Dimineaţa, decembrie 1911 (Anul 8, nr. 2783-2810)
1911-12-04 / nr. 2786
Aral #111. — Ho. 278S APARE iá N VVAVSA.^^A^^AA^AAI*W'^AM/A/WVV^^VVVV/'.AVWVVAAA^e W^WAA' .vvvvvv^.iTvvvvVvvvvvvv«^rvw VVWWAA^W lWVVVVvVVVVVVVVVVVVVVv/vvvvvvvvvvv'/'V>w»»»vvvv v tv v vvvvv,vvv. vvv,vv. »X •”■. . . ”»?'* » ”* »T»»*'»*' (Duminică 4 Decembrie săiL DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Cm an Lei 20.-----G Ini Lei II.— _ .... _ Í1 liant . • . iLei 6.— X.. /Pentru străinătate prețul este îndoit . .v, •1 <> X _____ sgimsBgmi^visukoN t BH M^MSAmrtk .... Wo, 14/10 m APf/f ..v, . . . . » 34/73 PM lucru, . . . . „ 14 99 StrăinăTatea . . . „ 12 40 ■ A»AAA4^VWV\«^V%?v'>4 WAA/V WAAAAAAAAAAAaAA/V'AAA^AA'V'.AAAAu VAAA^AAAAAAAA^%*v'AA^>^/Y FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TQA*IA LUMEA -----------------------------. .. ■ | o __________ ___________ JJJ 1 H Țara îndemnă -#*77 Direcția generală a serviciului sanitar a declarat cri țara îndemnă de holeră nemaî existînd, dela 13 Noembrie caz. nici un caz. Purtători de vibrioni nu seamăi, găsesc, și vechile cazuri de tolera au fost toate vindecate. " D. dr. Bărdescu, directorul general al serviciului sanitar, a comunicat în ședința consiliului sanitar de Joi seara, stingerea, epidemiei de holeră din țară. Era direcțiunea generală a înaintat un comunicat ministerului fie externe și interne prin care se declară țara Îndemnă de doleri, și măsurile luate contra călătorilor și proveniențelor cît și măsurile din interiorul țării ridicate. Deși epidemia de holeră din anul curent a fost mult mai mare la noi ca cea din anul trecut, prezentînd în același tmp vibrioni de o virulență fulgerătoare (s’au înregistrat cazuri cari au sucombat după cîteva ore) —totuși — grație vigilenței și activităței depuse de direcția sanitară cît și de întregul corp medical din țară — ea a putut fi imediat izolată și stinsă. j Lupta a fost cu atît mai grea cu cît noi am fost literalmente înconjurați ele state unde bîntuia holera și cari state au căutat să o ascundă cît s’a putut mai mult, aceasta pentru a nu le stînjeni comerțul și industria lor. Epidemia, ne-a venit anul acesta pe trei căi; dela pescarii contrabandiști ruși pe d’oparte, cari vara mișună prin bălțile noastre din Dobrogea — deli hamalii și lucrătorii turci veniți din Constantinopole, cît și dela lucrătorii..bulgari,, de pa malul Dunărei.................* "" Lipovenii pescari ne-au adus holera în Tulcea, lucrătorii turci la Brăilița și lucrătorii bulgari la Sadova. Cum am mai spus statele vecine au căutat să tăinuiască cît mai mult holera și — ca să dăm o singură probă — este un comunicat sosit zilele trecute la direcția sanitară, prin care se notifică că : d’a lungul Dunărei la ei sm mai tint cazuri de holeră. CUM S’A DUS LUPTA In anul curent -- după statistica întocmită de direcțiunea generală a serviciului sanitar — sau înregistrat în total 172 cazuri de holeră cu 74 bolnavi vindecați, 98 decese și 273 purtători de vibrioni. Lupta dusă pentru a stinge această epidemie a fost destul de 1 zi d. Direcțiunea generală a utilizat calea, cea mai sigură și propice: izolarea și desinfecția. Vechiul sistem de a păzi granițele cu cordoane de soldați, pe lângă că este costisitor, dar este și cu totul greu și ineficace. Se înțelege ușor că ar fi fost imposibil Să se păzească cu soldați pescarii contrabandiști ruși de pe lacurile pline cu stuf din Dobrogea cît și de