Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)
1911-11-25 / nr. 2777
f Vineri ”5 Noembrie 19ü 24 Noembrie CALENDAR.— Ortodox : Mucenicul Climent. Catolic: Ambrosie. Toate autoritățile deschise, PARLAMENTUL. — Camera și Senatul țin ședințe. TEATRE TEATRUL NAȚIONAL.— Se vor juca în matineu : Fîntîna Blanduziei; seara: Heidelbergul de altă dată. TEATRUL MODERN.—Compania dramatică Davila. Se va juca: Scandalul. DIVERSE SPECTACOLE VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. — Reprezentațiuni orare. CINEMA BOTEZ.— La Hotel de France și în sala „Blériot” (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRIVIȚA. — (Lingă Primărie). De la 8 seara pînâ la 2 noaptea „Skating" (patinaj pe parchet). Expoziții—Muzee.—Biblioteci. EXPOZIȚII.— In sula Exarcu (palatul Ateneului) expoziția de pictură a d-nei Roguzka și a d-lui I. Țincu. (7 Dec.) 1911 MUZEE. — Muzeul geologic («os. Kiselef). Deschis Duminică u sărbătorile de la 8 d. a. Muzeul Simu (strada Mercur No. 8), deschis Duminică și Joi, de la 11 dimineața pînă la 3 d. a. Muzeul de antichități, .(Universitate), deschis Duminica și Joia de la 11 dimineața pină la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie în toate zilele între aceleași ore.— Museul etnografic și de artă națională. (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). BIBLIOTECI. — Biblioteca Academiei. (Calea Victoriei No. 135). Deschisă în toate zilele de lucru între 8 din a.—12 a. m. — Fundațiunea universitară Carol I (str. Vienei No. 7). Deschisa in fiecare zi de lucru între orele 9—12, 2—5 d. a. și 7-10 seara.Biblioteca populară „I. V. Socec“, b-dul Carol visa-vis de statuia Rosetti). Deschisă in toate zilele de lucru între orele 10—1^ dimineața, 4—7 d. a. și 9—10 jumătate seara. — Biblioteca populară „Săniei Marcus"", (str- Mircea Vodă 20) deschisă seara și Duminica de la 3 jumătate pînă la 8 jumătate seara. Adresa Camerei de răspuns la Mesagiu ------------------------------------- Sire. Adunarea deputaților, reluînd astăzi lucrările sale, se simte fericită de a aduce maiestății voastre omagii de iubire și de adînc devotament. Entuziasmul cu care maiestatea voastră a fost pretutindeni întîmpinat, cu prilejul călătoriilor ce a făcut prin țară în cursul anului acestuia, și emoțiunea ce aceste manifestări de iubire au deșteptat în inima maiestății noastre sînt o dovadă vie de strînsele legături dintre popor și dinastie.—Această unire dintre tron și țară este un element esențial al puterii noastre de azi și o chezășie temeinică pentru viitor. Prezența maiestății voastre și a întregei sale familii la serbările jubilare ale universităței de Iași a dat acestor serbări o solemnitate deosebită. Prin jertfele făcute de maiestatea voastră pentru restaurarea monumentelor istorice ale țarei, prin numeroasele încurajări date artei și științei naționale, prin fundațiile culturale, — printre cari o nouă fundațiune universitară întemeiată la Iași cu ocazia jubileului universității, — și, mai cu seamă, prin pilda de muncă dată tuturor, prin sentimentul împlinirii datoriei, de care țara v’a văzut veșnic inspirat, maiestatea Voastră se poate cu drept mîndri că a fost factorul esențial în desvoltarea culturală a Romîniei moderne. O strălucire deosebită a dat acestor serbări universitare și prezența, la Iași, a trimișilor celor mai vechi și renumite universități străine, consacrîndu-se astfel știința noastră ca element al culturii generale. Adunarea națională este viu mișcată și de dovada de deosebit interes ce maiestățile lor împăratul și rege Francisc Iosif și împăratul Nicolae II au dat maiestății voastre cu ocaziunea acestor serbări, binevoind a însărcina trimiși extraordinari spre a vă aduce asigurările lor de prietenie. Sire: r Declarațiunile maiestății voastre că atitudinea noastră de absolută neutralitate față cu conflictul isbucnit între două mari Puteri, cu cari sîntem în bune relațiuni, ne-a dat putința de a contribui și noi la împedicarea oricărei tulburări în Peninsula Balcanică, și asigurările că Romînia poate privi cu încredere viitorul, fiind înconjurată de simpatia generală, dau țării o nouă ocaziune ca să prețuiască roadele politicei de liniștita demnitate ce Romînia duce în raporturile sale cu celelalte state. Sire. Sîntem fericiți că starea îmbucurătoare a finanțelor țării ne va permite să îndestulăm pe o