Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)

1912-01-01 / nr. 2811

jjurnuuc.-. . .<iauarie 19128 «teirașMș « •9Au Ben March­é SS, 60—63. strada Lipavani, SS, 60-63 Mulțampșto călaRros Onor. sal» «liantul* p**i­trn cancarsai dat țfr­i exprimă cele mai sincere urări de farierie^n ocazia ANULUI RCC ISIS R AVIS­SE ABÜCE LI CQ^OSTIHTI OBOR. PUBLIC Câ MiBiulDrO, RflBIH din St*. I. €. Bratianu Mo. 5 Continuă a funcționa ca și în trecut sub Birecțiunea unui âiatina bacteriology si si un fi­ Let 12 *. TRIPOLIS la RUBENS ! fcCASE DE NOTTI și de OCAZIUNE orice marcă îfu etuapirați să îai &u încercați prețul acestai depăși WEIN TRAUB— ui 9tcm 5, Isi. 18/25 a Cumpăr­a rice set de case de fier: «It­sî Its Provincie. TOC'*"'*’*' IloleS Bontă BIVEdAL OUDE Otr TOT 038EF<m?ÜL 8*0»®«» Situat în centrul orașului, 0» oatoriti­Uor aPiuaaeiaro pi imdiaiar#. € alorifér. -Ascensor.«Săi .-Telefon CAÜ8EKE SPkjmUSE, B0K2 AtRWITE SS in BA* ȚAIA SÖftRELO!.— BSßBlUES nou. snaofal etmstrelt M otfähiitsfa. H — PRETURI MOOIPATE PJUN­ILE SPECULE PEÜ1 i B­fl au sosit la mage­zinul VHUtlilP’5 70. Calea Victoriei, 76 Vis au vis de Pasagiu! Român BHSflFilSIE HARCILE CELE HAT RENUMITE CU prețuri originale la HftLfi be censum 0.10. Zografi Strata Consnasi« 5.—Telefon 4/45. itfc.'.- Ida Ut , „PROIECTOR“ Str. Befwsders în­stiluțiuni corurd-.-etc -București de cinemato­grafe și toate accesoriile necesare LOCAȚIUNE DS FILMS Refiresentanța generală a cassei U»!ON D88 «RAIUD* «DITRU« DE FILMS­­*»?■!* 17 «a* du Fiulcftuc» Pjl«nțrw*b­ra ÄSa»RÖ350-«CLAIR.|t.iLALUX.VITAaRAF O&siii&l ram«.at 10 anii ■ s­ i$eer#t* et tmtmwittfrt­f penPrtp mnmttH —. VLIK. ÜHSHH UI fietoriei n­ Mm Ffi­­ ielj «#r jtără nici o sucursală NOUL S­C­H­M.-UIEI­E — NOUL ȘI MAP»s­ Prețul Doi 1,74 S’ A DE SS Bomboane Purgative din sa­u da sim­pta usor de. hui de copii și c­­.dvifi­ Efd­f sitin r, f« Bad­lenik contra: Dum­b­raiáe L Xtemi­rist In­­testfrmft, ® morals/Un Ocoarostranel,— Migrenei De tînaar» la toate farmtciile ții drogueri­l». R*ist.: (B­AM I,v8l>, Baimreed­ LA­SSÎILT! m i Prosperität« și fericit» urează clipiților săi B. RUBINSTEIN Fiu­jr­îisral Ragaxtantal :,La Piatra de Sabia0 BUCUREȘTI, S RADA BAR^ȚlSI, 1Ő 1*1 iuții» fit. CSfaC;*l*S5^is I. BREZOI Fabrică de mobile artistice (­arta Rahovei 50, felicită Călduros numeroasa și distinsa sa clientelă, cu ocazia anultii nou Frații Dr. Kîf — Farmaciști I — IAȘI " “ Mulțumește tuturor St cari au lileut Uz, de l­is­­tele lor fa­rmaceutic­e. du-se fericire și sin>ÄÖ ocazia anului nou 13" Const. Cfâ­j Farmacist București, Calea Victor Prezintă onor, clienți,­eilor și cunoscuților, țări cu ocazia : Anului nou 1012 H. iililSI. IMIBESEIl Proprietarii favorului de apă de m­asă naturală alcalină „HIDEYA.