pe Dunăre —totuși s’au utilizat și aceste perdoane: pina la un punct dublate fiind cu agenți sanitari. Linda iusă a fost dată, prin sistemul izobarei, analizei, desinfecției. Cum se anunța un caz de holeră — bolnavul, cît și toți cari veniseră în contact, cu el — erau imediat izolați militărește și se proceda apoi la analiză și desinfecție. Ca să nu cităm decit un singur caz, putem anunța că la Galați numai anul acesta, s’au făcut, la laboratorul de acolo, 13000 de analize de defecțiuni de la boieriei. MASURILE PREVENTIVE CE SE VOR. LUA Epidemia de holera răminind însă în stare latentă acolo unde s'a produs și amenințîndu-ne mult mai puterinc — la primăvară — direcțiunea generală a serviciului sanitar, a hotărît a lua următoarele măsuri preventive: 1) La cea dintii cădere a zăpezii sau a gerului, direcțiunea va da o circulară prin care va, obliga pe toți locatarii și proprietarii ași’’deșerta latrinele și a le desinfecta. 2) Se va proceda la o curățire sistematică a tuturor puțurilor din țară de unde se bea apă. 3) In porturile d’a lungul Dunării — și în special Galați și Brăila, se va organiza o sistematică poliție sanitară și în legătură cu aceasta, se va reglementa și căpităniile porturilor în ceea ce privește intrările și eșirile vapoarelor, șlepurilor, damurilor, etc. 4) La Brăila și Galați se vor înființa lazareturi speciale pentru boieri ei. 5) Se vor da riguroase instrucțiuni cu privire la supravegherea produșilor... alimentare. "itok Acesta, este pe scurt istoricul holerei din anul acesta asupra căruia vor reveni. .. N. Missiril.u -------------—-—-— Serbarea de la Sasa școalelor Astă-seară, Sîmbătă, , la orele 8 și jumătate, va avea loc la administrația ’Casei școalelor conferința d-lui N. Pîrvăn, profesor universitar, despre „Viața romană în provinciile Imperiului“. După conferință vor urma producțiuni muzicale și producțiunii luminoase și cinematografice. h" ' - ' •. In bogatul program al serbării figurează și artiștii D. Dinicu și Ernest Narsce," cari vor da concursul lor, executînd bucăți muzicale pentru violoncel și piano. Producțiunile cinematografice vor reda: Roma antică, Templurile din Milko, Domnia lui Cezar, etc. La această conferință, administrația Casei școalelor a invitat, în afară de presă, și numeroase persoane marcante, pe profesorii facultății de litere, de istorie și geografie , ai gimnaziilor Cantemir și Șincai, ai seminarului pedagogic , ai școalei normale a societății pentru învățătura poporului român ; profesoarele școalei secundare de fete gr. I No. 2 (Carmen Sylva), ale azilului „Elena Doamna“ (secția normală și secția profesională), etc. ------------------------------------— ip iitefä Ridicarea măsurilor Cie proecteaza Direcția sanitară pentru a preîntâmpina boala la primăvară B. Dr. N. BÜ.EBSSC U directorul general al serviciului sanitar Consfătuirea farmaciștilor din Iași — DESFIINȚAREA RABATULUI — IAȘI. 2 Decembrie. — Aseară farmaciștii din localitate au avut o consfătuire, sub președinția d-lui dr. Floru. S’a discutat, asupra faptului că unii farmaciști fac reduceri însemnate la taxele medicamentelor, in special ln diferite societăti filantropice. S-a remarcat de asemenea că direcția căilor ferate are de asemenea rabat de la furnizori săi farmaciști pentru funcționarii După o discuție îndelungată, toți cei de față au semnat un proces-verbal prin care de la 1 ianuarie 201? se obligă să nu mai acorde nici un rabat și să rezilieze toate contractele cu societățile filantropice, in acelaș timp, fiecare farmacist a depus cîte o poliță de 1000 de lei și, în caz că va fi găsit că face rabat, mia de lei o va pierde și se va distribui la săraci. —■ Ban. .....