Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)
1911-11-01 / nr. 2753
Marți 1 Noembrie 191! GffieBSHMS insaHM^•ji 31 Octombrie (13 Noem.) 1911 CALENDAR.—Ortodox: Apost. Stahie. Catolic: Stanislau. Toate autoritățile deschise. TEATRE TEATRUL NAȚIONAL.— Se vor juca: Fiul ei și Romeo și Julieta la Mizil. TEATRUL MODERN.—Compania dramatică Davila. Se va juca: Docentul. DIVERSE SPECTACOLE VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. — Reprezentațiuni orare. PANORAMA GRIVIȚA. — (Lingă Primărie). De la 8 seara pînă la 2 noaptea „Skating"” (patinaj pe parchet). Expoziții.—Muzee.—Biblioteci. MUZEE. — Muzeul geologic (șos. Kiseref). Deschis Duminică și sărbătorile de la 3 d. a. Muzeul Limit (strada Mercur No. 8), deschis Duminică și Joi, dela 11 dimineața pînă la 3 d. a. Muzeul de antichități. (Universitate). Deschis Duminica și Joia de la 11 dimineața pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie în toate zilele între aceleași ore.— Muzeul etnografic și de artă națională. (Monetăria statului, șoseaua Kiseref). BIBLIOTECI. — Biblioteca Academiei. (Șolea Victoriei No. 135). Deschisă în toate zilele de lucru între 8 dim.—12 a. m. — Fundațiunea universitară Carol I (str. Vienei No. 7). Deschisă în fiecare zi de lucru între orele 9—12, 2—5 d. a. și 7- -10 seara.— Biblioteca populară „I. V Socec", b-dul Carol vis a-vis de statuia Rosetti). Deschisă în toate zilele de lucru între orele 10—12 dimineața, 4—7 d. a. și 9—10 jumătate seara. — Biblioteca populară „Săniei Marcus"”, (ptr. Mircea Vodă 20) deschisă seara și Duminica de la 3 jumătate pînă la 8 jumătate seara- Jstarea generală a soc. comunale de tramvae Cu vintările d-lor Gomșa și Barbu Pahtineanu *——---------- Acționarii societăței comunale de tramvae s’au întrunit er! după amiază în adunare generală extraordinară în localul Cercului comercial și industrial din palatul Camerei de comerț. La ordinea zilei au fost anunțate: Alegerea unui nou membru în consiliul de administrație în locul decriatului D. Protopopescu. Darea de seamă a consiliului de administrație demersul societăței de la 19 iunie 1911. Printre cei prezenți se află d-nii Nacu, Vintilă Brătiajiu, dr. Botescu, Barm Păltineanu, Hagi Tudorache, M. Blapek, Ghica-Comănești, Miclescu,2. Comșa, J. Șaița, Ionescu-Brăila, Țărușanu. D. C. NACH care prezidează adunarea, declară ședința deschisă. In primul fina, spune d- Naeu, va trebui să procedăm la aleverea unui membru în consiliul de administrație în locul regretatului D. Protopescu. Mai mulți acționari au propus alegera d-lui I. Saita, prin o pla ívpțî ¥ D. MALCOCL— Statutele admit o alegere prin aclamații ? D. NACIJ— Statutele nu prevăd dacă alegera să se facă prin aclamații sau prin vot. Q. |. Saita a fost ales prin aclamație, membru în consiliul de administrație. i .înțelegerile dintre comună și societate CUVÎNTAREA D-LUI COMȘA D. C. Nacu dă cuvîntul d-lui .Comșa, uniul din acționarii societăței. Sîntem convocați — spune d. Comșa — să ne pronunțăm asupra mersului societăței. Ar fi curios ca într’o adunare generală extra-ordinară să ne mărginim la ascultarea dârei de seamă și alegerea unui membru, cînd în societatea noastră au survenit în ultimul timp evenimente apetra-ordinare, cari lovesc în interesele noastre. Societatea noastră este o societate privată și noi ne-am ocupat încă de la început de bunul mers al ei. Din nenorocire, însă, consiliul de administrație a fost împiedicat din lucru, de unul din membrii principali ai societății, de primărie. D. Comșa consideră ca arbitrar faptul că și ministrul de interne, care nu are nici un amestec cu societatea, pune piedici bunului mers al societăței. Consiliul de administrație — spune d. Comșa — a procedat așa cum trebuia să procedeze; a chemat în judecată primăria. Comuna dacă avea ceva contra noastră, trebuia să se adreseze justiției, iar nu ministerului de interne, cum a procedat. Trecînd la o altă ordine de idei, d. Comșa vrea să arate că societatea comunală nu este o afacere pentru anume persoane cum s’a crezut la început. D-sa dă următorul exemplu: Mie — spune d- Comșa — mii-a căzut 75 de acțiuni, pe cînd șefului guvernului de atunci nu i-a căzt nici o acțiune. I-am dat de la mine 20 de acțiuni. D. Comșa spune că nu se poate veni cu o lege prin care să se desființeze o societatea privată pentru motivul că atunci ai putea vota o lege prin care să-mî confiști averea mea personală, ceea