“ urează cu ocazia anului nou 1312, distinșilor lor clienți, prieteni și cunoscuți, cele mai sincere felicitări, t flap­rouinsiR BUCURISTI­i Agl Mulțumește călduros, stimatei clientele pentru concursul dat și îi exprimi sinetrile lor fe­­mei MH cu acadanta, Anului Noă 1912 ?mm DE SFIETOâSS Olsîn­si­i Vislesia Jarpafii“ ISIDOR bRING Soman Orează Onor, sale clientele din intreaga țară cu ocazia Anului Kon 1813, ani um­iți și fericiți. Urăm numeroșilor noștri clienți ca anul 1912 să le aduci sănătate și fericire »na Äsp-pirais Depoz­t de Mașina ele Cusut și Gramofonie București Strada Cată! 50 Site miale: Pritjii ți MajMu Cu ocazia Actu­lBiNca­urăm clienților și prietenilor no­ștri toate fericirile Frații â í I. ROLLER Ceasornice și Bijuterii en gro» și en datai! București, Str. Satârdan, 85 Etaj I i. Weintrand Depozit«­ 08 Casa ce 5, Calea Văcărești, 5 Felicită clientela sa, și 0 do­rește spor in Casele de Bani cumpărate, cu ocaziunea Anului Nou 1912 Fabrica» ele Mobile și dela Pen­Lla eA € la.<’V«l Văcărești LITTMAN &Co. Karmr^tii Ona|. în tri.»i?ft țară peni Str. s étien te!« ai ® r­entru cono.tircul <lat ți fie^i rima tincere felicitsti­ i ce add­Cx AdriJ idie M­irifli Ü i­n Calea Victoriei 143 BUCUREȘTI T Prezintă On © car­ia Ai?w8j»k ^on 1912, atuicUor onor. cliexi* tele cele m­ai sincere felicitări, D-S și B-na Rosenthal — Cornetieri — Str. Sfinții Apostoli No. 21 Vreaia ani mulți și fericiți tuturor D­amnelor oltenie cu ocaziunea Anului In­ou 1952 „P. FALK“ EDIBS8BT? ți îHMTIHÎ CHIFlilI BUCUREȘTI Str. St- AjfostoH, 40- 48 Prezintă onor. sala clien­­tăle cele mai sincârș­­eli­­turi de Anul Figu 1912. S. Wl. Segaller Lifttlerai Eempea.U f?aș; list ât s3is „YOST" Cuie*, Victoriei. 54-Prezintă enor.­sale Clientele, felicitări călduroase cu ocazia ANULUI SOU 1312­ 31 Dec (13 ianuarie) 1911­ -----------------------------------------­CALENDAR.—Ortodox: Cuv. (Sărindar) filme Pathé-Freres­ de Gatoire: Bapteine -In vacanță. Melania. N. S. PARLAMENTUL.­­TEATRE TEATRUL NAȚIONAL. — So­cietatea dramatică: Prieteni din copilărie.­­— Duminică (Anul Nou).— In matried: Inșiră-te mărgărite. Seara: Stîlpit socie­­tăței. TEATRUL LEON POPESCU. (Lyric). — Opereta ror­goriü.— Se va juca: Luxemburg.— Cum’’ Nou­­.— In mall”' Seara: Briga­­TEA IT panic C PANORAMA GHIVIȚA. (Lingă Primărie). Dela 8 seara plne la ‘2 noaptea „Skating“ (patina­ pe parchet). Expoziții.—Muzee.—Biblioteci. EXPOZIȚII— la sala. Exarcu (palatul Ateneului) expoziția de­ pictură a d-lui Nicolae Gro­­ssos( Kiselef). Deschis L­uminica sărbătorile de la 3 r­. a. Muzeul Simu (strada Mercur No. 8), deschis Duminică și Joi, ‘■­»«ta pînă la 5 n­. a. “țî. (Un t­ae­,locu­r minica și pînă la 3 torii stră*­une în ton­­are.— Mu­­iriiî nailo­nului, ș­­­i­blioteca A­­ctoriei No­­t( zilele de ). Deschisă intre orele •10 seara.— 12 a. m.— sitară Carol .,­• So­ft-vis de sta­­rist în toate orele 10—12 . și 9—10 ju­­iblioteca pa­ir cus", (str. aschisă seara 1 3 jumătate seara. Vorbe de dacă O MICA SOCOTEALA! „Lupul ,părul schimbă, dar nă­ravul ba!