Dimineaţa, martie 1912 (Anul 9, nr. 2869-2897)
1912-03-01 / nr. 2869
joi 1 Martie 1912 De la societatea scriitorilor romîni O scrisoare a d-lui Vasile Popp — ** Primim următoarele rânduri din partea d-lui Vasile Pop, publicist: Domnule director, Citesc IU ziarul „Dimineața“ -n data de Luni 27 Februarie 1912 sub titlul „De la societatea scriitorilor romîni“ că d. Caton Teodorian a fost „cooptat“ casier d 1 membru In comitetul societatei scriitorilor romîni. Cum această notiță ar putea să fie interpretată în defavoarea mea de către toti acei cari știui că «ti am fost ales casier de către adunarea generală a societătei scriitorilor, tin să dati aci cîteva lămuriri cari să arate cum staui lucrurile, fără nici o dorință de a lovi după cum văd că e uzul cati de a adresa vreo trivialitate vreuneia din persoanele cari, poate în mod neintenționat, mi-ati adus această jignire. La 20 Noembrie 1911, cu prilejul adunarei generale a societatei scriitorilor romîni, înainte de a se proceda la vot, am vorbit amicilor mei Gîrleanu și Angliei, cari iscălise convocarea de întrunire, și am propus pe d. Caton Teodorian pentru a fi ales casier. Căzusem de acord asupra acestui punct, cînd discuțiunea ivită în sinul adunărei degenera în așa fel încît d. Caton Teodorian se supără și declară că părăsește adunarea. După ce s’au ales președinții de onoare, președintele și vicepreședintele societăteî s’a procedat la alegerea celorlațî membrii. Se scrisese o listă pe tablă și In dreptul numelui meu se scrisese cuvîntul „casier“, în urma propunere! lui Gîrleanu, care susținea morțiș că eu trebue să primesc. Am șters eu însumi numele meu în mai multe rânduri de pe tablă. Cincinat Favelescu văzind această persistență a mea de a nu primi să fiu casier, căci declarasem că primesc să fiu numai membru în comitet, a insistat personal. În urma acestei insistențe am primit să fiu ales casier. După cîteva săptămînî trebuind să plec la Paris, am vorbit cu Gîrleanu și alți membrii din comitet arătîndu-le că nu voi putea urma a fi casierul societăței cel puțin atît timp cit voi fi la Paris și de aceia îmi voi ia demisia. De la Paris am scris o scrisoare lui Gîrleanu declarîndu-i că mă retrag din casierie, însă că nu înțeleg prin aceasta să mă retrag din comitet. Asupră acestui punct am insistat chiar. De atunci au trecut 2 luni și eu neprimind nici un răspuns la această „prezentare“ de demisie am trimes în ziua de 25 Februarie, lui Gîrleanu președintele societăței scriitorilor, o scrisoare prin care îi spuneam că deoarece nu dă nici un răspuns cererea mele, mă simt obligat a lua această tăcere ca o respingere a demisiei mele. Spre mirarea mea am văzut în ziua de 26 publicat în Dimineața comunicatul ,acela prin care se vorbește de o „cooptare“ a comitetului pentru d. Caton Teodorian fără să se facă nici măcar o aluzie în demisia pe care am prezentat e eu, și ca atare lăsînd, toată latitudinea de a se găsi cine știe ce motive ciudate pentru modul cum am fost eu „descooptat“ din mandatul de casier ce mi s'a dat de către adunarea generală din 20 Noembrie 1911. Am toată stima pentru d. Caton Teodorian, ca dovadă stă însuși faptul că eu 11 propusesem întîî pentru casierie cu puțin înainte de a fi bruscat și nemulțumit de cuvintele d-lor Gîrleanu și Anghel. Insă oricît ași dori ca d-lul să fie casier, nu pot lăsa să se interpreteze acest „comunicat“ în chip defavorabil mie pentru faptul, o repet, că numele meu fusese pronunțat, citat și citit de mult allăturîndu-i-se atribuția de casier al Societăței. Am făcut această restabilire a lucrurilor cu intenția ca ea să silească pe cei în „nedrept“ să publice o rectificare explicativă a „comunicatului“ ,pe aceiaș cale. Primiți, vă rog, asigurarea deosebitei mele stime. Vasile Pop Str. Mitropolitul Grigore No. 61 * Capitala in jurul grevei de la „Tatra luminoasă“ —.