Dimineaţa, februarie 1912 (Anul 9, nr. 2840-2868)
1912-02-01 / nr. 2840
Miercuri 1 Februarie 1912I Și prin aceasta politiciani maghiari cred că vor „menține ordinea“ în Croația. Acum prin afirmarea fățișă a aspirațiilor trialiste de către partidele politice din Coație — lucrurile s’au agravat și mai mult. Din Budapesta se dictează noului ban să „guverneze roiește" în Croația. Porunca e iuplicită. Fruntașii partidelor din Croația sunt spionați, arestați, li se intentează fel de fel de procese, presa e conturată și confiscată, studențimea e brutalizată, iar jandarmeria risipește adunările publice. Dar toate acestea procedeuri moscovite, nu vor putea opri mersul firesc al evoluției, al federalizării monarhiei austroungare. Și primul pas va fi desembrarea Croației de Ungaria. L. P. ------------------------------ Alegerile din Turcia CANDIDAȚII ROMÂNI Odată cu dizolvarea parlamentului otoman, s-au decretat noui alegeri legislative, astfel că partidele politice au și început să desemneze pe candidații lor. După ziarele constantinopolitane, aromînii din Macedonia și Epir vor pune candidatura a trei deputați. Candidații români: d. D. Gaga, profesor la gimnaziul comercial român din Salonic; d. Mîșea, fost deputat, pentru fiostul Mânăstiri d. Godjaman, profesor la școala de agricultură din Serat, pentru safidiacul Berat. Ziarele din Salonic spun că românii vor lucra de comun acord cu partidul „Uniune și Progres“, care le va susține candidații. .......~dH*---------------------------- Nobile metode în Geografie CONFERINȚA D-LUI DE MARTONNE Ert, la orale 6 după amiaza eminentul geograf E«. de Martonne, și-a desvoltat In sala de bibliotecă dela Fundațiunea Carol I — ultima d-sale conferință tratând despre : „Nobile mei», de în deegratte" Printre cei de față observ profesorii d. Pangrsti, secretarul Univei siliții din București; d nl profesori Mehedinți, Pompiu Eliad cît și un mare număr alf profesori și studenți. Intrind în subiect:*- d. Em. de Startende, face un am&nunit istoric al evoluției Geografie! — «Mințind că, pin» in ultimele decenii — ea n'a fost de ett descriptivă Incepand cu marele Humboldt inși —■» Geografia face un pas tastate lutrind în rindul științelor pozitive. Conferențiarul arată că astăzi Geografia iși redlantă locul ei printre științe — fac îndreptățit prin întinsele cercetări făcute in ultimul timp. D-sa termină urmd studenților îndemn la muncă intelectuală, iar specialiștilor studenți intens mare pentru orizontul nou, care se deschide științei Geografie. Miss, :---------1------r----------- ■ De la Teatru TEATRUL NAȚIONAL. — Reluare: Scrisoarea pierduta, comedie la 4 acte de I. l. Caragiale. Se știa de cîteva zile că, cu părere de tttft, Cftragiale nu va putea fi față la reluarea comediei sale „Scrisoarea pierdută“ ta searA zilei in cate Împlinește 150 de ani. Afci fi fi împiedicat ca de cu zi locurile să fie luate cu asalt, și asea.ra teatrul să fie ticsit pină în tavan mulți întorcându-se beta calsă fără a putea găsi un bilet. Dift Capul Jocului. în cursul actuRiîlfulific’ă Stabilit o dispoziție de la Sufté Ure, aprinsă de fiecare scenă, de fiecare replică, sporită de jocul scinteetor al artiștilor, ale căror intrări aui fost primite, rîs pe fînd, cu aclamațianî de salutare. Act eu act apoi, publicul care nu se mai sătura sorbind cu negațiu morcentele și cuvintele ce se perindai, le sublinia mereu cu exploziunî de rîs și aplauze furtunoase la scenă deschisă. Artiștii animați, la rîndul lor, de entuziasmul publicului, s’au întrecut tinîi pe alții. A fost o interpretare nespus de vie și scinteetoare, ca vervă și precizie. Corifeii comediei noastre erau toți la locul de onoare: Brezeanu, extraordinar în Cetățeanul turmentat, Soreanu-Pristanda minunat, Toneanu Farfuridl neprețuit, Demetriad-prefect admirabil, Maria Ciucurescu — cu totul remarcabilă madam Trahanache — iar, în frunte cei doi creatori ai rolurilor: Ion Petrescu, incomparabilul Trahanache și Ion Niculescu, prodigiosul Cațavelicu. Nu trebuise uitați: Mihailescu, un Brtazovenescu de pus în cadră și Grigorescu, un Popescu în plină perioadă electorală. Foarte vioa e atmosfera întrunirei publice, ca și a manifestației de după alegere. Scrisoarea pierdută a fost aseară regăsită de public, care mi o va lăsa, desigur, să rătăcească așa curând în arhiva teatrului. , Teatrul național ține un nou succes al stagiunei și unul care’i face mare cinste. De la galerie -hi*" Procesul trusturilor BOTOȘANI, 30 ianuarie.Tribunalul local a dat azi hotărire în procesul de contravenție la legea trusturilor intentat d-lor Vernescu și Marcu Fischer, anulînd contractele de arendare ale moșiilor Ripiceni și Lehnești ce formau litigiul procesu Uiî. Constant ~*J----------------’. Groaznica nenorocire din comuna Chiajna **— Explozia unei ghiulele de tun.