fotografiarea scenelor de groază". Forțele turcilor la Tripolis Roma, 22 Octombrie. — Din Tripol­­s se anunță că recunoa­șterile în­ oraș și la periferii con­tinua'. Zilnic sunt arestați turci de­ghizați și arabi trădători. In șanțuri au fost arestați eri í turci, dintre cari unul a fost împușcat ca spion. Un­ bersagi­er, care fusese luat prizonier de turci, s-a întors cu­ deghizat ca arab. Ei declară că ofițerii turci i-au rup’ ea interogatoriu, dar dîn­­s>­ isprezint­­evasiv, a fost dus pe timp și pus acolo sub pază. Totuși a reușit ca sa afle că puterea is­­micului e compusă din 5900 arabi și 2000 soldați din trupele regulate, cari dispun de multă artilerie și multe mijloa­ce de trai­. In ultima noapte profitînd de un moment favorabil a dispărut din lagărul inimicului, întor­­cîmdu-Se la trupele italiene. în­rtii și insula Samos Atena. 22 Octombrie.— „A­gen­ția telegrafică greacă” află că în urma demersurilor făcu­te pe lângă Poartă de către am­basadorii Rusiei, Franței și Angliei, trei Puteri protectoa­re ale insulei Samos, guvernul turcesc ar fi promis că va re­trage din insula Samos trupe­le otomane care au fost debar­cate, dar numai după înceta­r­a războiului actual. Faimosul fort SULTANYE, primul fort cucerit de i­dlieni în Tripolis Ploile încep în Tripolis Roma, 22 Octombrie.­Zia­rul „Corriere dela Sera” anun­ță că la Tripolis a început a­­cum perioada ploilor. Străzile orașului sunt trans­formate în adevărate mlaș­­tini __­ Colonelul HORALI și generalul GIFOLA, coman­da­nții reg. 68 din Milano, în momentul plecare­ la Tripolis. Amănunte asupra bombardarea Tri­polisului de către turci Constantinopol, 22 Octom­brie.­La 13 octombrie gene­ralul Nesad a invitat garnizoa­na italiană din Tripolis să predea orașul. Comandantul italian a lăsat însă pe trimisul arab să plece fără nici un răs­puns și atunci turcii au înce­put bombardarea Tripolisu­­lui. Italienii s-au retras repede în interiorul orașului dar nu au mai avut timpul necesar să facă inutilizabile tunurile asa­­șate la marginea orașului, cari­­ au­ căzut apoi în mâinile turci­lor. Dirijabilul „P. 3” va fi și el trimis la Tripolis. Nu va fi războiul în Europa Berlin. 22 Octombrie—Con­trar știrilor că Italia­­ intențio­nează să facă o demonstrație navală pe­ mările Adriatica­ și Egee, trebuie stabilit că Italia a­ dat asigurări categorice că nu va între­prinde nimic in a­­pele­ turcești europene. De alt­fel, nici nu sunt sem­ne, că Italia ar avea de­ gînd să-și culce promisiunea.’ Flota italiană va ataca insula Chios C Constantinopol 22 Oct. Circulă zvonul că flota i­­taliană care a plecat din portul Tripolis va ataca pe drum insula Chios. Constantinopol, 22 Octom­brie.­­ Ziarul „Tanin“ anunță că flota italiană va ataca încă astăzi insula Chios. 300 oițeri turci din Salonic spre Tripolis Salonic, 22 Octombrie.— In curînd vor fi trimiși de aci la Tripolis 300 ofițeri, în mare parte rezerviști și ofițeri scoși la pensie. Temeri de complicații PREGĂTIRILE ANGLIEI ȘI FRANȚEI PE MAREA MEDI­­TERANA Atena, 22 Octombrie. — In cursul ultimelor zile s’a­ ob­servat o vie mișcare a vaselor franceze și engleze pe marea Mediterană între Cipru, Siria și Egipt. Anglia a ridicat două stați­uni de telegrafie fără fir pe in­sula Cipru. Se crede că Franța și Anglia prevăd complicațiuni pe ma­rea Mediterană și iau măsuri pentru orice eventualitate. 8 NOI AEROPLANE SPRE TRiillüIS Milano, 22 Octombrie.— La Galarate a avut loc era monta­rea a șase nouă aeroplane care vor fi trimise pe cîmpul de războiu. ,, PRIZIONERI TURCI , Roma, 22 Octombrie.—,,Cor­riere della Sera” anunță că la Neapole a sosit venind din Benghazi vaporul „Valparai­so” avînd pe bord 635 prizoni­­­eri și 118 turci expulzați. Intre prizonieri se află trei șefî arab! cari au fost făcuti prizonier! de trupele italiene împreună cu 250 beduini, la trei mile depărtare de oraș, apoi 50 de ofițeri și Madi Pașa care fusese exilat la Benghazi de către tineri­ turci. ------$$-----. _ , Dezvelirea bustului profesorului Pe­tre­scu p . IAȘI, 22 Oct. — Mîine, la orele 10 dimineața, se va face dezve­lirea, la cimitirul „Eternitatea“, a bustului defunctului profesor Constantin Petrescu, bust con­struit din inițiativa absolvenți­lor școalelor