Dimineaţa, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 2722-2752)
1911-10-24 / nr. 2745
Anni VIII. — NO. 274» Luni 24 Octombrie 1911 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, ÎL—Telefon 3/8 Birourile ziarului: :r.— Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Ca «a H.e; se.— I 6 Ina« Lel II.— 8 Inni . . . Le 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit .1 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN ITOATA LUMEA te.kTe.joim . Direcția ți Administrația No. 14/10 Redacția : cu Capitala „ 14 10 . m Provincia „ 14/99 „ „ Străinătatea „ 12/40 CINEMATOGRAFELE — O măsură care se impune fi»* • ' E fapt bine cunoscut la noi desvoltarea pe care, în ultimii doi anii mai ales, au luat-o cinematografele, al căror număr în Capitală numai a întrecut, ni se pare, cifra de douăzeci. Nu avem nimic de spus în contra cinematografelor, cari, prin chiar dezvoltarea ce au luat-o și prin numărul lor mereu crescînd de la un sezon la altul, face dovadă neîndoioasă că răspund unei necesități vădite ale publicului. Cinematografele acestea sînt, firește, o distractiune plăcută și eftină, cari convine pungilor celor mai modeste și pe care, în acelaș timp, nu o desconsideră,nici cei, careși pot plăti luxul spectacolelor mai costisitoare.. Chestiunea care ne interesează, însă, în legătură cu cinematografele e privitoare la înrmurirea unor anume filme de cinematograf asupra școlarilor,, cari alcătuesc după cum se știe, o parte însemnată din contingentul mare de spectatori al reprezentațiilor acestora. Cu rezerva acestor anume filme,—și vom lămur complect chestiunea,—fără îndoială că, pentru școlarii de toate categoriile, reprezentațiile cinematografice, dacă discutăm chestiunea în teză generală, sînt instructive și, ca atare, și-au dovedit utilitatea în această direcțiune. In Franța, spre pildă, utilitatea instructivă a reprezentațiilor cinematografice pentru școlari s’a recunoscut atît de mult, în cu Anatole .France, profetizînd, a spus că în curînd nu va mai exista școală în Franța, care să nu aibă cinematograful ei propriu. Probabil că profeția se va împlini, căci, judecind după începuturile de azi, școlile franceze promit să nu o desmintă. Că pilda se va imita și la noi, lucrul e cu putință și, dacă nu ne înșelăm, s’au și făcut chiar unele încercări în această direcție, încercări ale căror rezultate nu sîntem in măsură să le cunoaștem. ■. . ♦ ) Pînă atunci adevărul este că populația școlară frecventează cu multă regularitate cinematografele publice, unde nu arareori au prilejul să vadă filme, cari nu pot contribui cu nimic la o sănătoasă educațiune morală a tineretului. Multe din filmele acestea au asupra populațiunei școlare înrîurirea nesănătoasă, — și credem că comparația nu e deplasată, — a romanelor de senzație. Făcînd această observație nu înțelegem, firește, să preconizăm introducerea cenzurei la reprezentațiile cinematografice. Dacă suntem adversari convinși ai cenzurei în presă, și vederile noastre în această privință se cunosc, — e prin urmare lucru de mai ’nainte înțeles că nu din partea noastră ar putea veni o asemenea propunere. Răul se poate înlătura, însă, prin bună înțelegere, — și modalitatea nu ar fi greu de găsit. O condițiune între directorii de școli și proprietarii cinematografelor ar putea asigura, spre pildă, un anume număr de reprezentații săptămînale sau lunare pentru coli și, bineînțeles, la anume ore. Cu prilejul acesta reprezentațiile cinematografice nu ar fi lipsite de clientela școlară și, în acelaș timp, nici școlarilor nu îi s-ar mai servi filme, dăunătoare unei bune și sănătoase educațiuni morale. Acesta ar fi poate unul dintre singurele mijloace, care ar înlesni și selecționarea filmelor la reprezentațiile cinematografice, anume destinate populaționei școlare. Și cînd se iau măsuri ca școlarii să nu mai frecventeze orașul de la anume ore de noapte înainte, socotim