—Patru răni omorîți și patru grav răniți Eri, după amiază, în comuna Chiajna din apropierea Capitalei, s’a întimplat o groaznică nenorocire care a alarmat pe toți locuitorii din comună și chiar pe acei din comunele învecinate. O ghiulea de tun a făcut explozie și a omorit patru țărani, iar alții patru sunt pe moarte la spitalul Filantropia din Capitală. * Iată amănunte complecte asupra acestei groaznice nenorocire. In partea dreaptăt a comunei Chiajna, se afla un platou unde, regimentele de artilerie din Capitală, fac exerciții de tragere. După terminarea tragerilor, țăranii, de prin comunele învecinate se duc pe cîmp, caută ghiulele pe cari apoi le găuresc pentru a scoate iarba de pușcă din ele, spre a o vinde comercianților sau a o întrebuința el personal. Așa s'a întimplat și era Săteanul Marin Gheorghe din comuna Chiajna, a găsit, pe platou, patru mari ghiulele, pe capi, cu mare greutate, a putut să le care acasă. Acuma arida operațiunea cea mai grea, scoaterea jerbei de pușcă din ghiule. Pentru a termina mai curînd și mai cu succes, această operație, Marin Gh. A chertat să i ajute pe următorii țărani, vecini cu el : Dumitru Tudor, Iulicu Tudor, Petre Grivei, Constantin Dinu, Gheorghe Nicolae, loan Constantin și loan Gheorghe. In aproape trei ore, toții acești săteni, au reușit abea să golească trei ghiulele Mai rămăsese o singură ghiulea de o mărime extraordinară Țăranii lubrau pe pridvorul din fața casei lui Marin Gheorghe. * Golirea ultimei ghiulele se făcea cu mare anevoință. Țara, kit, cari, parcă presimte?u că,va, lucrau cu multă băgare de seamă. Din nenorocire, însă unul din țărani a izbit prea tare ghinleaca Și S'a produs o scinteie, care a aprins iarba. O puternică detunătură a urmat, care a zguduit întreaga comună. Nici un țipăt și nici un vad nu s’a mai auzit. Un fum des și destul de gros se afla răspîndit pe o distanță destul de mare. După ce fumul s’a mai risipit, țărani, cari au alergat înspăimintați, in direcția de unde se auzise detunătura, au avut înaintea ochilor lor, un spectacol penibil. Toți cei opt țărani, se aflau lungiți la pămînt și într'un lac de singe. . Patru din țărani: Petre Gavei, Constantin Dinu, Tudor Iancu și Dumitru Tudor, au fost morți. Ei ereau aproape de nerecunoscut așa de groaznic ereau mutilați. Un copil Marin Anghel, care se afla în apropiere de locul unde s-a întimplat nenorocirea, a fost grav rănit pe corp. Ceilalți țărani sunt răniți destul de grav. Gheorghe Nicolae, are piciorul sting fracturat și este grav rănit la cap. Constantin Ion are șoldul drept zdrobit și este rănit la cap, iar Ion Gherlghe este ars pe față și pe miiul. Marin Gheorghe, Care a adus Celei ghiulele și în casa căruia S’a întimplat nenorocirea, a scănăi neatins, grație faptului că fusese chemat cu puțin timp ihar de vreme de un vecin al Său. Cînd s’a produs explozia sfărămăturile de ghiulea au pătruns în rasă, astfel că au luat foc mobilele din năuntru. In cîteva minute întreaga casă era cuprinsă de flăcări. Vecinii aui alergat imediat și cu mare greutate au putut stinge focul. Cei patru răniți fiind in stare gravă au fost aduși cu căruțele în Capitală și internați la spitalul Filantropia. Medicii care i-aui examinat astă foapte, afi «tot puține speranțe ca ei să scape cu viață. Autoritățile din comuna Chiajna au deschis o ancheta pentru a stabili împrejurările în cari s’a întimplat nenorocirea în Capitala ** In chestia birjarilor Publicul admite schimbarea tarifului Se cere introducerea taxatoarelor Articolele noastre în chestiunea lipsei de birja ce se observă in București, afi avut, răsunet, printre cetitori, dovadă numeroasele scrisori ce primim în această privința. Publicul răspunde la întrebarea ce i-am pus, în ultimul articol și în mai toate scrisorile ce primim, soluția propusă de d. I. Mitilineu, prefectul poliției Capitalei, este primita pe de-a'ntregul. . Publicul Capitalei e dispus să plătească 3 lei ora, — dft.v, are o cerere de formulat, să