ce ar însemna reînvierea vremurilor din trecut. Guvernul vine cu o astfel de lege pentru că sîntem o societate romînească, cu capital romînesc, iar dacă am fi avut și un capital străin pengă al nostru, nici nu s’ar fi atins de noi. Nu sunt contra capitalurilor străine, însă, idealul nostru este să avem societăți romînești cu capital romînesc. Dacă au ceva, contra noastră, trebuiau să se adreseze justiției, singura cale civilizată ce se poate urma. D. Comșa cercetează motivele ridicate de primărie contra societate și spune că sunt neîntemeiate. D. Comșa termină, îndemnînd pe acționari să fie solidari și să nu dea înapoi cu nimica. D. C. Nacu mulțumește d-lui Comșa pentru cuvîntarea sa și asigură că consiliul de administrație va depune pentru societate o muncă tot așa de încordată ca și pînă acuma. Sînt dator să vă dau o lămurire. Am fost acuzați că de ce nu le dăm lista acționarilor. Este perfect adevărat. Și aceasta am făcut-o ca să fiți d-tră lăsați în pace și să nu fiți supărați de samsari cari să vă îndemne să vindeți acțiunile. Al doilea fapt îl știți: am chemat în judecată primăria și pa stat. Impresia noastră este că fug de judecată și pe amenință că vor veni cu o lege ca să ne desființeze. Chiar dacă ar veni cu o astfel de lege, noi avem mijloace să ne apărăm D. R. PASTINEANU. — Cu voca sau fără voea noastră ne găsim într’o Situație în care avem de apărat nu numai averea noastră ei și anume interese naționale. A-sa arată împrejurările în care a luat naștere societatea și spune că atunci nu s’a găsit nimenea care să strige că este o afacere numai pentru anume persoane. O probă despre aceasta este faptul că din consiliul de administrație fac parte d. Miclescu din partidul conservator și d-sa din partidul conservator-democrat. Societatea a avut un mare noroc în împrejurările la care a început și un mai mare noroc în modul cum a fost condusă. D. Pălticeanu aduce elogii d-lui Bădescu, directorul societăței, pentru activitatea ce a demus’o. Ca să oprești o întreprindere industrială în care sunt angajate milioane, este extraordinar. Sunt, însă, mijloace, prin care să fie chemați la răspundere acei cari s’au dedat la astfel de fapte. Nu ne este teama că se poate lovi în existenta unei societăți constituite pe baza unei legi. Nu pe temem pentru că avem calea justiției, unde chiar ne-am adresat, unde ne vom apăra și chestiunea noastră se va lumina. Există proces, însă, eu fug de judecată și probabil că vor putea aminai procesul atît cît vor sta la putere. Vor să ne desființeze printr’o lege! țn cazul acesta se săvîrșește o lovitură de stat, ceea ce este extraordinar, pentru că se lovește într’o societate privată. Lovitura de stat cu care ne amenință guvernul nu ne va intimida pentru că nu se poate realiza. D. HAGI TUDORACHE. Cred că sunt interpretul acționarilor societăței comunale de tramvai, a vă aduce mulțumirile pentru munca ce am depus-o în apărarea intereselor societăței. C. Nacu. — Nu vă îndoiți în moment că nu ne vom face datoria. D. COMȘA. — Propune următoarea MOȚIUNE Acționarii societăței comunale a tramvaielor București, revfițî azi 30 Octombrie în adunare generală extraordinară, ascultind darea de seamă a consiliului de administrație despre cele optlmplate după ultima adunare generală; Avînd în vedere actele menționate în darea de seamă și desbaterile urmate, tinînd seama că chestiunea existenței societaței este supusă justiției singură în drept, a se pronunța. Considerând că desființarea unei societăți în stare de funcționare pe care administrativă este un fapt ilegal, în vedere că acuzările aduse de consiliul comunal și ministrul de interne sunt absolut nefondate, și că drepturile societății sunt călcate tocmai de acele autorități cari au cerut concursul inspectorilor într-un serviciu public. Adunarea respinge cu energie toate acele acuzări, protestează în contra măsurilor arbitrare, de a opri societatea în funcționarea ei, aprobă în totul măsurile luate de consiliul de administrație, inviitoru-i ca pe toate căile legale să ajungă a face ca societatea să fie menținută în drepturile ei și să fie satisfăcută de toate pagubele aduse. In vederea realizării amenințării ce se face ca prin lege specială, trecînd peste orice principiu de drept și cu violarea constituției să se hotărască desființarea și lichidarea sorietuței, roagă pe d. M. Blariru și R. Păltineanu să ceară audiență M. S. Regelui pentru