Dimineaţa, februarie 1912 (Anul 9, nr. 2840-2868)

1912-02-01 / nr. 2840

Miercuri 1 Februarie 1912I Și prin aceasta politiciani ma­­ghiari cred că vor „menține or­dinea“ în Croația. Acum prin afirmarea fățișă a aspirațiilor trialiste de către partidele politice din Coație — lucrurile s’au­ agravat și mai mult. Din Budapesta se dictea­ză noului ban să „guverneze roiește" în Croația. Porunca e iuplicită. Fruntașii partidelor din Croația sunt spionați, ares­tați, li se intentează fel de fel de procese, presa e conturată și confiscată, studențimea e bru­talizată, iar jandarmeria risi­­pește adunările publice. Dar toate acestea procedeuri moscovite, nu vor putea opri mersul firesc al evoluției, al federalizării monarhiei austro­­ungare. Și primul pas va fi de­­sembrarea Croației de Ungaria. L. P. ------------------------------­ Alegerile din Turcia CANDIDAȚII ROMÂNI Odată cu dizolvarea parla­ment­ului otoman, s-au decretat noui alegeri legislative, astfel că partidele politice au și înce­put să desemneze pe candida­ții lor. După ziarele constantinopoli­­tane, aromînii din Macedonia și Epir vor pune candidatura a trei deputați. Candidații rom­âni: d. D. Ga­ga­, profesor la gimnaziul co­mercial român din Salonic; d. Mîșea, fost deputat, pentru fi­­ostul Mânăstir­­i d. Godjaman, profesor la școala de agricultu­­ră din Serat, pentru safidiacul Berat. Ziarele din Salonic spun că românii vor­ lucra de comun a­­cord cu partidul „Uniune și Progres“, care le va susține candidații. .......~dH*-­---------------------------­ Nob­ile metode în Geografie CONFERINȚA D-LUI DE MAR­TONNE Ert, la orale 6 după amiaza eminentul geograf E«. de Mar­­tonne, și-a desvoltat In sala de bibliotecă dela Fundațiunea Ca­rol I — ultima d-sale conferință tratând despre : „Nobile mei», de în deegratte" Printre cei de față observ pro­fesori­­i d. Pangrsti, secretarul Univei siliții din București; d nl­ profesori Mehedinți, Pompi­­­u Eliad cît și un mare număr alf­ profesori și studenți. Intrind în subiect:*- d. Em. de Startende, face un am&nun­­­it istoric al evoluției Geogra­fie! — «Mințind că, pin» in ul­timele decenii — ea n'a fost de ett descriptivă Incepand cu marele Humboldt inși —■» Geografia face un pas tastate lutrind în rindul știin­țelor pozitive. Conferențiarul arată că astăzi Geografia iși redl­antă locul ei printre științe — fac îndreptățit prin întinsele cercetări făcute in ultimul timp. D-sa termină urm­d studenți­lor îndemn la muncă intelectua­lă, iar specialiștilor studenți intens mare pentru orizontul nou, care se deschide științei Geografie­. Miss, :---------1------r----------- ■­­ De la Teatru TEATRUL NAȚIONAL. — Re­luare: Scrisoarea pierduta, comedie la 4 acte de I. l. Ca­ragiale. Se știa de cîteva­ zile că, cu părere de tttft, Cftragiale nu va putea fi față la reluarea come­diei sale „Scrisoarea pierdută“ ta searA zilei in cate Împlinește 150 de ani. A­fci fi­ fi împiedicat ca de cu zi locurile să fie luate cu asalt, și asea.ra teatrul să fie ticsit pină în tavan mulți în­­torcându-se beta calsă fără a putea găsi un­ bilet. Dift Capul Jocu­lui. în cursul actuRiî­lfu­lifi­c’ă Stabilit o dis­­poziție de la Sufté Ure, aprinsă de fiecare scenă, de fiecare re­plică, sporită de jocul scinteetor al artiștilor, ale căror intrări aui fost­­ primite, rîs pe fîn­d, cu a­­­clamațianî de salutare. Act eu act­ apoi, publicul ca­re nu se mai sătura sorbind cu ne­gațiu morcentele și cuvintele ce se perindai, l­e sublinia me­reu cu exploziunî de rîs și a­­plauze furtunoase la scenă des­chisă. Artiștii animați, la rîndul lor, de entuziasmul publicului, s’au întrecut tinîi pe alții. A fost o interpretare nespus de vie și scinteetoare, ca vervă și precizie. Corifeii comediei noas­tre erau toți la locul de onoare: Brezeanu, extraordinar în Cetă­țeanul turmentat, Soreanu-Pris­­tanda minunat, Toneanu Farfu­­ridl neprețuit, Demetriad-pre­fect admirabil, Maria Ciucure­­scu — cu totul remarcabilă ma­dam Trahanache — iar­, în frun­te cei doi creatori ai rolurilor: Ion Petrescu, incomparabilul Trahanache și Ion Niculescu, prodigiosul Cațavelicu. Nu trebuise uitați: Mihailescu, un Brtazovenescu de pus în ca­­dră și Grigorescu, un Popescu în plină perioadă electorală. Foarte vioa e atmosfera întru­nirei publice, ca­ și a manifesta­ției de după alegere. Scrisoarea pierdută a fost a­­seară regăsită de public, care mi o va lăsa, de­sigur, să rătă­cească așa curând în arhiva tea­trului. , Teatrul național ține un nou­ succes al stagiune­­i și unul care’i face mare cinste. De la galerie -hi*" Procesul trusturilor BOTOȘANI, 30 ianuarie.