găsească trăsuri, oricînd are nevoe! Și va recunoaște oricine că cererea e dreaptă. * Unii cititori sînt de părere că soluțiunea cea mai bună a actualei stări de lucruri ar fi introducerea taxatoarelor, introducînd aceste aparate, ar dispare o suma de inconveniente, ar dispare vecinicele certuri dintre clienți și birjari, ar dispare eterna nemulțumire a birjarilor cari nu sînt niciodată satisfăcuți, cînd li se plătește cursa sau ora după tarif și ar dispare, în sfîrșit, și nemulțumirea patronilor birjari cari astăzi se plîng Că nu cîștigă nimic, căci n-a fi nici un control asupra încasărilor birjarilor. Ba, unul dintre cititori, mergînd mai departe, fixează și următorul tarif pe care-l consideră just și echitabil: primul"kilometru 70 de bani, următoarele două sute de metri cîte 10 bani; "prin urmare, publicul ar dori să se introducă taxatoarele la trăsuri. Prefectul poliției, d. Mitilineu, care a studiat și laturea aceasta a chestiunea, face de cîtva timp demersuri pe lingă proprietarii de birii ca să introducă taxatoarele, dar întîmpină oarecari dificultăți. Oamenii se codesc, ca în fața oricărui lucru nou. Și apoi, aparatele sunt scumpe, deși reprezentantul unei fabrici din Berlin s’a oferit să aducă taxatoarele și ori să le împrumute cu 25 bani pe zi, ori să primească achitarea lor prin amortismente foarte mici, lunare. S’au și comandat 5 taxatoare din Berlin și experiența va începe zilele acestea. Este neîndoios că, fie prin urcarea tarifelor, fie prin introducerea taxatoarelor. —sau chiar prin admiterea ambelor Soluțiuniî. 1- se vă produce o îmbunătățire a actualei stări de lucruri. Și, ca o urmare firească, comerțul de birji începind să renteze, se vor găsi destui amatori carî să se apuce de acest comerț și deci lipsa de birji vi dispare. D. Mitilineu să nu pregete, să adopte cit mai curînd slujiunile la cari s’a oprit. Toată lumea îl aprobă. l M. Faust Un servitor bătut de stăpînul sau Circumscripția polițienească din str. Măgurele a anchetat ori o gravă rănire întîmplata pe acea strada, in Următorrx de împrejurări: Un domn Smarandache. Ion din Măgurele, probabil că a fost supărat de un servitor al suü N. Constantinescu, de oarece a sărit asupra lui și l’a bătut așa de grav, nucit acesta a trebuit se fie internat, la spital. Rănirea din str. Saturn Aseară pe str. Saturn s’a intimplat o rănire, care ar putea fiVea urmări grave. Un anume Constantin Costache, fiind complect turmentatee băutură, a venit acasă și fără niciun motiv, a luat la ceartă pe fiica sa. La un moment dat, el a pus uina pe roata unei mașini și a lovit in cap pe fiica sa. Lovitura a fost așa de puternică,, un cint fetita 1 T pmptise cunoștința și a trebuit să fie intermit« la spital. Kewookßa de la briers cantonului Regiei Erî de dimineață s’a întîmplat o gravă nenorocire pe linia ferată, in dreptul cantonului de la regie. Un lucrător floîin Giurger de la regie, fiind turmentat de băutură, pe când traversa linia ferată, a fost isbit de un vagon, care manevra pe linie. Boatele vagonului a fi trecut apoi peste picioarele nenorocitului lucrător, retezindu-i-se cu desăvîrșire. Im stare gravă, el a fost dus la spitalul 1’llantropia. -----------------**--------------—’ Din Cîmpina CIMPINA, 30 Ian. — In urma riidicărei taxei de prestație de către autoritățile comunale, un mare numir de cetățenii din cătunul Broaștele, a fi venit la primărie foarte indignați și vociferînd. Intervenind d. Duschek primarul orașului și d. polițai Pătriaru, cetățenii s’afi Înapoiat în liniște. — Cornea. Un accident nenorocit CÎMPINA, 30 Ian. — Aseară pe la orele 7 jum., pe cînd lucrătorul Ion Banu se afla în sonda No. 235 a.societatet .,Alianța" desprinzindu-se o seriilUfa din gifful sondPî i-a căzut în cap si avindu-i-l. In stare disperată a fost transportat la spitalul sec. Steaua II oulină. Medicii declară că nu sunt speranțe că va scana cu viață. Senzațional Dramatic Captivant in' FMIM' este situl romance ția a- PpR în surâd In fosta ziarului DIMINEAȚA grecii și urmările serbărilor din Sofia CE SPUNE UN PERSONAJ GREC Cel cari afi urmărit de aproape în capitala Bulgariei, desfășurarea serbărilor , pentru majoratul prințului moștenitor Boris, a fi putut constata, nu fără multă surprindere, schimbarea bruscă survenită cu acest prilej, în cercurile grecești din întreaga Bulgarie. Populațiunea greacă din partea de sud a regatului vecin, care