“ Așa-i zäü și cu anul care s’a dus și eu cel care a sosit» Ce credeți d-voastră că are să se schimbe în noul an 1912? Cei bogați vor continua a trăi bine, iar săracii — vor trage nă­dejde — In viitor! Bine mai sunt și speranțele la casa omului sărac! Ce ne-am face fără el, amice Poposea ? Iacă în cinstea acestor spe­ranțe a cumpărat imu nc­aei cozo­naci și vin, găină și alte luxuri teribile In zilele cînd toate »Int scumpe foc. Și apoi de ce n’ar fi vesel tot omul cînd scapă de un an? încă eu am făcut o mică socoteală, în trei sute sai zeci și cinci de zile cîte nu se pot intîmpla omu­lui? Mai Intîî poate cădea pe stra­dă lovit de un automobil și u­­ nEno schilod. Așa cum umblă aceste trăsuri la noi, e o dovadă Insă că avem fiecare cite un în­ger păzitor și d’aia scăpăm te­feri! Al doilea, putem dobîndi într'un an, 2 și chiar 5—4, 5—6 copii, cum a fost un caz recent cînd unui om i-a căzut norocul acesta pe brațe! Al treHeS^pu­­tem sta închiși la poliție, ba chiar și la Văcărești din simplă eroare polițienească, (după cu­m a pățit-o o d-șoară doctoriță!) Casierul poate fugi cu banii noștri fără să ne ia și nevasta! Doamne, dar cite nu se pot întim­pln unui om în timp de un an? (Sfinte Sispe, nu ți se zbiriește chica?) Iată ce după ce făcui socoteala, m’am simțit omul cel mai fericit, căci mi-am zis: Din cile pacoste am enume­­rat, nici una nu m’a lovit! — N'am bani, ci datorii? Fil­eacuri. — Chiliile se tot urcă? ‘ — Fleacuri. — Imbătrînesc? Ei, asta e ceva, dar tot e o mîngîiere în lume și pentru as­ta. Imbătrînește și Popescu, Io­­nescu, Dăscălescu, Coana Luxița, e.c. Măndica și toată înalta so­cietate din mahalaua mea! Deci sîntem chit! Statt Bolovan. - ------_u _________ de cinematograf, după care s-a­­ început distribuirea darurilor. Toți au primit cite ceva. Co­piii jucării, lucrătorii și lucră­toarele cite o bucată de șifon, iar pensionarii fabricei câte 300 de kilograme de lemne. Lucrătorii au făcut apoi o căl­duroasă manifestație de simpa­tie dlui Theodorescu, directo­rul fabricei, in afinia îl ., Stim­e celor pre­zenți o gustare. La șampanie primul toast a fost ridicat de d. Săvescu, pre­ședintele consiliului de admini­strație, pentru directorul și sub­directorul fabricei și pentru d. Ioachimovici, fostul director. D. Puni­arion a băut pentru d. Theodores­cu, lăudindu-l pen­tru activitatea ce o depune în conducerea fabricei. D. ToacMțaescu închină în să­nătatea d-­u. Să­vescu. D. Teodora, subdirectorul fa­­bricei bea pentru d. Săvescu, președintele consiliului de ad­ministrație. Au mai tozistat d. Theodores­­cu pentru dr. Vasiilescu și d. Săvescu pentru funcționarii fa­bric­ei. ------------------------------— pomul de Crăciun la manufactura de tu­tun din Capitală Erî după amiază s’a serbat cu o deosebită solemnitate pomul de Crăciun, în localul manufac­turei de tutun din Capitală. A fost o serbare care a în­trecut toate așteptările și acea­sta se datorește în mare parte concursului dat de d-nii ingineri Teodorescu și Teodoru, directo­rul și subdirectorul fabricei. O lume imensă a asistat la această sărbătoare: lucrătorii și lucrătoarele din fabrică împreu­nă cu copiii lor, pensionarii­­ au bricel și numeroși invitați, prin­tre care remarcăm pe: d. Paul Arian cu d-na, d-na Magheru, Skvescu, președintele consiliu­lui de administrație, Lupulescu și amiral Murgescu, membri în consiliul