ca expunînd sit,națiunea, să solicite înalta sa protecțiune față de această, nerespectane a regel, prin călcare în miscare a drepturilor contractuale și violarea Constituției“. Moțiunea a fost aprobată în unanimitate de acționarii presenți. Adunarea a luat sfîrșit la o rele. 4 d. a, — Rep, Cereți la toți librarii și depozitarii de ziare Revista Model b.mormîntarea prefectului de Borohoi DÎNGENI, 29 Oct. — In gara Dîngeni de unde cadavrul lui Const. Stroicî a fost transportat la moșia Manoleasa, a avut loc o slujbă religioasă, la care a azistat familia defunctului, deputați, senatori și șefii autorităților civile și militare din Dorohoi sosiți cu un tren special. Corul religios al comunei Dorohoiu, sub conducerea d-nului prof. M. Poslușnicu, a dat răspunsurile la rugăciunele preoților pentru odihna răposatului. Numeroase coroane au fost depuse. PQRQHOI, 29 Oct.— Toate localurile publice din județ au arborat drapelul negru cu ocazia morței prefectului de Dorohoi. In oraș, circulă zvonul, cum ca defunctul C. Stroica și-a făcut testamentul la București și a lăsat, una sută mii lei d-lui avocat Romulus Bălănescu, primarul comunei, cu care decedatul avea legături strînse de prietenie. Știrea însă nu se poate controla, pînă cînd nu se va deschide testamentul. D. P. P. Carp, prim-ministru, s’a scuzat că nu poate lua parte la Immormîntare. DOROHOI, 30 Oct.—Mîine 31 cor. cu o deosebită pompă, se va face la Manoleasa înmormîntarea lui Const Stroicî, la care va asista și d. Marghiloman, ministru de interne. O companie de soldați, sub comanda d-lui căpitan Eufstatiade, va da onorurile cuvenite. A mai plecat la Monoleasa corul ceremonial al comunei și muzica militară. Cu automobile, trăsuri și cu trenul de Iași, a pornit multă lume din localitate spre a lua parte la înmormintare. Vor fi prezenți numeroși senatori și deputați, șefii autorităților civile și militare și s-a anunțat sosirea mai multor persoane distinse din Botoșani, Iași și București. Defunctul era frate cu d-nii: senator Gh. Stroici, dr. Siie Stroici, senator din Iași și Mihail Stroicî, consilier la Curtea de apel din București.—Gh. •------— : De la cercul de studii genito-urinare Aseară s-a deschis seria de ședințe a cercului de studii genito-urinare, la spitalul Collțea, inaugurându-se al II-lea an de existență. Cercul era prezidat de d. dr. Herăscu asistat de d. dr. Gearge și din numeroasa asistență de doctori și studenți remarcăto: D. du Gheorghiu, dr. Șcupievski, d-na dr. Cealic, dr. Iacobovici, dr. Strominger, dr. Moscu, major dr. Butoianu, dr Șamarian, dr. Grigoriu, dr. Parizidi, căpitan Păpanescu, dr. Emilii, dr. Herăscu, prezidentul cercului, ia cuvîntul și intr’o frumoasă expunere arată dezvoltarea, și anunțul pe care La luat acest cerc, format la început din cîțiva, și care astăzi are un frumos contingent de membri și aderenți. Explică acest entuziasm prin necesitatea acestei specialități și compară existenta acestui cerc cu un copil care la 3 ani începe a simți nevoia expansiune și defivităte î,i repunea cercul să publica binemensual un buletin în franțuzește pentru a face cunoscută în străinătate munca romînească și termină îndemnând la muncă fără preget pe cel prezent"" , le urează succes deplip. D. dr. Ctalîc face apoi o dare de seamă asupra mersului cercului pe anul trecut și arată activitatea fiecărui membru, arată în acelaș timp progresele realizate de cerc în ultimul an. D-sa aduce mulțumiri d-lui dr. Herăscu, care ca președinte al cercului, cu autoritatea și știința d-sale l-a îndrumat bine. Se discută apoi apariția buletinului care s’a primit cu entuziasm, s’a donat pentru cheltuelile necesare lui, spune mai mare de către d-nii d-rn Herăscu, Gheorghiu, Cealîc, Iacopovici, Scupievski, Moscu, Butoianu. Se face alegerea noului comitet care s’a constituit astfel : d. dr. Herăscu președinte, d. dr. Cealic secretar, d-r. Iacobovici, Moscu, maior Butoianu, membri.