de comerț din Ga­lați. Solemnitatea va fi precedată de o panahidă în memoria re­gretatului profesor. La orele 12 din zi,­­absolvenții se vor întruni la o agapă comu­nă, iar la 3 d. a. vor avea o con­sfătuire la Camera de comerț a­­supra rolului absolvenților școa­­lelor de comerț față de dezvolta­rea economică a țarei., — Dan Dispariția senzațională a d­-nei Me Paris, 22 Oct. — Ce­lebra experimentatoa­re a radium-ului, d-na Curie, profesoară la Sorbonne, a fugit îm­preună­ cu profesorul de chimie experimen­tală. Langevin. * Profesorul Langevin a fost cel mai bun elev al profesoru­lui. Curie, defunctul soț al d­­nei Curie, și după moartea a­­cestuia a legat relațiuni cu vă­duva celebrului descoperitor al­ radiunivulm. Langeren e însurat și are mai muli copii.. El a părăsit acum două zile pe soția sa și pe unul din copiii, Ivind cu si­ps pe ceilalți doici, copii ai săi. Acum , d-na Curie a plecat după profesorul Langevin. Afacerea provoacă aci o sen­­sorie mormă. Asupra d-nei Curie și a re­­lațiunilor sale cu profesorul Langevin circulă cele mai fan­tastice versiuni. Familia profesorului dispă­rut, speră că acesta, își va da seama de enormitatea fap­tei sale și va reintegra domici­liul conjugal. Ziarului „Le Journal“ i se co­munică de către un membru al familiei Langevin că între profesorul dispărut și d-na Cu­tie a avut loc de curînd, un schimb de scrisori, din care reiesă intențiunea sa de a se căsători cu­­ l-na Cuch­e. Lan­gevin însă n’a făcut pînă acum nici un demers pentru a di­vorța de soți­ea sa. D-na Curie are și dînsa doi copii de la­ primul ei bărbat.. Langevin era colaboratorul ci­­nei profesor Curie în cercetă­rile acesteia cu privire la ra­dium. Berlin, 22 Octombrie. — Cir­­culă zvonul ad­­că d-na Curie și profesorul Langevin se află in Olanda. Acum cîteva zile ziarele anun­­țau că d-na Curie a descoperit în Olanda o mină de radium. ------------------­ Febra tifoidă la Iași IAȘI, 22 Oct. — La spitalul militar se află azi 11 bolnavi de febră tifoidă. Spre a se evita întinderea epi­demiei, serviciul sanitar medical a dispus ca bolnavii din alte garnizoane din Moldova să nu se mai trimeată la Iași, ci să fie căutați în spitalele din garni­zoanele respective. — Dan -------«**—■— D-NA C. CURIE bortul de la pepiniera Otgo — AUTOPSIA CADAVRULUI A DOVEDIT CA NU E CRIMA — 1 A.ȘI, 22 Oct. Azi s’a făcut de d. dr. Grossi, autopsia cada­vrului lui Gheorghe Manole, pin­­darul care a fost găsit era mort, la pepiniera Otgo. S-a constatat că glontele a pă­truns prin nas cu creer, cauzind astfel moartea numitului. Nu s’au găsit pe corp violențe, așa că concluziile raportului medico­legal, arată că nu poate fi vor­ba decît ori de o sinucidere ori de o imprudență, posibilitatea unei crime fiind cu totul ex­clusă. — Dan Constitute in China Peking, 22 Octombrie. — Yu­­anchikai a trimis guvernului chi­nez un memoriu prin care refu­ză să primească președinția ca­binetului. Peking, 22 Octombrie. — Gu­vernatorul din Nanking ajutat de un corp de trupe și de două canoniere a înăbușit dezordine­­le cari s-au ivit în acest oraș. Peking, 22 Oct. — re­­genția Renter află că regentul a primit toa­te condițiunile stabili­te pentru proclamarea Constituției. Dispozițiunile mai principale sunt urmă­toarele: Dinastia Tașing va păstra tronul Chinei , persoana­ împăratului e inviolabilă; drepturi­le sale sunt limitate de Constituție. M­em­brii Camerei seniorilor sunt aleși de popor. Parla­mentul va alege preșe­dintele consiliului, ca­re va fi­­ numit de îm­părat ; ceilalți mem­­­­bri ai cabinetului vor fi numiți de împărat pe baza propunerilor pri­mului ministru. Prin­cipii imperiali nu vor pu­tea fi numiți mem­bri ai cabinetului și nici funcționari supe­riori în administrațiu­­nea provinciilor. Re­­scriptele imperiale nu pot să înlocuiască legi­le țării. Tratatele internațio­­nale nu pot fi încheia­te fără aprobarea Par­lamentului; totuși, îm­păratul poate hotărî, în cazul cînd Parla­mentul nu­ ar fi adu­nat, proclamarea răz­boiului sau încheierea păcei. Parlamentul stabile­ște cheltuelile Casei Imperiale. . Adunarea națională își urmează activitatea sa pînă la deschiderea Parlamentului. Dr. Sun Yat-Sen sufletul mișcării revoluționare din China

Next