scară largă trebuințele armatei. Adunarea națională voește întărirea armatei, această forță pusă în serviciul dreptului nostru, și a fost viu mișcată de cuvintele cu cari maiestatea voastră ne-a vorbit de puterea de rezistență și de valoarea morală a ostașului român Aceste cuvinte au cu atît mai mult preț pentru noi, cu cit ele vin dela acela care a condus altă dată la izbîndă armata romînă. Sire, îmbunătățirea stării economice la sate și orașe este obiectul preocupărilor noastre constante. Vom studia cu un interes deosebit proiectele de legi pentru vînzarea bunurilor de mîpă , moartă la țărani, pentru suprimarea reducerilor de la pensii, pentru desființarea claselor de patente, cari nu trec peste lotel, și pentru scutirea de impozit a chiriilor dela 300 lei în jos. Vom da toată atențiunea noastră legilor pentru organizarea meseriilor, a creditului și asigurării muncitorilor, legi cari, întărind și ocrotind elementele de muncă, vor spori puterea de producțiune a țării. Lite, Art. 131 din Constituțiunea țării, care cere ca, în cel mai scurt timp, să se facă o lege specială asupra descentralizării administrative, așteaptă încă aplicarea lui. Sîntem fericiți că guvernul maiestății voastre s’a gîndit la o descentralizare administrativă care, prin crearea de servicii publice locale, va ușura nevoile populației, va asigura un mers mai repede al treburilor statului și va deștepta inițiativele individuale înăbușite pînă azi de o prea mare centralizare. Prefacerea organizării universe mai mult. Vom studia cu interes legile ce ni se vor prezenta în această privință, precum și acele relative la justiție, la administrația internă, la lucrările publice și la armată. Sire, însuflețiți de un adînc devotament către tron, strîns uniți împrejurul guvernului maiestății noastre și pătrunși de însemnătatea operei la care ne chiamă datoria noastră de legiuitori, vom pune toată rîvna și activitatea noastră pentru a lucra la înaintarea și întărirea patriei. I Să trăiască maiestatea voastră. Să trăiască maiestatea sa regina. Să trăiască alteța sa regală principele moștenitor al tronului cu augusta sa familie. Raportor, Virgil Arion I ' ~ I I I ^liîorizațiuni In Invățămiîit Ministerul instrucțiunei publice a acordat următoarele autorizațiunî în învățămîntul particular : D-reî Măria A. Pagacnik pentru a preda lucrul de mină, gimnastică și limba germană la cursul primar și liber secundar i la șcplile «de fete. D-reî Clemența Burga, gospodăria la, școlile secundare. D-reî Maria Albanachi, ca supraveghetoare de ordine. D-lui Dragomir Cristescu că institutor de limba romînă. D-reî Hariclia Tisescu ca profesoară pentru partea literară. D-reî Louise Degone ca să predea limba franceză, lucrul de mină și dexteritățile la cursul primar la institutul „Notre Dame de Sion” din București. D-reî Profira Popescu ca maestră de rufărie. D-rei Rusu Ecaterina ca să funcționeze pentru un an ca maestră de croitorie la institutul Negoescu din Capitală. D-luî Haimovici Iulius ca institutor de limba romînă. D-reî Eliza Danielopol ca profesoară pentru partea literară la cursul inferior și superior al școalelor secundare de fete. I D-reî Margareta Bunescu, ca maestră de croitorie la școala profesională din Călărași. D-reî Ioachimescu Angela ca profesoară de piano. D-lui I. Georgescu ca profesor de cînt. D-reî Suzana ca să predea desemnul și să funcționeze ca supraveghetoare de ordine. D-reî Eugenia Cosmin ca maestră de lucru la pensionatul Humpel din Iași. D-reî Leonia Stoffel ca supraveghetoare de ordine la institutul Sîumpel din Iași. D-luî Adrian Constantinescu ca institutor de limba romînă. D-luî Stelian Niculescu ca profesor de științe naturale la cursul inferior și superior. D-luî R. Roguski ca maestru de desemn liniar și ornamental. Diaconului Nicondru Pinacis ca profesor de religie și limbă elenă la clasele TV, V și VI la școala comunităței elene din Galați. Din Giurgiu CURTEA CU JURAȚI Azi Curtea cu jurați a judecat procesul femeiei Lina I. Podaru din comuna Puena, acuzată de pruncucidere. Curtea a fost prezidată de d. Antimescu, membru la Curtea de apel din București, asistat de d-niî Viforeanu și Antonescu, judecători. Grefier d. Sm. Luca. Rechizitoriul a fost susținut de d. procuror Racoviceanu. Apărarea a fost făcută cu mult succes de d. P. G. Parisian. Curtea pe baza verdictului juraților