de administrație, Ioa­­ehimescu, fostul director al fa­­bricei, comandor Coandă, d. și d-ra dr. Sion, d. și d-na Theo­­­dorescu, directorul fabricei, d-na și d. Teodoru, subdirector, d-na și d. V. Vasilescu, d. Victor Ji­­peanu, Anastasiu, Cojocareanu da d-na, d-na și d. Kaminsky, d. Th­. Răidulescu cu d-na. Invitații au fost primiți de că­tre directorul și subdirectorul manufacture!, cari l-au­ condus în sala din primul etaj, care era foarte frumos decorată și unda sa afle­ așezat pomul de Crăciun, încărcat cu num­eroa­se obiecte pentru copilașii lucrătorilor din fabrică. Sala era literalmente plină cu lucrători din fabrică, foarte cu­rat îmbrăcați cu uniforma. Copii acestora se aflau pe o scenă ce fusese ridicată în fundul salei. Serbarea a început prin ..Im­nul regal“, cîntat de corul școa­­leî sub Conducerea d-lui Totu­­îk­î. A urmat a noi­a reprezentație Cronica judiciara ARESTAREA UNUI FUNCȚIO­NAR DE LA C. F. R. Supusul ungur Arthur Dom­­șa, dezertînd din armata aus­­tro-ungară se refugia­ în Romî­­nia, unde întîmplarea făcu să găsească­ imediat ocupațiune in birourile direcțiunii căilor noas­­­tre ferate. El fu angajat la serviciul C. 3. din numita direcție unde a func­ționat până ori cînd fu arestat, de către parchetul Ilfov. . Motivul arestei arestări este următorul: Autoritățile ungare afi făcut cunoscut serviciului nostru de siguranță că urmă­resc pe Domșa pentru tăișuri în acte publice și anume în mandate poștale. Ca urmare au cerut guvernului român extră­darea celui urmărit. Cu cercetarea afacere! a fost­ însărcinat judecătorul de ins­trucție al cabinetului 5, care a­­șteaptă actele dresate de parche­tul respectiv din Ungaria, pen­tru a proceda la facerea forma­lităților de extrădare. ATENTATUL DIN STRADA DECEBAL D. Slătineanu, judecătorul de instrucție al cabinetului 5, a dat ordonanța definitivă prin care trimite Înaintea instanței crimi­nale pe tinerii D. N. Romanes­­cu și C. N. Duca, pentru crimă sftvârșită dar neizbutită, în scop de a jefui. Se știe că acești doi băeți din serviciu­ d-lui Jean Staub, con­sulul elvețian, din strada Dece­bat, au încercat a’l omorî pe a­­cesta, dindu’i o lovitură de to­por in cap. ------------— fr Șfe--------------­Campania opoziției ÎNTRUNIREA PARTIDULUI LIBERAL DIN CULOAREA DE VERDE Membrii partidului liberal din culoare’a de verde s’au întru­nit aseară in sala Transilvania din str­ada Popa Tatu sub prezi­denția d-lui Liciu. Au luat cuvântul d-nii Liciu, dr. Botescu, avocat Dan, avocat C. Pa­raschivescu, și avocat Sai­­ta, toți apelînd la cetățeni să continue lupta de răsturnare. întrunirea s'a sfîrșit la orele 11. ÎNTRUNIREA DIN SUBURBIA OȚETARI Membrii partidului liberal s’au întrunit aseară La suburbia Oțetari dir, str. Italiană No. 28. A­presidiu d. Fundățeanu. Dintre m­embrii marcanți ai partidului au luat parte d-nii Vintilă Brătianu, Iliescu, Take Protopopescu, Valacros, Hagi Tudoraky, etc. Au vorbit d-nii Hagi Tudo­raky și Fundățeanu. Concorsurii­ de Se bsle­ighe I* urna Asr­»țeî exprimată de Principele Ferdinand, con­cursurile