­­Tri­bunalul local a dat azi hotărire în procesul de contravenție la legea trusturilor intentat d-lor Vernescu și Marcu Fischer, a­­nulînd contractele de arendare ale moșiilor Ripiceni și Leh­­nești ce formau litigiul procesu­ Uiî. Constant ~*J----------------’. Groaznica nenorocire din comuna Chiajna­ ­**— Explozia unei ghiulele de tun.—Patru răni omorîți și patru grav răniți Eri, după amiază, în comuna Chiajna din apropierea Capita­­lei, s’a întimplat o groaznică ne­norocire care a alarmat pe toți locuitorii din comună și chiar pe acei din comunele învecinate. O ghiulea de tun a făcut ex­plozie și a omorit patru țărani, iar alții patru sunt pe moarte la spitalul Filantropia din Capita­lă. * Iată amănunte complecte asu­pra acestei groaznice nenoro­cire. In partea dreaptăt a comunei Chiajna, se afla un platou un­de, regimentele de artilerie din Capitală, fac exerciții de trage­re. După terminarea tragerilor, țăranii, de prin comunele înve­cinate se duc pe cîmp, caută ghiulele pe cari apoi le găuresc pentru a scoate iarba de pușcă din ele, spre a o vinde comercian­ților sau a o întrebuința el per­sonal. Așa s'a întimplat și era Săteanul Marin Gheorghe din comuna Chiajna, a găsit, pe pla­tou, patru mari ghiulele, pe ca­pi, cu mare greutate, a putut să le care acasă. Acuma arida operațiunea cea m­ai grea, scoaterea jerbei de pușcă din ghiule. Pentru a ter­mina mai curînd și mai cu suc­ces, această operație, Marin Gh. A chertat să i ajute pe următorii țărani, vecini cu el : Dumitru Tudor, Iulicu Tu­dor, Petre Gri­­vei, Constantin Dinu, Gheorghe Nicolae, loan Constantin și loan Gheorghe. In aproape trei ore, toții ace­ști săteni, au reușit abea să go­lească trei ghiulele Mai rămăsese o singură ghiu­lea de o mărim­e extraordinară Țăranii lub­rau pe pridvorul din fața casei lui Marin Gheorghe. * Golirea ultimei ghiulele se făcea cu mare anevoință. Țara, kit, cari, parcă presimte?­­u că,­va, lucrau cu­ multă băgare de seamă. Din nenorocire, însă unul din țărani a izbit prea tare ghinleaca Și S'a produs o scinteie, care a aprins iarba. O puternică detu­nătură a urmat, care a zguduit întreaga comună. Nici un țipăt și nici un vad­ nu s’a mai auzit. Un fum des și destul de gros se afla răspîndit pe o distanță destul de mare. După ce fumul s’a mai risipit, țărani­, cari au alergat înspăi­­mintați, in direcția de unde se auzise detunătura, au avut îna­intea ochilor lor, un spectacol penibil. Toți cei opt țărani, se a­flau lungiți la pămînt și într'un lac de singe. . Patru din țărani: Petre Ga­­vei, Constantin Dinu, Tudor Ian­cu și Dumitru Tudor, au fost morți. Ei ereau aproape de ne­recunoscut așa de groaznic ereau mutilați. Un copil Marin Anghel, care se afla în apropiere de locul un­de s-a întimplat nenorocirea, a fost grav rănit pe corp. Ceilalți țărani sunt răniți des­tul de grav. Gheorghe Nicolae, are piciorul sting fracturat și este grav rănit l­­a cap. Constantin Ion are șoldul drept zdrobit și este rănit la cap, iar Ion Gherlghe este ars pe față și pe miiul. Marin Gheorghe, Care a adus Cele­i ghiulele și în casa căruia S’a întimplat nenorocirea, a scă­­năi neatins, grație faptului că fusese chemat cu puțin timp ihar de vreme de un vecin al Său. Cînd s’a produs explozia sfă­­rămăturile de ghiulea au pă­truns în rasă, astfel că au luat foc mobilele din năuntru. In cîteva minute întreaga ca­­să era cuprinsă de flăcări. Vecinii aui alergat imediat și cu mare greutate au putut stin­ge focul. Cei patru răniți fiind in stare gravă au fost aduși cu căru­țele în Capitală și internați la spitalul Filantropia. Medicii care i-aui examinat as­­tă­ foapte, afi «tot puține spe­ranțe ca ei să scape cu viață. Autoritățile din comuna Chiaj­na au deschis o ancheta pentru a stabili împrejurările în cari s’a întimplat nenorocirea în Capitala ** In chestia birjarilor Publicul admite schimbarea tarifului Se cere introducerea taxatoarelor Articolele noastre în chestiu­nea lipsei de birja ce se obser­vă in București, afi avut, răsu­­net, printre cetitori, dovadă nu­meroasele scrisori ce primim în această privința. Publicul răspunde la înt­re­bar­ea ce i-am pus, în ultimul articol și în mai toate scrisorile ce primim, soluția propusă de d. I. Mitilineu, prefectul poliției Capitalei, este primita pe de-a'n­­t­regul. . Publicul Capitalei e dispus să plătească 3 lei ora, — dft.v, are o cerere de formulat, să