---- împăratul WiliÄ trecînd prin mâr primejdii , Öeiluit, „2 Bec. — în ultimul timp viața împăratului Wilhelm trecuse de două ori prin grave primejdii. Pe cînd se afla la vînătoare în Silesia, monarhul voise să plece la castelul Newbek și în acest scop, în loc să ia trenul vicinal, după cum era prevăzut în program, el se folosi de un automobil, cu care făcu tot parcursul de la Breslau pînă la castel. După cum se află acum, călătoria cu trenul a fost atunci contramandată, pentru că, cu o zi înainta, se găsise pe linia ferată un cartuș de dinamită. Faptul acesta fu adus la cunoștința împăratului, care porunci imediat să fie transportat mai departe cu automobilul. In tot timpul șederii sale in Silesia, suveranul nu se mai folosi în deplasările sale de calea ferată. Intr’o a doua situație primejdioasă si a dat împăratului să treacă ieri după amiaza la Berlin. Pe cînd vroia să plece cu automobilul lui Potsdam în momentul cînd automobilul cîrros din Kaiser Wilhelmstrasse în Kurfürstenstrasse, sosia dintr'o stradă lăturalnică,cu o mare viteză, un camion al regimentului T de ulani. Șoferul automobilului imperial putu numai cu mare greutate să evite o ciocnire. Publicul de pe stradă observând situația primejdioasă a automobilului imperial, fu cuprins de panică, împăratul care își dete seama în ce situație primejdioasă se afla, dete dovadă de un calm și un singe rece vrednice de admirație.. Automobilul își continua apoi drumul spre Potsdam. —----------------------------------Profesorul Bujor refuză o decorație IAȘI, 2 Decembrie.— Profesorul universitar , Paul Bujor fiind decorat cu ■prilejul jubiletății universității locale, a trimis acum, ministrului instrucției o adresa rugîndu'l să regie asupra, decorării sale, negăsind nici un motiv temeinic pentru aceasta, distincții, cu atît, mai mult cu cit a fost decorat și â. < profesor A. C. Cuza,, asupra căruia planează încă grava acuzare de plagiat a d-lui Em. Socor.—Dan -----------------------------------------Afacerea Brauer-Kirschen —CONTINUAREA ANCHETEI—.. BRAILA, 2 Decembrie. — La cabinetul judecătorului de instrucție s’a continuat ancheta în afacerea Brauer-Kirschen. Au fost ascultați ca ..informatori mai mulți amploiați ai casei de export P. Kirschen. |îîi I Comisiunea de experți însărcinată cu „ verificarea scriptelor caselor Leo Brauer și P. Kirschen continuă. în fiecare zi lucrările la cabinetul judecătorului de instrucție unde se află depozitate registrele confiscate de la cele două case de comerț. — Noul proect de lege — ^ Constantinopol, 2 Decembrie.. Proectul de lege care dă sultanului dreptul de a dizolva Camera fără aprobarea Senatului,a fi prezentat Sîmbătă Parlamentului. Pentru a se evita opoziția Senatului, Said Pașa, a obținut aprobarea sultanului pentru numirea a 15 senatori -----------------M V £----------------, /P-Verso, Xftlr “ Dreptul Sultanului 1001. de a dizolva Cameral ideia religioasă Cursul d-lui' loan. Theodoresc«' la Universitatea imputară Fostul nostru colaborator, d loan Teodorescu și-a început, aseară, la universitatea populară,cursul său despre ideea religioasă,Judecind după1 secțiuneai de deschidere și după programul expus de conferențiar, se poate afirma că cursul d-lui Teodorescu va fi unul din cele mai vizitate din anul acesta. In secțiunea de deschidere, conferențiarul s’a mulțumit să dea cîteva lămuriri asupra, rostului, și scopului urmărit, în seria de prelegeri pe''elire, o. va face. ' Ne-am obicinuit—spune conferențiarul — să împărțim'substanța universală, în ■ organică și neorganică. ' Substantiv neorganică. 