aproape totdeauna fățiș s-a manifestat ostilă tuturor serbărilor bulgare cu caracter național, a manifestat de astădată un entuziasm neobicinuit și pretutindeni în toate bisericile grecești, aui fost oficiate de-Demnîurî pentru familia Ferdinand al Bulgariei. Atitudinea aceasta a din Bulgaria, nu este semnificație destul de limpede, și oricît dar cercurile oficiale din Sofia ar încerca să dezmintă începutul unor tratative între ambele aceste țări, pentru o apropiată alianță, faptul ,rămîne totuși exact. Iată în această privință ce ne declară un distins personaj grec din București, cu care am stat de vorbă, și care este perfect în curent cu cele ce se petrec în Atena: Prinții Constantin', care a primit intr'o tvrigd. audientă la Constantinopoli, inainte de a patra, tri Sofia, pe președintele Camerei noastre de cartieri din capitală imperiului otoman, i-a spus intre altele cd este foarte vne iita1 de ocaziună ce are sa asiste la serbările pentru majoratul lui Boris, și ce are însărcinarea să invite pe repete Bulgariei pentru o vizită la Atena. Tot acum, l a zis prințul Greciei, — voiți face, primul demers pentru o apropiere intre noi și bulgari. Acelaș personaj grec ne adaogă : la Atena se speră astăzi ca intre timp, chestiunea școalelor și bisericilor grecești din Bulgaria, să fie rezolvată favorabil poporului noistru. * De altfel, comentariile întregei prese grecești, după vizita făcuta Patriarrhului Ecumenic Ionchim, de către d. M. Sarafoff, ministrul Bulgariei la Constantinopol, cum și primirea cordiala ce s’a făcut comisiunea de comercianți bulgari, cari afi vizitat și studiat zilele acestea piața și Industria greacă la Patras, Pireu și alte orașe, sânt fără îndoială o aprobă mai mult despre o apropiere foarte în curînd, — mai curînd poate de cît este de așteptat, — între Atena și Sofia. A. Sandu, țarului grecilor fără o TELEGRUE DELAPIDATOR ARESTAT Viena, 30 ian. — Funcționând Adolf Stedinsky în vîrstă de 31 ani a fost arestat pentru delapidări in sumă de 50.000 de coroane făptuite la fabrica de mașinii Hutter - Schrantz al cărei funcționar era. BOALA MARELUI DUCE CONSTANTIN AL RUSIEI Petersburg, 30 ianuarie. — Cursul Poalei marelui duce Constantin este normal. Bronșita a mai scăzut, starea rinichilor este satisfăcătoare. STAREA CONTELUI AEHRENTHAL Viena. 30 Ianuarie. — In starea contelui Aehrenthal n’a intervenit în genere nici o schimbare. Forțele pacientului în ultimele zile iasă în tot cazul de dorit. Zvonurile alarmante însă cari fură răspîndite în ultimul timp cu privire la starea ministrului trebuie considerate ca neîntemeiate, după cum se afirmă din anturajul contelui Aehrenthal. * Viena, 39 Ianuarie. — Starea ioajelui Aehrenthal e foarte gravă. Forțele Îi slăbesc văzând ca oehi. Pacientul abia poate să se nutrească, deoarece urmările recentei sale pneumonii n’au dispărut încă cu desăvîrșire. Medicii se tem de noul complicațiuni. PREZIDENȚIA REICHSTAG AGULUI GERMAN Berlin, 30 Ianuarie. — Printre candidații in prezidenția Reichstagului se vorbește în cercurile conducătoare ale partidului progresist, de deputatul von Payer. Payer a fost președintele Camerei din Würtemberg și a fost mobilat de regele Y Würtembergului. un Berlin. 30 Ian. — Presupunerea după care deputatul Spahn, dacă ar fi ales din nou președinte, a fi acceptat prezidențîa,e considerată ca neîntemeiată. Spahn stăruie dimpotrivă în demisiunea sa. AGITAȚIA PENTRU REFORMA ELECTORALA IN UNGARIA — încăierări între poliție și demonstranți — Budapesta, 30 ianuarie. — Partidul social-democrat din Ungaria a ținut erî, în Budapesta, împreună cu partidul lui Dl MINEAT A3 FACLA Justic și cu Liga pentru reforma electorală, o mare întrunire publică în favoarea votului universal. S’a adoptat o rezoluție prin care se cere imediata depunere în parlament a proiectului de reformă electorală. După întrunire mulțimea care a luat parte la întrunire a organizat, o demonstrație pe strada Rákóczi. In fața localului clubului partidului jusiiist a avut loc o ciocnire între poliție și demonstranta. Poliția invită pe demonstranți să se risipească și deoarece aceștia nu ținură seamă de invitația poliției,, aceasta îi risipi făcînd uz de arme. Trei demonstranți fură rășinț.I. mai mulți alții fură arestat!. . DEMONSTRAȚIILE ANTIMAGHIARE DIN FRAGA Praga, 30 ian. — Erî, după amiazi, deputatul ceh dr. Kramarz s’a prezentat la prefectura poliției pentru a obține eliberarea celor 6 studenți arestați cu prilejul demonstrațiilor anti-maghiare de erî. Cererea n'a fost satisfăcută. Arestații au fost predați justiției. O CATASTROFA MINIERA Berlin, 30 Ianuarie. — Din Königshütte se anunță că azi noapte a izbucnit aci un incendiu în mina Lutbanda, din care pricină mai bine de 10 de lucrători minieri aflați în interiorul minei au fost izolați cu fiesăvirșire de suprafață. Se crede că 27 dintre minieri afi și murit. 