găsea­scă trăsuri, ori­cînd are nevoe! Și va recunoaște oricine că ce­rerea e dreaptă. * Unii cititori sînt de părere că soluțiunea­­ cea mai bună a ac­tualei stări de lucruri ar fi in­troducerea­­ taxatoarelor, intro­­ducînd aceste aparate, ar dis­pare o suma de inconveniente, ar dispare vecin­i­cele certuri dintre clienți și birjari, ar dispa­re eterna nemulțumire a birja­rilor cari nu sînt niciodată sa­tisfăcuți, cînd li se plătește cursa sau ora după tarif și ar dispare, în sfîrșit, și nemulțu­mirea patronilor birjari cari as­tăzi se plîng Că nu cîștigă ni­mic, căci n-a fi nici un control asupra încasărilor birjarilor. Ba, unul dintre cititori, mer­­gînd mai departe, fixează și ur­mătorul tarif pe care-l conside­ră just și echitabil: primul"kilo­metru 70 de bani, următoarele două­­ sute de metri cîte 10 bani; "prin urmare, publicul ar dori să se introducă taxatoarele la trăsuri. Prefectul poliției, d. Mitilineu, care a studiat și laturea acea­sta a chestiunea, face de cîtva timp demersuri pe lingă pro­prietarii de bir­ii ca să introdu­­că taxatoarele, dar întîmpină o­are­cari dificultăți. Oamenii se codesc, ca în fața oricărui­­ lu­cru nou. Și apoi, aparatele sunt scum­pe, deși reprezentantul u­­nei fabrici din Berlin s’a oferit să aducă taxatoarele și ori să le împrumute cu 25 bani pe zi, ori să primească achitarea lor prin amortismente foarte mici, lu­nare. S’au și comandat 5 taxatoare din Berlin și experiența va în­cepe zilele acestea. Este neîndoios că, fie prin ur­carea tarifelor, fie prin intro­ducerea taxatoarelor. —­­sau chiar prin admiterea ambelor Soluțiuniî. 1- se vă produce o îmbunătățire a actualei stări de lucruri. Și, ca o urmare firească, co­merțul de birji începind să ren­teze, se vor găsi destui amatori car­î să se apuce de­­ acest co­merț și deci lipsa de birji v­i dispare. D. Mitilineu să nu pregete, să adopte cit mai curînd s­lujiu­nile la cari s’a oprit. Toată lu­mea îl aprobă. l­ M. Faust Un servitor bătut de stăpînul sau Circumscripția polițienească din str. Măgurele a anchetat ori o gravă rănire întîmplata pe acea str­ada, in Următorrx de împreju­rări: Un domn Smarandach­e. Ion din Măgurele, probabil că a fost supărat de un servitor al suü N­. Constantines­cu, de oarece a sărit asupra lui și l’a bătut așa de grav, nu­cit acesta a trebuit s­e fie­­ internat, la spital. Rănirea din str. Saturn Aseară pe str. Saturn s’a in­­timplat o rănire, care ar putea fiVea urmări grave. Un anume Constantin Costa­­che,­ fiind complect turmentate­e băutură, a venit acasă și fără nici­­un­ motiv, a luat la ceartă pe fiica sa. La un moment dat, el a pus uina pe roata unei mașini și a lov­it in cap pe fiica sa. Lovitura a­ fost așa de puterni­că,, un cint fetita 1­­ T pmptise cu­noștința și a trebuit să fie inter­mit« la spital. Kewook­ßa de la briers cantonului Regiei Erî de dimineață s’a întîm­plat o gravă nenorocire pe linia ferată, in dreptul cantonului de la regie. Un lucrător floîin Giurger de la regie, fiind turmentat de bău­tură, pe când traversa linia fera­tă, a fost isbit de un vagon, ca­re manevra pe linie. Boatele va­gonului a fi trecut apoi peste pi­cioarele nenorocitului lucrător, retezindu-i-se cu desăvîrșire. Im­­­ stare gravă, el a fost dus la spitalul 1­’llantropia. -----------------**--------------—’ Din Cîmpina CIMPINA, 30 Ian. — In ur­ma riidicărei taxei de­ prestație de către autoritățile comunale, un mare numir­ de cetățenii din cătunul Broaștele, a fi venit la primărie foarte indignați și vo­­ciferînd. Intervenind d. Duschek primarul orașului și d. polițai Pătriaru, cetățenii s’afi Înapo­iat în liniște. — Cornea. Un accident nenorocit CÎMPINA, 30 Ian. — Aseară pe la orele 7 j­um­., pe cînd lu­crătorul Ion Banu se afla în son­da No. 235 a.societatet .,Alianța" desprinzindu-se o seriilUfa din g­iff­ul sondPî i-a căzut în cap si avindu-i-l. In stare disperată a fost trans­portat la­ spitalul sec. Steaua II o­ulină. Medicii declară că nu sunt speranțe că va scana cu viață. Senzațional Dramatic Captivant in­' FMIM' este situl roman­ce ția a- PpR în surâd In fosta zia­­rului DIMINEAȚA grecii și urmările serbărilor din Sofia CE SPUNE UN PERSONAJ GREC Cel cari afi urmărit de aproa­pe în capitala Bulgariei, desfă­șurarea serbărilor , pentru ma­joratul prințului moștenitor Bo­ris, a fi putut constata, nu fără multă­ surprindere, schimbarea bruscă survenită cu acest prilej, în cercurile grecești din întrea­ga Bulgarie. Populațiunea greacă din par­tea­­ de