0 guvernații numai de legi mecanice, cari' se pot reduce la patru fenomene: căldura, lumina, electricitatea și mișcarea. Pămîntul, la început, a fost guvernat numai de legi mecanice. Condensarea, răcirea, formarea, caștel, stratificarea, toate au fost guvernate de Cele patru fenomene sau rezorturi ale vieței anorganice. Cînd apare viața organică, apar și. fenomene noul. Intre acestea — legile biologice — și resorturile anorganice, știința n'a putut stabili încă o identitate. Viața, organică, prezintă caracteristica hrănirea și reproducerii; ea e guvernată, de un resort nou, instinctul de conservare. In jurul celor două acte, foamea, și amorul, se învârtește toată viața organică. In viața organică— și numai la om — apare însă, un nou resort, credința, și asupra acestuia conferențiarul Mâine mai pe larg. Dar mai întîi ,o precizare a conținutului ce dă d. Teodorescu noțiunea de credință. Așa numește credință facultatea din om de a da un rost și un scop tuturor actelor lui, tuturor fenomenelor din jurul î. .universului întreg. Printre credințe intră ideile religioase alături de cele științifice, morale artiaice,etc. Omul de știință, este și el călăuzit de o credință. Matematicul, în ultima analiză, caută să cuprindă toată lumea intr’o formulă, și fără credință mîna savantului ar fi o mină de meseriaș. Așadar, peste cele patru resorturi ale vieții anorganice și peste cele două ale vieței organice, omul mai are imul, credința. Cînd a apărut acesta? Conferențiarul crede că în momentul cînd animalul cel mai superior, pe lingă întrebarea cum și cînd, și-a pus și întrebarea de cit. Animalul a încetat de a fi animal și a devenit un, în momentul cînd a conceput ideia de, cauzalitate.. Dar tot atunci a apărut și credința. Credința a fost pîrghia cea mai puternică a progresului. Tot ce s’a făcut mare și frumos, din ea s’a făcut. Dela romani, tot ce s’a făcut, ca rezultat al damei și amorului, s’a pierdut, nu ne-a rămas déla ei de citodul, rezultatul credinței lor. Dela greci de asemeni ne-a rămas numai fUosofia lor. Construcțiile politice ale popoarelor s’au năruit, dar religiile lor nu s’afi transmis. Credința e deci pîrghia cea mai însemnată a progresului. După ce a lămurit astfel înțelesul pe care’l dă credinței, conferențiarul arată că dintre toate felurile de credințe, va trata numai credința religioasă—așa numitaroza mistică. E vorba însă numai de ideea religioasă pură, dezbrăcată de orice ritual, și de influența ei mo •ala, socială, politică,, și econo-1aicamică. Nu e vorba, prin urmare, istorie a religiilor, e însă admisibilă o asem cercetare — se ’ntreabă direscu — și nu atinge ea ului caracterizat prin macefede și nu cerceta? Es imisibilă. Maxima aceasta tră îitr’un suflet cu actereligios. Cel ce crede cu rab nu se teme de cerce Tațil e ca aceasta să se cu bună credință, ferențiarul s’a mărginit, așa această expunere genea - obiectului prelegerilor Subiectul așa de interesant ral d-lui Teodorescu de a o îi mod cit, se poate doar chestiunile cele