achitat pe acuzată. Cu acest proces s’a închis seziunea de Noembrie a Curței cu juri din acest județ. ANCHETA BELA CORPORAȚIE In urma diferendului ivit între comitetul corporației locale și ministerul de industrie din c cauza înlocuirea secretarului corporație, d. Nariy, fără a lua avizul corporației, azi a sosit în localitate d. inspector Dimitriu de la Camera de meserii, pentru a viola acest diferend. D-sa a luat act de atitudinea comitetului corporației prin care se protestează contra înlocuire d-lui Naniy, înlocuire făcută de minister fără avizul comite d-lui Vespereanu ca secretar al corporației după ce s-a luat avizul prealabil al comitetului. Apoi d. Dimitriu a primit demisia d-lui Vespereanu din postul de secretar al corporației, în care fusese numit de curînd. In urma acestei demisiuni d. Nariy va rămîne secretar al corporației, iar d. Stâncescu, controlor. CONFERINȚELE PREOȚILOR Azi au urmat conferințele preoților, din seria a II-a. A prezidat preotul Gr. Popescu. S’au ținut conferințe de către mai mulți preoți, asupra subiectului: „Botezul de prunci și la necredincioși". Cu aceasta s’au închis conferințele pastorale din anul acesta. — Idem. . ..., •. ----- Brame din?Ploești — ELIBERAREA COMERCIANTULUI C. EMANOIL — PLOEȘTI, 23 Noembrie. Tribunalul a pus azi în libertate în baza unei cauțiuni de 2000 lei, pe comerciantul Constantin Emanoil, autorul crimei din calea Oilor. — Stavăr. — ----------- ------------- Judiciare " Negustorul Haralambie Murelates, din Caracal, fiind prins că vindea carne cu greutăți falsificate, a fost condamnat de Curtea de apel din Craiova ca ultimă instanță, la 5 zile închisoare. Dînsul făcu recurs pe care Casația i-l respinse era. r. Judecătorul de instrucție al cab. 4, a dat ordonanță definitivă prin care trimete în judecata tribunalului .Corecțional ,pe G. Ioanovici, funcționar la poșta centrală, pentru că ,îșî însușise prin fraudă suma. de 9012 lei, din sumele plătite ca abonanamente la ziarele străine. — D-ni.c. Ciocănel, Vasile. Grigorescu, Petre Dumitrescu și C. D. Scăneriu, fuseseră condamnați de judecătoria de ocol din T.Severin și în urmă de tribunalul de Mehedinți, către care făcuseră apel, la cite 10 zile închisoare și 500 lei despăgubiri civile în solidar, către d. Îsvoranu, pentru insulte aduse acestuia, cu ocazia alegerilor generale din acel oraș. Condamnații făcură recurs, invocînd între alte motive și acela de necompetință a instanțelor ordinare, deoarece delictul petrecîndu-se cu ocazia alegerilor, el trebue considerat ca electoral și dat în judecata Curței cu furi. Curtea de casație secția doua, după deliberare, a respins recursul. A fost de asemenea respins recursul foștilor negustori din Roman, Bercii «Margulies și Ișmil Nerșed Vicî, condamnați de Curtea de apel din Iași, la cite 2 luni închisoare pentru bancrută simplă. BtiliilMrgioaiâ In ultimul timp s’a relevat în diverse rînduri relele la cari sînt expuși copiii cari vizitează cinematografele în al căror program se produc lucruri ce nu sînt nici pentru spiritul nici , pentru inteligența lor. Cinematograful este cea mai frumoasă și mai inteligentă petrecere , pentru copiii, cînd filmele ce se produs.înaintea ochilor lor sînt instructive și morale, din cari își pot înmulți cunoștințele și lua exemple frumoase. Lucrul acesta l’a înțeles pe deplin direcțiunea noului „Cinema-Splendid“ din calea Victoriei No. 71, care de comun acord cu Cassa I’atné Fréres a hotărît să producă programe speciale pentru tineret. Necruțind sacrificii fel cheltueli, direcția a luat această frumoasă inițiativă menită să facă din sala cinematografului Splendid, sala specială a tineretului și copiilor cari pe lingă petrecerea plăcută vor avea prilejul să se instruiască luînd exeumple folositoare și potrivite vîrstei lor. In acest scop direcția cinematografului Splendid a rezervat zile speciale în cari vor avea loc reprezentațiile pentru tineret, și copii și anume: Joia și Sîmbăta de la 2—4, și Duminicile și sărbătorile de la 10—12 dimineața și de la 2—4 după masă. Primele reprezentații speciale pentru tineret au loc astăzi, joi 24 Noembrie, între orele 2 și 4 d. a., cu un program bogat și anume aranjat cuprinzând vederi instructive, scene morale și distractive care vor face deliciul copiilor. Pentru aceste reprezentații speciale, prețurile sînt, pe jumătate și anume: stalul I, 50 bani; sartalul II, 35 bani și stalul III, 20 bani. De aceste prețuri reduse se vor bucura și însoțitorii copiilor. De la orele 4 pînă ila 12 noaptea, reprezentațiunile vor continua cu prețul obicinuit pentru adulți și cu un program nou și cu totul ales. ---------JKr A.