Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)
1911-11-26 / nr. 2778
Anul VIII. No. 3778 PUBLICITATEA: CO fii CEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei, 8 Et. I.— Telefon 3/4 Birourile ziarului; Str. Sărindar No. 11 București . APARE IN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA, LUMEAo Jubileul unui preot român ------ r Un preot model care și-a petrecut viața pentru binele și cultivarea cercului său este preotul din Berkisertie, cunoscut în toată Bucovina, Mihail Iremievici-Berarin care a fost decorat cu „Crucea de Aur“ cu prilejul jubileului de 60 de ani de preoție, pe care l’a serbat în Cercul intim al rudelor și numeroșilor preoți. Preotul Iremievici Berariu s’a născut la 3 Noembrie 1826 la Suceava, a făcut seminarul la Cernăuți și a fost hirotonisit preot la 1850. ; la Berkisertie funcționează ca preot din 1860. Aci a reușit cu mare greutate să înființeze o școală al cărui inspector este și azi, a înființat apoi o bancă populară și o sală de lectură. Pentru meritele ce și le-a cîștigat a fost numit cetățean de onoare al iomunei. Preotul Irimievici este fondator și membru de onoare al mai multor societăți și posesor al medaliei de 40 de ani de servicii credincios. Consistoriul greco-ortodox i-a acordat pentru meritele sale cordonul roșu și titlul de exarh. Preotul Mihail Iremievici-Berariu Corpurile SENATUL ȘEDINȚA DE LA 24 NOEMBRIE Ședința se deschide da orele 2 și 45 p. m. Prezidează d. Petre Missir. Pe banca ministerială d-ni. Ion Lahovary, N. Filipescu, C. C. Arion. Se intră în ordinea zilei. Se pune la vot și se respinge indigenatul d-lui Avram Cohen. D. N. FILIPESCU, ministru de războiu, cere să se pună în discuție, proectul de lege asupra înaintărilor în armată promițînd că va lăsa cu de largă discuțiunea. D. M. FERECHIDE : Deși nimeni nu voim să facem politică din legile privitoare la armată, cred, însă, că o lege organică ca aceasta trebue să se discute de față cu toți reprezentanții opoziției în Senat. D. N. FILIPESCU declară că, față cu obiecțiunile făcute, cedează și speră că fostul președinte al Camerei se va inspira pe viitor de aceleași sentimente. « Senatul reintră în ordinea zilei. Se pune la vot indigenatul d-lui Ilie Goldenberg și se respinge. Rămîne nul votul pentru indigenatul d-lui Iosef Cohen. Se votează indigenatele d-lor dr. George Konya, George Metaxa-Doru, Petre Terenzi și I. Vasopol, Andrei Zisu. Se mai votează recunoașterea d-lor Nicolae Brașoveanu, Radu Ursu Șeitan. Se votează indigenatul d-lor G. A. Apostolopol, Frederic R. Tuffli și dr. Alexandru Grossi. Ședința se ridică la orele 4. Legiuitoare noștri să figureze ln sala de ședință a adunării deputaților. Semnași: V. N. Butculescu; George Scorțescu; Pascal Toncescu; C. Fortunescu; I. St. Acondăcescu; P. Anghelescu; M. Crupenschi; Nestor Cincu; Arthur Rosetti; Ton P. Comăneanu; Const. Plesnilă; Virgil Arion; Dr.Anghelescu; D. R. Greceanu; N. Miclescu, I. G. Giurgea; Henry Soutzo; C. Brăescu; N.M. Roseti; Dr. Herescu; Seb. Moruzi; Ion Th. Ghica; C. I. Cardaș; I. V. Praja; E. I. Melici. Bustul lui George Panu S’a mai distribuit la Cameră următoarea propunere: Propunerea ca bustul lui Gh. Panu să fie așezat In sala adunărel deputaților. Semnați: C. C. Bacalbașa; Dr. Herescu; Em. Antonescu; M. Vlădescu; G. Scorțescu; C. Popovici, C. Miclescu și E. Melic. * Pînă acuma, s'au înscris la discuția proectului de răspuns la mesagiu, următorii membri ai majorităței: ■ d-nn: Eugen Melic, Pascal