mai se. Va atrage, desigur, un auditor cit se poate de numeros la conferințele viitoare. N. A apărut " Revista modei Mo. 23 ----------------------------------Corp srnferenuil Grig SENATUL deschide la orele general Argețe din ța. se 2 și 30 p. hi. Prezidează doi ani. Pe banca ministerială d-niî: Barbu Delavrancea, C. C. Arion, Marghiloman. D. EM. LAZARESCU cere cuvîntul asupra sumarului ședinței de erî, cerînd să se facă o rectificare în legătură cu discuția de erî." • Se intră în ordinea zilei indigenate și recunoașteri. Se pune la vot indigenatul d-lui Vasile Apotekier dela Iași și se admite. Se votează împămîntenirea. d-lor dr. Abram Hoenig și Leon Maher. Se votează indigenatul domnilui Victor Abeles, și recunoașterile domnilor loan Comșa, Gh. Basiliad, Atanasie A. Zers, Gh. Miniteanu, Sterie Statu Mihai ; în nămintenirile domnilor Ro WTilthr- Anasta- Ședința se ridică la orele 4 jumătate. CAMERA Ședința se deschide la orele 2 și jumătate. Prezidează d. Mișu Săulescu. Pe banca ministerială domnii P. Carp, ,N. Filipescu. Se fac formalitățile obișnuite. D. P. Carp anunță că regele va primi comisiunea de răspuns la mesaj mîine la orele 12. TRANZACȚIA CU MOȘTENI TORII LUI G. PANU Se dă citire proectului de lege prin care ministerul instrucțiunei publice este autorizat a încheia cu moștenitorii defunctului G. Panu o tranzacție privitoare la cedarea către ministerul instrucțiune a proprietăței lui Panu de la schitul Duran în schimbul unei sume de 50 mii lei. Proiectul se ia în considerare și se votează fără discuție. .D. M. SĂULESCU anunță că distribuindu-se raportul d-lui C. C. Bacalbașa asupra legei pentru organizarea meseriilor, proectul se va lua în discuție în ședința de Mercur. Apoi ședința se ridică la orele 2 jumătate. Deputații trec în secții. De la Academia romînă COMUNICAREA ' D.LUI A. STURZA Academia Romînă a ținut erî la orele 2 d. a. ședință publică sub preșidenția d-lui I. Negruzzi. Erau prezenți d-na Zoe Sturza pr acum și academicianii: dr Istrate, Antipa, N. Iorga, D. Criéiul, Bogdan, Hepites, Foni, Sp. Haret dr. Babeș și general Crăiniceanu. D. D. A. STURDZA D. Sp. Haret ,a spus că Marți 29 cor. s’a observat un fenomen luminos pe cer. Intervine pe lingă Academie să ia informațiuni dela diferiți particulari cari au observat fenomenul și să-i roage să dea o descriere cît mai amănunțită asupra lui. D. D. A. Sturza și-a desvoltat apoi a VII-a parte a comunicărei sale asupra însemnătăței divanurilor ad.hoc din Iași și București în istoria renașterei Romîniei. D-sa, citește, mai multe documente relativ la caimacămia din Valahia a domnilor Emanuel Băleanu, Ion Manu, I. Filipescu. Arată, certurile dintre caimacami precum și intervenția lor la Constantinopol. Vorbește despre Unire arătând fazele prin cari a trecut până să se înfăptuiască. D. Sturdza spune că renașterea Romîniei se datorește faptelor mare generațiuni dein 1858. Ultima parte țe im oricărei bătrânului om de stat a fost consacrată influenței precumpănitoare a adunărei elective din București. Ședința academiei s'a terminat la orele 4 cl. a. g. D. ----------------##—----------- Accidente din Galați GALAȚI, 2 Decembrie, —■ La fabrica de nasturi a d-lui. Weisenberg s’a întîmplat un accident curios. Din cauze necunoscute, mai multe lucrătoare din fabrică, Gherghina Vasile,Elena Crăciun, Ecaterina Sîrbui, Edru și Tudorița Dumitru ,s’aulena Stoenescu, Profira Alexandru și Tudorița Dumitru și-au pierdut cunoștința, căzînd ca asfixiate. . Dîndu-se alarma a sosit un d doctor care a declarat că din cauza lipsei de hrană au leșinat lucrătoarele. O altă bănuială, e că accidentul e din cauza gazelor motorului fabricei. Majoritatea fetelor e intre 12 și 16. ani. — Emar. ------------------------------------ Retragerea unui director de ziar ■Viena, ,: Decembrie.