sud a regatului vecin, care aproape totdeauna fățiș s-a manifestat ostilă tuturor serbă­rilor bulgare cu caracter națio­nal, a manifestat de astădată un entuziasm neobicinuit și pre­­tutindeni în toate bisericile gre­cești, aui fost oficiate de-Dem­­nîurî pentru familia Ferdinand al Bulgariei. Atitudinea aceasta a din Bulgaria, nu este semnificație destul de limpede, și oricît dar cercurile oficiale din Sofia ar încerca să dezmin­tă începutul unor tratative în­tre ambele aceste țări, pentru o apropiată alianță, faptul ,rămî­­ne totuși exact. Iată în această privință ce ne declară un distins personaj grec din București, cu care am stat­ de vorbă, și care este perfect în curent cu cele ce se petrec în Atena: Prinții­ Constantin', care a pri­mit intr'o tvrigd. audientă la Con­stantinopoli, inainte de a patra, tri Sofia, pe președintele Camerei noastre de cartieri din capitală imperiului otoman, i-a spus intre altele cd­ este foarte vne iit­a1 de ocaziun­ă ce are sa asiste la serbările pentru majo­ratul lui Boris, și ce are însărci­narea să invite pe repete Bulga­riei pentru o vizită la Atena. Tot acum, l­ a zis prințul Gre­ciei, — voiți face, primul demers pentru o apropiere intre noi și bulgari. Acelaș personaj grec ne adao­gă : la Atena se speră astăzi ca intre timp, chestiunea școale­­lor și bisericilor grecești din Bul­garia, să fie rezolvată favorabil poporului noistru. * De altfel, comentariile între­­gei prese grecești, după vizita făcuta Patriarrh­ului Ecumenic Ionchim, de­­ către d. M. Sara­­foff, ministrul Bulgariei la Con­­stantinopol, cum și primirea cordiala ce s’a făcut comisiunea­ de comercianți bulgari, cari afi vizitat și studiat zilele acestea piața și Industria greacă la Pa­tras, Pireu și alte orașe, sânt fără îndoială o aprobă mai mult despre o apropiere foarte în cu­rînd, — mai curînd poate de cît este de așteptat, — între Atena și Sofia. A. Sandu, țarului grecilor fără o TELEGRUE DELAPIDATOR ARESTAT Viena, 30 ian. — Funcționâ­nd Adolf Stedinsky în vîrstă de 31 ani a fost arestat pentru delapidări in sumă de 50.000 de coroane făptuite la fabrica de mașinii Hutter - Schrantz al cărei funcționar era. BOALA MARELUI DUCE CON­STANTIN AL RUSIEI Petersburg, 30 ianuarie. — Cursul Poalei marelui duce Constantin este normal. Bronșita a mai scăzut, starea rinichilor este satisfăcătoare. STAREA CONTELUI AEHREN­­THAL Viena. 30 Ianuarie. — In sta­rea contelui Aehrenthal n’a in­tervenit în genere nici o schim­bare. Forțele pacientului în ulti­mele zile iasă în tot cazul de dorit. Zvonurile alarmante însă cari fură răspîndite în ultimul timp cu privire la starea mi­nistrului trebuie considerate ca neîntemeiate, după cum se afirmă din anturajul contelui Aehrenthal. * Viena, 39 Ianuarie. — Starea ioajelui Aehrenthal e foarte gravă.­­ Forțele Îi slăbesc văzând ca oehi. Pacientul abia poate să se nutrească, de­oarece urmările recentei sale pneumonii n’au dispărut încă cu desăvîrșire. Medicii se tem de noul com­plic­ațiu­ni. PREZIDENȚIA REICHSTAG A­­GULUI GERMAN Berlin, 30 Ianuarie. — Printre candidații in prezidenția Reichstagului se vorbește în cercurile conducătoare ale par­tidului progresist, de deputa­tul von Payer. Payer a fost președintele Camerei din Würtemberg și a fost m­obilat de regele Y Wür­­tembergului. un Berlin. 30 Ian. — Presupu­nerea după care deputatul Spahn, dacă ar fi ales din nou­ președinte, a fi acceptat preziden­țîa,­e considerată ca neînteme­iată. Spahn stăruie dimpotrivă în de­misiunea sa. AGITAȚIA PENTRU REFOR­­MA ELECTORALA IN UNGARIA — încăierări între poliție și demonstranți — Budapesta, 30 ianuarie. — Partidul social-democrat din Ungaria a ținut erî, în Buda­pesta, împreună cu partidul lui Dl MIN­EAT A3 FACLA Justic și cu Liga pentru refor­ma electorală, o­ mare întruni­re publică în favoarea votului universal. S’a adoptat o rezoluție prin care se cere imediata depu­nere în parlament a proiectului de reformă electorală. După întrunire mulțimea care a luat parte la întrunire a­ organizat, o demonstrație pe strada Rákóczi. In fața localului­­ clubului partidului jusiiist a avut loc o ciocnire între poliție și de­monstranta. Poliția invită pe demonstranți să se risipească și deoarece aceștia nu ținură seamă de in­vitația poliției,, aceasta îi risi­pi făcînd uz de arme. Trei­ demonstranți fură răș­­inț.I. m­ai mulți alții fură­ ares­tat!. . DEMONSTRAȚIILE ANTI­­MAGHIARE DIN FRAGA Praga, 30 ian. — Erî, după amiazi, deputatul ceh dr. Kra­­marz s’a prezentat la prefec­tura poliției pentru a obține e­­liberarea celor 6 studenți ares­tați cu pr­ilejul demonstrațiilor anti-maghiare de erî. Cererea n'a fost satisfăcută. Arestații au fost predați jus­tiției. O CATASTROFA MINIERA Berlin, 30 Ianuarie. — Din Königshütte se anunță că azi noapte a izbucnit aci un incen­diu­ în mina Lutbanda, din care pricină mai bine de 10 de lucră­tori minieri aflați în interiorul minei au fost izolați cu fiesăvir­­șire de suprafață. Se crede că 27 dintre minieri afi și murit. 