---------- Mișcare în invățăipîîiî In învățămîntul primar urban și rural s’a făcut următoarea mișcare. Au fost transferați D-ra Eliza Popescu dela Podurile la Uleia (Bacău). D. Peța P. Gh. dela Segarcea din deal la Slobozia-Mîndra (Teleorman). Diaconul Gh. Carpen dela Orășeni la Crețești (Botoșani). D. Haralambie Nuțu dela Negrești-Dobreni la Căciulești (județul Neamț). D. I. N. Mitre dela vCleanovu (Mehedinți) la Galicea Mare I (Dolj). S Tulcea și d-na. Sofia Musculiu institutoare la școala No. 2 de fete din acelaș oraș una în locul celeilalte. Au fost detașați D. M. Anastasiu dela Chitila Bucoveni (Ilfov) la Vlădeni (Gorj). D-na Eugenia Panianopol conducătoarea gradinei de copii de la Fundu-Răcăciunî va continua să funcționeze la școala No. 1 de fete din Bacău. D-na Sava Bărbătescu, conducătoare, de la Plopi la Roscoveni, (Mehedinți). D-na Alexandrina Petrescu va continua să funcționeze la școala No. 2 de bacțî din R.Sărat. * D. I. N. Mitre va continua sa funcționeze la Cleanova (Mehedinți). D. Teodor Bostan, de la No. 1 Islaz la No. 6 de băeți din Brăila. D-na Elena Catăna dela Islaz- Piscu la școala No. 1 din Islaz. TiMPuL , Miercuri, 23 Noembrie In țară. — Timpul este închis și liniștit pretutindeni. In partea de sus a țărei înghict mai pronunțat care s’a mențnut atît în cursul zilei cit și al nopței. Temperaturile maxime au fost cuprinse între 4- 3 grade la Constanța și Ghimpați (Vlașca), iar, cele minime între —1 gr., în mai multe localități din vestul țării și —12 grade la Sinaia, lui și insulei Britanice s’a mai crescut în ultimele 24 de ore cu 3 la 4 mm, ea este astăzi dimineață în mijlociul către 775 mm. Precipitațiuni atmosferice n’au mai căzut nicăeri. Marți, 22 Noembrie în Europa.— Repartitium la presiune: aproape aceeași cu, în zilele precedente cu deosebire că depresiunea din Marea Nordului și insulele britanice s-a mai accentuat fiind sub 755 mm.. Centrul de mare presiune se menține în Rusia (784.8 la Moscova). Ploile au căzut în Franța și puțină ninsoare in Austro-Ungaria și Romînia. Temperatura în descreștere. "I'tsapuB in *Iua «le 23 S-brlc 1911 Furnizat ăt Cassa Menu et Cic Timp rece, brumos Temperatura în ceta ii grafie La 19 ore noaptea — 4 °. La 7 ore dimineața — 3 °. La 12 ore ziua -12 înălțimea barometrică 774 m m. Starea cerului acoperit. Barometrul este în urcare. Timpul în București s-a îndulcit, numai noaptea barometrul se coboară la Vânt baterei dela Vest. 0 ' ____ ** * Bil PROEȘII Alegerea dela cercul „Medical farmaceutic“ PLOEȘTI, 23 Noembrie. — Membrii cercului „Medico-farmaceutic" din Prahova, întrunindu-se la sediul respectiv, au reales pentru a doua oară, pe d. dr. G. Scurea, președinte. D. dr. G. Șcurea le-a exprimat mulțumiri, prin cuvîntarea ce a rostit . Au fost aleși apoi d-nii: dr. Gr. Nicolae și dr. Alexandru Căpățînă, vice-președințî; P. Popescu-Daia, veterinar, casier, B. Maron, doctor dentist, bibliotecar și dr. Munteanu, secretar. Acest cerc va fi organizat în mod radical, cu ocazia instalărei intr’un local mai spațios. Stavăr Incendiul din comuna Adîncata PLOEȘTI, 23 Noembrie.— In ziua de 23 Noembrie 4, băiatul Barbu Dobre Ene Dinică, din comuna Adincata, jucîndu-se cu un pistol, a descărcat un foc asupra casei locuitorului Duță Constantin." Din cauza cîrpeliiii cu care fusese încărcat pistolul a luat foc stuful cu care era învelită. casa. Flăcările s’au comunicat cu repeziciune asupra întregei case, mistuind’o cu desăvârșire, in pod, se aflau zece hectolitri de mei și alte multe lucruri. Pagubele, sunt de peste una mii lei. Stavăr Încercarea de sinucidere a unui dezertor PLOEȘTI, 23 Noembrie. — Din Sinaia se comunică parchetului următoarele: Soldatul Ton Ton Ivănoiu, din reg. 32 Mircea, batalionul al 3-a, compania 9-a, dezertînd din armată, s-a dus la domiciliul părinților săi din comuna Ocina. Dar cum părinții nu voiau să-l țină dosit, au povățuit pe fiul lor,, să se reîntoarcă la regiment. Soldatul disperat de traiul ce-l ducea în armată, s-a hotărît să-și curme viața, și în adevăr Ion Ion Ivănoiu și-a descărcat un foc de pușcă, în