Toncescu, Vladescu- Olt, Gr. Cantacuzino, Al. Ciulea, N. Lahovary, C. C. Bacalbașa, Mironescu, Magnus Brăileanu, C. C. Brăescu, Em. Antonescu, Em. Panarati, A. Mehedinți și Fortunescu. Dintre membri opoziției s'au înscris d-niî • Ștefan Ion, Victor Filoti, N. N. Săveanu, Gr. Vasiliu și Ion Th. Ghica. ----------#---------- CAMERA ȘEDINȚA DE LA 24 NOEMBRIE Ședința se deschide la ora 2 jumătate. Prezidează d. C. Olănescu. Pe banca ministerială, d. D. Nenițescu. Se fac formalitățile obișnuite; după aceea Camera trece în secțiuni spre a studia proectul de lege privitor la organizarea meseriilor și al asigurărilor muncitorești. Ședința publică se ridică. Bustul general. Maini în incinta Camerei 'Azi s’a distribuit la Cameră următoarea propunere: Subsemna,H propunem ca bustul general alui Ch. Manu fost președinte al consiliului de mini întrunirea liberalilor din Craiova CRAiOVA, 24 Noembrie. — Partidul liberal local va ține Duminică 27 Noembrie o mare întrunire cu delegațiuni din orașele Olteniei și la care vor participa și d-nii Ionel Brătianu, Toma Stelian, Emil Costinescu și alți fruntași din Capitală. Aceștia vor sosi în localitate cu trenul de orele li și jumătate a. m. Seara se va da un bandîci ou ."00 tacîmurî în onoarea d-lui Ionel Brătianu. — Xam. | . vp ra— Deputații și senatorii opozițiunei liberale, și conservator democrată s'au ntrunit erî la ora 1 acisă la d. Emil Costinescu. E prima întrunire comună între liberali și conservatori-democrați, întrunire care e considerată ca o consacrare oficială a unei înțelegeri între partidul liberal și partdul conservator democrat pentru o acțiune paralelă de opoziție. Asupra hotărîrilor luate in această consfătuire se păstrează cea mai mare discreție. Atît s’a putut afla că chiar zilele acestea partidele de opoziție vor porni acțiunea lor pentru răsturnarea cabinetului Carp. * Regele a lucrat cri înainte de amiaza cu d. Al. Marghiloman, ministru de interne.* Al doilea proect de lege pe care d. N. Filipescu o va prezintă parlamentului este proectul pentru modificarea codului de justiție militară. * Astăzi începe la Senat discuția răspunsului la. Mesaj. Până acum s'au înscris d-ni Emil Lăzărescu și C. Iliescu. I . Corespondentul nostru din Iași deține din cercurile clericale zvonul că mitropolitul Moldovei, în urma unor noi stăruințe, a acceptat să primească, scaunul de primat al țării, iar ca mitropolit al Moldovei ar veni episcopul Ghenadie die Mîmpic. ■---------- Afacerea Brauer-Kirschen BRAILA, 24 Noembrie. — Azi Urma să se judece la tribunal procesul, falimentului exportatorului Jean Kirschen. Creditorul M. Embiricos a fost reprezentat de d. avocat Monferato. Loc. de asigurare „Agricola" de d. avocat Negreanu. Băncile au fost representate de d-nii Paraschivescu, Alexiu, Cernea, etc., iar d. Jean Kirschen a fost representat de. d. St. Sáftoiu. Dezbaterile continuă în momentul cind vă telegrafiez .Mercurî sau Joi se va depune raportul, de către comisiunea de experți numită de judele de instrucție, pentru ca să verifice scriptele și registrele casei Brauar-Kirschen. — Verno. --------------------- -------nș--*----—. . . j Cetiți în pag. IV»a urmarea noului roman fata Pandurului Catastrofa din Berheci TECUCI, ai Noembrie, trenul personal , din astă-seară, au fost aduse rămășițe de oseminte ale victimilor de la gara Berheci; astfel: două picioare încălțate în cizme de pîsla, mîinî, cîteva coaste și resturi Pentru dezgroparea vagoanelor stricate în gara Berheciu, astăzi, au lucrat peste ISO lucrători. Tot în astă-seară, familia victimei frinarului .Vasile Dibu, La transpeiis, cadavrul la spital spre a i Se face antbpsia. Mîine se Va face cu o pompă, deosebită, de către direcția C. I. N., înmormintarea cadavrelor. Coresp. Ca de corntiru La locul dezastrului : Vagoanele sfarîma L Sîmbătă 2 © Noimbrie 1911 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Cn au I.ai 20.