—— Zvon despre demisia directorului. — Se impune o urgentă, schimbare a stărei de lucruri Greva nefericiților orbi de la azilul „Regina Elisabeta” — căci așa se intitulează astăzi „Vatra luminoasă” — și sfințitul puțin mulțumitor pe care l’a avut această grevă, continuă să preocupe toate cercurile. „Vatra luminoasă“ a fost întemeiată de regina Elisabeta, dar cu banii adunați prin subscripție publică. Nimeni n’a uitat căldura cu care a fost întîmpinată inimoasa inițiativă a reginei și graba cu care publicul, dela cel mai umil și sărac muncitor cu brațele până la bancherul multimilionar, a subscris pentru azilul orbilor. Cîțiva ani, instituțiunea a mers foarte bine, orbii munceau cu drag, erau bine îngrijiți și publicul vedea cu mulțumire că sumele pe cari le donase erau bine întrebuințate. Cînd „Vatra luminoasă" a ajuns să aibă clădirea ei proprie, inițiatorii și guvernul de pe vremuri s’a gîndit să nu dea o administrație ireproșabilă și atunci s’a numit ca director un medic, ca efor un alt medic, iar in comitetul de administrație mai multi domni, cari aveau însărcinarea să supravegheze bunul mers al instituțiunei. a ) Noua organizație ce s'a dat azilului orbilor, n’a corespuns de loc așteptărilor. Membrii comitetului de administrație, prea ocupați cu afacerile lor particulare, n’au putut da instituțiunei atențiunea ce i se cuvenea. De altfel, poate că dinșii au fost numiți în contra proprielor voințe și pentru că numirea le fusese indicată de la palat, au crezut, că nu pot fi ireverentioși fată cu regina și au rămas în consiliu, fără însă să se preocupe cîtuși de puțin de mersul institutiunea. Ca efor a fost numit d. dr. Rădulescu, iar ca director d-rul Crăiniceanu. "• •» S’a văzut cum a administrat D. dr. Crăiniceanu instituțiunea ce i-a fost Încredințată. Bieții orbi, disperați de tratamentul ce li se dădea și hrăniți in chipul cel mai mizerabil, au recurs la actul deznădăjduit de Duminică dimineața . La ancheta care s'a făcut imediat după aplanarea grevei, s-a constatat că nefericiții orbi avuseseră toată dreptatea. D-rul Crăiniceanu, directorul azilului, a făgăduit că „va îndrepta lucrurile". A prezintat demisia, celor în drept. Despre d. dr. Crăiniceanu, nici vorbă nu e că d-sa ar mai putea funcționa ca director al azilului. Dacă pînă acum d-sa a tratat, în felul știut, la nefericiții orbi, nu e nici un motiv să credem că pe viitor își va schimba purtarea. Se impune deci schimbarea atît a eforului, cît și a directorului. Altminteri, n’ar fi cu neputință ca într’una din zile, bieții orbi să nu părăsească cu totul instituțiunea fondată din subscripția publicului. Atunci, numeroasele pavilioane ale azilului vor rămîne cu personalul de serviciu,însă vor avea un director, deși, după cite știm, „Vatra luminoasa“ a fost înființată pentru orbi. Cercetașii a * împrejurarea că starea de lucruri împotriva căreia se ridicaseră orbii, dura de multă vreme, pune intr’o tristă lumină și activitatea eforului, d. dr. Rădulescu. Căci, din două una, ori d. dr. Rădulescu cunoștea modul cum sunt tratat și hrăniți orbii și tolera lucrurile, — ori nu le cunoștea și atunci d-sa nu făcea nimic la „Vatra luminoasă". Oricum ar fi privite lucrurile, nici d. dr. Rădulescu nu mai e la locul d-sale, ca efor al azilului. Se spune chiar că d-sa și-a Nenorocirea din Calea Griviței Eri după amiază pe calea Griviței s’a întîmplat o nenorocire cari a avut urmări destul de grave. Camionagiul Ion Ene, domiciliat în str. Dănciulescu No. 9, a cărat în camionul său 2 mașini de cusut la d. Gheorghe Scurtu calea Griviței No. 5. La un moment dat, caii s’au speriat și au pornit’o într'o goană nebună înspre gară. Căruțașul a căzut din camion și s’a rănit la piciorul drept,. El a fost pansat la sediul societate! de salvare și în urmă a fost dus la spitalul Brîncovenesc. J ------Un accident Vizitiul Dumitru Vasile din șoseaua Mihai Bravul No. 258, fiind beat a pornit cu căruța într’o goană nebună pe șosea. Un tînăr Iamandi Zamfir, din str. Băcani No. 12, care trecea pe șosea, a fost călcat de căruță. Rănitul a fost dus la spitalul Colea, unde a fost pansat. ...............M»-------------- De la Ateneu CONCERTUL MICULUI DUCI DE KEREKJARTO Cine n’a fost aseară la Atenei!, a pierdut mult, căci Duci de Kerekjarto, nu este unul din acei copii miraculoși, care stăpîni într’o măsură oarecare pe mecanismul instrumentului, reclamă indulgența publicului. Micul Duci e un artist întreg, care are dreptul să pretindă la o critică deplină, riguroasă. El este stăptn, pe tehnică, are o subtilă concepție și o fină pricepere muzicală — și e plin de simțire. Cu concertul pentru vioară al lui Mendelsohn a Început și a și cucerit sala. Cind a cîntat ma tîrziu Ciaconna de Bach, — nu