Dimineaţa, martie 1912 (Anul 9, nr. 2869-2897)

1912-03-01 / nr. 2869

joi 1 Martie 1912 De la societatea scriitorilor romîni O scrisoare a d-lui Vasile Popp —­ ­** Primim următoarele rânduri din­ partea d-lui Vasile Pop, pu­blicist: Domnule director, Citesc IU ziarul „Dimineața“ -n data de Luni 27 Februarie 1912 sub titlul „De la societatea scriitorilor romîni“ că d. Caton Teodorian a fost „cooptat“ ca­sier d 1 membru In comitetul so­cietatei scriitorilor romîni. Cum această notiță ar putea să fie­­ interpretată în defavoarea mea de către toti acei cari știui că «ti am fost ales casier de către adunarea generală a societătei scriitorilor, tin să dati aci cîte­­va lămuriri cari să arate cum staui lucrurile, fără nici o do­rință de a lovi după cum văd că e uzul cati de a adresa vreo trivialitate vreuneia din per­soanele cari, poate în mod ne­intenționat, mi-ati adus această jignire. La 20 Noemb­rie 1911, cu pri­lejul adunarei generale a so­cietatei scriitorilor romîni, îna­inte de a se proceda la vot, am vorbit amicilor mei Gîrleanu și Angliei, cari iscălise convocarea de întrunire, și am propus pe d. Caton Teodorian pentru a fi ales casier. Căzusem de acord asupra a­­cestu­i punct, cînd discuțiunea ivită în sinul adunărei degene­ra în așa fel în­cît d. Caton Teodorian se supără și declară că părăsește adunarea. După ce s’au­ ales președinții de onoare, președintele și vice­președintele societăteî s’a pro­cedat la alegerea celorlațî mem­brii. Se scrisese o listă pe tablă și In dreptul numelui meu­ se scrisese cuvîntul „casier“, în urma propunere! lui Gîrleanu, care susținea morțiș că eu­ tre­­bue să primesc. Am șters eu­ în­sumi numele meu­ în mai multe rânduri de pe tablă. Cincinat Favelescu văzind această per­sistență a mea de a nu primi să fiu­ casier, căci declarasem că primesc să fiu­ numai mem­bru în comitet, a insistat per­sonal. În urma acestei insis­tențe am primit să­ fiu­ ales ca­sier. După cîteva săptămînî tre­buind să plec la Paris, am vor­bit cu Gîrleanu și alți membrii din comitet arătîndu-le că nu voi putea urma a fi casierul so­­cietăței cel puțin atît timp cit voi fi la Paris și de aceia îmi voi­­ ia demisia. De la Paris am scris o scri­soare lui Gîrleanu declarîndu-i că mă retrag din casierie, însă că nu înțeleg prin aceasta să mă retrag din comitet. Asupră acestui punct am insistat chiar. De atunci au­ trecut 2 luni și eu­ neprimind nici un răspuns la această „prezentare“ de demi­sie am trimes în ziua de 25 Fe­bruarie, lui Gîrleanu președin­tele societăței scriitorilor, o scrisoare prin care îi spuneam că de­oarece nu dă nici un răs­puns cererea mele, mă simt o­­bligat a lua această tăcere ca o respingere a demisiei mele. Spre mirarea mea am văzut în ziua de 26 publicat în Dimi­neața comunicatul ,acela prin care se vorbește de o „cooptare“ a comitetului pentru d. Caton Teodorian fără să se facă nici măcar o aluzie în demisia pe care am prezentat e eu­, și ca atare lăsînd, toată latitudinea de a se găsi cine știe ce motive ciudate pentru modul cum am fost eu­ „descooptat“ din man­datul de casier ce mi s'a dat de către adunarea generală din 20 Noembrie 1911. Am toată stima pentru d. Ca­ton Teodorian, ca dovadă stă în­suși faptul că eu­ 11 propusesem întîî pentru casierie cu puțin înainte de a fi bruscat și ne­mulțumit de cuvintele d-lor Gîrleanu și Anghel. Insă ori­cît ași dori ca d-lul să fie casier, nu pot lăsa să se interpreteze acest „comunicat“ în chip de­favorabil mie pentru faptul, o repet, că numele meu­ fusese pronunțat, citat și citit de mult­ allăturîndu-i-se atribuția de ca­sier al Societăței. Am făcut această restabilire a lucrurilor cu intenția ca ea să silească pe cei în „nedrept“ să publice o rectificare explicativă a „comunicatului“ ,pe aceiaș cale. Primiți, vă rog, asigurarea deosebitei mele stime. Vasile Pop Str. Mitropolitul Grigore No. 61 * Capitala in jurul grevei de la „Tatra luminoasă“ —.—— Zvon despre demisia directorului. — Se im­pune o urgentă, schimbare a stărei de lucruri Greva nefericiților orbi de la a­­zilul „Regina Elisabeta” — căci așa s­e intitulează astăzi „Vatra luminoasă” — și sfințitul puțin mulțumitor pe care l’a avut a­­ceastă grevă, continuă să pre­ocupe toate cercurile. „Vatra luminoasă“ a fost înte­meiată de regina Elisabeta, dar cu banii adunați prin subscrip­ție publică. Nimeni n’a uitat­ căldura cu care a fost întîmpinată inimoa­sa inițiativă a reginei și graba cu care publicul, dela cel mai umil și sărac muncitor cu bra­țele până la bancherul multimi­lionar, a subscris pentru azilul orbilor. Cîți­va ani, instituțiunea a mers foarte bine, orbii munceau cu drag, erau­ bine