------6 luni I.el 11___ 1* luni ... Lei G.— Pentru străinătate prețul este îndoit Ț’. TELEFON : Capitala..................file. 14/10 u”‘ . . . ■ ■ 11 34/73 Provincia . „ 14 99 Străinătatea . . „ 12 40 WAMWAWMVAVvVAWW WvAAl^^ev^^Al^A^V^A✓VVVvVV^^^AAVuVV^A^^^AAA^A^l,V»VVV^'^VV^'' un9 PO'ifÍEBIPantelimon la P. Neamț D principesa reheia Noui amănunte Isprăvile lui Pantelimon. — Cînd a plecat din județul Neamț. — Cine este Dorin ?— Chestia premiului- - Un jandarm dezolat.—Atitudinea bandiților. — Paza lor PIATRA-N., 23 Noembrie. — Instrucția în afacerea lui Pantelimon a ținut ora pînă la ora 8 seara. . Toate cercetările parchetului sînt acum îndreptate pentru descoperirea complicilor și gazdelor banditului. Se păstrează multă discrețiune asupra primelor cercetări. Furturile comise de Pantelimon In jud. Neamț. In sarcina vestitului tilhar sînt următoarele fapte săvîrșite în județul acesta și asupra cărora urmează, ca Părntelimon să dea toate lămuririle pentru a se face lumină asupra lor. Evident vor mai fi și altele cari desigur vor eși la iveală în timpul instrucției. Cele de mai jos sînt însă cunoscute și rămase în sarcina lui Pantelimon. In ziua de 5 Martie a. c. banditul a săvârșit un furt cu spargere la cîrciumarul loan Grecu din Răucești furtnd 300 lei și mai multe pachete de tutun și țigarete. La 28 Martie a jefuit două maice la mănastirea Agapia luîndu-le bani și diferite obiecte. La 12 Aprilie 1911 seara a prădat pe învățătorul Constantin Andreescu din comuna Vînătorii Neamțului, luîndu-i sub diferite amenințări suma de 150 lei, fiind întovărășit de trei indivizi. La 19 Aprilie 1911 a spart casa locuitorului Ioan Șerban din comuna Vînătorii Neamțului furînd suma de 300 lei și diferite lucruri. La 6 Mai 1911 noaptea ,la ora 12 deghizat în haine de jandarm s’a prezintat la evreul Moise David din satul Preuțești comuna Timișești luîndu-i suma de 25 lei, mai multă marfă-ca : peliele de miel, zahăr, cafea, etc. La 11 Mai împreună cu alți patru tovarăși au prădat la drumul mare pe trei comercianți evrei din Tg.Neamț pe șoseaua Pipirig-Petru Vodă. La 19 Mai tot cu patru indivizi pătrunseră în casa cîrciumarului Th. Chitic din comuna Petricani jefuindu-i de suma de 300 lei. La 22 Mai fiind însoțit de 6 indivizi necunoscuți, banditul -a maltratat și jefuit pe comerciantul Zei lh Marcovici din Tg.Neamț. La 27 Iulie a maltratat și jefuit la drumul mare pe voiajorul Herman Maer din Roman, luîndu-i trăsura cu un cal, suma de 425 M în argint și mai multe acte de valoare. La 7 August a atacat pe șoseaua Pipirig-Petru Vodă pe negustorii Solomon Lupu Tăbăcaru și Mihail Davidoviei luîndu-le suma de 40 lei, o pereche de ghete și o umbrelă. La 6 Septembrie a jefuit în pădurea Chirițești , lingă satul Moțca pe un comerciant din Galați luîndu-i 18 lei. Tot în aceiași zi a jefuit,pe doi evrei la drumul mare luîndu-le suma de 50 lei. Acestea, sînt isprăvile, banditului în județul Neamț. Or, el a mai comis o serie de prădăciuni în județele Suceava, Botoșani, etc. . Cînd a plecat Fantelimon din Neamț Se știe că centrul de operațiune al banditului erau satele din jurul Neamțului în apropiere de Răucești, comuna