7 cadavre afi fost scose până acum la suprafață. Numeroși medici afi sosit la locul catastrofei. Locul din preajma minei e înconjurat de numeroase femei, cari iși jelesc bărbații safi copiii pieriți in mină. ACCIDENTUL UNUI AVIATOR Nizza, 30 ian. — Aviatorul american Robinson a făcut un zbor cu aeroplanul deasupra mării. Din cauza însă a unui defect, aparatul căzu în mare. Aviatorul se menținu totuși la suprafață, înotind, și putu fi salvat într’o barcă. Aparatul s’a scufundat.. RELAȚIILE GRECO-BULGARE Viena, 30 Ianuarie. — In cursurile informate se declară că relațiile intre Grecia și Bulgaria, cari din pricina activității bandelor bulgare în Macedonia, se înrăutățiseră foarte mult, s’a fi ameliorat în ultimul timp în mod simțitor. Vizita principelui moștenitor grec la Sofia pare a indica că asupra trecutului se va arunca un văl de ambele părți. E de crezut că va avea loc de asemenea o contravizită la Athena. Aceste vizite, nu a fi desigur un caracter anti-turcesc deoarece sultanul a fost și el reprezentat la festivitățile din Sofia și se așteaptă ca moștenitorul tronului bulgar să facă o contra vizită la Constantinopol. Se știe că la Sofia și la Athena se nutresc intențiile pacinice. EXPLOZIE Essen, 30 Ianuarie. — Pe drumul dintre Rhein și Elba, în apropiere de Gelsenkirche, a avut loc o explozie. Un lucrător fu ucis, mai mulți alții răniți. O TRAGEDIE FAMILIARA Berlin, 30 Ianuarie. — La Charlottenburg s’a petrecut azi o tragedie familiară: gardistul Mecht a împușcat pe soția sa și apoi s’a sinucis și el cu un foc de revolver. Motivul ar fi o trădare a credinței conjugale din partea soției. MARI GREVE DE MINERI IN PERSPECTIVA Londra, 30 Ian. — Lucrătorii de la minele de cărbuni din Chesterville aui țintt o întrunire la care a luat parte și o delegație a minerilor din Dovanshire. In această întrunire s’a hotărît ca toți lucrătorii să anunțe pe societatea minieră că la 1 Martie Vor înceta lucrul, ceea ce ar însemnat greva a 40.000 mineri-Breslau, 30 Ian. — Organizația social-democratică a lucrătorilor mineri din Germania a hotărit, să proclame la 1 Martie greva generală a minerilor din Germania. DUCESA D’AOSTA BOLNAVA Neapole, 30 Ian. — Ducesa d’Aosta s’a reîntors din Tripolis deoarece s’a îmbolnăvit ea însăși la teatrul războiului, cu prilejul îngrijirea răniților. Ducesa suferă de friguri. ALT ACCIDENT DE AVIAȚI UNE Paris, 30 Ianuarie. — In localitatea Pan s’a întimplat un grav accident de aviațiune. Aviatorul Robeau a căzut cu aeroplanul său așa de răui, încît, sunt puține speranțe că va scăpa cu viață. SÂNGEROASA INCAERARE LA O NUNTA Petersburg, 30 Ianuarie. — In ziua a doua a unei nunți țărănești «Un Kazan, izbucni printre oaspeți o incăerare sîngeroasă. 211e persoane, printre cari mirele, a fi murit de pe urma uta rănilor căpătate. Numeroși nuntași fură transportați la spital. PLECAREA MINISTRULUI ENGLEZ HALDANE DIN BERLIN Berlin, 30 ian. — Lord Maidane a părăsit ora la orele 11.45 Berlinul spre a se reîntoarce la Londra, înainte de plecare el făcu o scurtă vizită: la ambasada engleză, după care plecă la gară neînsoțit de nimeni. Plecarea n'a avut nici un caracter oficial. Interesant a fost momentul cînd la plecarea ministrului de la hotel, se află deodată în fața unui aparat cinematografic.. Ministrul se opri și cu multă bunăvoință poză timp de două minute în fața aparatului. —------------—. Prin proedur <ic . ,gcalolescent,ralizării administrative, birourile veniturilor și cheltuelilor din ministerul de finanțe, vor trece la Curtea de conturi, așa cum toate actele justificative ale cheltuelilor, vor fi verificate de ceasta Curte. In consecință, numărul referen dărilor de acolo a fost sporit, considerabil. D. Ionel Brătianuu a fost primit azi în audiență de către rege. În cercurile oficiale se afirmă că regele Muntenegrului, cu ocazia reîntoarcerei sale din Petersburg, se va opri în București, pentru a face o vizită