7 cadavre afi fost scose până acum la suprafață. Numeroși medici afi sosit la locul catastrofei. Locul din preajma minei e în­conjurat de numeroase femei, cari iși jelesc bărbații safi copiii pieriți in mină. ACCIDENTUL UNUI AVIATOR Nizza, 30 ian. — Aviatorul a­­merican Robinson a făcut un zbor cu aeroplanul deasupra mării. Din cauza însă a unui defect, aparatul căzu în mare. Aviato­rul se menținu totuși la supra­față, înotind, și putu fi salvat într’o barcă. Aparatul s’a scufundat.. RELAȚIILE GRECO-BULGARE Viena, 30 Ianuarie. — In cur­surile informate se declară că relațiile intre Grecia și Bulga­ria, cari din pricina activității bandelor bulgare în Macedonia, se înrăutățiseră foarte mult, s’a fi ameliorat în ultimul timp în mod simțitor. Vizita principelui moștenitor grec la Sofia pare a indica că asupra trecutului se va arunca un văl de ambele părți. E de crezut că va avea loc de asemenea o contravizită la Athena. Aceste vizite, nu a fi de­sigur un caracter anti-turcesc deoare­ce sultanul a fost și el reprezen­tat­ la festivitățile din Sofia și se așteaptă c­a moștenitoru­l tronu­lui­ bulgar să facă o contra vizi­­tă la­ Constantinopol. Se știe că la Sofia și la Athena se nutresc intențiile pacinice. EXPLOZIE Essen, 30 Ianuarie. — Pe drumul dintre Rhein și Elba, în apropiere de Gelsenkirche, a avut loc o explozie. Un lu­crător fu ucis, mai mulți alții răniți. O TRAGEDIE FAMILIARA Berlin, 30 Ianuarie. — La Charlottenburg s’a petrecut azi o tragedie familiară: gardistul Mecht a împușcat pe soția sa și apoi s’a sinucis și el cu un foc de revolver. Motivul ar fi o trădare a cre­dinței conjugale din partea so­ției. MARI GREVE DE MINERI IN PERSPECTIVA Londra, 30 Ian. — Lucrătorii de la minele de cărbuni din Ches­­terville aui țint­t o întrunire la care a luat parte și o delegație a minerilor din Dovanshire. In această întrunire s’a hotă­­rît ca toți lucrătorii să anunțe pe societatea minieră că la 1 Martie Vor înceta lucrul, ceea ce ar însemnat greva a 40.000 mi­neri-Breslau, 30 Ian. — Organiza­ția social-dem­ocratică a lucră­torilor mineri din Germania a hotărit, să proclame la 1 Mar­tie greva generală a minerilor din Germania. DUCESA D’AOSTA BOLNAVA Neapole, 30 Ian. —­ Ducesa d’Aosta s’a reîntors din Tripo­lis de­oarece s’a îmbolnăvit ea însăși la teatrul războiului, cu prilejul îngrijirea răniților. Ducesa suferă de friguri. ALT ACCIDENT DE AVIAȚI­­ UNE Paris, 30 Ianuarie. — In loca­litatea Pan s’a întimplat un grav accident de aviațiune. Aviatorul Robeau a căzut cu aeroplanul său așa de răui, în­cît, sunt puține speranțe că va scăpa cu viață. SÂNGEROASA INCAERARE LA O NUNTA Petersburg, 30 Ianuarie. — In ziua a doua a unei nunți țără­nești «Un Kazan, izbucni prin­tre oaspeți o incăerare sînge­­roasă. 211e persoane, printre cari mirele, a fi murit de pe urma u­ta rănilor căpătate. Numeroși nuntași fură trans­portați la spital. PLECAREA MINISTRULUI ENGLEZ HALDANE DIN BERLIN Berlin, 30 ian. — Lord Mai­dane a părăsit ora la orele 11.45 Berlinul spre a se reîntoarce la Londra, înainte de plecare el făcu o scurtă vizită: la ambasada en­gleză, după care plecă la gară neînsoțit de nimeni. Plecarea n'a avut nici un ca­racter oficial. Interesant a fost momentul cînd la plecarea ministrului de la ho­tel, se­­ află deodată în fața unui aparat cinematografic.. Ministrul se opri și cu multă bunăvoință poză timp de­ două minute în fața aparatului. —------------—. Prin proed­ur <ic . ,gc­al­oles­cent,r­­alizării administrative, bi­rourile veniturilor și ch­eltueli­­lor din ministerul de­ finanțe, vor trece la Curtea de conturi, așa cum­ toate actele justificative ale cheltuelilor, vor fi verificate de ceasta Curte. In consecință, nu­mărul refer­en dărilor de acolo a fost­ sporit, considerabil. D. Ionel Brătianuu a fost pri­mit azi în audiență de către rege. În cercurile oficiale se afir­mă că regele Muntenegrului, cu ocazia reîntoarcerei sale­ din Pe­tersburg, se va opri în Bucu­rești, pentru a face o