sa natală. Lumea se interesează acum asupra motivului care l-a determinat să părăsească acest județ. Sunt multe. In primul rînd frigul nu i-a mai îngăduit să se adăpostească în pădure. Era deci silit să apeleze mereu la gazdele sale din diferite comuni. Oamenii au început să prindă frică de cînd cu arestarea unor locuitori de pe -acolo cari l’au găzduit așa că au refuzat să-l primească. Acei însă cari totuși îi dădeau ospitalitate din cînd în cînd, îl povățuiau cu multă inzistențe ,să se predea. Văzînd că gazele nu mai are și fiind astfel expus să cadă în inimile jandarmilor cari erau în număr mare s',a hotărît să plece. In ziua de 11—12 Noembrie a stat la un locuitor din satul Ocea, comuna Grumăzești și de acolo a luat drumul spre satul de lingă Podul Turcului unde a și fost prins. Cine este Dorin - Mulți se întreabă ce căuta Pantelimon la Dorin și cine este acest individ. In primul rînd banditul a plecat în acea localitate cu ghidul să se întîlnească cu Iov și s’a abătut pe la casa lui Dorin. Acesta din urmă trăește cu o femee din Răucești satul natal al lui Pantelimon, pe care banditul cică o cunoaște de aproape și că după spusa unora ar fi avînd relațiuni de dragoste cu dînsa. Chestia premiului Intre jandarmi se discută, actualmente chestia premiului sau, între cine se va împărți respdr.iap^'t n ftă ‘oferită de prefectură și minister pentru capul lui Pantelimon. Ca să fim drepți, trebue să arătăm că și jandarmii de aci inclusiv cei detașați din alte județe pentru prinderea lui Pantelimon au și ei meritul lor. Urmărirea a fost în cele din urmă atît de puternică și vigilentă în cit banditul trebuia să plece mai departe. Jandarmii îi cunoșteau urma astfel că cei din județele Putina, Tutova și Tecuci, erau vestiți dinainte de prezența lui Pantelimon, astfel că se organizase poteri prin diferite comuni. Trădărea lui Iov nu a făcut decît să grăbească prinderea haiducului. Rămîne acum să vedem cum se va împărți faimosul premiu, căci candidați pentru el sînt: slava domnului, destui chemați și nechemați. Un jandarm dezolat Faimosul șef de secție Iosipovici este actualmente cel mai plouat și dezolat jandarm din toată țara. Să vi-l mai prezint ? De prisos. E suficient numai să arăt că are la activul său cîteva procese pentru acte de cruzime și chiar cu ocaziunea cercetărilor pentru prinderea lui Pantelimon, și-a pus la încercare vitejia sa. El a fost detașat la Grumăzești și toate speranțele nu erau decît în el. Acum toată faima sa, a dat chix și faliment. Visul lui era să pue mina pe Pantelimon și desigur teafăr nu mai scăpa din mîinile lui. Acest faimos șef de secție a fost ridicat de către d. căpitan Chiriac de a cărui protecție se bucură, din soldat la rangul de șef de secție, deși reputația nu-l indica de loc la această demnitate. Atitudinea lui Pantelimon Banditul Pantelimon a fost adus și astăzi dimineață la cabinetul judelui instructor. Pe cît am aflat el se încearcă să tăgăduiască unele fapte. Are o atitudine foarte liniștită și față de reprezentanții autorităților se arată respectuos. E mereu în vervă și din cînd în cînd plasează cite o glumă uneori chiar reușită. — Mama tamăi Toadere plînge mereu din cauza ta, îi spunea d. aghiotant de jandarmi Crivăț. — Pare că femeile au altă grijă decît să plîngă... răspunse Pantelimon zîmbind și dînd din umeri. După cum am mai arătat banditul este foarte bine tratat, Eli îi s’a dat de mîncare mezeluri, brînză, etc. și a mîncat cu multă poftă. Un domn magistrat i-a oferit țigări intim-club. Le-a