de Belsleigh, Ski și săniuțe­le ,urmat! să aibă lor la Sinaia în zilele de 1, 8 și 9 Ianuarie, se vor organiza fia zi­lele cSe 2 și 3 Ianuarie pentru Mers asortiment de porte­­msiiears, porte-visite și g­en­­tulița de piele la magazinul de Articole de Voiaj I. ALGAZI I Str Academiei l,(>iuga Hristos) J concursurile naționale de Bobs­leigh și 22—23 Ianuarie pentru cele internationale. In consecință doritorii de a se înscrie la aceste concursuri sunt pugit>să ia faptă de schim­­barea intervenită sp­­re a se rîn­­scrie din vreme, înscrierile se fac la sediul fe­­derațiunei societăților de sport, fundațiunea universitară Ca­rol I. Intre concurenții înscriși pînă acuma sunt Principele Ferdi­nand și Principele Carol. Ciocnirea de trenuri­ de lînga Dorohoiu — 5 RĂNIȚI — DOROHOI, 38 Boc. — Un tren de marfă plecat din­ Dorohoiu azi la orele 5 și 30 m. dimineața, din­ cauza viscolului n’a putut continua drumul. între stațiile Carasu și Vorni­­ceni trenul acesta a­­ fost ajuns de trenul de persoane plecat din Dorohoiü la orele 6 și 20 m. spre Iași.­­ Intre ambele trenuri s’a pro­­dus o ciocnire îngrozitoare. Mașina și vagonul de mani­pula­ție de la trenul de persoane au fost sfărîmate. Deasem­eni au fost sfărîmate șase vagoane dela trenul de marfă. Răniți mai grav sunt mecani­cul Busoiceanu, frînarul Peniuc și conductorul Ștefănescu. Mai ușor răniți au fost patru dintre pasagerii trenului de per­­soane cari au fost înapoiați la Dorohoiă cu un vagon special trimis pentru ajutor, — Gh. Stiri politice Am anunțat că partidul con­servator a luat îsotărîrea de a convoca e serie de ratm­niri pu­blice în țară și in Capitală, prin care să sa arate care este ade­­văratul mobil al campaniei opo­ziției cartelate. Această contra-campanie a guvernului se va începe simul­­tan în toate orașele țării. Astfel în ziua de 8 Ianuarie, data pentru cînd e fixat meetin­­gul opoziției în Capitală, conser­vatorii vor ține întruniri publice în toate capitalele de județ. Numai in Capitală nu Se va ține in acea zi nici o intrunire conservatoare. Aceasta pentru două motive : în zis pentru ca să se evite dezordine!« în cari ar putea da naștere două întruniri protfvnice in Capitală, și al doi­lea pentru că toți fruntașii con­servator} vor pleca pentru acea zi in provincie, spre a lua cu­­vintul la întrunirile convocate. In Capitală se vor ține mai multe întruniri pe culori, de că­­tre partidul conservator, in co­­piad de Luni, 2 Ianuarie. Prima întrunire sa va ține Luni, In sala „Dacia“, cu cetă­­țenii din culoarea de Roșu. Vor lua cuvîntul mai mulți fruntași conservatori. ----------------Ut #---------------­FACLA de Anul Nou cuprinde: Anul vechi și, anul nou de Nicoară al Lumei; Datoria de­mocrației, de An democrat, Ră­posatul 1911, Tom­a Dragu; Re­voluția d-lui Carp, X.; An nou (ver­suri), Proletar; Moartea în mitro­polie, Ex.