— ■ Directorul ziarului „Deutsches Volksblatt“, Vergant, se va retrage pe ziua de 1 Ianuarie st. n. de la conducerea ziarului. Succesorul sau va fi redactorul Patzelt care va da ziarului o direcție germano-națională moderată. Cretanii se agită din nou Șefii mișcărei la Galata Telegramele noastre au anunțat că agitația din Creta devine pe fiecare tor mai mare. Cretanii cer cu orice preț despărțirea de imperiul otoman și anexarea insulei lor la Grecia, anexare pe care ei o revendică încă de la 1823. Fotografia de mai sus reprezintă sosirea lui Hadgi Michali, unul din conducătorii cretanilorf cel mai iubit dintre șefii insurecțiunei, la Galata, centrul agitațiunea •ff*sr «•aiadi gr Michail.—2. Miroladis, șeful corpului de cretani din Macedonia, înainte de proclamarea Constituției în Turcia.—3. Xyras, avocat, fost deputat, unul din șefii mișcării Ședința extraordinara de la Camera de Comerț din Galați ‘ Erî, Vineri, la orele 3 jum. d. a. , membrii Camerei de comerț din Galați au fost convocați la o ședință extraordinară prin importanța celor ce s’au petrecut. Președintele Camerei de Fernie deschide ședința făcînd o amănunțită dare de seamă, asupra audienței ce a avut, la rege în ziua de 20 Noembrie a. c., audiență în care a expus regelui toate nevoile portului Galați, pentru îmbunătățirea căruia, d. Fernie a apelat la solicitudinea regală. Reda îi comunicarea făcută Camerei de comerț de către activul ei președinte. O. Fernie expune următoarele: „Am fost primit in ziua de 20 Noembrie, de către rege căruia i-am solicitat o audiență cu scopul de a expune marile nevoi ale portului nostru și pentru a cere ca să se țină seamă și de Galați, aducindu-i-se îmbunătățiri imperios reclamate de lumea noastră comercială. , Am arătat regelui că înflorirea Galaților despre care se vorbește atît de mult este o legendă și că portul nostru n'a făcut nici un progres timp de 27 ani. In larga expunere a situațiunii comerțului local și a nevoilor lui, i am arătat, regelui anormale greiutăți prin cari trec comercianții noștri din cauza multelor lipsuri de cari suferim. Situația geografică a Galaților e, una, din t din cele mai bune și nu se cere decit puțină chibzuială și, puține , sacrificii pentru ca să se facă din Galați unul din cele mai însemnate porturi. Faptul creărei legendei că Galații e într'o stare înfloritoare a contribuit ca să nu se mai facă aproape nimic pentru orașul nostru. Toată lumea se mulțumea să creadă în legenda colportată prin țară, din i gură în gură, și atît. Cînd comerdanții noștri se plîngeau de greutățile prin cari trec din cauza lipsurilor portului, plîngerea lor se lovea de această faimoasă legendă, care impiedica. orice pas spre progres. Nu-i exista. <icoană reală, a stării portului nostru. In audiența avută, am redat absolut exact regelui, tot adevărul. Am arătat că, din cauza micimei gării de mărfuri și lipsei de vagoane, marfa comercianților e lăsată, la voia intemperiilor, depozitată afară în noroi și expusă complectei deteriorări. Am spus că din aceleași cauze