cu atît mai ușor lucru Ca, prin bună înțelegere, să li se servească la cinematografe numai filme cari să nu le violeze sufletul și să nu le pervertească mințile. *■ Nu știm în mod precis dacă, după legea teatrelor, controlul reprezentațiilor cinematografice intră în competiția direcțiunea teatrului; — mi se pare, însă, că da. Și cum direcțiunea teatrelor are dreptul de control asupra pieselor cari se reprezintă pe orice scenă de la noi, ar fi tot așa de firesc ca să-și exercite controlul acesta și asupra filmelor cinematografice; — în asemenea caz, chestiunea s’ar simplifica și mai mult. Cel mai bune mijloc ar fi, file franceze: cinematograful în școală. Pînă vom ajunge acolo, însă, s’ar putea, cu mijloacele de mai sus, evita un rău vădit dăunător populațiunei școlare. Distracțiunile sunt bune, atîta vreme cit sunt utile și instructive. Dar îndată ce depășesc această menire, autoritățile școlare au îndatorirea să avizeze la măsurile cari să pună școlarii la adăpostul influențelor nesănătoase. Am emis această părere, pentru că ea este ecoul plângerilor cari ne-ami venit din afară și a căror temeinicie nu poate fi ascunsă, mai ales cînd punîndu-le în evidență, se va ajunge poate la măsurile, pe cari le dictează rolul moral și educativ al școalei. ALEX. MAVRODI •---------------------- Un sculptor român la Paris Sfîrșitul vacantelor a adus o frumoasă surpriză coloniei romane din cartierul latin. O adevărată sărbătoare. O sărbătoare discretă dar îmbucurătoare. Un semn bun. Preludiul l-a format, Încă de astă primăvară, premierea mai multor opere de seamă ale unui compatriot al nostru, d. Teodor Burcă, de către Societatea artiștilor francezi. Acum în toamnă s’a ridicat cortina. Și prietenii și admiratorii tînărului sculptor au avut să admire, într’un drăguț atelier din cartierul școalelor, minunatele statuete promise de mult. E o atmosferă de intimitate și de artă simplă și naturală. Vin studenți și artiști, români și străini, prieteni și necunoscuți. Și felicitatul e un român, feciorul unui preot din București,absolvent al școalei de Belle-arte din Znaim-Wien și fost elev al Academiei Julien, iar actualmente elev al școalei de Belle-arte din Paris. II pasionează lucrurile mărunte, lucrurile simple. Un cap de femee un bust de copil sau de bătrîn cerșetor, sunt motivele lui obicinuite. Ia din natură crîmpeie—rare ori un tot—și se redă în forma moartă ce deșteaptă în noi imagini. E un artist,e un artist al lucrurilor drăgălașe, simple. Și e tînăr. Și e muncitor. Are în fața lui un viitor hotărît de pe acum. Sunt fericit că pot aduce laude unui artist român din Paris. Paris Barba Eitlmla ■----------------- Opera premiată de societatea artiștilor francezi, Un duel în Capitală Eri după amiază, a avut loc la Cotroceni, un duel cu pistolul, între d-nul locotenent N. Moisescu de la statul major general al armatei, și Dumitru Velicu, licențiat în drept. Primul era asistat de d-nii căpitani V. V. Alexandrescu și Dumitrescu, iar ca dr. maiorul Eliad. Al doilea era asistat de către d-nil G. Moisescu, șeful de cabinet al ministerului lucrărilor publice și avocatul Georgescu-Ștefănești, având ca dr. pe d. I. Rothman. Direcția luptei a fost încredințată d-lui căpitan Negură din artilerie. S’au schimbat două focuri fără rezultat, iar adversarii s’au împăcat pe teren. ---------«■-«■-------- împușcat din imprudență TG.