------------------------ Inmormîntarea gen. Capitanovici Era la orele 3 după amiază, a avut loc înmormîntarea generalului Alexandru Capitanovici, fostul comandant al brigăzei a 7-a de Infanterie. Serviciul religios s-a oficiat în prezența unui mare număr de ofițeri superiori, la locuința defunctului în strada Șircaî No. 19. După terminarea serviciului religios, coșciugul în care se aflau rămășițele pămîntești ale defunctului general, a fost ridicat și pus în carul funebru. Omorurile militare au fost date de 2 companii din reg. 4 Ilfov No. 21, o companie din regimentul 2 vînători, o companie din regimentul 6 vînători, un escadron din reg. 9 roșiori și o baterie din reg. 10 artilerie. Armata a fost comandată de d. general Deșliu. Carul funebru, a fost acoperit cu coroanei din partea familiei, a ministerului de războiu, a ofițerilor din reg . Vlașca a plutonierilor,te. înmormîntarea s’a făcut la cimitirul Belim Cînd coșciumii 1 a fost coborît în pămînt s’au tras 3 salve de tun. Nu s’a ținut nici o cuvîntare. ------------------------- Desvelirea toiului lui D. ing. Lauria — Discursul d-lui €. C. Jilion — Eri la orele 11 dim. s'a făcut desvelirea bustului în bronz a lui D. Aug. Laurian. Bustul e așezat în curtea liceului „Sf. Sava“ din București. Au luat parte la această solemnitate: d-nii C. C. Arion, ministrul instrucțiune publice ; Sp. Haret, fost ministru; Const. Dissescu, I. C. Bacalbașa directorul gen. al teatrelor; D. Onciul, E. Pangrati rectorul Univers, din București; C. Băicoianu, Mihail Popescu, administratorul Casei școalelor; Boroianu, administratorul Casei Bisericei; G. Litzica, directorul învățămîntului secundar; N. Dumitrescu, subdirector; A. Coloman, profesor ; P. Gîrboviceanu, Vasile Lămotescu, avocatul șef al ministerului instrucțiunei publice; Niculescu-Slave; Duțu-Duțescu, dr. Herescu, Paraschivescu, Antonescu, sub director în ministerul instrucțiunei, Floru, inspector școlar și foarte mulți profesori secundari și numeroase delegații de elevi de la liceele din București. Din partea familiei a asistat d-na Smaranda Laurian, d. și d-na maior Boteanu, ginerile și fiica defunctului. Ip. jurii bustului au fost depuse coroane din partea familiei, a profesorilor liceului Sf. Sava și a celor de la liceul Matei Basarab. Serviciul divin a fost oficiat de către părintele Dacian-D. C. I. Șouțu, în numele comitetului pentru ridicarea bustului, face elogiul lui Laurian spunînd că Învățătura lui a luminat muntele și a încălzit sufletele unei generațiuni întregi. Un sfert de veac a fost un îndrumător de seamă pe terenul școalei. De la 1882 Laurian a fost un colaborator asiduu și neîntrerupt al tuturor miniștrilor de instrucțiune publică, încredințează bustul directorului liceului Sf. Sava. * D. I. I. Petrescu, directorul liceului Sf. Sava, mulțume d-lui -ministru C. C. Alcort pitru că a luat parte la această solemnitate. Promite că va păstra cu sfințenie bustul neuitatului Laurian care trebue să stea pildă vie profesorilor și elevilor liceului. DISCURSUL D-LUI G. G. ARION D. C. C. Arion, ministrul instrucțiunei publice, a rostit următorul discurs : Domnilor, Cele dinți! cuvinte se adresez ca o mulțumire aceluia care a luat inițiativa și celora cari l’au ajutat pentru înfăptuirea acestui monument, la a cărei desvetiri asistăm azi cu o deosebită mulțumire. Bărbatul a cărui memorie o cinstim azi, D. Aug. Laurian, mi-a fost profesor încă de la începutul carierei sale. Tar a avut mai tîrziu coleg in Cameră, tovarăș de idei și de lupte politice, cu cuvîntul și cu condeiul. Cînd mi s’a încredințat pentru întîia oară departamentul «coaselor in 1900 am avut norocul să găsesc într’uisul ca secretar general un prețios și neuitat colaborator. L’am văzut pretutindeni acelaș: o comoară de cunoștințe, un talent de o rară fineță, un mare sentiment al datoriei. El era din acel rari privilegiați, cari din inima lor plină de blîndețe răspîndesc o atmosferă de dragoste, iar din cugetarea lor bogată, din mintea lor limpede isvorăște lumină. Iată pentru ce înaintea bronzului sau eu mă închin ca ministru cu respectul și admirația ce se datoresc muncai și talentului, ca prieten cu o amintire în care domină un sentiment de adîncă pietate. Acel cari terminau liceul Sf. Sava prin anul 1873, își aduc aminte de Laurian, de tînărul profesor de filosofie. Din primele momente, el ne răpise admirația și ne fermecase pe toți. Care este elevul mai înaintat care, nu-și judecă profesorul și nu-și face o convicțiune că lecția, pe care a ascultat-o e irupat sau că ea ar fi putut să fie mai bună? Așa a fost întotdeauna, așa era și, pe atunci. El bine Laurian dobîndi sufragiile tuturor. Toți am rămas convinși că lecțiuni așa de bune, poate mai auzisem mai bune însă nicî-odată. Cursul lui îl așteptam cu o nesansă plăcere. Nici o știință mai mult decit filosofia nu poate avea înrîurire asupra unei minți care se deșteaptă, nici o