primit cu mulțumire și a aprins imediat o țigare. Atitudinea lui Iov Ceiai individ atît în înfățișare cît și în întreaga sa atitudine se poate lesne cunoaște pe adevăratul tip de bandit. Este obraznic, cinic și necuviincios. In răspunsurile sale este foarte îndrăzneț și uneori trivial. Dacă n'ar fi legat și în compania unor santinele cu armele la mină, ar fi poate și violent. Din aceasta cauză nu i s'a servit de cu pîine și apă drept dejun. . Faza bandiților Reprezentanții parchetului au luat energice măsuri pentru paza celor, doi bandiții In cabinetul judelui instructor ei sînt păziți de cîteva santinele cu armele în mină. In culuoarul tribunalului în curte și în afară au fost postați de asemenea mulți soldați. Aseară bandiții au fost transportați la arestul preventiv într'o sanie escortați de trei soldați. In urmă venea sania cu d-niî procuror și jude instructor și pe jos în pas alergător o gardă de soldați. Astfel este adus și dus Pantelimon și tovarășul său Iov la arestul preventiv. .Cei doi magistrați au și de altfel dreptate căci încredințîndu-li-se persoana lui Pantelimon nu firește o mare răspundere în ce privește paza sa mai ales după ce a fost prins cu prețul autor sacrificii morale și materiale. Ioan Gh. Prundiș jff---------- DEMISIA Comitetului Ligei secția Giurgiu GIURGIU, U Noembrie. In urma diferendului ivit între comitetul central al Ligei din București și comitetul secției Giurgiu, membrii din Giurgiu s'au solidarizat cu atitudinea comitetului secției, și au dezaprobat astfel atitudinea comitetului Central din București. Tot odată membrii comitetului secției Giurgiu, au demisionat din Ligă, demisiune anunțată la timp și al cărei cuprins îl dăm azi publicităței. Iată textul acelei demisiuni: „Subsemnații membrii ai comitetului secției Giurgiu întru’nițî în ședință azi 13 Noembrie 1911, față de adresa, comitetului central cu No. 171 din 31 Octombrie trecut pe care o considerăm ca ofensă și cu totul , contrarie stipulațiunilor din statute, hotărîm în unanimitate de voturi să demisionăm ca protestare contra acestui mod de a vedea al comitetului central pe care îl socotim ca arbitrar. In consecință demisiunea noastră din comitet se va aduce de urgență, la cunoștința comitetului central, lăsînd în sarcina acestuia convocarea adunărei generale a secțiunei Giurgiu, in scop de a se aduce la cunoștința membrilor ci demisiunea comitetului secțiuneî". Președinte: P. G. Parisio.nu, menii vii: G. L. Angelescu, G. I. Pipereanu, E. Eftimescu, d-rul Caragea, diaconul Ch.. Stancu Oliță Petrescu ,Al. Duca și Aurel Scurtu. In urma acestea demisiuni seva convoca adunarea generală spre a alege un nou comitet. Această convocare se va face de către comitetul central din Biucureș 11.—Id cm. Micii slujbași de la C. F. R Primim,o scrisoare dela un grup de mici slujbași ai C. F. N., prin care ne roagă a atrage aUicțiunea celor in drept asupra relelor stări. Prin cuvinte mișcătoare și simple, bieții mici slujbași ni se pling cu lefurile prea mici și prea neîndestulătoare față de greutatea vieței și de cerințele traiului, nu le ajung, și de sus nu se ia ,nici o măsură ca să li se facă înlesniri de împrumuturi, mici ajutoare, etc. Ba încă, promisiunile, făcute încă din primăvară de a tu da lemne—plătite, bineînțeles,— au rămas numai promisiuni. Ar fi de dorit, ca inimile celor in drept, să se simtă puțin mișcate pentru, trista și greaua soartă a slujbașilor mici de la C. F. R. 13 Infanta Eulalia nu recunoaște autoritatea regelui Spaniei.Ceva