îngrijiți și publicul vedea cu mulțumire că sumele pe cari le donase erau­ bine întrebuințate. Cînd „Vatra luminoasă" a a­­juns să aibă clădirea ei proprie, inițiatorii și guvernul de pe vre­muri s’a gîndit să nu dea o admi­nistrație ireproșabilă și atunci s’a numit ca director un medic, ca efor un alt medic, iar in co­mitetul de administrație mai multi domni, cari aveau­ însărci­narea să supravegheze bunul mers al instituțiunei. a ) Noua organizație ce s'a dat a­­zilului orbilor, n’a corespuns de loc așteptărilor. Membrii comitetului de admi­nistrație, prea ocupați cu aface­rile lor particulare, n’au­ putut da instituțiu­nei atențiunea ce i se cuvenea. De altfel, poate că dinșii au­ fost numiți în contra proprie­­lor voințe și pentru că numirea le fusese indicată de la palat, au­­ crezut, că nu pot fi ireverentioși fată cu regina și au­ rămas în consiliu­, fără însă să se preocupe cîtuși de puțin de mersul institutiunea. Ca efor a fost numit d. dr. Ră­­du­lescu, iar ca director d-rul Crăiniceanu. "• •» S’a văzut cum a administrat D. dr. Crăiniceanu instituțiunea ce i-a fost Încredințată. Bieții orbi, disperați de tratamentul ce li se dădea și hrăniți in chi­pul cel mai mizerabil, au­ recurs la actul deznădăjduit de Dumini­că dimineața . La ancheta care s'a făcut ime­diat după aplanarea grevei, s-a constatat că nefericiții orbi avu­seseră toată dreptatea. D-rul Crăiniceanu, directorul azilului, a făgăduit că „va în­drepta lucrurile". A prezintat demisia, celor în drept. Despre d. dr. Crăiniceanu, nici vorbă nu e că d-sa ar mai pu­tea funcționa ca director al azi­lului. Dacă pînă acum d-sa a tratat, în felul știut, la neferi­ciții orbi, nu e nici un motiv să credem că pe viitor își va schim­ba purtarea. Se impune deci schimbarea a­­tît­ a eforului, cît și a directoru­lui. Altminteri, n’ar fi cu nepu­tință ca într’una din zile, bieții orbi să nu părăsească cu totul instituțiunea fondată din sub­scripția publicului. Atunci, numeroasele pavilioa­ne ale azilului vor răm­îne cu personalul de serviciu­,­însă vor avea un director, deși, după ci­te știm, „Vatra luminoasa“ a fost înființată pentru orbi. Cercetaș­ii a * împrejurarea că starea de lu­cruri împotriva căreia se ridica­seră orbii, dura de multă vreme, pune intr’o tristă lumină și acti­vitatea eforului, d. dr. Rădu­­lescu. Căci, din două una, ori d. dr. Rădulescu cunoștea modul cum sunt tratat­ și hrăniți orbii și to­lera lucrurile, — ori nu le cu­noștea și atunci d-sa nu făcea nimic la „Vatra luminoasă". Ori­cum ar fi privite lucrurile, nici d. dr. Rădulescu nu mai e la locul d-sale, ca efor al azilu­lui. Se spune chiar că d-sa și-a Nenorocirea din Calea Griviței Eri după amiază pe calea Gri­­viței s’a întîmplat o nenorocire cari a avut urmări destul de grave. Camionagiul Ion Ene, domici­liat în­ str. Dănciulescu No. 9, a cărat în camionul său­ 2 mașini de cu­sut la d. Gheorghe Scur­­tu calea Griviței No. 5. La un moment dat, caii s’au­ speriat și au­ pornit’o într'o goană nebună înspre gară. Căruțașul a căzut din camion și s’a rănit la piciorul drept,. El a fost pansat la sediul so­cietate! de salvare și în urmă a fost dus la spitalul Brîncove­­nesc. J ------­Un accident Vizitiul Dum­itru Vasile din șoseaua Mihai Bravul No. 258, fiind beat a pornit cu căruța într’o goană nebună pe șosea. Un tînăr Iamandi Zamfir, din str. Băcani No. 12, care trecea pe șosea, a fost călcat de căruță. Rănitul a fost dus la spitalul Colea, unde a fost pansat. ...­............M»--------------­ De la Ateneu CONCERTUL MICULUI DUCI DE KEREKJARTO Cine n’a fost aseară la Ate­nei!, a pierdut mult, căci Duci de Kerekj­arto, nu este unul din acei copii miraculoși, care stă­­pîni într’o măsură oarecare pe mecanismul instrumentului, re­clamă indulgența publicului. Mi­cul Duci e un artist întreg, care are dreptul să pretindă la o critică deplină, riguroasă. El este stăptn, pe teh­nică, are o subtilă concepție și o fină pri­cepere muzicală — și e plin de simțire. Cu concertul pentru vioară al lui Mendelsohn a Început și a și cucerit sala. Cind a cîntat ma tîrziu­ Ciaconna de Bach, — nu mai era decât un singur stri­găt de uimire. O așa fină price­pere și impecabilă execuție a a­­cestei grele bucăți a marelui ma­ estru, pune pe micul Duci în rîndul marilor violoniști Romanța lui Beethoven, Ber­­censa de Hubay și “Last not least“, Humoreska de Dworak, au dat ocazie micului mare ar­tist să dea o mostră și de ele­ganța stilului său­ și de adînci­­mea simțirei sale muzicale. Mama lui Duci l’a acompa­­­niat la pian cu multă delicateță și cu inimă de mamă. Publicul a făcut ovații și Duci a fost, atît de­ drăguț să biseze unele