piept. In stare gravă, sinucigașul a fost transportat la Sinaia și antrenat în spitalul din acea localitate. ------Ah*------- Stavăr Starea civilă Născuți 20. Marți: Petre F. N. Marinescu, 5 ani; Alexandru G. Ilonescu, 10 ani; Niță Săvulescu, 60 ani; Marin Anghela, 1 an jum.; Alecu Nacievici, 46 ani; Emilia Horvat, 76 ani; Lixandra M. Niculae, 4 luni ; Dumitru Petrescu 40 ani; Elena V. Petre, 4 ani; Maria I. Ion, 5 ani; Ecaterina G. Iosifescu, 9 luni ; Costache Dinescu, 65 ani; I Ierș Rotenștein, 26 ani; Niculae Stănculescu, 10 zile ; Linai Moise, 1 an și 6 luni; Dumitru Bălțiescu, incendiul din cimpul Știfler Primim următoarea scrisoare Demauss Director: In privința incendiului care a lovit fabrica noastră, vă rugăm sa binevoiți a rectifica informațiunea în modul următor: Focul a provenit de la coșul sobei ce se afla în biutou. De acolo s’a propagat în pod care comunică în întreaga clădire, așa că focul s’a întins cu o repeziciune uimitoare, așă că în 20 de minute întreaga fabrică a fost în flăcări. Fabrica era asigurată la foc. „Agricola" pentru suma de 275 mii de lei. Au ars mărfuri gata și materiale prime de circa 200.000 și toate războaiele, mașinele, accesorii, motor, etc., evaluate la peste 70.000 lei. Lucrătorii și lucrătoarele n’au putut sa-și salveze nici hainele lor. Fabrica era comanditată de d. Nestor Cincu din Tecuci. Mulțumindu-vă, vă salutăm. Cu toată stima, Guiheim, Goldman , Co. Amendarea Casinului Comunal din Constanța — DIFERITELE OFERTE — CONSTANTA, 2,9 Noembrie.— Astăzi s’a ținut in localul primăriei, licitația pentru darea in antrepriză a casinului comunal pe timp de 10 ani. S'au prezentat două oferte și anume: D. Alphons Heitz a oferit pe lingă angajamentele din caietul de sarcini și 10 la sută, la un beneficiu de la 50 la 200 de mii de lei și 10 la sută de la 200 la íi0O rali de lei, d. I. Senió a oferit pe Ungă angajamentele din cantul de sarcini și 40 la sută din rentele brute ale tuturor jocurilor și 40 la sută din beneficiul net al antreprizei. In fața acestor oferte d. de. Hasse care voia să ofere 2HO.000 de lei chirie anuală și 400.000 de lei pentu cursa, s’a retras. Consiliul comunal se va întruni Vineri pentru a se pronunța asupra acestor oferta, cină se va face, adjudecarea definitivă. -- Silvian -------------# #------— - De la societatea scriitorilor f O scrisoare a d-lui Satan Theodorian Domnule Director. O greșită rezumare din partea ziarului a cuvintelor ce am rostit în adunarea „Societăței„scriitorilor rominî" de Duminesca trecută, îmi impune o rectificare. La propunerea ce se făcea de a se proclama ca președinte de onoare pe d. C. C. Arion, ministrul instrucției publice, am avut părerea, mai largă mi se pare, de a se oferi această demnitate „ministrului instrucțiunei publice", înlesnindu-se astfel ocuparea fotoliului de președinte onorific de către toți miniștrii cari s’ar perinda la despărțămîntul instrucției publice și ar avea pentru scriitori bunele gînduri, ce însuflețesc pe cel actual. Mi s’a părut că n’ar fi spre paguba scriitorilor ca mîine să avem printre noi pe di. Spiru Haret, de pildă, întâiul, dacă nu greșesc carele și-au manifestat atenția pentru scriitori, numind pe d. Sadoveanu, director la Teatrul Național din Iași, pe Tosikf la fundația universitară și Cassa școalelor, poimîine pe d. Disescu, amfitrionul cu gesturi așa de eloquente pentru imulți dintre literații curenți; altă dată, urăim, ps d. larga, întîiul îndrumător al pașilor șovăelnicî ai atâtor literați, astăzi pe căile ajungere, poate, iar, pe d. Maiorwcu, marele prieten al adevăratelor talente .• Cu cele mai curate gîndurî am făcut propunerea și la ea am &ivut mulțumirea >să văd umindu* se și alt Scriitor, d. I.. Ciocîrlan. N’am înțeles cît’așî de puțin să nu mă asociez la omagiul ce ce aducea d-lui Arion. Elogiul acesteî alege personalitățî, irotice «Fart, mi-am permis să-l fac alături de D. Angisel în puținele cuvinte ce am rostit. Pentru risipirea unui echivoc inutil, v’aș fi recunoscător, Domnule Director, să binevoiți a face loc rîndurilor de mai sus în ziarul d-voastră „Dimineața". Cu sentimentele cele mai distinse. Al d-voastră, Baton Theodorian. Miercuri, 23 Noembrie 1911. Cota apelor Dunărei (Pe ziua de 23 Noembrie) Cotele In CLQ. în ro. Situația în Punctele de abport cu cultimile 43 eerrație trajul de la România Dunărea scade la T-Severin, și Calafat; staționează la Bechet și T. Măgurele; în celelalte porturi scade. Oltenița . . . 