regelui Carol. Astăzi la orele 11 a. m., va avea loc în salonul Oficiului stărei civile, căsătoria civilă a d-rei Fiorica Millo, fiica directorului nostru, cu colegul nostru d. N. D. Cocea. Iată cum afi fost rpctrzlizate cale 200 dle verhicule, scoase din ordinul d-ln prefect al poliției pentru localurile de spectacol: ■1f de trăsuri și șase automobile la Teatrul Adițional; 23 de trăsuri la Teatrul Lyric; 20 la Modern; 23 la Comoedia; iii trăsuri Si 2 automobile la Voila-Bristol; la sala Boulevard II trăsuri și 2 tutomobile; ÎS la Splendid. Elevele clasei IV-a, școala No. 8, de sub conducerea d-nei Smart, constituite în soc. Tudor Vladimirescu, afi depus o coroană -e catafalcul decedatului Barbu Sinișteanu inițiatorul și conducătorul cantinelor școlare. Cercul cultural „Ronetti-Roman“ a organizat un ceas literar în una din sălile hotelului „Europa“ din Roman pentru a serba a 60-a aniversare a maestrului I. L. Caragiale. D. Johann Zissu a vorbit despre „Căragiaie și opera sa“ după care s’a fi citit de către d-ni. Tzimand. Gelber și Iohan „O făclie de Paști“ și schițe din „Momente“. La, ministerul de finanțe pină acum nu s’a început la alcătuirea budgetului general al stafului. D. Jean Richepin, de la Academia franceză, a anunțat că va ține la București, o conferință despre ,,Legenda lui Napoleon” cu audițiune de poeme de Victo Hugo, Lamartine, Auguste Barbier, Stendhal, Beranger și alții Astăzi a apărut în,,Biblioteca Rampat( romanul „Ana Karenin” (Broșura 1) de genialul LEÖRI TOLSTOI- De tînerare la chioșcuri și următori de ziare. 20 bani exempl. "Profesorii semișcarului Central, vor sărbători printr’un banchet, care va avea loc Joi 2 Februarie, pe cf. Mihail Popescu, administratorul Casei școalelor. Cu începere ele Marti 7 Februarie la societate culturală părintele Macarie a cintăreților bisericești din București se va înființa o Școală de muzică a societăței, unde se va preda muzica bisericească teoretică, practică și tipicul (rînduiala serviciului divin). Cursurile Vor fi absolut gratuite și vor urma regulat Marțea și Joia la orele 5 pină la 7 seara. Primul curs de deschidere care va fi Marți 7 Februarie va fi ținut de d. profesor I. Popescu-Pasâre, președintele societăței. Conducerea școalei va fi încredințată d-lui Păun I. Boiu, casierul societăței, sub supravegherea d-lui I. Popescu-Pasăre. Sediul societăței este la școala General Golescu, str. Azilul de noapte. « Figura doamnelor devine fermăcă mare în lumina serală a teatrelor și balurilor, prin Pudra Americană arwhasim — PREȚUL 3 ȘI 5 LEI — GREMA YES, care aparține acesteia și care Întreține frumusețea, întinerește și înviorează tenul, se găsește pretutindeni. Prețul Lei 3.50. Societatea funcționarilor publici, sărbătorește azi a 30 aniversare, de la înființarea ei. La orele 9 dimineața s’a oficiat un Te-Demn la biserica Albă la care afi luat parte un foarte mare număr de funcționari. • Următoarea telegramă a fost adresată regelui de către societatea funcționarilor publici: în numele membrilor societății funcționarilor publici pururea recunoscători aduc cu profund respect la cunoștința majestății voastre, iubitul și generosul nostru protector, că azi sărbătorim aniversarea a 30 ani de existență a acestei societăți și că cu toții urăm maiestății voastre, majestății sale regina și ilustrei familiei regale viață lungă și fericită. Devotat Al. G. Cantacuzino Președinte activ Banca Agricolă a ținut erî după amiazi un consiliu în care S’au hotărît următoarele: Un dividend de 38 de lei pe acțiune pentru anul trecut La rezerve, circa 300.900 lei; Amortizări de peste 609.000 lei; Majorarea capitalului la 12 milioane. Cu privire la înmormîntarea fostului revizor Sinișteanu, suntem rugați să anunțăm că serviciul divin se va oficia azi. Marți, la orele 9, la locuința defunctului, în strada Semilunei No. 2, de unde cortegiul va porni spre Arțari, (Ialomița). Se știe că. d. M. Vlădescu, pe cînd era ministru al instrucțiunei publice și al cultelor, a înființat corpul instructorilor militari ; d. Sp. Naret însă, prin legea din 1909, i-a desființat. Au rămas in activitate de serviciu pină i-a tăiat cu desăvârșire:, 16 instructori militari. Atît aceștia cît și colegii lor, în număr tot de 10, cari fuseseră suprimați odată, cu funcțiunea lor de către. d. Sp. Haret, nu beneficiaza la pensie de anu servit ca instructori militari. D. C. C. Arion, ministrul