-NEAMȚ, 22 Octombrie. — Astăzi, pe la ora 1 p. m., d. Dimitrie Iftiță, proprietar din orașul nostru, s’a împușcat din imprudență, pe drumul Grașilor pe cînd, voia , să-și încarce o pușcă de vînat. Vestea aceasta a impresionat dureros pe numeroșii lui cunoscuți. — Deladorna. -r-----**z— Situația la Benghazi și Derna Roma, 22 Oct. — Agenția Stefani anunță din Benghazi că situațiunea acolo e neschimbată. Locuitorii cari au părăsit orașul înainte de ocuparea acestuia de către italieni, au căpătat permisiunea de a se întoarce. Situațiea la Derna și Tobruk e de asemenea neschimbată. £ p'Firea corpului expediționar italia n Rom , iS Betombaig,—ChT.siliților miniștri 'a hotărît chemarea sub drapel a [UNK]ominpoziitului 'ă) Această măsură a fost luată în urma :<"+1 necesități dictate de situațiunea războiului. S’a dovedit de asemenea necesitatea de a se face oarecare mișcări, printre comandanții armatei din Tripolitania. Necesitatea aceasta e în legătură cu sporirea armatei italiene de ocupațiune. Guvernul a mai luat hotărîrea de a ține data pentru orice eventualitate un nou corp de armată care să poată pleca imediat în provinciile ocupate. Aceasta pentru a întări armata italiană din Tripolis, care va continua războiul pînă la, capăt cu toată energia necesară. RĂZBOIUL TURCO-ITALIAN Masacrele de la Tripolis Italienii măcelăresc femei și copii Constasitinopol, 22 Oct. — Comandantul trupelor otomiane la Tripolis a trimis un lung raport telegrafic ministrului de război și asupra ororilor la cari se dedau trupele italiene. Soldații Italiei au asasinat un număr imens de femei și de copii în localitatea Munchie. Pretutindeni se văd cadavre de-ale nenorociților indigeni cari sunt uciși fără nici o milă. Grupuri numeroase de femei și copii, legați laolaltă cu frânghii, sunt mereu aduse în fața comandantului italian și apoi asasinat cu toții. Comandantul din Tripolis cere guvernului să protesteze pe lingă Puterile cuminate contra acestui carnagiu * X Constantinopol, 22 Octombrie. In legătură cu telegrama lui Ereșad Bey care anunță că italienii din Tripolis împușcă fără milă pînă și pe copiii arabilor, ziarul „Tertshuman“ scrie următoarele: Europa trebue să știe că noi ca mahomedani, osmani și eroi ne vom răzbuna contra Italiei. Ministrul de externe a trimis telegrama lui Neșad Bey tuturor reprezentanților turci din străinătate cu instrucția de a o înmina guvernelor pe lângă cari sunt acreditați. ■& Constantinopol, 22 Octombrie. Toată presa este indignată în contra ororilor la cari se dedau italienii în Tripolis. Ziarul „Sabah“ cere între altele ca amicii umbanităței să boicoteze Italia și nici un guvern al unui stat civilizat să nu-i acorde un împrumut. * Londra, 22 Octombrie.—Ofițerul englez Montague care se află în tabăra turcească din Tripolis aduce prin presa londoneză grave acuzări armatei italiene. Iată cuprinsul telegramei expediate in ziua de 2 Noembrie (st. n.) de locotenentul Montague: . „Socotesc ca o datorie să vă trimit următoarea, telegramă și vă rog în numele creștinată-1 fel s'o aduceți la cunoștința Angliei întregi. Sînt ofițer englez și voluntar în armata turcă. Nu-mi pot exprima decît uimirea față de vitejia turcilor și arabilor. Inchipuiți-vă deci ce am simțit cînd, pătrunzînd în cîteva case evacuate de italieni, am găsit 120 femei și copii amorîți. Victimele au fost legate de miini și picioare și apoi înjunghiate și mutilate în mod îngrozitor. Multe din ele au membrele tăiate. Am găsit o moschee plină de cadavre de femei și copii mutilați. N'am putut număra dar cred că erau peste $—400 cadavre. Este aceasta o tactică europenească de război? Sunt oare permise asemenea, cruzimi? Nu poate face Anglia nimic pentru a pune capăt acestor orori. In clipa aceasta primesc știri noul asupra ororilor din fermele în cari au fost încuartierați italienii. Și aci au fost măcelărite fără milă femei și copii. ’Mister, Wright corespondentul ziarului ,,Central Xeres" cu a cărui înțelegere trimit aceasta telegramă se ocupă acum cu fotografiarea scenelor de groază". Forțele turcilor la Tripolis Roma, 22 Octombrie. — Din Tripols se anunță că recunoașterile în oraș și la periferii continua'. Zilnic sunt arestați turci deghizați și arabi trădători. In șanțuri au fost arestați eri í turci, dintre cari unul a fost împușcat ca spion. Un bersagier, care fusese luat prizonier de turci, s-a întors cu deghizat ca arab. Ei declară că ofițerii turci i-au rup’ ea interogatoriu, dar dîns> isprezintevasiv, a fost dus pe timp și pus acolo sub pază. Totuși a reușit ca sa afle că puterea ismicului e compusă din 5900 arabi și 2000 soldați din trupele regulate, cari dispun de multă artilerie și multe mijloace de trai. In ultima noapte profitînd de un moment favorabil a dispărut din lagărul inimicului, întorcîmdu-Se la trupele italiene. înrtii și insula Samos Atena. 