160 — -Călărași ... 125 Cerna-Vodă . . ? — — Gura-laîomiței. 120 — — Galați .... 98 - — Tulcea.... 50 — — în ft astro-ungaria Passau . . plus 130 — — Budapesta „ 69 — — BIBLIOGRAFII Zilele acestea va reapărea, sub direcția d-lui dr. Anton Iată cotele .: T. Severin. . . 154 — — Calafat .... 164 — — Bechet . . . . 158 — — T.Mugurele. . 150 — Giurgiu . . . 175 —Baziaș . . „ 42 — — Viena . . . 126 — — Mohács . plus 42 — — Orșova . „ 123 -— — Basca Fortuna —Societate araoraimă.— CAPITAL LEI 500.000 București, Strada Lipscani 10 plătește pentru — Depuneri spre fructificare — la cerere 6 °0 pe an CAPITALA Rănire prin imprudență STAREA RĂNITULUI NU E GRAVA Era de dimineață, pe la orele 11, d. avocat Rădulescu a fost rănit de colegul säu d. avocat Bosniei Paraschivescu, prin decărearea imprudentă a unui revolver. D. Bosniei Paraschivescu fusese, acum cîteva zile la țară și luase, atunci un revolver: încercând la țară revolverul, gloanțele n'au luat foc. Era, la bancă, într’unul din birouri, d. Bosniei Paraschivescu predînd arma funcționarului care i-o dăduse, îi s’a plîns că gloanțele nu luaseră fdc. Lingă o altă masă, la o distanță de zece metri, stătea, în picioare, d. avocat Rădulescu. In vreme ce d. Paraschivescu umbla cu arma și încerca să-î studieze mecanismul, a apăsat pe trăgaciu și un glonte a luat foc. Revolverul era ținut în direcția d-lui Rădulescu și glontele după ce a lovit pe acesta in mâna stingă, a ricoșat și a intrat în mușchiul subțioarele stingi. Inima nu e atinsă. Rănitul a fost pansat de d. dr. Costiniu. D. Paraschivescu, dezolat de nenorocirea întîmpilată, a dat d-lui Mavrichi, șeful circumscripției respective, amănuntele pe cari le-am povestit-o. Rădulescu e internat *și secția chirurgicala a d-lui profesor dr. Thoma Ionescu, de la spitalul Colțea, șî azi dimineață se va face extracțiunea glonțului. Nenorocirea din stația Filaret — DOI RĂNIȚI — Era bupă amiază, în apropiere de stația Filaret, pe linia ferată așa numită „linia Wolf“ s'a în timp iar o nenorocire care ar fi putut avea grave urmări. Comerciahlul Barbu din calea Rahovei No. 234 împreună cu un servitor al suu I. Moldoveanu s’au dus cu un camion să înbarce niște mărfuri dintr’un vagon care staționa pe linia Wolf.Ei au tras camionul să încarce mărfurile. In acest timp un funcționar din gară, Lazăr Dumitrescu, care manevra trei vagoane pe aceiași linie, a făcut imprudența și a îndreptat vagoanele în spre punctul în care se afla vagonul din care se descarcă mărfurile. O puternică ciocnire s’a produs. Camiotnul a fost aruncat de pe linie iar d. Marinescu și servitorul Moldoveanu au căzut între vagon și camion. D. Marinescu a scăpat cu p lesiune, fără gravitate la piciorul drept.Servitorul Moldoveanu s’a ies cu piciorul sting fracturat. După ce s’au dat îngrijirire necesare în gara Filaret, Moldoveanu a fost dus la spitalul Brîncovenesc, unde se află internat. Se fac cercetări pentru stabilirea responsabilităților. ! Focul din str. Cîuza-Vodă Era după amiază, un început de incendiu s’a declarat în str. Gari. Vodă la proprietatea d-lui Ștefan Rope. Focul a luat naștere într’o cameră, locuită de fierarul Carol David, de la, o mașină da gătit bucate și s'a propagat în cameliile vecine, distrugând mobilierul. Grație intervențieri imediate a pompierilor de la postul Radu-Vodă, focul a fost stins. Rănirea din strada OdoareT Un scandal urmat de rănire, s’a întîmplat era pe strada Odoarei, în împrejurările următoare. Un anume N. Iliescu, din str. Nae al Lițeî, din cauza unor neînțelegeri bănești s’a luat la ceartă cu Nicolae Suțu, din str. Odoarei No. 5. La un moment dat, Iliescu, a scos un cuțit și a lovit pe adversarul său în mina dreaptă. Agresorul a fost arestat., Împușcat din imprudența La tipografia „Universala", din strada Covaci No. 14, s’a întîmplat orî dimineață un accident, care ar fi putut avea urmări grave. Lucrătorul Alexandru Ștefănescu, pe cînd curăța un revolver, arma s’a descărcat și a lovit în urechea dreaptă pe un alt lucrator din tipografie, N. Theodorescu. Rănitul a fost pansat la o farmacie din apropiere. Moarte subită Maica Garafa Leonide, în r tate de 67 de ani, de la mitocul mînăstirei Ciorogîrla din Bul. Maria No. 27, a încetat subit din viață ori după amiază, pe