instrucțiunei publice, a admis ca în privința celor dinții 16 instructori,ele,care vorbim, să se facă o nouă regulare.la pensie, adăogînd la timpul Servit în armată și timpul de 5 ani, serviți ca instructori militari, cu cota de 150 lei fi plus la pensia pe care o primesc, spre a putea beneficia de o nouă regulare a drepturilor la pensie. Ni se afirmă că și ceilalți instructori cari n’afi funcționat, 5 ani și dintre cari parte, au dat în judecată ministerul instrucțiunei, vor fi satisfăcuți dîndu-li-se și lor dreptul ca azdăogind cota la pensie și trei ani serviți să-șî poată regula drepturile la pensie. D. Boroianu, administratorul Casei bisericei, a plecat aseară la Iași, pentru a reprezenta pe d. ministru Arion la serbarea care are loc la seminarul de acolo. Sub patronajul principesei Maria sa,a înființat în București un atelier de broderie de artă și impresiuni pe stofă, pus sub direcțiunea d-rtei Cobilovici Roth. Sunt primite în acest atelier absolventele Ocoalelor profesionale de fete gr. I și II, care vor primi cîte 60 la sută din beneficiul net. Ministerul instrucțiunii îndeamnă pe absolvente să se înscrie la acest atelier, unde vor realiza cîștiguri frumoase. Cererile de aderare se vor adresa la Casa școalelor. Atelierul va funcționa, pînă la 23 Aprilie a. c. în strada Popa-Petre (școala profesională No. 3). Revista medicală „Higiena” No. 2, care apare Miercuri, conține, între altele, o scrisoare a d-lui profesor dr. V. Sinn asupra merttalităței higienice alăruitei noastre culte. De asemenea mai cuprinde: „Ocrotirea copiilor“ de dr. Grașski, asistent al clinicei infantile, eminent specialist în boale de copii; „Necumpătarea în hrănire“ de dr. N. Cruțescu, distins specialist în boale de stomac; „Cum să ne ferim de boalele animalelor“ de dr. veterinar P. Cartianu; „Boale de ochi produse de onanie“ de dr. George D. Fischer, specialist la boale de ochi și urechi. Inaugurarea expoziției produselor mînăstirilor din Romînia, de la Casa Bisericei va avea loc în ziua de 2 Februarie orele 10 dimineața. Luni 30 c. la orele 5 d. a. d. de Martonne, profesor la, Sorbonne va ține la fundațiunea universitară Carol I, o conferință cu proiecțiuni, la care sunt invitați membrii corpului didactic și studenții universitari. D-lor directori ai ministerului de finanțe cari afi luat parte în comisiunaă pentru alcătuirea proectelor de lege a descentralizărei administrative și aceea pentru organizarea administrației finanțelor, ministerul le-a acordat indemnizație de 30 de lei de ședință pentru fiecare, iar d-lul director al contribuțiilor directe C. Ionescu, o indemnizație de 60 lei de ședință. Adunarea generală a institutorilor care urma să se ție erî s’a amînat pentru ziua de 12 Februarie a. c., orele 2 d. a. Prin noul proect de buget al ministerului de lucrări publice, s-a introdus un articol nou, după care se poate acorda, primăriilor comunelor urbane, din țară subvențiuni pentru întreținerea căilor naționale ce traversează orașele, întreținerea acestor căi fiind în sarcina statului conform dispozițiunnilor lege! drumurilor, a fost un adaus de lei 150.000. In urma modificărilor și adauselor semnalate, prevederile de la cap. V. a fi fost sporite cu suma totală de lei 1.296.000. Societatea „înfrățirea“ pentru ajutor reciproc a ales în ședința adunării generale avută loc în ziua de 29 ianuarie următorul comitet: Președinte Josef Lindenberg; prim vicepreședinte M. Perlmann; al 2-lea vicepreședinte Schwartz; casier general E. Rosenbleith; secretar Iosef Odesler; controlor Meyer - Gold; comptabil M. Schwartz; membri consilieri: H. Behrmann Streitmann, A. Schwalb și H. Cărpănișeanu. Membrii societăței „Higeea” reconstituită, afi fost convocați în adunare generală anuală în ziua de 29 ianuarie, la sediul societăței din str. Sărindar. Au luat parte vre-o 60 societari. Ședința s-a deschis la ora 9 dimineața, sub prezidenția d-lui Mihail Marinescu. După citirea procesului-verbal al adunarei trecute, președintele face darea de seamă anuală de întregul mers. al societăței, se dă citire bilanțului care se aprobă de întreaga, adunare și. Vechiul comitet depunîndu-și mandatul se precede la alegerea unui nou comitet, pe anul 1912 și sunt aleși următorii domni: Mihai Marinescu, președinte; •E. Munteanu și M. Schwartz, vice-președințe; T. Herșcovici, casier; M. Kaufmann, secretar; H. I. Horn, controlor; A. Rawitzky