22 Octombrie.— „Agenția telegrafică greacă” află că în urma demersurilor făcute pe lângă Poartă de către ambasadorii Rusiei, Franței și Angliei, trei Puteri protectoare ale insulei Samos, guvernul turcesc ar fi promis că va retrage din insula Samos trupele otomane care au fost debarcate, dar numai după încetara războiului actual. Faimosul fort SULTANYE, primul fort cucerit de idlieni în Tripolis Ploile încep în Tripolis Roma, 22 Octombrie.Ziarul „Corriere dela Sera” anunță că la Tripolis a început acum perioada ploilor. Străzile orașului sunt transformate în adevărate mlaștini __ Colonelul HORALI și generalul GIFOLA, comandanții reg. 68 din Milano, în momentul plecare la Tripolis. Amănunte asupra bombardarea Tripolisului de către turci Constantinopol, 22 Octombrie.La 13 octombrie generalul Nesad a invitat garnizoana italiană din Tripolis să predea orașul. Comandantul italian a lăsat însă pe trimisul arab să plece fără nici un răspuns și atunci turcii au început bombardarea Tripolisului. Italienii s-au retras repede în interiorul orașului dar nu au mai avut timpul necesar să facă inutilizabile tunurile asașate la marginea orașului, cari au căzut apoi în mâinile turcilor. Dirijabilul „P. 3” va fi și el trimis la Tripolis. Nu va fi războiul în Europa Berlin. 22 Octombrie—Contrar știrilor că Italia intenționează să facă o demonstrație navală pe mările Adriatica și Egee, trebuie stabilit că Italia a dat asigurări categorice că nu va întreprinde nimic in apele turcești europene. De altfel, nici nu sunt semne, că Italia ar avea de gînd să-și culce promisiunea.’ Flota italiană va ataca insula Chios C Constantinopol 22 Oct. Circulă zvonul că flota italiană care a plecat din portul Tripolis va ataca pe drum insula Chios. Constantinopol, 22 Octombrie. Ziarul „Tanin“ anunță că flota italiană va ataca încă astăzi insula Chios. 300 oițeri turci din Salonic spre Tripolis Salonic, 22 Octombrie.— In curînd vor fi trimiși de aci la Tripolis 300 ofițeri, în mare parte rezerviști și ofițeri scoși la pensie. Temeri de complicații PREGĂTIRILE ANGLIEI ȘI FRANȚEI PE MAREA MEDITERANA Atena, 22 Octombrie. — In cursul ultimelor zile s’a observat o vie mișcare a vaselor franceze și engleze pe marea Mediterană între Cipru, Siria și Egipt. Anglia a ridicat două stațiuni de telegrafie fără fir pe insula Cipru. Se crede că Franța și Anglia prevăd complicațiuni pe marea Mediterană și iau măsuri pentru orice eventualitate. 8 NOI AEROPLANE SPRE TRiillüIS Milano, 22 Octombrie.— La Galarate a avut loc era montarea a șase nouă aeroplane care vor fi trimise pe cîmpul de războiu. ,, PRIZIONERI TURCI , Roma, 22 Octombrie.—,,Corriere della Sera” anunță că la Neapole a sosit venind din Benghazi vaporul „Valparaiso” avînd pe bord 635 prizonieri și 118 turci expulzați. Intre prizonieri se află trei șefî arab! cari au fost făcuti prizonier! de trupele italiene împreună cu 250 beduini, la trei mile depărtare de oraș, apoi 50 de ofițeri și Madi Pașa care fusese exilat la Benghazi de către tineri turci. ------$$-----. _ , Dezvelirea bustului profesorului Petrescu p . IAȘI, 22 Oct. — Mîine, la orele 10 dimineața, se va face dezvelirea, la cimitirul „Eternitatea“, a bustului defunctului profesor Constantin Petrescu, bust construit din inițiativa absolvenților școalelor de comerț din Galați. Solemnitatea va fi precedată de o panahidă în memoria regretatului profesor. La orele 12 din zi,absolvenții se vor întruni la o agapă comună, iar la 3 d. a. vor avea o consfătuire