bucăți și sa cînte altele afară din program. B. Cărți și reviste A apărut Higiena No. 4, cu următorul conținut: Higiena locuinței de dr. C. G. Orleanu. O anchetă asupra lui 606 : Părerile d-lor profesori d­in Gaucher (Paris), Neisser (Breslau), Petrini­ Galatz (Bucu­rești) ; Cunoștințele medicale și chirurgicale în rap, cu higiena de dr. Poenaru Căplescu ; Teta­­nosul nouilor născuți (fălcarița) de dr. Gramoschi; Stricturile ure­­trale de dr. Ion Moscu; Higie­na sexuală a celor căsătoriți de dr. Melun și Părinții și copiii de dr. George D. Fischer. Exemplarul 15 bani. Redacția și administrația: strada Doamnei, No. 27. * A apărut No. 1 din „Școala viitorului“ cu următorul sumar: Idealul nostru, Comitetul: Școa­­lele medii — expunerea de mo­tive a d-lui ministru Const. C. Arion; Copiii cu rele porniri și școalele de îndreptare (extras) de C. Meissner; Un prieten, nu­velă) de I. A. Basarabescu; Leo­­nard și Ghertruda de Șt. Negu­­lescu; Necesitatea școalelor de adulți de I. C. Florescu; Cine­matograful și școala de N. Sa­­xu; Ceahlăul (poezie) de G. Tu­­toveanu; Cîntec de leagăn (mu­zică) de Juarez Movillă; Naivi­tăți de-ale școlarilor de Victor Manoliu; Știri. MILITARE Veterinarul căpitan de rezer­vă Alexandrescu Dumitru de la corpul II de armată, a fost tre­cut în pozițiunea de retragere pentru infirmități incurabile, pe ziua de 5 Februarie 1912. Internul absolvent Cretoiu Romulus, din institutul medico­­militar, a fost înaintat la gradul de medic sublocotenent în regi­mentul 1 călărași. —------------w -st-----------—• TRIBPBTA LIBERA Bugetul învățământului profe­sional — CITEVA NEDREPTĂȚI — Examinînd în fugă proiectul de buget al ministerului culte­lor pe exercițiul viitor, și anume partea privitoare pe învățămîn­­tul profesional, rămîî surprins de intch­itatea ce îl stăpânește. In adevăr, în bugetul școalei profesionale de la Azil (statul No. 24) maestra de rufărie, deși nu­mai cu șapte ani vechime, este prevăzută cu 300 lei lunar, ceea ce prin lege nu s’a acordat decît maestrelor numite înainte de 1901. In bugetul școalei secundare de fete gr. II No. 1 București (statul No. 202), maestra de lu­cru — deși numai cu șapte ani de serviciu­ — este de asemenea trecută cu 300 lei lunar. Tot astfel în bugetul școalei secundare de fete gr. II Iași (statul No. 219) una din maestre­­le lucru care n’are —­ după cum rezultă din buget —­ nici o ve­chime este prevăzută cu 300 lei lunar. Toate celelalte maestre, în schimb, fie de croitorie, fie de rufărie, fie în genere de lucru, de la școli profesionale ori deja externate, cu o vechime pînă la șapte ani, sînt trecute cu sala­riul de 225 lei lunar — prevăzut în legea din 1901. Orice om cu respect de legi și cu conștiința curată se poate în­treba: De ce această inegalitate de tratament între maestre eșite din­ aceleași examene de capaci­tate și supuse regimului acele­iași legi? Ar fi interesant de știut, foarte interesant, poate chiar instructiv! Desigur, nu poate fi făcut răs­punzător actualul ministru de aceste intchități, căci ele dăinu­­esc în bugete încă de pe tim­pul regimului trecut, dar era cineva dator — și anume șeful contabilitate­ ministerului — ca­re trebuia să refere cazul mini­strului. De ce n’a făcut-o? * De asemenea bizar e faptul că școala profesională de la Azil (art. 5, stat No. 17) este trecută și la învățămîntul profesional (art. 7, stat No. 24) ceea ce îm­povărează în mod inutil bugetul învățămîntului profesional cu suma de le! 46.266! Ceea ce iubește de asemenea atențiunea este că personalul didactic al școalei profesionale de gr. II este retribuit exact cu aceleași salarii ca și acel al gra­dului I! Dar școala profesională de gradul al IIIea este o academie din care se recrutează — selec­­tionîndu-se prin examen—maes­­trele tuturor școalelor profesio­nale și externatelor din țară. Nu e atunci cazul ca, această școa­lă să fie condusă de cele mai distinse maestre? Și ce poate a­­trage elementele destoinice la o muncă mai grea și la o răspun­dere mai mare, decit o retribu­­țiune echivalentă cu aceste sar­cini! Credem că această chestiune merită atențiunea și solicitudi­nea d-lui C. C. Arion. O cititoare --------------­ Ultime informațiuni în urma conferinței ți­nută Luni seara la Uni­versitatea din Capitală, comisiunea aleasă pentru a redacta memoriul-pro­­test contra reformei învă­țămîntului superior, s-a întrunit ori la orele 2 p. m­. și a discutat asupra re­­dactărei memoriului. Majoritatea profesori­lor universitari s’a decla­­rat contra proectului gu­vernului. Proectul de reorganiz dSn anul ministerului de domenii este pe deplin întocmit și va fi înaintat consiliului de