și a aglomerării mărfurilor destinate expedițiunii în țară, gara locală e silită să razieze primirea mărfurilor, ceea ce provoacă adeseori, în mod fatal, anularea comenzilor, iar ca efect, enorme pagube comercianților. Continuând am demonstrat ce ar putea deveni portul nostru dacă S'ar face cu chibzuială puține sacrificii pentru dînsul. Prin Galați s'ar putea, scurge mărfurile de tranzit din Transilvania, calea fiind mult mai scurtă și mai convenabilă, decit prin Fiume unde se îndreaptă, anii. Am spus regelui că, datorită actualei stări rele de lucruri nu suferă numai orașul ,ci țara întreagă neputîndu-se face față în mod suficient cerințelor de mărfuri din celelalte orașe care au legături comerciale cu orașul nostru. Am arătat că ar fi de mare folos pentru țară să avem un port bine preparat pentru efectuarea tuturor cerințelor comerciale, ca să putem atrage și tranzitul țărilor străine. Continuuînd în starea în care se află, am spus regelui, că Galațiul va pierde cu timpul și puținul ce-l mai are. De pildă, comerțul cu lemnărie a fost luat mai mult decit jumătate de Odesa și suntem amenințați, a-l perde cu totul. Se impune o cea mai grabnică terminare al noului bazin destinat comerțului de lemnărie, mărirea gării de mărfuri a liniilor și accesoriilor gării, dublarea liniei de garaj pe roată, întinderea portului, instalarea de elevatoare mecanice pe chei pentru descărcarea mărfei din vagoane de-a dreptul în vapoare și înmulțirea danelor de încărcare. De asemenea am expus regelui și nevoia unei gări de triaj și dublarea liniei ferate între Galați și Bărboși. Tlegele a ascultat cu mult interes doleanțele ce am avut onoarea a-l expune, a primit memoriul în care toate nevoile portului sunt pe larg desvoltate și ai făgăduit că va avea toată, solicitudinea pentru ridicarea orașului nostru la importanța unui mare port comercial înzestrat cu toate cele, trebuincioase. După aceasta regele m'a îndemnat să i supun chestiunea și. d-lor miniștri Carp și Nenițescu. Am fost în audiență la domniile lor a 1 doua zi la 21 Noembrie expunînd 1 și aci cele arătate regelui. Atit d. Carp cit și d. Nenițescu m'au asi curat că vor lua măsurile necesare ca cel puțin o purte din cerințele expuse să fie realizate în scăpîndu-se lucrările din doar r primăvara ce vine. d Astfel, am asigurări formale 1 "ă gara de ‘mărfuri va fi mărit UI împreună, cu liniile și accesa X iile ci, lucrările noului basm de cenone vor fi activate și se vor face, lină pe rind, în cel iggfc '* scurt timp posibil, și toate zile- b alte îmbunătățiri reclamați. ’ h După comunicarea li mai sus, președintele adresează '‘mulții unirî călduroase süvqmnului pentru bunavoința cu care a îmbrățișat, chestiunile vitale de care depinde atit de mult progresul portului Galați. -A GALAȚI, 2 Decembrie. — După ce d. Fernie, președintele Camerei de comerț Iocaile, a făcuți comunicarea (al cărei text il dăm mai sus), d-sa spune că a intervenit la d-ui Nenițescu, ministrul industriei, i Delavrancea, ministrul lucrărilor publice și Cottescu, director general al c. f. r., arătîndu-le tuturor că e insuportabilă starea actuală comercială a portului nostru. Spune că reîntorcîndu-se de la București, vine cu promisiunea că se va face chiar în primăvară gara nouă, de mărfuri, liniile duble și celelalte îmbunătățiri. După aceasta, d. Pănaitescu, secretarul Camerei citește memoriul pe care d. Férnie i l-a înmînat regelui. Camera