la Camera de comerț asupra rolului absolvenților școalelor de comerț față de dezvoltarea economică a țarei., — Dan Dispariția senzațională a d-nei Me Paris, 22 Oct. — Celebra experimentatoare a radium-ului, d-na Curie, profesoară la Sorbonne, a fugit împreună cu profesorul de chimie experimentală. Langevin. * Profesorul Langevin a fost cel mai bun elev al profesorului. Curie, defunctul soț al dnei Curie, și după moartea acestuia a legat relațiuni cu văduva celebrului descoperitor al radiunivulm. Langeren e însurat și are mai muli copii.. El a părăsit acum două zile pe soția sa și pe unul din copiii, Ivind cu sips pe ceilalți doici, copii ai săi. Acum , d-na Curie a plecat după profesorul Langevin. Afacerea provoacă aci o sensorie mormă. Asupra d-nei Curie și a relațiunilor sale cu profesorul Langevin circulă cele mai fantastice versiuni. Familia profesorului dispărut, speră că acesta, își va da seama de enormitatea faptei sale și va reintegra domiciliul conjugal. Ziarului „Le Journal“ i se comunică de către un membru al familiei Langevin că între profesorul dispărut și d-na Cutie a avut loc de curînd, un schimb de scrisori, din care reiesă intențiunea sa de a se căsători cu l-na Cuche. Langevin însă n’a făcut pînă acum nici un demers pentru a divorța de soțiea sa. D-na Curie are și dînsa doi copii de la primul ei bărbat.. Langevin era colaboratorul cinei profesor Curie în cercetările acesteia cu privire la radium. Berlin, 22 Octombrie. — Circulă zvonul adcă d-na Curie și profesorul Langevin se află in Olanda. Acum cîteva zile ziarele anunțau că d-na Curie a descoperit în Olanda o mină de radium. ------------------ Febra tifoidă la Iași IAȘI, 22 Oct. — La spitalul militar se află azi 11 bolnavi de febră tifoidă. Spre a se evita întinderea epidemiei, serviciul sanitar medical a dispus ca bolnavii din alte garnizoane din Moldova să nu se mai trimeată la Iași, ci să fie căutați în spitalele din garnizoanele respective. — Dan -------«**—■— D-NA C. CURIE bortul de la pepiniera Otgo — AUTOPSIA CADAVRULUI A DOVEDIT CA NU E CRIMA — 1 A.ȘI, 22 Oct. Azi s’a făcut de d. dr. Grossi, autopsia cadavrului lui Gheorghe Manole, pindarul care a fost găsit era mort, la pepiniera Otgo. S-a constatat că glontele a pătruns prin nas cu creer, cauzind astfel moartea numitului. Nu s’au găsit pe corp violențe, așa că concluziile raportului medicolegal, arată că nu poate fi vorba decît ori de o sinucidere ori de o imprudență, posibilitatea unei crime fiind cu totul exclusă. — Dan Constitute in China Peking, 22 Octombrie. — Yuanchikai a trimis guvernului chinez un memoriu prin care refuză să primească președinția cabinetului. Peking, 22 Octombrie. — Guvernatorul din Nanking ajutat de un corp de trupe și de două canoniere a înăbușit dezordinele cari s-au ivit în acest oraș. Peking, 22 Oct. — regenția Renter află că regentul a primit toate condițiunile stabilite pentru proclamarea Constituției. Dispozițiunile mai principale sunt următoarele: Dinastia Tașing va păstra tronul Chinei , persoana împăratului e inviolabilă; drepturile sale sunt limitate de Constituție. Membrii Camerei seniorilor sunt aleși de popor. Parlamentul va alege președintele consiliului, care va fi numit de împărat ; ceilalți membri ai cabinetului vor fi numiți de împărat pe baza propunerilor primului ministru. Principii imperiali nu vor putea fi numiți membri ai cabinetului și nici funcționari superiori în administrațiunea provinciilor. Rescriptele imperiale nu pot să înlocuiască legile țării. Tratatele internaționale nu pot fi încheiate fără aprobarea Parlamentului; totuși, împăratul poate hotărî, în cazul cînd Parlamentul nu ar fi adunat, proclamarea războiului sau încheierea păcei. Parlamentul stabilește cheltuelile Casei Imperiale. . Adunarea națională își urmează activitatea sa pînă la deschiderea Parlamentului. Dr. Sun Yat-Sen sufletul mișcării revoluționare din China