vizită re­gelui Carol. Astăzi la orele 11 a. m., va a­­­­vea loc în salonul Oficiului stă­­rei civile, căsătoria civilă a d-rei Fiori­ca Millo, fiica directo­rului nostru, cu colegul nostru d. N. D. Cocea. Iată cum afi fost r­pctrzlizate cale 200 dle verhicule, scoase din ordinul d-ln­ prefect al poliției pentru localurile de spectacol: ■1f­ de trăsuri și ș­ase automobi­le la Teatrul Adițional; 23 de tră­suri la Tea­trul Lyric; 20 la Mo­dern; 23 la Comoedia; iii trăsuri Si 2 automobile la­ Voila-Bristol; la sala Boulevard II trăsuri și 2­­ tutomobile; ÎS la Splendid. Elevele clasei IV-a, școala No. 8, de sub conducerea d-nei Sma­rt, constituite în soc. Tudor­ Vladimirescu, afi depus o coroa­nă -e catafalcul decedatului Barbu Sinișteanu inițiatorul și conducătorul cantinelor școlare. Cercul cultural „Ronetti-Ro­­man“ a organizat un ceas literar în una din sălile hotelului „Europa“ din Roman pentru a serba a 60-a aniversare a ma­estrului I. L. Caragiale. D. Johann Zissu­ a vorbit des­pre „Căragiaie și opera sa“ du­­pă care s’a fi citit de către d-ni. Tzimand. Gelber și Iohan „O fă­clie de Paști“ și schițe din „Mo­mente“. La, ministerul de finanțe pină acum nu s’a început la alcătui­rea budgetului general al sta­fu­­lui. D. Jean Richepin, de la Aca­demia franceză, a anunțat că va ține la București, o conferință despre ,,Legenda lui Napoleon” cu audițiune de poeme de Victo Hugo, Lamartine, Auguste Bar­bier, Stendhal, Beranger și alții A­stă­zi a apărut în,,Bi­blioteca Rampat( romanul „Ana Karenin” (Broșura 1) de genialul LEÖRI TOLSTOI- De tînerare la chioșcuri și următ­ori de ziare. 20 bani exempl. "Profesorii semișcaru­lui Cen­tral, vor­­ sărbători printr’un banchet, care va avea loc Joi 2 Februarie, pe cf. Mihail Popes­­cu, administratorul Casei școa­­lelor. Cu începere ele Marti 7 Fe­bruarie la societate culturală părintele Macarie a cintăreților bisericești din București se va înființa o Școală de muzică a societăței, unde se va preda mu­zica bisericească teoretică, prac­tică și tipicul (rînduiala servi­ciului divin). Cursurile Vor fi absolut gra­tuite și vor urma regulat Marțea și Joia la orele 5 pină la 7 seara. Primul curs de deschidere care va fi Marți 7 Februarie va fi ținut de d. profesor I. Popes­­cu-Pasâre, președintele societă­ței. Conducerea școalei va fi în­credințată d-lui Păun I. Boiu, casierul societăței, sub suprave­gherea d-lui I. Popescu­-Pasăre. Sediul societăței este la școala General Golescu, str. Azilul de noapte. « Figura doamne­lor devine fermă­­că m­are în lumina serală a teatrelor și balurilor, prin Pudra Americană arwh­asim — PREȚUL 3 ȘI 5 LEI — GREMA YES, care aparține a­cesteia și care Întreține frumu­sețea, întinerește și înviorează tenul, se găsește pretutindeni. Prețul Lei 3.50. Societatea funcționarilor pu­blici, sărbătorește azi a 30 ani­versare, de la înființarea ei. La orele 9 dimineața s’a ofi­ciat un Te-Demn la biserica Albă la care afi luat parte un foarte mare număr de funcțio­nari. • Următoarea telegramă a fost adresată regelui de către societatea funcționarilor pu­blici: în numele membrilor socie­tății funcționarilor publici pu­rurea recunoscători aduc cu profund respect la cunoștința majestății voastre, iubitul și generosul nostru protector, că azi sărbătorim aniversarea a 30 ani de existență a acestei socie­tăți și că cu toții urăm ma­iestății voastre, majestății sa­le regina și ilustrei familiei re­gale viață lungă și fericită. Devotat Al. G. Cantacuzino Președinte activ Banca Agricolă a ținut erî după amiazi un consiliu în care S’au hotărît următoarele: Un dividend de 38 de lei pe acțiune pentru anul trecut La rezerve, circa 300.900 lei; Amortizări de peste 609.000 lei; Majorarea capitalului la 12 milioane. Cu privire la înmormîntarea fostului revizor Sinișteanu­, sun­tem­ rugați să anunțăm că ser­viciul divin­ se va oficia azi. Marți, la orele 9, la locuința de­functului, în strada Semilunei No. 2, de unde cortegiul va por­ni spre Arțari, (Ialomița). Se știe că. d. M. Vlădescu, pe cînd era­ ministru al instrucțiu­nei publice și al cultelor, a în­ființat corpul instructorilor mi­litari ; d. Sp. N­­aret însă, prin legea din 1909, i-a desființat. Au rămas in activitate de ser­viciu­­ pină i-a tăiat cu desăvâr­șire:, 16 instructori militari. Atît aceștia cît și colegii lor, în nu­măr tot de 10, cari fuseseră su­primați odată, cu funcțiunea lor de către. d. Sp.