despre Infanta și ideile ei Știrea pe care ne-a adus-o telegraful despre o vrajbă iscată, între regele Alfons al XIII al Spaniei și mătușa sa infanta Eulalia, fiica reginei Isabela a II-a și sora defunctului rege Alfons al XII-lea, e perfect adevărată. Incidentul e senzațional și arată că ne îndrumăm pe nesimțite spre vremuri noi, că vîntul democrației se strecoară pină și în sufletele princiare, cari nu se mărginesc la educația superficială și protocolară a Curților suverane. REGELE ORDONA; INFANTA PROTESTEAZĂ Infanta Eulalia a publicat de curînd în franțuzește o carte de filozofie, intitulată.:, Au fii de la vie, sub numele de contesa d’Avila. La,Curtea Spaniei nu se știa nimic despre această publicațiune ,și s’a aflat, despre ea din ziare. Tradiția Curților cere, însă, ca nici un membru al unei familii suverane să nu ia vre-o inițiativă fără de autorizația șefului familiei. Cum însă infanta Eulalia nu s’a gîndit de loc să solicite consimțămintul regelui Alfons al XIlI-lea pentru publicarea cărței sale, acesta, foarte indignat,i-a adresat o telegramă, ordonându-l să ficapai la apariția cărței pînă ce” difistul ii va cunoaște cuprinsul și-i va da autorizația,s’o publice. Dar infanta a răspuns tot telegrafic ca un revoluționar de rasă, că, numai în Spania se poate vedea un asemenea procedeu demn de inchiziție și că înțelege să lucreze în viața ei particulară după plac. Urmarea acestei răzvrătiri, va fi ruptura între ea și Curtea Spaniei, dar infanta pare că nu prea dă multă atenție acestui lucru. CEREMONIILE SUNT PAPUȘERII Cine e această femee și ce conține cartea ei ? Din acest moment ea locuește la Paris ,și un ziarist a putut-o vedea și vorbi su dins... ... Am dat ordin ca să mi se vindă proprietățile din Spania și vreau să mă retrag cu totul în viața particulară... Și ce fericită voi fi astfel, a spus dînsa, căci vom putea să-mi păstrez personalitatea, Infanta Eulalia e în adevăr o personalitate. Nu-mi place mult „reprezentațiunea", s'a spovedit dînsa ziaristului. „Reprezentațiunea“ în sine nu e îndestulătoare ; ea trebue să aibo și un înțeles, căci altminteri micșorează pe un om de voință. Să lag. pe idolul nu mă mulțumește. _ Astfel e această femee, care a făcut atitat singuraț regelui Spaniei. DESPRE CE VORBEȘTE CARTEA Au fii de la vie, e un tratat de morală independent... !" scris fără afectare, cu multă simplicitate. Principalele capitole vorbesc despre cauzele generale ale fericirei, despre educația voinței, despre independența întreaga a femeei, despre egalitatea, claselor prin educație, despre sociali sml, religie, căsătorie prejudecății și tradiții. Cartea pledează în favoarea divorțului, în numele rațiunei și al faptelor, nu, cum se întîmplă adesea, o învoială tacita pentru a acoperi liberthiaahii. Prefața acestei cărți ■«. iscălită cu numele ei real de „Eulalia, infantă de Spania”. Cartea, s’a tipărit în 500 de exemplare și nu va fi pusă în vânzare, ea va fi împărțită între prietenii principesei. . FEMEEA ȘI BARBATUL SÎNT EGALI O caracteristică a infantei este femenismul ei radical. Dînsa dezvoltă această idee în sericsa. și a Vidară i ziaristului că „femeea este în principiul egală bărbatului". Femeea trebue să devie „o colaboratoare folositoare, fără să înceteze de a fi o tovarășe generoasă, atît la binc , cit și ln râu“. Cu drept cuvânt, principesele se emanicipează. Cazul infantei Eulalia este, însă, cu deosebire interesant, pentru că el ne prezintă o principesă de caracter, care, greșită sau nu în‘ ideile și