știință nu revelează ca dînsa pe elev sieși. Ea aprinde curiozitățile sufletești și pune în evidență marile probleme ale vieței. Ea nu numai că te învață să cugeți, dar îți descoperă frumusețile morale și te face să simți mai viu pe cele ale naturei sau ale artei. Ce admirabil profesor era Laurian pentru o așa admirabilă materie. Eu nu cunosc mai mare merit pentru un profesor decît să facă elevilor iubită știință pe care o predă. E mijlocul cel mai sigur ca cunoștința să se coboare din mintea profetie”»’"» și să pătrundă în mintea elevului; e singurul mijloc ca ființa sufletească a profesorului să contribue la formarea ființei sufletești a elevului. Toți acei cari au avut în tinerețe un dascăl iubit, îl regăsesc în mentalitatea care le călăuzește mai în urmă viața. Acest merit de a face din știință o tovarășă plăcută a cugetare! celui care învață, Laurian l’a avut în gradul cel mai înalt. In viața lui variată de profesor, de scriitor, de om politic, de înalt funcționar, nota dominantă, nota care rămîne este a dascălului, a marelui dascăl. Mai tîrziu cînd eu însumi la Sorbona, am urmat cursuri de filosofie, am văzut nu numai cît de frumos fusese cursul lui Laurian, dar cît de serios și de înălțător. El căuta nu numai să ne învețe cum să cugetăm, dar și cum să vorbim. In semestrul al II-a, a cerut de la unii din noi să-I j facem mici disertațiuni asupra ceea ce ne interesase mai mult din cele ce învățasem. Cu ce fină, dar blîndă, ași zice bine-voitoare ironie, ne readucea la expresiuni mai simple, la o concepție mai potolită a vieței, ne readucea pe calea cea dreaptă a cugetărei sănătoase, din potecile răslețe ale exagerațiunei, în care rătăcea imaginația prea aprinsă a primilor ani de tinerețe. El găsea vorba care ne făcea să sufâdem, să rîdem fără amărăciune, căci ironia sa era din cele care înțeapă dar nu rănește. Ceea ce însă ni-l făcuse mai ales simpatic, era că tocmai sub forma de fină ironie simțisem într’însul o mare căldură sufletească la care se încălzea tînărul nostru entuziasm. Așa a rămas cît a trăit. Un entusiast el însuși al ideei, al frumosului, al patriotismului. După revizuirea Constituției, un tineret numeros intrase în Cameră; dintre ei unii au dispărut de pe pămînt, lăsînd în urma lor amintirea, unei munci serioase închinate țărei. Laurian tînăr încă era în rîndurile noastre — fusese ales îmi pare la București. El nu vorbise la Mesagia, unde unii dintre noi mai impacienți căutaseră să-șî cîștige primele galoane în politică. Dar în ziua de 24 Ianuarie, ziua Unirea, Laurian ceru cuvîntul. Ce dymn admirabil al iubirei de țară rosti din sul. Ce suflet puse el in acea scurtă cuvintare și ce formă impecabilă îi dete. O emioțiune de nedescris cuprinse întreaga Adunare și văd încă pe bătrînul Brătianu, primul-ministru, emoționat el impuși, sculindu-se din capul băncei ministeriale și venind, la aplauzele tuturor, să stringă mina aceluia al cărui patriotizm comunicativ, ne electriza pe toți și al cărui talent se afirmase într’un mod atît de splendid. Totuși acest talent, de vorbă el nu răspîndi prea mult. Prodig al condeiului el fu un avar al cuvântului. Cu cit a scris de mult ori politică, cu atît a vorbit de puțin. E păcat, căci de cite ori a vorbit, a vorbit frumos și înalt. De ce oare? Poate că acest fin cugetător simția mai mult decît alții nedreptățile amare ale politicei, poate și firea lui era prea blindă, pentru ca impetuositatea luptei să nu-l inspăiminte. Cuvintările politice sunt dueluri în care dai, in care primești lovituri. Să, dea, să primească mereu lovituri, să lupte?! Laurian își zicea poate: De ce ? La ce bun? El privea politica cum privea viața întreagă cu acel suria in care nu știai, de este într’însul mai multă bunătate sau mai multă ironie. De altminterea n’avea el destule fntogrerî ? împlinirea datoriei către școală ca profesor, ca înalt funcționar și cine l’a Văzut la lucru nu’l poate , uita nici claritatea vederilor pe care spiritul său luminos și lungă experiență le impunea respectul tuturor, nici blîndețea atît de necesară într’un minister unde greul vieței este atît de simțit. N’avea el și alte mîngăerî ? Cugetările philosofice, plăcerile citite, — l’am văzut de atîtea ori cu cartea în mină — articolele lui politice unde pasiunea care se înteiază în multe din ele nu’l înjosea nici pînă la trivialitate, nici pînă la neadevărul știut și vru — nici pînă la schicerea ori