aplaudă, iar d. Burma mulțumește d-lui Fernie în numele Camerei pentru interesul pe care-l poartă portului nostru. Roagă ca d. Fernie să intervină pentru ca toate revendicările trecute în memoriu să fie pe rînd înfăptuite. D. HARALAMB DUMITRESCU propune ca să se agite chestia navigabilității Prutului. Opera n’ar costa mai mult, ca 2 jum. milioane. Toată marfa ar veni în felul acesta prin Galați. D. Fernie, răspunzînd spune că lucrul nu se poate întrucît a existat o comisiune a Prutului, care discutînd chestiunea. Rusia refuză să admită facerea Prutului navigabil. D .Fernie spune că trebue să să se comande vase mici pentru transporturi, așa cum procedează Rusia. D. Roman propune ca noua linie spre Brboșî să se facă pe malul Dunării. D. Fernie t răspunzînd spune că ideia e inaplicabilă. D. Bunea emite ideia ca gara de pasageri să fie mutată la balceni, supzi în Tecuci pentru a putea servi atit la transporturile militare cît șii la traficul de pasageri. Lucrarea n’ar costa mai mult ca 1 milion. Ar rămîne ca actuala gară să serve pentru traficul de marfă. D. Fernie răspunde că ideia e bună și va fi studiată. D-sa. spune că a comunicat, regelui chestiunea navigalității Siretului "care prezintă interes nu numai pentru Galați ci pentru toată țara. Domnia sa spune că a aflat de la domnul Cottescu că s’au suprimat tarifele speciale din țările străine și porturile noastre ar fi prea avantajate dacă s’ar bucura de tarifele speciale. D-sa a rugat pe d. Cottescu să aștepte referatul Camerei de comerț în această chestiune. După aceasta se citește refatul comisiunei instituite pentru studierea chestiunei tarifelor speciale,care conchide la menținerea și chiar lărgirea acestor tarife speciale. Emar. ■-------------------------------------------------- Un logodnic criminal Katitowitz, 2 Decembrie.La căsătorie în Sidel, logodnicul Gaspar și-a otrăvit pe logodnica sa și pe sora ei și a dispărut luînd cu dînsul zestrea logodnicei în sumă de 10000 lei. v -------------------------------------- Consfătuirea " dela cercul comercial Erî după amiază a avut loc la cercul comercial și industrial o nouă consfătuire a comitetului cercului central pentru a se lua dispozițiuni noul în vederea meetingului ce se va ține în București, Joi 8 și Vineri 9 Decembrie în sala Dacia. S’a decis ca acest meeting să se țină negreșit. în aceste zile, programul se va menține intact si se va lupta mai cu seamă pentru dobârndirea libertăței absolute a comerțului. In vederea acestui meeting s’au lansat mai multe feluri de manifeste. Intre punctele de căpetenie la ordinea zilei sunt anunțate: 1. Libertatea absolută a comerțului în sensul ca toți comercianții să aibă dreptul de a unde tot felul de băuturi; 2. Desființarea lege! licenției 1 înlocuirea taxei pe decalitru; 3. Repaosul Duminical în senul de a se ocroti interesele șale comercianților și ale publiului consumator; k 4. Desființarea comerțului amulant dăunător comerțului stail. S’au trimis circular către ele 32 filiale ale cercurilor comerciale din țară prin cari preșdinții sunt invitați să vină îmreună cu delegații mari la leeting. Atunci se vor forma și elegațiuni cari se vor prezenta rege și președinților corpurilr legiuitoare cu memoriu curinzînd doleanțele cercurilor umerciale. * „Jurn la orele 2 p. m. va avea li o nouă consfătuire a comicului organizator al meetinguli pentru a se lua ultimele disozițiuni. — A. — * ~ ——~—