miniștri. Prin acest proect se formează încă trei nouă direcții: compta­­bilitate, statistică și zooteh­nică. Pentru azi e fixată la ordi­nea zilei in Cameră interpela­rea d-lui I. Miclescu cu privire la dosarele răscoalelor din 1907. Un ziar guvernamental a a­­nunțat că d. Take Ionescu a fost eri la palatul justiției unde a pledat. Intrebînd telefonic la casa șefului democraților, știrea ne-a fost categoric desmințită. Camarazii avocați ai d-lui Take Ionescu, adversari în pro­cese, au avut amabilitatea să consimtă la amînarea procese­lor în cari trebuia să pledeze zilele acestea d. Take Ionescu. Imbolnăvindu-se d. Tor& Bu­­landra, diseară, Mercur î,­se va juca „Hamlet“ cu d. C. Nottara, în rolul titular. Rolul „Ofelier’ va fi jucat de d-ra Eleonora Mihăilescu. D. Take Ionescu va fi un caz de complectă restabilire. In zilele de Vineri și Simbătă la Iași Vineri seara se va tine lo adu­nare generală la clubul cons.­­democrat, la care va participa și d. Take Ionescu. Discuția generală a bugetelor la­ Cameră a fost fixată pentru azi S'au înscris să ia­ cuvîntul d-nil M. Săulescu­ și C. C. Bacal­­bașa. Vor mai vorbi și d-nii N. P. lanovici, raportor și P. p Carp, ministru de finanțe. Confratele nostru d. V. Ruse­­nescu a prezentat d-lui Jean Richepin, un volum din lucra­rea sa „Anuarul Presei Ro­mâne și al Lumei Politice“ pe 1912, apărută în romînește și franțuzește în care pe lîngă bo­gata și variata materie ce are, cuprinde un tablou al membri­lor „Sindicatului ziariștilor“ precum și notele biografice ale scriitorilor dramatici romîni. Volumul prezintat d-lui Ri­­chpin purta următoarea dedi­cație : „Au Roi-Poéte des gueux“ „Les gueux de Ja piese „„ roumaine“. 25 Februarie 1912 București D-nul Richepin a mulțumit foarte mult d-lui Rusenescu pentru această plăcută atențiu­ne. . ... ” Regele a semnat decretul prin care 10­ perceptori fiscali, au fost puși în retragere din oficiu­ pe ziua de î Aprilie, spre a-și regula dreptul la pensia. S’a conferit d-nei Sevastia C. Prodan din București, medalia „Răsplata muncii pentru bise­rică clasa I, pentru că a repa­­rat și zugrăvit cu propriile sa­le spese biserica Izvorul Tămă­duirei din Capitală, cheltuind suma de 20.000 lei. Regele a semnat legea pentru modificarea cîtorva articole din tariful general vamal al Romî­­niei.­­ Miercuri seara se întrunește la ministerul de interne, comi­sia veterinară sub președinția d-lui Neagu, șeful serviciului din­­ direcția sanitară Sîmbătă, 4 Martie ce se va o­­ficia la mănăstirea „Turnu“ un parastas întru pomenirea epis­copului Timuș. Slujba va fi oficiată de ar­hiereul Evghenie Humulescu. Comitetul executiv al clubu­lui central al meseriașilor a lansat un apel către toți mese­riași brutari din Capitală prin care convoacă la o consfătuire, pentru Jour 2 Martie la orele 9 dimineața, pe toți patronii și lu­crătorii brutari, la clubul me­­sriașilor din strada Mihai Vo­dă No. 11, pentru a se lua deri­ziuni asupra constituirei aces­tei bresle. Casa centrală convoacă pen­tru ziua de Duminică 4 Martie, ore 2 și jum. p. m. Adunarea ge­nerală a asociației patronale pentru asigurarea lucrătorilor contra riscurilor provenite din accidente de muncă. Fac parte în mod obligatoriu­ din Asociația patronală, con­form art. 148 din lege, patronii întreprinderilor următoare : a) Industriile și meseriile care întrebuințează mașini cu mo­toare de tot felul: cu aburi, cu gaz, cu electricitate, prin explo­zie sau­ hidraulice ; b) întreprinderile de construc­­ție, săpături de pămînt, mine cariere, cherestele, exploatările prin mașini agricole, exploată­rile de păduri, de mori, exploa­tările de tramvai și de căi fe­rate de tot felul, de navigație fluvială și maritimă, precum și întreprinderile de transport în ceea ce privește pe încărcătorii și descărcătorii de mărfuri. Adunarea generală va avea loc în localul ministerului in­dustriei și comerțului. Scopul acestei adunări este : 1) Alegerea consiliului de ad­ministrație, a trei censori și a trei înlocuitori ai acestora; 2) Alegerea a șase membri, conform art. 194 aliniatul b al legii; 3) Discuția și votarea statute­lor; I S'a primit demisiunea d-lui Voinescu Toma D., din postul de impiegat de biurou­ principal ce ocupă actualmente în servi­ciul administrațiunei căilor fe­rate. D. Emil Scădreanu-Anghe­­lescu, doctor în drept, advocat, a fost numit pe ziua de 1 Martie 1912, delegat al ministerului de finanțe pe lîngă casele privile­giate de împrumut pe amanet în Rom­înia, în locul d-lui Ion G. Dinescu, demisionat. La ministerul de finanțe se lucrează actualmente la alcătu­irea tablourilor pentru persona­lul din serviciul exterior, care urmează să