carul bun simț. Nu fusese el cel dintîî care în articole serioase obicctive, respectîndu-se pe sine știuse să respecte pe accersar și înălțase atît de mult nivelul luptelor de condei? A dispărut, s’a stins în luptă mai ales cu dificultățile vieței. Talentul său era din acele cari lasă după el multe raze luminoase, dar moștenire puțină. Acestei vieți lipsite de bogățiile materiale — dar atît, de bogată in cele ideale, noi ii aducem tributul nostru de admirațiune, de recunoștință, pentru că a fost așa cum a fost și nu altfel. Este bine ca semnul material, semnul In bronz al aducere! aminte a acestui mare ucenic al gîndirei, sä fie aici în curtea liceului, a cărui podoabă a rămas, în mijlocul profesorilor ca să le vorbească de cugetări înalte, de sentimentul datoriei, în mijlocul elevilor, cari caută directive în viață, ca să le reamintească că singur idealul face mărirea unei vieți! * Cel din urmă a vorbit d. Suchianu, inspector general al învățămîntului secundar. D-sa a făcut o amănunțită biografie a lui Laurian, arătînd că defunctul s’a ilustrat nu numai pe terenul școalei ci și pe acela al publicisticei și al politicei. D. M. D. Biliîi fitlvni Monitorul Oficial de erî publică regulamentul pentru înaintarea pe loc a învățătorilor cu modificările aduse prin decretul din 24 Octombrie, despre care am vorbit și noi. Ministerul lucrărilor publice a fost autorizat să contracteze cu d. Mangoianu pentru lucrările de consolidarea și hrăzduirea malurilor despre Nord-Vest ale portului Constanța, porțiunea cuprinsă între locuințele căilor ferate și ravina de lângă școala de marină. D. căpitan Trăilescu Ioan, de la pulberiia armatei Dudești, a fost numit contabil în materii la acel stabiliment, în locul administratorului clasa II-a Drăgoescu Dumitru, desărcinat. D. ilocot. Mărculescu Stelian, din reg. Prahova, a fost numit pe ziua de 1 Noembrie, ajutor la biroul de recrutare și mobilizare Buzău. D. Dobrescu, primarul Capitalei, a înaintat ministerului de interne un lung memoriu al dlui Ulpiu Hodoș, ofițer al stării civile al Capitalei asupra noului regulament privitor la actele de stare civilă, care urmează să se pue în aplicare la 1 Ianuarie 1912. Casa centrală a băncilor populare și cooperativelor sătești a fost autorizată să-și cumpere pentru serviciile de inspecțiune automobil, in sumă de 18.500 lei. Ministerul instrucțiunei publice va supune aprobarea regelui decretul pentru modificarea unor dispoziții din regulamentul pentru înaintarea pe loc a învățătorilor și învățătoarelor, din 14 Decembrie 1910. Epitropia bisericei Frumoasa, din Iași, a fost autorizată să vîndă imobilul situat pe șoseaua Nicolina, pe prețul care va eși la licitație. In șantierul naval de la T.-Severin se va construi un remorcher special destinat navigației pe Prut. Remorcherul va costa aproape 100.000 lei. Regia monopolurilor statului a fost autorizată să cumpere tutunuri de diferite specii, turcești, pentru suma de aproape trei mrilioane lei. Se vor cumpăra în total 245 mii kgr. S’a primit demisia din serviciil armatei pe ziua de 1 Noembie a maestrului evreiar cl. II Simionescu Gheorghe, din reg. 15 artilerie. Sublocot, in rezervă Borcescu C. Nicolae, din reg. Matei-Basarab 35, a fost mutat în reg. Călugăreni 40. Elevul Cocea Ion de la școala de comerț, din Iași a fost eliminat, din toate școlile publice din țară pe timp de un an.Examenul de capacitate pentru croitorie se va ține la 15 Noembrie, orele 9 dimineața în localul școalei profesionale gradul II din București. S’a conferit medalia „Răsplata Muncii pentru Biserică“ clasa I, d-lui Dimitrie Hagi-Tudoraky, mare industriaș. Duminică 6 Noembrie a. c. va avea loc în saloanele Clubului German o frumoasă serată dansantă organizată de societatea filantropică „Steluța’. Sîmbătă 5 Noembrie, va avea loc în mod irevocabil o splendidă serată artistică dansantă, în salonul „Eintracht“ din strada Dionisie 64, organizată de un comitet de d-șoare și cavaleri.CONCERTE PALATUL ATENEULUI. — Primul concert simfonic al Orchestrei Ministerului Instrucției, Eri după amiaza Ateneul gemea de lume. Orchestra Ministerului Instrucțiunei a dat primul sau concert în această stagiune. Programul dirigint de d. Dinleu, a început cu uvertura „Țara mea“ de Dvorak, a continuat cu prima simfonie de Beethoven, care a entuziasmat auditoriul; a adus ca noutate, dansuri din Ifigenia în Auda de Gluck, transcrise de Gevaert și s’a