principiile sale, le susțină cu curaj, cu eleganță, cu prețul ananagiilor ce i se serveau pînă acum de la Curtea Spaniei. INFANTA EULALIA k li Sang Mir ------------------------ Chestiunea repauzului duminical — Ședința comisiunei comerțului interior — Erl după amiază s’a întrunit la Camera de comerț din Capitală, membrii comisiunei comerțului interior. Prezidează dragi Theodoraky. . . La ședință au luat parte și delegații societăței funcționarilor comerciali, cum și delegații sindicatului funcționarilor comerciali din București. La ordine, fiind chestiunea repausului duminical și modificările ce urmează a se aduce legea, UN MEMORIU Răspunzînd invitațiunea Lanțerei de comerț din Capitală, sindicatul funcționarilor comerciali a delegat pe d-nii Radu Stoian, Vasile Georgescu, Jaques Siegler și î. Mirea cari au prezentat era un memoriu detaliat in chestia repaosului duminical pe care-l rezumăm aci. Delegațiunea a fost primită în mod cu se poate de amabil și a susținut cele cuprinse în memoriu în fața comisiunei Camerei de comerț, pentru studiarea legei repaosului duminical. Comisiunea Camer’ei a declarat că va ține seamă de doleanțele funcționarilor comerciali cuprinse în memoriu și complectate verbal de delegațiunea sindicatului. Iată în rezumat, cuprinsul memoriului ce a adresat era sindicatul funcționarilor comerciali din Capitală Camerei de comerț. Memoriul arată că după arproape 25 ani de luptă pentru legea repaosului duminical complect și după ce s’au pronunțat în ’favoarea'ei 'Camarile de comerț din țară și Parlamentul, care odată, a respins'o,, apoi a fost votată de Corpurile legiuitoare, se discută și se încearcă o nouă legiferare în sensul reformarei acestei legi. Conțin [UNK]> înd. sfc.arată munca obositoare ce o' depun funcționarii 'comerciali în cursul celor 6 zile dintr’o săptămînă și că nu ,e cu nimic justificată afirmația acelor care susțin ca în intervalul primului lui duminical, comerțul ar fi suferit. Memoriul se ridică de asemeni împotriva , circiumarilor , care n’arl nici un motiv serios să se agite, în contră renaosului duramical și cărora le neagă dreptul de a se amesteca în această chestiune. Mai departe, că nu poate fi în nici un caz de folos ’repausul săptămânal prin rotație care s’a dovedit impracticabi la cîrciumi, brutării, restaurante, etc., unde n’a fost de loc respectat. Singuri brutarii din Iași ar reușit să obțină, prin lupta lor energică, repaosul de o zi pe săptămînă, însă aplicat Duminica. Repaosul săptămânal prin rotație ar fi cu atît mai dăunător pentru celelalte ramuri din comerț, cari ar fi lipsite de brațe în cursul celei mai aprinse activități. Sindicatul funcționarilor comerciali cere : Nu revenirea la vechea lege și pentru comerțul de la orașe, ci desființarea excepțiunilor din actuala lege a reproșului duminical. , Extinderea repaosului din tip ideal la sale. Repaosul duminical integral din,orice punct de vedere trebua să rămînă în picioare. Ceva mai mult: Pentru ca să-și îndeplinească adevărata sa menire, el trebue lărgit și extins și asupra satelor. Memoriul termină cetind, pentru asigurarea aplicărei repaosului duminical, majorarea pedepselor penale contra fraudatorilor legei. înainte de a se începe discuția legei pe articole, d. Dumitrescu-Militari, a cerut aminarea discuției pînă ce se va cunoaște rezultatul anchetei întreprinse de d-sar pe îi toțî negustorii din țară, pentru a se vedea de ce părere sînt in ceea ce privește necesitatea repauzului duminical. & Chestia repauzului dumin’-