fie înaintați pe ziua de 1 Aprilie viitor­ Astăzi după amiazi va avea loc adunarea generală a Came­rei de comerț din București sub președinția d-lui D. Hagi Theo­dor­aky. La ordine, diferite cereri și comunicări și bugetul general al Camerei. Azi a apărut No. 1 din „Hi­giena“, revistă medicală care, deși avind o existență de numai două luni a căpătat un foarte numeros continent de cititori, a­­ceasta grație articolelor sale de­osebit de interesante, scrise de medicii cei mai distinși. Număru apărut azi pe lîngă articolele care interesează de aproape toată populațiunea, pre­zintă un interes deosebit prin faptul că publică marea anche­tă întreprinsă printre cei mai mari savanți asupra preparatu­lui „6C6“. A se vedea sumarul detaliat al acestui număr la rubrica „Cărți și reviste". Comitetul executiv al Clubu­lui central al „Meseriașilor Ro­mîni“, convoacă pe toți mseria­­șii brutari, Joi 6 Martie, ora 9 dimineața avînd de discutat chestiuni foarte importante pri­vitoare la meseria lor. Cunoscuta casă -frații Hasan din Capitală, str. Lipscani 41, dezminte formal informațiunea apărută într’o revistă săptămî­­nală cum că s’ar muta din ară­tatul local. D. M. G. Orleanu, fost minis­tru a fost primit, Luni la orele 6 jumătate, în audiență de rege. Funcționarii cari voesc să-șî aranjeze drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie, sau­ aceia cari sînt scoși la pensie din oficiu­ pe aceiași zi, sunt rugați a se adresa din timp „Informatorului“, birou de informațiuni administrative al ziarelor „Adeverul“ și „Dimi­neața“, pentru a li se putea face fără întîrziere formalitățile ce­rute de lege. A se adresa d-lui B. Sepeanu, licențiat în drept, directorul bi­roului, palatul „Adevărului“, București. Ni se scrie din Paris că cu­noscutul pictor S. Sanielevici prepară o expoziție, în sala Ch. Tressore, Rue Lafitte 54. Expoziția distinsului nostru compatriot va fi deschisă între 18—31 Martie st. n. Șezătoarea artistică literară anunțată la Ateneu­ pentru zi­ua de 23 Februarie a. c. în folo­sul publiciștilor I. f­. Rășinari și Raul Celerastra va avea loc în seara de 9 Aprilie a. c. Biletele vîndute sunt valabi­le. D- conductor clasa II Nicolae Constantinescu, actualmente a­ Cat în cadrul de disponibilitate al corpului tehnic, a fost reche­mat în cadrul d­e activitate (că­prui detașat) al aceluiași corp, cînd a­­ fost numit în serviciul teh­nic al comunei București. D. locotenent C. Fotescu de la școala de cavalerie din Tîrgo­viște a­ fost atașat pe ziua de 25 Februarie la școala de aviaț­i­­une din București. D. Alexandru Al. Fălcoianu, subd­irector în direcțiunea con­tabilității centrale a fost înain­tat în funcțiunea de director al administrației județene și co­munale din ministerul de inter­ne, în locul rămas vacant prin punerea în retragere din oficiu­, pentru a-și regula drepturile la pensiune, a d-lui D. Andrones­­cu, pe ziua de 1 Aprilie 1912. S’a conferit medalia „Bene Merenti“ clasa I-a, d-lui C. Bă­­lăcescu, sculptor și profesor la școala de arte frumoase din Bu­curești,­care pe lîngă multe mo­numente naționale și opere ar­tistice, a înființat la Casa bi­se­ricei un m­itău­ cu mulaje, ex­trase după sculpturi vechi, de pe la bisericile și monumentele istorice. D-niî: Vasile I. Iliescu, licen­țiat în drept și Cristian Stoe­­nescu (căpitan), au­ fost numite în funcțiunea de administratori de plasă clasa II-a, primul în județul Argeș, și cel de al doi­lea la plasa Vela din județul Dolj, în locurile vacante. La direcțiunea serviciului zo­­oteh­nic din ministerul de do­menii au­ mai fost transformate în regiuni hipice și județele Dîmbovița și Fălciu. Ca județe hipice mai avem: Roman, Iași, Neamț, Botoșani, Dorohoi și Suceava (din Moldo­va) cit și județul Constanța. Joi după amiază se va întru­ni comitetul bursei din Capitală sub președinția d-lui M. Blank în chestiunea cortagiului . .sSmuSWi-Studenții facultății de teolo­gie au­ ales în ziua de 26 a.c. cu unanimitate de voturi, în comi­­siunea de cenzori, pe următorii studenți din anul al patrulea: d-nii Toma Bulat, Celus Grigo­­rre și Simion Popescu-Olt. Pentru a se înlătura orice nedumerire, Casa centrală a meseriilor, creditului și asigu­rărilor muncitorești, face cu­noscut tuturor meseriașilor, că după alegerea sa comitetul prevăzut la art. 69 din legea ei constitutivă, se va constitui a­­legînd din finul său­ un preșe­dinte care va fi și președintele breslei. „Muzeul Grigorescu“ care es­te instalat ân­­ palatul Artelor s’a deschis pentru public. Poate fi vizitat între orele 10 a. m. și 6 p. m. D. Scarl­at F. Augustin, diplo­mat a­l școalei Superioare de a­­gricultură de la Herstrău, a