cînd se afla la odaia ei. Se crede că numita Maică, a E DIMINEAȚA CRONICA SPORTIVA LUPTELE DEIH CIRC ------------------------- — O inimoasa victorie a liptatorului român Mitică Dona — Fiind anunțată indicerea luptelor, circul a fost vizitat aseară de foarte multă lume. Totuși, deși direcțiunea hotărîse în mod definitiv terminarea stagiunei de lupte, nu și-a putut îndeplini hotărîrea deoarece au intervenit citeva incidente cari impuneau ca luptele să mai fie prelungite pentru o seară două. Intr’adevăr, d. Mitică Dona după ce a obținut strălucita victorie celebra lui Rakovici de care vorbim mai jos, a fost înconjurat de cei mai de seamă dintre luptători: Pohl Abs, Muller, Hansen, care i-au cerut cu insistentă ca, dacă se simte în Stare, să lupte și cu dînșii. Negreșit luptătorul român nu putea să respingă sfidarea și s-a declarat dispus să lupte cu oricare din profesioniști de la Circ. Astfel, a acceptat, în primul rînd, că luptă cu Pohl Abs în condițiunile puse de acesta, și anume: Abs își ia angajamentul să-l trîntească pe d. Dona în maximum 30 de minute; dacă nu reușește victoria urmează să fie atribuită luptătorului roman. D. Dona a primit. Astă-seară sau mîine seara Abs va lupta cu Dona. LUPTELE TTîr! Prima din luptele de aseară a avut loc între Dulgos și Stolzenwald, luptă elvețiană cu chingi. Victoria a fost a lui Dulgoi el fiind cel mai puternic. A urmat apoi o luptă frumoasă între Pohl Abs și Morzak Negrul, e evident, suferă de picioare și aceasta îl face să piardă mult din agilitatea lui obicinuită, lucru care s’a remarcat și aseară. Totuși, Murzuk a luptat puternic, corect și frumos. El a fost învins după o luptă de 14 minute printr’o întoarcere a brațului de jos. A treia luptă a fost așteptată cu multă nerăbdare. Adversarii erau: gălăgiosul și puternicul Raicovici și luptătorul român Mitică Dona. Mulți dintre spectatori nu-l mai văzuse luptînd pe acesta și erau foarte curioși să vadă cum se va comporta față de puterea herculeară și de violențele lui Raicovici. Luptătorul român, de la început a arătat că nu se teme deloc de șampionul sîrb. Astfel d. Dona a luat din primul moment ofensiva, o ofensivă repede care se aseamănă întrucîtva cu cea a „Mascatului". Rakovici însă era prea mare a să-l poată mișca ușor; el părea un colos pe lingă d. Dona care de asemenea nu e tocmai mărunțel! Lupta a continuat in picioare vre-o 7 minute cînd, fulgerător de repede, luptătorul român Îi făcu lui Raiovicî, din picioare, o apucătură a capului și înainte ca Raicovicî să se poată sustrage, îl zvîrli peste cap, cît e e mare și de greu, lipindu-i cu umeri de covor! A fost așa de minunat executată această figură, încît în mod spontan și sincer a isbuciit în tot circul un ropot de a aplause. Victoria d-lui Dona a fost foarte frumoasă și d-sa a fost felicitat de mulți dintre spectatori. Printre luptătorii de la circ victoria aceasta a luptătorului roman a produs o vădită neplăcere, și atunci l-au provocat să lupte Pohl Abs, Müller și Hansen. Ultima luptă a avut un rezultat absolut neprevăzut și surprinzător: „Mascatul" a fost învins de Schysko. Curios, foarte curios. E drept că Sbhisko a dat dat dovezi de mare putere aseară, dar, totuși, numai faptul că „Mascatul" era aseară mai distrat ca totdeauna, l’a făcut să fie învins. Cum am spus din cauză că d. Dona a fost provocat, d-sa a cerut ca luptele să mai continue o seară sau două pentru a răspunde provocarei ce i s’a făcut. Astfel vor mai fi lupte și astă» seară: Sbisko cu Alis, Müller cu Lobmayer, Murzukh cu Rakovicî și Sbisko cu Rakovicî toate decisive. Probabil că va lupta și d. Dona cu unul din cei cari cad provocat. Spectator AZI Ultime Informațiu!.! " "" " .-----------------------Corespondentul nostru din Viena ne-a telegrafiat următoarele în cursul nopții: „Neue Freie Presse" primește astăzi o telegramă care confirmă știrea ce v’am transmis'o acum trei zile, anume că in chestia Dardanelelor intră ca interesate și Romînia și Bulgaria. Puterea care a sulerat dreptul acestor două state, este însăși Rusia, care, neputînd cere numai pentru dînsa, a cerut libertatea trecerea vapoarelor de războiă pentru toate statele Mării Negre. Parlamentul persan a adresat către toate Parlamentele europene o lungă și patetică scrisoare, prin care solicită intervenirea acelor Adunări pe lângă guvernul și Duma rusească, spre a se