terminat cu uvertura 1812 de Tchaikowsky, care a produs o mare impresie, grație unei execuțiuni strălucite. O lungă ovațiune s’a făcut d-lui Dinieu și orchestrei. A asistat și d. Arion, ministrul instrucției Giipricolo. D. A. LAURIAN D. C. G. ARION ■DIMINEAȚA CRONIICA SPORTIVA LUPTELE DELfA CIRC Și la matineu și seara, circul literalmente plin. Multe doamne cari urmareau cu pasiune desfășurarea luptelor. In matinea cea mai interesantă luptă a fost aceea dintre Solar și Tome Hall. După cum am mai spus, Solar e un luptător de rasă. Foarte puternic, energic, iute, el atacă mereu, luptă cu patimă, cu convingere. Adversarul lui de erî, simpaticul englez Tome Hall, excelent luptător ca școală, i-a rezistat 15 minute și a fost învins prin tur de cap de sus, o figură făcută fulgerător de repede. In lupta a doua Hansen — evident superior adversarului sau — nu reușește totuși să-l învingă pe Simonitch decît după 16 minute printr’un foarte ostenitor braț rulat la pămînt. In a treia luptă in feliele Milcker care pînă acum n’a prea avut succes, a reputat ori o victorie contra lui Stolzenwald, care, se vede, se resimțea încă de luxația umărului pe care i-o provocase Rakovici. SEARA Luptele de seară date, cum am spus înaintea Circului literalmente plin, au început prin întîlnirea dintre Müller și Wildman. Din luptele de pînă acum Müller a eșit în toate învingător. Probabil că și de acum înainte va avea multe victorii. E foarte îndoelnic dacă Rakovici și Abs îl vor putea trînti. După convingerea cunoscătorilor Müller poate oricînd lupta cu Abs cu multe șanse de succes. El e un luptător splendid. Nu se poate mai bine făcut pentru un luptător și lucrează, calm, măsurat, dînd lovituri absolut sigure. In brațele de fer ale lui Müller, Wildman cu toată respectabila lui putere n’a putut rezista mai mult de 7 minute. El a fost învins prin dublu tur de braț rulat de sus. Aclamațiunile de care s’a bucurat Müller au fost pe drept cuvînt meritate. A doua luptă a încălzit mult lumea și circul răsuna tot timpul de aplauze și fluerături, mai cu seamă fluerături. întîlnirea era între elvețianul Gera și sîrbul Raicovici, cei mai violenți dintre luptători de la Circ. Cu toate că avea în fața sa pe Raicovici, Gera nu și-a putut tempera felul său de luptă, dar a găsit în adversarul său un mare admirator al acestui ustim fel de luptă, căci l’a imitat în totul! Gera, cu toate că pe lingă Raicovici, e miniscul, a încercat și ofensiva, dar după 13 m. Raicovici l-a ridicat ca pe un copil în brațe, făcîndu-i o centură din față de sus, și l-a lipit cu umerii de pămînt. A fost prima oară aseară cînd a fost aplaudat și Gera. Aceasta fiindcă a avut norocul să fie învins de Rakovici, care suscită în mod îndîrjit, manifestațiile de antipatie ale galeriei sîrbo-fobe . Lupta a treia a fost foarte grea pentru Abis care a avut de adversar pe turcul Hagi Halih Acesta n’a lăsat o clipă ofensiva și cum are o forță teribilă, poate că ar fi Învins dacă nu l-ar împiedeca circonferința-i colosală să se miște cu ușurință. De altfel aceiași circonferință l-a împiedecat și pe Abis să-șî poată mînui adversarul, așa că după trei reprize în care ambii adversari au avut poziții foarte critice, lupta a rămas nedecisă. Lumea a petrecut de minune, ascultind exclamațiile originale pe care le scotea turcul de cîte ori reușea să se ridice în picioare. paha, pahal Se vede că e un strigăt de victorie specific luptătorilor turci! Cea mai frumoasă dintre luptele de aseară, a fost ultima: algerianul Murzuk cu olandezul Van Haten. A fost o luptă iute, agilă și elegantă. Un adevărat regal pentru cunoscători. Olandezul a fost învins printr-un splendid tur de cap de sus, după 15 minute. O victorie frumoasă pentru negru care a fost călduros aclamat, AZI Pentru astă seară e fixată lupta decisivă dintre Pol Ales și Rakovici. E lesne de Înțeles Înverșunarea cu care vor lupta acești două șampioni care au o reputație universală. Victoria sau înfrîngerea din astă seară va conta greu în activitatea lor viitoare. De altfel ei au mai avut o întîlnire acum 0 aur la Cracovia, unde Raidovici a fost învins de Alis după o luptă de 75 minute. Luptătorul sîrb a contestat insă atunci corectitudinea victoriei lui Ales. Se va vedea astă seară dacă a venit și rîndul lui Raidovici să-șî ia revanșa. Tot astă seară vor mai lupta: Hansen cu Van Houten, Müller cu Mülcker și Schlsko cu Simonitz. —Spectator. ,; Alegerea