­Ierodiaconul Iosef N. Teodorescu: Gol în jurul opoziți­ei! Em. Argin; A doua scrisoare către Mefisto (vers.) de Anonim; De ce să cadă guvernul ? de X.; CINE ESTE d. IORGA (Un de­nunț grav) de Z.; „Rampa“ are cuvântul de X.; Lui Iorga (ver­suri) de Pr.; Polemici: Simțurile d-lui Barbu Păltineanu; Cărțile d-lui Pherekyde; Brătienii și moștenirile; D. Haret și guver­nele „asasine“; Pocăirea d-lui Morțun; Rivalitatea lorga-Ste­­re; Incidentul Banu-Nădejde; Creștinismul episcopiilor noștri; O crimă evreiască la Galați; Un învățător spion; Prețul 15 Bani; -----------------ÜS-------------------­ înzapezirea automobilului prințului Ferdinand la Țibansșîi Principele Ferdinand și pri­mul ministru d. P. P. Carp au suferit ori după amiază, pe la o­­rele trei un accident neplăcut. Pierind dela Țif­ănești — un­de după cum se știe se aflau la vinătoare — spre Buhăești pen­tru a lua trenul de București au­tomobilul s’a înzăpezit pe La ju­mătatea drumului, nemai puțind înainta. S’a trimis imediat după aju­toare la Țibănești și Buhăești. Sătenii din aceste două sate ve­nind cu boii au tras automobi­lul pînă la Buhăești, de unde principele Ferdinand și d. P. P. Carp, au luat trenul pentru a ve­ni în Capitală. Dezastnul din com­. Barca (Dolj) — ICO CASE DESVELITE DE VIJELIE - CRAIOVA, 30 Dac. — in com. Birca a fost ori o vijelie groaz­nică. Locuitorii au­ fost cuprinși de o adevărață­ panică din cauza înspăimântătoarei intemperii. Comunicația telegrafică a­ fost întreruptă, 1>6 de case au fost descoperite de vînt. De asemeni in com. Goicea- Mare și în împrejurimi au fost descoperite de vijelia vre-o î0 de case.~Xam ------------------%-----------------­ L. LINDENBERG Reprezentantul preparatelor FLORA“ București, Str. Lipscani, 51 Felicită pe onor săi clienți de Anul Nou. dimine­ața Alex. Steanu Farmacist Râmnicu-Sărat Felicită pe onor săi clienți cu ocazia Anului Nou Capitala Mistificatoarea 0 demascată O nenorocita femee de stradă...­­ La ce recurg­ mediatoarele — „Mistificatoarea“ din strada Regală a fost eri complectamen­­te demascată. S-a dovedit în chipul cel mai neîndoios, că numita e o fată de moravuri ușoare, anume Elena Stănescu și că fugise acum cinci ani de acasă, cu un ofițer care o sedusese. încercarea ei de a trece drept nefericita Jeana Christescu și scopul pentru care făcuse aceas­tă încercare fac totuși să ne oprim asupra ei, căci dezvălue una din rușinile Capitalei și denotă o stare de spirit căreia cei în drept ar trebui să-i pună capăt cit mai curind.­­& In noaptea de Joi, după ce aflasem că pretinsa Jeana Chris­tescu e­ra circumscripția 12, m'am dus s'o văd. Cunoscusem pe nefericita Jea­na Christescu, încă de pe cînd era în viață. După ce am pătruns, cu oare­care greutate, în cabinetul comi­sarului ,cind am dat cu ochii de aceia care se pretindea a fi Jea­na Christescu, am declarat ho­­tărit: — Nu e dînsa ! Din primele răspunsuri pe cari le-am căpătat la întrebările ce-i pusesem, reeșea, de altfel, că ne aflam în fața unei mistificatoa­re ordinare, sau, In cel mai bun­ caz, în fața unei demente. — Cînd ai fugit de acasă ? — In Main 1907. (Jeana Christescu murise, în împrejurările cunoscute, la 22 Februarie 19­09). — Unde locuia mama d-tale în vremea aceia ? — In strada