­­ Ha­ret, nu be­neficiaza la pensie de anu­ ser­vit­ ca instructori militari. D. C. C. Arion, ministrul in­strucțiunei publice, a admis ca în privința celor dinții 16 in­structori,­­ele,care vorbim, să se facă­ o nouă regulare.la pensie, adăogî­nd la timpul Servit în ar­mată și timpul de 5 ani, serviți ca instructori militari, cu cota de 150 lei fi­ plus la pensia pe ca­re o primesc, spre a putea benefi­cia de o nouă regulare a drep­turilor la pensie. Ni se afirmă că și ceilalți in­structori cari n’afi funcționat, 5 ani și dintre cari parte, au­ dat în judecată ministerul in­strucțiunei, vor fi satisfăcuți dîn­­du-li-se și lor dreptul ca azdăo­­gind cota la pensie și trei ani serviți să-șî poată regula drep­turile la pensie. D. Boroianu­, administratorul Casei bisericei, a plecat aseară la Iași, pentru a reprezenta pe d. ministru Arion la serbarea care are loc la seminarul de a­­colo. Sub patronajul principesei Ma­ria sa,a înființat în București un atelier d­e broderie de artă și impresiuni pe stofă, pus sub di­recțiunea d-rtei Cobilovici Roth. Sunt primite în acest atelier absolventele Ocoalelor profe­sionale de fete gr. I și II, care vor primi cîte 60 la sută di­n beneficiul net. Ministerul instrucțiunii­ în­deamnă pe­ absolvente să se înscrie la acest atelier, unde vor realiza cîștiguri frumoa­se. Cererile de aderare se vor adresa la Casa școalelor. Atelierul va funcționa, pînă la 23 Aprilie a. c. în strada Popa-Petre (școala profesio­nală No. 3). Revista medicală „Higiena” No. 2, care apare Miercuri, con­ține, între altele, o scrisoare a d-lui profesor dr. V. Sinn asu­pra merttalităței higieni­ce a­lă­­ruitei noastre culte. De asemenea mai cuprinde: „Ocrotirea copii­lor“ de dr. Graș­ski, asistent al clinicei infantile, eminent spe­cialist în boale de copii; „Ne­­cumpătarea în hrănire“ de dr. N. Cruțescu, distins specialist în boale de stomac; „Cum să ne ferim de boalele animalelor“ de dr. veterinar P. Cartianu; „Boa­le de ochi produse de onanie“ de dr. George D. Fischer, spe­cialist la boale de ochi și urechi. Inaugurarea expoziției produ­selor mînăstirilor din Romînia, de la Casa Bisericei va avea loc în ziua de 2 Februarie orele 10 dimineața. Luni 30 c. la orele 5 d­. a. d. de Martonne, profesor la, Sorbonne va ține la fundațiunea universi­tară Carol I, o conferință cu proiecțiuni, la care sunt invitați membrii­­ corpului didactic și studenții universitari. D-lor directori ai ministerului de finanțe cari afi luat parte în comisiunaă pentru alcătuirea proectelor de lege a descentrali­­zărei administrative și aceea pentru organizarea administra­ției finanțelor, ministerul le-a­ acordat indemnizație de 30 de lei de ședință pentru fiecare, iar d-lul director al contribuțiilor directe C. Ionescu, o indemniza­ție de 60 lei de ședință. Adunarea generală a instituto­rilor care urma să se ție erî s’a amînat pentru ziua de 12 Fe­bruarie a. c., orele 2 d. a. Prin noul proect de buget al ministerului de lucrări publi­ce, s-a introdus un articol nou, după care se poate acorda, primă­riilor comunelor urbane, din țară subvențiuni pentru între­ținerea căilor naționale ce tra­versează orașele, întreținerea acestor căi fiind în sarcina sta­tului conform dispozițiunnilor lege! drumurilor, a fost un a­­daus de lei 150.000. In urma modificărilor și a­­dauselor semnalate, prevederile de la cap. V. a fi fost sporite cu suma totală de lei 1.296.000. Societatea „înfrățirea“ pen­tru ajutor reciproc a ales în­­ ședința adunării generale avută loc în ziua de 29 ianuarie ur­mătorul comitet: Președinte Josef Lindenberg; prim vicepreședinte M. Perl­­mann; al 2-lea vicepreședinte­­ Schwartz; casier general E. Ro­­senbleith; secretar Iosef Odes­­ler; controlor Meyer - Gold; comptabil M. Schwartz; mem­bri consilieri: H. Behrman­n Streitmann, A. Schwalb și H. Cărpănișeanu. Membrii societăței „Higeea” reconstituită, afi fost convocați în adunare generală anuală în ziua de 29 ianuarie, la sediul societăței din str. Sărindar. Au luat parte vre-o 60 societari. Ședința s-a­ deschis la­ ora 9 dimineața, sub prezidenția d-lui Mihail Marinescu. După citirea procesului-verbal al adunarei trecute, președintele face darea de­­ seamă anuală de întregul mers. al­ societăței, se dă citire bilan­țului care se aprobă de în­treaga, aduna­re și. Vechiul comi­tet depunîndu­-și mandatul se precede la alegerea unui nou­ comitet, pe anul 1912 și sunt aleși următorii domni: Mihai Marinescu, președinte; •E. Munteanu și M. Schwartz,­ vice-președințe; T. Herșcovici, ca­sier; M. Kaufmann, secretar; H. I. Horn, controlor; A. Rawitzky