de la baroul de Ilfov —---------------------------------Erî a avut loc alegerea decanului și a consiliului de disciplină, care să conducă pe un period de 2 ani, destinele baroului de Ilfov. In vederea acestei alegeri avocații baroului Capitalei s’au agitat, afirmindu-se mai cu seamă un curent printre elementul tînăr, care a afirmat mai multe revendicări, între care cele mai principale sînt: stagiul efectiv, examenul pentru admiterea în barou, subscrierea actelor de către avocați și privilegiu pentru onorariul avocaților. In campaniile premergătoare alegerii de ieri, partizanii reformelor sus arătate nu s’au opus la realegerea ca decan al d-lui Mih. Antonescu și chiar a trei dintre foștii membrii ai consiliului de disciplină. Pentru ceilalți trei, dînșii susțineai să se cadă de acord a se alege trei avocați propuși de ei și care să reprezinte in consiliu ideile preconizate luptînd pentru aducerea lor la îndeplinire. D. Antonescu nu a voit să admită combinația cerută, astfel că ieri s’au prezintat două liste de candidați- Una în frunte cu d. Antonescu ca decan și d-ni. Ștefan Cornea, Vladimir Atanasovici, Ion N. Cezărescu, Nicolae Mitescu, Dumitru N. Comșa și Jean Th. Fiorescu, ca membrii al consiliului de disciplină, aceasta era așa- zisă, lista oficială. „Junii turci“ cum se intitulau partizanii reformelor de mai sus au propus o altă listă în care figura ,tot d. M. Antonescu ca decan și d-nii: P. Sadoveanu, N. Alexandrescu și Gh. Nițescu, ca membrii; în ce privește ceilalți trei membrii ai consiliului, votanții erau liberi să aleagă pe cine vor socotii din cei propuși pe lista „oficială“. Alegerea a început ieri la orele 12 și a ținut pînă la orele 5. Ea a avut loc, ca de obicei în sala de ședință a Curții de apel secția întîia. Biroul se compunea din d. Gr. Sărățeanu, procuror general, ca președinte, asistat de d-niî avocați : Ganea Marinescu, Garabet Aslan, Al. Nic. Durăs și Mihail Mora. Au votat 388 avocați, număr care nu s’a atins aproape nici o dată și aceasta a fost tocmai o dovadă de intensitatea luptei ce s’a dat. Mulți avocați au sosit după ora 5 însă nu au putut vota, deoarece la acea oră votarea se închisese. S’a procedat la despuiarea urnei, operație care a durat pînă la ora 8 seara. Au întrunit: D. Mih. Antonescu, 340 voturi ca decan.. Dintre candidații la consiliul de disciplină au întrunit, d-niî. D. Comșa 239 voturi; Petre Sadoveanu 222 v.; N. Alexandrescu 189 v.; Gh. Nițescu 172 v. ; I. Cezărescu 138 v.; I. Th. Fiorescu 186 v.; N. Atanasovici 120 v.; N.. Mitescu 152 v.; D. Dobrescu 175 v.; Aurel Iliescu 170 v.; Gh. Elefteriu 137 v.; Șt. Cornea 112 v. Biroul a declarat ales pe d. Mihail Antonescu ca decan și pe d-nii: D. Comșa, P. Sadoveanu, N. Alexandrescu și I. Th. Fiorescu, ca membrii ai consiliului de disciplină. S’a declarat balotaj pentru celelalte două locuri de membri.Alegerea pentru aceste două locuri va avea loc Dumineca viitoare, 6 Noembrie. După cum se vede junii avocați, au reușit să aleagă doi din trei membri propuși de dânșiî. Ei speră ca la balotajul de Duminecă să obțină succes și pentru al treilea candidat al lor., După terminarea alegerii de ieri mai mulți avocați au fost invitați de d. Antonescu la d-sa acasă, unde s’au ridicat cîteva toaste în sănătatea amfitrionului și pentru prosperarea corpului. — H. -----------**----------Autorizări *' în învățămînt Ministerul instrucțiunei publice a acordat următoarele autorizațiuni în învățămîntul particular: D-lui Iacob Singer să predea lmiba germană, istoria și geografia în limba germană la școala catolică reală din Craiova. D-ra Eliza Kruger să preda limbile franceză și germană la școlile primare cu limba de propunere germană. D. V. Tănase să predea științele fizico-chimice și naturale, precum și geografia la școlile secundare. D-lui Mașuilea Basile să predea limba germană la cursul primar. D-lui Rudolf Kreuze să funcționeze ca institutor pentru obiectele ce se predau în limba germană la școlile catolice. D-șoarei Grunberg Henrieta, limba germană la clasele I și II primare la Reuniunea femeilor izraelite din Iași. D-lui Fotios Tambura ca institutor de limba greacă la școala de băeți grecească din Galați.D-lui Ferdinand Braunstein ca institutor de limba germană la școalele primare. D-șoarei Radian Lelea ca profesoară de piano. D-luî Brezis H. I., să predea religia mozaică la gimnaziul izraelit din Ploești. D. MIȘU ANTONESCU