fost numit în funcțiunea de sub­­șef de regiune viticolă, în locul d-lui D. Gibescu, deceda: Asociațiunea maeștrilor și maestrelor de desen din țară, face cunoscut că, lucrările în desen pentru concursul anun­țat copiilor dela 7—15 ani, se primesc pînă la 9 Martie 1912, pe adresa d-lui P. Ionescu, str. Heliade No. 2 (Dobroteasa). Nu vă faceți costume de sezon înainte de a vizita noul salon de rochii și costume „ELEGAN­ȚA“, ce se deschide mîine, 1 Martie, în str. Sfinților No. 11, sub direcțiunea d-nei Sulcină. Atelierul salonului „ELEGAN­ȚA“ a angajat un coupeur fran­cez specialist in costume tailleur, care va pune la dispoziția onor. clientele cele mai frumoase modele originale. Consultativiî In materie de recrutare și îndeplinirea forma­lităților pentru aranjarea dreptu­rilor la pensie, se fac în schimbul unor modeste, taxe de către „In­formatorul”, birou­ de informa­tiuni administrative al ziarelor Adeverul și Dimineața. A se adresa d-lui B. Sepeanu, licențiat în drept, directorul bi­roului, București, palatul „Ade­vărului". Telefon 14-10. FILOZOFIA CREȘTINISMU­LUI de marele filozof­­ german Immanuel Kant, a apărut în ex­celenta Bibliotecă „Lumen“ No. 108. Prețul 15 bani. Pe ziua de 16 Martie a. c., se va ține licitație publică atât la ministerul de domenii cît și pre­fecturile respective de județ— pentru darea în exploatare a 57 păduri ale statului. D. dr. Silviu Petrovan va ți­ne Sîmbată 4 Martie c., o con­ferință la Ateneu vorbind des­pre : „Importanța dezinfecțiu­­nilor în combaterea bolilor con­tagioase și organizarea acestei dezinfecta în apusul Europei“. Ziarul comercial zilnic „Ar­gus“ apărut astăzi în șase pa­gini publică un tablou com­plect al tuturor licitațiunilor de la autoritățile publice inclu­siv cele de la C. F. Acest ziar este de cea mai mare însemnătate pentru toa­te persoanele cari se interesea­ză de licitațiune căci publică ZILNIC anunțurile și rezulta­tele de licitații. Pe deoparte toți domnii antreprenori de lucrări publice, comisionari etc. au cu­noștință din vreme de licitațiile ce se anunță, iar pe de altă par­te a DOUA ZI după ținerea li­citației ei au rezultatele. Apoi publică acte de Co­merț și notariat, polițe protes­tate, falimente, etc., din toată țara, cronici financiare, indus­triale, agricole, etc. Azi se țin următoarele cursuri la Universitatea populară, bio­logia generală, Higiena și Lim­ba franceză. D. I. D. Andronescu, directo­rul administrațiunei județene și, comunele din ministerul de interne, a fost pus în retrage din oficiu­ pe ziua de 1 Aprilie 1912, pentru a-șî regula dreptu­rile la pensie. Consiliul permanent de ins­trucțiune, de pe lîngă ministe­rul cultelor, s’a pronunțat asu­pra regulamentelor pentru bursele facultăților de științe din București și Iași și pentru bursele facultății de litere de pe lîngă Universitatea din Bu­curești. Astă seară, Miercuri, la ore­le 9, va avea loc concertul d-rei Maria Aureanu, pianistă, la ca­re dă concursul și d-ra Mar­gareta Dr. Hîrsu, precum și d-nii Kresz și Fuchs. Comitetul inspectorilor gene­­­rali ai armatei s’a întrunit ori înainte de amiază sub preșe­dinția d-lui N. Filipescu, minis­tru de război ș­, în vederea mu­­tărilor ce urmează a se face pe ziua de 1 Aprilie printre gradele superioare din diferite arme. Reamintim cititorilor că astă­­seară, Mercuri, are loc prima reprezentațiune a mult hazliei comeicii „ROBINETA“, pentru care teatrul „Comoedia“ a fă­cut numeroase repetițiuni, a a­­dus decoruri noue și a angajat pe prof. Schmidt pentru dan­surile ce se execută pe scenă de către d-șoara Olga Culitza și d. Gr. Mărculescu. Acei cari a fi asistat la repe­tițiuni asigură că d-șoara Cu­­litza are o creațiune remarca­bilă in această veselă piesă Ministerul de război și a pre­văzut suma de lei 20860, pentru diurnale profesorilor, la școa­­lele militare și premii ofițerilor și trupe la tragere. Consiliul superior al agricul­turii fiind sesizat de mai multe plîngeri ale diferiților munci­tori dintr’un județ și angajați în alte județe, contra arenda­șilor sau­ proprietarilor, cum că aceștia nu le-au­ achitat sumele datorate conform angajamen­tului făcut, a intevenit pe lingă prefecturi ca pe viitor cînd se vor mai face asemenea anga­jamente, să se ia măsuri ca toți muncitorii să aibă livretele lor în cari să se treacă muncile exe­cutate și banii primiți.