si I. Brenner, cenzori; Pinkas Bruch și S. Brodmann, maeș­trii [ ceremoniei’!; H. Grimberg, Anton Kaufmann, I. Weiss, L. Rothblum și I. Schwartz, con­silieri. Ca medic a fost reales «J. dr. I. Turi. Adunarea a luat sfîrșit la ora 1 p. m. Adunarea societăței Ateneului Român, care urma să aibă loc cevî după amiază, s’a amînat pentru ziua de­­ 26 Februarie. Aseară la soc, științelor medi­cale dela spitalul Colțel s’a ți­nut, ședință sub președinția d-lui profesor dr. Duma. La ordinea zilei: „Fenomenele de intoxicație cu gaz aerian“. Afi luat cuvîntul d-ni. dr. Bo­tescu, profesor Duma, etc. Regele, a semnat decretul prin care se face numirea membri­lor pentru formarea comisiunnei de recrutare și repartizarea lor pe județele (centrele) din în­treaga țară. Marele teatru de varietăți „MAJESTIC“ continuă să aibe în fiecare seară săli arhipline. Cîntăreața franceză Parisette, care a debutat alaltă era, a cuce­rit am­­auze frenetice. Ea îm­parte succesul cu irezistibilul comic francez Arley, al cărui contract a fost prelungit după cererea publicului, cu Miss Ar­­teîla, ai cărei papagali dresați provoacă zilnic admirația spec­tatorilor, și cu ceilalți artiști. Pentru Sîmbătă se anunță mai multe debuturi noul. Față de succesul extraordi­nar, recunoscut de toți criticii noștri, al piesei „Patima”, în care d-șoara Francesca Rozan și­­ I. I. Manolescu a fi creațiuni desăvirșite, direcțiunea TEA­TRULUI „COM­EDIA” menține această piesă pe afiș și astft­­seară, Marți­ și mîine, Mier­curi. Joi seara va fi, cum am mai anunțat, premiera comediei ,Cai­lottei‘ pentru debutul, d-re. Olga Cojița și premiera piesei originale „Două lumi” de d. E­­mil Nicolau. Aseara pîna noaptea tîrziu au circulat diferite știri alarmante cu privire la audiența d-lui Io­nel Brătianu la rege precum și cu privire la un consiliu de miniștri ce s’ar fi ținut în palat sub președenția regelui și în care s’ar fi discutat asupra de­­tr­isiunei d-lui Ioan Lahovary— ministrul domeniilor, dată în ur­ma dificultăților ce continuă a intîmpina proiectul său de răs­cumpărare a bunurilor de mină moartă, din partea președinte­lui Senatului, d. George Canta­­cuzino. Se punea în legătură și audiența d-lui Brătianu cu a­cest consiliu de miniștri. Fruntașii guvernamentali se arătau în adevăr îngrijați mai cu seamă că miniștrii s’au es­chivat de a da ochii chiar cu cei mai intimi amici ai lor. Șe­fii și fruntașii opozițiunea s’au închis de asemenea aseară in cel mai desăvîrșit mutism. S’ar părea că situațiunea este un a­­devăr extrem de încordată și se apropie de o soluțiune defi­nitivă. In „Adevărul“ de astăzi citi­torii vor găsi amănunte mai precise asupra evenimentelor politice la ordinea zilei. *­­ GALAȚI, 03 Ianuarie. — Asea­ră a avut loc o întrunire la ve­chiul club conservator a bătrî­­nilor conservatori nemulțumiți. ■ A prezidat d. N. Doiciu, depu­tat. S’a vorbit despre trecerea d-lui Emil Vulpe la takiști și S’a expus rezultatul obținut de dele­gația conservatoare a bătrînilor conservatori cu prilejul audien­ței avute la d. Marghiloman, ca­re a promis că va veni în loca­litate după închiderea parlamen­tului pentru a aplana neînțele­gerile. S’a luat hotărîrea pînă la acea dată ca gruparea să ră­­mină în condițiile de acum. La sfîrșit s’a expediat două telegra­me : una d-luî Marghiloman și alta d-luî Filipescu, ca mulțu­mire pentru primirea cordială ce sa făcut delegației în timpul audien* Emai Ultime informatiuni --------------­ Cereți ----------------*---------------­ Sărbătorirea lui Caragiale ! LA CRAIOVA CRAIOVA, 30 ianuarie­. — A­ seară a avut loc serata cercu­lui cultural la teatrul Național fiind sărbătorirea maestrului Ca­­ragiale. D-ra Lucia Braborescu a recitat versuri, d. Șt. Brabo­­rescu a declamat poezii, iar ar­tiștii teatrului au jucat come­dia: „Conu Leonida față cu reac­­țiunea”. După aceia a urmat dansul și tombola. — Xam. LA IAȘ IAȘI, 30 Ianuarie. — Orașul nostru a sărbătorit pe Caragiale printr-un num­ăr festiv al ziaru­lui „Opinia” care publică arti­cole semnate de d. profesor uni­versitar Mihail Dragomirescu, d-ni. Sadoveanu, Eugen Hero­­vanu, dr. Ștefănescu-Galați, Ro­dion și alții, asupra activitatei literare a lui Caragiale. De la „Opinia” i’a trimis mae­strului următoarea telegramă: „Opinia" festivă salută pe ilu­strul sau prieten și colaborator Caragiale, unindu-l mulți ari de viață spre fericirea t.â.reî și a li­terelor Torninc.ștî". — Dan ------------------------------------------­

Next