Rozelor. (Mama Jeanei Christescu locuia în bu­levardul Elisabeta). Au urmat apoi răspunsuri din­ ce în ce mai încurcate, detalii fanteziste asupra fugei, asupra rochiei pe care o purta în clipa aceia, asupra timpului cit la pe­trecut, la Focșani, în anul fugei,­­ apoi asupra diferitelor pregă­tiri în cursul celor cinci ani a­­proape ce s’au scurs din Maiu 1907 pînă astăzi. Din toate reeșea în chipul cel mai lămurit că nu aflăm în fața unei mistificatoare neîndemîna­­tice, care nici măcar n'avea in­teligența necesară de a combina o serie de amănunte ce ar fi dat iluzia unor împrejurări posi­bile. Totul se vede că nu e decît o mistificare pusă la cale de două-trei zile și un început d­e lumină s’a făcut cînd am auzit din gura nenorocitei următorul epizod din agitata ei viață: * — In Septembrie anul acesta, am venit la București. Fusesem la Klopatak lingă Brașov. Mi se isprăviseră banii pe cari mi-i trimisese locotenentul. Am lo­cuit în strada Viitorului, apoi în altă parte. „Am intrat apoi in spital, la Colentina (purgatoriul sau școa­la nenorocitelor prostituate ale Capitalei). Am stat șapte săptă­mâni în spital. fâ­nd mă făcusem bine și eram aproape gata să ies din spital, un pește se ținea de capul meu, să trăesc cu din sus. Mi-era groază, de oamenii ăștia. N’am vrut. Am spus că nu vreau; mă gîndeam să mă duc cu o fată, cu care mă îm­prietenisem, care zăcuse în sec­ția vecină, la sifilitice. „Am eșit din spital In Simbă­­ta Crăciunului. M'am dus cu fe­meia aceia la dânsa acasă, in strada Laboratorului. Dar n’am putut sta multă vreme, pentru că mă specula. Am început a mă duce atunci în strada Rega­lă No. 4, unde e o casă de „ran­deva“. Stăp­îna casei, madam Senpescu, cînd m’a văzut, a spus că semăn mult cu Jeana Chris­­tescu...“­­ «­De aci încolo, nu mai era greu de ghicit, ce se petrecuse și cum a luat naștere legenda aceasta stranie, cum că Jeana Christe­­scu nu murise. E lesne de înțeles că nenoro­cita femee de stradă, încăpută pe mina unei „matroane” expe­rimentată, avea să fie exploata­tă după cele mai moderne sis­teme... trebuia să se lanseze zvo­nul că ea e Jeana Cristescu și din aureola aceasta, „matroana“ nădăjduia, de­sigur, să tragă toate foloasele. «. Noroc că a intervenit la timp presa și autoritatea­ . ■.... Cercetaș ! Două încercări de sinu­cidere Astă noapte s’a fi întâmplat do­uă încercări de sinucidere. Nae Tom­­escu, de profesie ti­­pograf, domiciliat în str. Zamfir Olaru, a încercat să se sinucidă înghițind 2 pastile de sublimat corosiv. In urma ajutoarelor ce i s'au dat, el este în afară de orice pericol. Nu s-a putut afla cauza care­­ a îndemnat la sinucidere. Precupețul Gheorghe Simeon din strada Miracol No. 1, în ur­ma unor certe familiare, a în­cercat să se sinucidă astă noap­te, fiind o mare cantitate de spirt denaturat. Și acesta este în afara de orice pericol. O drama amoroasa într’un institut scola­ r -- - ---------------------------­Trista odisee a unei fete din popor sedusa de un conte Budapesta, 30 Dec. — In dis­tinsul institut școlar Franz Jo­­seph din