­ ­------------------------------­ DIMINEAȚA Situația in Ungaria Tactica majorității m­ajoritatea parlamentară din Ungaria s’a întrunit Îndată du­pă demisiunea lui Khuen Heder­­vary. Ea, majoritatea care a vo­tat rezoluțiunea, este pusă azi în fața consecințelor tacticei pe care a urmat’o. Demisiunea ca­binetului Hedervary este o con­secință a unui începuti de luptă care și-a dovedit din capul lo­cului insuficiența. Dînsă la înce­put, majoritatea parlamentară a votat o rezol­uțiune războinică. Lumea politică se emoționase însă în zadar. Rezoluțiunea vo­tată nu era în realitate decit un balon de încercare. Balonul a fost lansat, dar n’a dat rezulta­­tu­­l brit. Retr­ictul fiind cu to­tul în defavoar­ea acelora care încercaseră marfa cu degetul. Acum, că ma| iritatea parla­mentară aste înaintea unui fapt consumat, ea încearcă prin apla­uze și moțiuni meșteșugite să șteargă impresia pe care o poa­te face în Ungaria eșecul su­ferit. Intr- adevăr, la întrunirea ma­­jorităței nu mai este vorba de lupta în contra prerogativelor regale, nici nu se mai vorbește­­ l­e aplicarea imediată a rezolu­­țiunei care a provocat criza, ci se spun numai vorbe cari nu an­gajează nici partidul, nici per­soane. Se aleg cele mai vagi for­­multe, se ticluesc fraze cu multe înțelesuri, nu se găsește însă ri­­mefte care să ia asupră­ și ră­spunderea trecutului și angaja­mente pentru viitor.­ Se fac declarațiuni umilitoare de supunere și respect pentru Coroană, pentru aceeași Coroa­nă căreia majoritatea tindea să-I taie din prerogative, dar nu se ridică nici un m­­embru al ma­joritate! care să repete măcar ce­le spuse cu cîteva zile în urmă despre revendicările absolute ale națiunei maghiare ! Majoritatea parlamentară maghiară face și ea dovada pe care a făcut-o poli­ticianismul nî toate țările. Ex­ploatează sentimentele cele mai scumpe ale mulțimei atunci cînd din această zși poate face un piedestal, le părăsește însă și le reneagă cind sentimentele ce­lor mulți constitue o piedică în goana nebună a Oligarh­iei ca să pariie. Hotărît politician,­lîUS pretutindeni aceeași. Moțiunea votată de majoritar­te, nu maî cere aplicarea imedi­ată a rezoluției votată de ea. In moțiunea ei nu se mai inzistă asupra accelerărei reformei mili­tare; ea nu pomenește nimic de necesitatea reducerei drepturilor Coroanei. Moțiunea face numai declarațiuni platonice cu privire la reforma militară și vorbește cu multă căldură de drepturile Coroanei și ale Națiunei. Și toc­mai aceste drepturi ale Coroanei provocaseră opoziția majorităței și demisiunea cabinetului Khuen Hedervary. IDEEA PROVIZORATULUI 1 TRIUMFA Și astfel ideea care a pornit din cercurile vieneze, referitoare la un provizorat care să amine ref­orma militară, are toate șan­­sele să triumfe. Triumful ideea provizoratului este însă semni­ficativ. El arată că, departe de a ne trezi ungurilor drumul către succesul revendicărilor lor na­ționale, politica generală a Au­­stro-Ungariei se pune de-a curmezișul idealului statului maghiar. Ori­care va fi ministerul care va succeda cabinetului demisio­nat,—în unele cercuri politice se dă ca sigur un cabinet Lukács— situația lui nu va fi clară decit atunci cînd renunțînd la o poli­tică de compromisuri și opor­tunitate va purcede la realiazrea marelor reforme sociale cerute de nevoile celor mulți. Votul U­­niversal și reducerea serviciului militar la doi ani sînt reformele care se impun ministerului care va lua locul cabinetului demisio­nat. _____ _______ H. Z.i SCRISORI ROMA TUTT Războiul italo-turc -----------------------------------------­ Lupta dela b­urghete.­­ Afirmarea civilizației italiene prin decapitarea șefului arab Tim­­tam. Pacea și puterile.­Finanțele Italiei Dacă ar fi să luăm în seamă chiar numai știrile din sursă i­­taliană ,cu privire la ultima lup­tă dată intre italieni și arabi, pentru ocuparea pozițiunei stra­tegice din înălțimile Marghebu­­lui, trebue să recunoaștem îm­preună, cu corespondenții ziare­lor italiene, că atitudinea ara­bilor a fost de un eroism ex­traordinar. Un corespondent i­­talian scrie de pe teatrul răz­boiului : „Ținuta arabilor în lupta­­ de la Margheb, atît a comandanți­lor cît­ și a­ soldaților a fost ad­mirabilă din punct de vedere strategic și militar. Pentru pri­ma oară piept, la piept­, inami­cul cu toată inferioritatea mij­loacelor de luptă, s'a arătat in­comparabil­i superior vitejilor noștri soldați De data aceasta, coresponden­ții italieni, martori oculari ai a­­tacurilor, se exprimă cu respect față de adevăr. Victoria de la Margheb deși e de partea ita­lienilor, totuși ei se cred în­vinși isbițî de o tenacitate ex­traordinară în rezistența opusă din partea inamicului. Isbînda, cu prețul nimicirea a­­tîtor vieți, l-au­ făcut să declare ca și Pirus: „încă o asem­enea victorie și suntem­ pierduți". Ceea ce a făcut ca înverșu­narea arabilor să atingă cul­mea, e modul cum înțeleg ita­lienii ca să întroneze pretinsa lor civilizație, adică