împiedica un atac al rușilor împotriva Persiei și un război ruso-persan. O asemenea adresă a fost primită și de către d. C. Olănescu, prezidentul Camerei noastre. D. general Saegiu a fost numit director superior al infanteriei, în locul d-lui general Mihail Aslan, care a fost numit comandant al diviziei 1-a. D-sa se va prezenta zilele acestea d-lui N. Filipescu, ministru de razboiu, spre a-și lua postul in primire. Simbătă, 19 Noembrie, la orele 7 jum. seara, regele a primit in audiență pe d. căpitan Kissov, atașat militar pe lingă legațiunea regală a Bulgariei, care, a avut onoarea a-l remite anuarul armatei bulgare pe anul 1911. In ultima săptămînă s'au declarat în județul Constanța 9 cazuri de duzină la cabaline. Animalele au fost ucise și proprietarii vor fi despăgubiți. Vineri după amiază se întrunește la direcțiunea sanitară comisiunea farmaceutică, sub președinția d-lux dr. Bărdescu, directorul general al serviciului sanitar. Pentru seara de 28 Noembrie fiind anunțată o serbare a Ligei culturale, reprezentația de gală a „Societăței ortodoxe naționale", anunțată în aceiași seară la Teatrul Național, s-a amânat. Ea va avea loc în ziua de 14 Decembrie cu piesa „Irinel" a d-lui Delavrancea. Biletele cumpărate de mai înainte, pentru premiera „Goana Torțelor" vor fi valabile la reprezentația din seara de 14 Decembrie. Ministerul de finanțe a acordat autorizațiunea d-lui Stelian Ganciu, de a face operațiuni vamale pe lingă vama Galați, de asemenea d-lor Watson și Youeîl pe lingă biroul vamal din Constanța. Vaporul „Principesa Maria”, a plecat din Constanța la Constantinopol, cu următoarele mărfuri : Făină 87.382 kgr. din Craiova și Pîpești; fasole 55.990 kgr. din P .Neamț,; cartofi 10.200 kgr. din Brăila; un topit 1000 kgr. din Constanța; uleiu mineral 20.457 kgr. din Constanța; ciment 150.000 kgr. din Cernavoda ; var hidraulic 20.050 kgr. din Cernavoda. In satul Vizireni, comuna Surdila Greci (jud. Brăila) s’a înființat o Bancă populară, „Sfinții Voevozi”, cu un capital subscris de de 10.000 lei, din cari s’au vărsat 5500 lei. Inițiativa a fost luată de d. Stan Dumitrașcu, dirigintele școalei, cu colaborarea preotului Macarie Ghițeanu și a fruntașului Niță Mihăilescu. Razna.... frumoasele și interesantele note de călătorie din Grecia ale d-lui Radu D. Rosetti urmărite cu atîta pasiune de cititori in ziarul „Dimineața”, vor apare săptămînă viitoare intr’un splendid volum, editat de librăria Sfetea, cu o scrisoare de d. Nicolae Iorga. Volumul va mai cuprinde și bucăți inedite, precum și numeroase ilustrațiuni. In ziua de Duminică, 27 noiembrie 1911, la orele 3 d. a., va tine concurs, în localul Adunărea deputaților, pentru ocuparea a două locuri de dactilografi sau dactilografe, în serviciul direcțiunii stenografilor. Se cere naționalitatea romînă, iar pentru dactilografi să aducă și dovadă că au satisfăcut legea de recrutare. Candidații sau candidateie cari întrebuințează alte mașini decît „Adler” pot să-și aducă tn ziua concursului o mașină pro*prii*. Pentru „Moda copiilor" și ultimele creațiuni din străinătate, consultați „Revista Model“ No. 22, apărută zilele acestea. 75 bani exemplarul în toată țara. Cercul cultural care editează „Romînia Viitoare“ a oferit în ziua de 15 Noembrie a. c. în sala de Cristal a restaurantului Iordache N. Ionescu , Co., directorului său d-1 Alexandru Bădăran un banchet la care au listat și d-1 Tache Ionescu. S’a servit următorul MENU V Aperitive Saladă de icre negre Bulion cu Pâte Nisetru și Șalău Filet de sos Mayonnaise și Revigot Put cu ciuperci Curcan fript cu cartofii soiurie o Saladă de sezon Prăjituri, tort Cafea Vin alb de Drăgășani înfundat Champagne Pommery , Greno Drapeau Americain D. conferențiar D. Drăghicescu își va continua facțiunile de sociologie în fiecare joi, între orele 6—7 d. a., în sala No. VII. Prelegerea de azi, Joi 24 Noembrie va trata despre „Caracterizarea concepției sociologice a lui Tarde". Sergentul rezervist Copelman Smil, din compania 2 sanitară, care a obținut diploma de doctor în medicină cu exerectul liberei practice in țară, si a trecut in corpul sanitar de rezervă, cu gradul de medic-ajutor, pe ziua de 16 Noembrie 1911. D-niî D. Paulian, Ion Hamza, P. Trimia și C. Negruț, perceptori fiscali, au fost destituiți din funcțiune. D-niî Ion Meculescu Gh. Mareș, I. Stoenescu, I. Bărbătescu,