Budapesta, unde sînt educați fiii celor mai pobite fa­milii din Ungaria, s’a petrecut o zguduitoare tragedie de răpi­re. Nenorocita victimă a roman­ticei răpiri, e fiica in vîrstă de 17 ani, de o frumusețe răpitoa­re, a fochistului Ștefan Nyers, aflat de ani îndelungați în ser­viciul institutului. Fata, care răspunde la nu­mele de Irena, e absolventă a unui curs de comerț și de poș­tă, și era notată pentru un post de telefonistă. Intr’o seară, apăru în odaia fetei unul din elevii institutu­lui, care recomandîndu-se drept contele Nikolaus Vay, a făcut fetei declarații formale de dra­goste cărora fata le-a răspuns în mod favorabil. Tinărul conte repetă vizita sa în fie­ce Duminică cînd nici pă­rintele fetei, nici mama vitregă a acesteia nu se aflau nici o­­­dată acasă. O dată însă tinărul amorezat veni, în afară de program, și într’o zi de Marți. El rugă pe fată ca, după ce părintele ei se va culca, dînsa să vie în came­ra sa de baie. Faptul se și pe­trecu întocmai și, cu prileju­l a­­cestei întîlnirî dragostea nevi­novată de­vine atunci înceta de­ a mai fi platonică. Legăturile dintre cei doi ti­neri durară astfel încă câteva luni pînă ce contele se plictisi de sărmana fată și hotărî să pună capăt idilei. In timpul uneia din aceste în­­tîlniri idilice, el postă pe unul din camarazii săi îngă broasca ușei. In mom­entul critic acesta deschise ușa și atunci contele Vay prezintă pe amicul săf­ drept conte de Bethlen și pără­si apoi odaia. Contele Bethlen reuși prin a­menințări, să intimideze pe tâ­­năra fată și s-o siluiască. Imediat după aceasta come­dia se repetă întocmai cu alți patru colegi ai contelui Vay. După cîteva săptămâni starea schimbată a copilei fu observa­tă. Mama vitregă izgoni atunci pe fată din casă. Aceasta amenință, printr'o scrisoare că se va sinucide, și după cîteva zile ea se și aruncă în Dunăre, de unde însă fu sal­vată, a­ fÂj Cîtva timp mai tîrziu­ nenoro­cita dete naștere unei fetițe m­­­ilF o clinică din Budapesta. Tînăra mamă, înainta atunci printr'un avocat, o plîngere la tribunal pentru stabilirea pater­nității, împotriva mamei conte­lui Vay, care e încă minor. Plîngerea a fost însă respin­să de justiție în prima, tot așa și ln a doua instanță unde ea acuzat figura baronul Bela Liszkay, deasemenea elev al in­stitutului. Pînă și cheltuielile procesului trebuiră să fie suportate de ger­­manul fochist, părintele Irene. Acum cîteva zile părinții se­­ției au primit o scrisoare de adio, in care aceasta le comu­nica din nou că se va sinucide. In scrisoare, ea roagă pe pă­rinți s’o erte, caută să-i îndu­ioșeze asupra soartei copilului ei, și blestemă pe seducătorul ei contele Vay, împreună cu prietenii săi. A doua zi cadavrul fetei fu pescuit din Dunăre. Peste două zile părinții pri­miră înștiințarea că fica lor a fost numită manipulantă în te­lefon. Chestiunea a fost adusă azi și im parlament, unde a fost viu comentată. Deputații opoziționiști au in­­tențiunea să adreseze miine gu­vernului o interpelare asupra acestei afaceri. -----------------##-----------------

Next