ultima e­­xecuție capitală a șefului arab Timtam, care după ce a fost odată amnistiat, în ajunul lup­tei de la Margheb s’a primit or­din de la guvernul central ca Timtam să fie spânzurat. Faptul acesta reprobat de în­treaga opinie publică, a contri­buit în mod hotărîtor la perde­­rea oricărei speranță de sim­patie dintre arabi și italieni, împrejurările în care a fost e­­xecutat Timtam, în fața fami­liei și a lor lui sînt neînchipuit de îngrozitoare. Guvernul italian prin noua sa tactică, de a nu respecta nici tractate, nici convențiunî, nici un drept cît de ’»elementar al ginților, dovedește cît e doritor de o pace cît mai neîntîrziată. In acest scop uitînd că în ul­­timatul adresat Turciei în Sep­tembrie trecut, îșî lua angaja­mentul față de Europa că răz­boiul se va mărgini numai în Africa și că va respecta prin urmare Statu-quo-ul în Balcani, amenință totuși bombardarea Salonicului și forțarea Darda­­nelelor, ca să dicteze prin gura tunului condițiunile de pace Sultanului. Noua tactică a guvernului i­­talian, nu găsește aprobare nici în Tripla înțelegere, nici în Tripla alianță, deși Rusia a luat inițiativa să facă intervenții a­­tît la Roma cît și la Constanti­­nopol. Pacea însă e mult departe din cauză că așa cum e pusă ches­tiunea din partea italienilor, es­te imposibil și nelogic ca Eu­ropa să intervie. Italia prin convertirea în le­ge a decretului de anexiune din 5 Noembrie, a întărit și mai mult piedica capitală care se opune încetării ostilităților. Italia prin modul cum a pro­cedat dovedește că e certată cu logica cea mai elementară a chestiunilor politice. Nici o pu­tere nu poate să admită faptul că tu ,Italie —cum a spus’o și Turati în plin Parlament —să îți anexezi provincii pe cari încă nu le-ai ocupat militărește. Și apoi, vastul interior al Tripoli­­taniei e sub stăpînirea arabilor cari rezistă și încă rezistă cu un eroism ce provoacă admira­ția :nu numai a imparțialilor, dar însăși și a italienilor. Guvernul Giolitti uzează de toate mijloacele ca să întreție entuziasmul opiniei publice pen­tru război. Și agenții naționa­liști pe zi ce trece se sporesc. De asemenea solidaritatea pre­sei nu s’a dezmințit încă, în a cînta osanale lui Giolitti­­n chestia expedițiunea. Dar ceea ce nu poate găsi remediu este go­lul care se face în tezaurul pu­blic. După socoteala optimiștilor din jurul lui Giolitti, războiul a înghițit pînă în prezent a­­proape jumătate miliard și da­că va continua însemnează să meargă spre un sigur și ine­vitabil faliment financiar. De aceea, fără să fie seamă de interesele Europei, toți sunt pentru o acțiune energică pe coastele Turciei­ Europene. Nu­mai astfel spre ca Puterile să forțeze Turcia la o pace favo­rabilă Italiei. Roma, 1912 -------------**--------------­Rosmanda Centenarul lui Kretzulescu Mîine 1 Martie, la orele 3, se va celebra la facultatea de medi­cină centenarul lui Nicolae Kre­­tzulescu. Decanul facultății, d. doctor Thoma Ionescu va ține o cuvîntare despre Kretzulescu, întemeietorul învățămîntului medical în țară. Seara la orele 9, va avea loc la Ateneu­ serbarea centenaru­lui lui Kretzulescu. D. Emanoil Porumbaru va ține o cuvîntare asupra vieței și activitatea lui Kretzulescu. Vineri, 2 Martie, centenarul va fi sărbătorit la Academia ro­­mînă printr’un discurs al d-lui A. D. Xenopol. N. Kretzulescu la 1896 a fost primul inițiator al întemeierii Academiei române. ------------------------------­De la Teatru TEATRUL „COMOEDIA“. — Re­prezentație de amatori: „Co­piii excelenței“, comedie in 4 acte, de Wolzogen. Un grup de amatori a repre­zentat aseară, sub patronagiul d-nei dr. Rosen, soția ministru­lui german, o comedie de Wol­zogen: „Copiii excelenței“. Piesa e brodată în jurul logodnei a două fete și a unui fiu­ de vă­­duvă de general, locotenent, ca­re face datorii la cărți. Un tip tînăr german america­nizat e un personagiu­ care în­veselește și mai mult cadrul a­­cestei comedii, presărată, după gustul german, cu scene drama­tice. In cele două fete s’au­ relevat: d-șoara Ilse Thüringer, în fata mai serioasă și d-șoara Aline Sommer, în fata veselă. D-sa posedă un real temperament de scenă, tot ce face o prinde; are mult humor și o veselie ca­re se comunică ușor. Bine de tot d. Lewinson în germanul americanizat, un ma­ior foarte cazon d. Taussig, un socru comic d. Kiczales și un logodnic agreabil d. Bruman. In total, o reprezentație care a trecut mult peste limitele te­nui spectacol de amatori și la care o orchestră de amatori a dat un concurs nu mai puțin aplaudat. D. I. g. -------------­Un frumos obiect După alegere Primește oricine face un abona­ment la „Dimineața“ și „Adeverul“,

Next