si I. Brenner, cenzori; Pinkas Bruch și S. Brodmann, maeștrii [ ceremoniei’!; H. Grimberg, Anton Kaufmann, I. Weiss, L. Rothblum și I. Schwartz, consilieri. Ca medic a fost reales «J. dr. I. Turi. Adunarea a luat sfîrșit la ora 1 p. m. Adunarea societăței Ateneului Român, care urma să aibă loc cevî după amiază, s’a amînat pentru ziua de 26 Februarie. Aseară la soc, științelor medicale dela spitalul Colțel s’a ținut, ședință sub președinția d-lui profesor dr. Duma. La ordinea zilei: „Fenomenele de intoxicație cu gaz aerian“. Afi luat cuvîntul d-ni. dr. Botescu, profesor Duma, etc. Regele, a semnat decretul prin care se face numirea membrilor pentru formarea comisiunnei de recrutare și repartizarea lor pe județele (centrele) din întreaga țară. Marele teatru de varietăți „MAJESTIC“ continuă să aibe în fiecare seară săli arhipline. Cîntăreața franceză Parisette, care a debutat alaltă era, a cucerit amauze frenetice. Ea împarte succesul cu irezistibilul comic francez Arley, al cărui contract a fost prelungit după cererea publicului, cu Miss Arteîla, ai cărei papagali dresați provoacă zilnic admirația spectatorilor, și cu ceilalți artiști. Pentru Sîmbătă se anunță mai multe debuturi noul. Față de succesul extraordinar, recunoscut de toți criticii noștri, al piesei „Patima”, în care d-șoara Francesca Rozan și I. I. Manolescu a fi creațiuni desăvirșite, direcțiunea TEATRULUI „COMEDIA” menține această piesă pe afiș și astftseară, Marți și mîine, Miercuri. Joi seara va fi, cum am mai anunțat, premiera comediei ,Cailottei‘ pentru debutul, d-re. Olga Cojița și premiera piesei originale „Două lumi” de d. Emil Nicolau. Aseara pîna noaptea tîrziu au circulat diferite știri alarmante cu privire la audiența d-lui Ionel Brătianu la rege precum și cu privire la un consiliu de miniștri ce s’ar fi ținut în palat sub președenția regelui și în care s’ar fi discutat asupra detrisiunei d-lui Ioan Lahovary— ministrul domeniilor, dată în urma dificultăților ce continuă a intîmpina proiectul său de răscumpărare a bunurilor de mină moartă, din partea președintelui Senatului, d. George Cantacuzino. Se punea în legătură și audiența d-lui Brătianu cu acest consiliu de miniștri. Fruntașii guvernamentali se arătau în adevăr îngrijați mai cu seamă că miniștrii s’au eschivat de a da ochii chiar cu cei mai intimi amici ai lor. Șefii și fruntașii opozițiunea s’au închis de asemenea aseară in cel mai desăvîrșit mutism. S’ar părea că situațiunea este un adevăr extrem de încordată și se apropie de o soluțiune definitivă. In „Adevărul“ de astăzi cititorii vor găsi amănunte mai precise asupra evenimentelor politice la ordinea zilei. * GALAȚI, 03 Ianuarie. — Aseară a avut loc o întrunire la vechiul club conservator a bătrînilor conservatori nemulțumiți. ■ A prezidat d. N. Doiciu, deputat. S’a vorbit despre trecerea d-lui Emil Vulpe la takiști și S’a expus rezultatul obținut de delegația conservatoare a bătrînilor conservatori cu prilejul audienței avute la d. Marghiloman, care a promis că va veni în localitate după închiderea parlamentului pentru a aplana neînțelegerile. S’a luat hotărîrea pînă la acea dată ca gruparea să rămină în condițiile de acum. La sfîrșit s’a expediat două telegrame : una d-luî Marghiloman și alta d-luî Filipescu, ca mulțumire pentru primirea cordială ce sa făcut delegației în timpul audien* Emai Ultime informatiuni -------------- Cereți ----------------*--------------- Sărbătorirea lui Caragiale ! LA CRAIOVA CRAIOVA, 30 ianuarie. — A seară a avut loc serata cercului cultural la teatrul Național fiind sărbătorirea maestrului Caragiale. D-ra Lucia Braborescu a recitat versuri, d. Șt. Braborescu a declamat poezii, iar artiștii teatrului au jucat comedia: „Conu Leonida față cu reacțiunea”. După aceia a urmat dansul și tombola. — Xam. LA IAȘ IAȘI, 30 Ianuarie. — Orașul nostru a sărbătorit pe Caragiale printr-un număr festiv al ziarului „Opinia” care publică articole semnate de d. profesor universitar Mihail Dragomirescu, d-ni. Sadoveanu, Eugen Herovanu, dr. Ștefănescu-Galați, Rodion și alții, asupra activitatei literare a lui Caragiale. De la „Opinia” i’a trimis maestrului următoarea telegramă: „Opinia" festivă salută pe ilustrul sau prieten și colaborator Caragiale, unindu-l mulți ari de viață spre fericirea t.â.reî și a literelor Torninc.ștî". — Dan ------------------------------------------