mai era decât un singur strigăt de uimire. O așa fină pricepere și impecabilă execuție a acestei grele bucăți a marelui ma estru, pune pe micul Duci în rîndul marilor violoniști Romanța lui Beethoven, Bercensa de Hubay și “Last not least“, Humoreska de Dworak, au dat ocazie micului mare artist să dea o mostră și de eleganța stilului său și de adîncimea simțirei sale muzicale. Mama lui Duci l’a acompaniat la pian cu multă delicateță și cu inimă de mamă. Publicul a făcut ovații și Duci a fost, atît de drăguț să biseze unele bucăți și sa cînte altele afară din program. B. Cărți și reviste A apărut Higiena No. 4, cu următorul conținut: Higiena locuinței de dr. C. G. Orleanu. O anchetă asupra lui 606 : Părerile d-lor profesori din Gaucher (Paris), Neisser (Breslau), Petrini Galatz (București) ; Cunoștințele medicale și chirurgicale în rap, cu higiena de dr. Poenaru Căplescu ; Tetanosul nouilor născuți (fălcarița) de dr. Gramoschi; Stricturile uretrale de dr. Ion Moscu; Higiena sexuală a celor căsătoriți de dr. Melun și Părinții și copiii de dr. George D. Fischer. Exemplarul 15 bani. Redacția și administrația: strada Doamnei, No. 27. * A apărut No. 1 din „Școala viitorului“ cu următorul sumar: Idealul nostru, Comitetul: Școalele medii — expunerea de motive a d-lui ministru Const. C. Arion; Copiii cu rele porniri și școalele de îndreptare (extras) de C. Meissner; Un prieten, nuvelă) de I. A. Basarabescu; Leonard și Ghertruda de Șt. Negulescu; Necesitatea școalelor de adulți de I. C. Florescu; Cinematograful și școala de N. Saxu; Ceahlăul (poezie) de G. Tutoveanu; Cîntec de leagăn (muzică) de Juarez Movillă; Naivități de-ale școlarilor de Victor Manoliu; Știri. MILITARE Veterinarul căpitan de rezervă Alexandrescu Dumitru de la corpul II de armată, a fost trecut în pozițiunea de retragere pentru infirmități incurabile, pe ziua de 5 Februarie 1912. Internul absolvent Cretoiu Romulus, din institutul medicomilitar, a fost înaintat la gradul de medic sublocotenent în regimentul 1 călărași. —------------w -st-----------—• TRIBPBTA LIBERA Bugetul învățământului profesional — CITEVA NEDREPTĂȚI — Examinînd în fugă proiectul de buget al ministerului cultelor pe exercițiul viitor, și anume partea privitoare pe învățămîntul profesional, rămîî surprins de intchitatea ce îl stăpânește. In adevăr, în bugetul școalei profesionale de la Azil (statul No. 24) maestra de rufărie, deși numai cu șapte ani vechime, este prevăzută cu 300 lei lunar, ceea ce prin lege nu s’a acordat decît maestrelor numite înainte de 1901. In bugetul școalei secundare de fete gr. II No. 1 București (statul No. 202), maestra de lucru — deși numai cu șapte ani de serviciu — este de asemenea trecută cu 300 lei lunar. Tot astfel în bugetul școalei secundare de fete gr. II Iași (statul No. 219) una din maestrele lucru care n’are — după cum rezultă din buget — nici o vechime este prevăzută cu 300 lei lunar. Toate celelalte maestre, în schimb, fie de croitorie, fie de rufărie, fie în genere de lucru, de la școli profesionale ori deja externate, cu o vechime pînă la șapte ani, sînt trecute cu salariul de 225 lei lunar — prevăzut în legea din 1901. Orice om cu respect de legi și cu conștiința curată se poate întreba: De ce această inegalitate de tratament între maestre eșite din aceleași examene de capacitate și supuse regimului aceleiași legi? Ar fi interesant de știut, foarte interesant, poate chiar instructiv! Desigur, nu poate fi făcut răspunzător actualul ministru de aceste intchități, căci ele dăinuesc în bugete încă de pe timpul regimului trecut, dar era cineva dator — și anume șeful contabilitate ministerului — care trebuia să refere cazul ministrului. De ce n’a făcut-o? * De asemenea bizar e faptul că școala profesională de la Azil (art. 5, stat No. 17) este trecută și la învățămîntul profesional (art. 7, stat No. 24) ceea ce împovărează în mod inutil bugetul învățămîntului profesional cu suma de le! 46.266! Ceea ce iubește de asemenea atențiunea este că personalul didactic al școalei profesionale de gr. II este retribuit exact cu aceleași salarii ca și acel al gradului I! Dar școala profesională de gradul al IIIea este o academie din care se recrutează — selectionîndu-se prin examen—maestrele tuturor școalelor profesionale și externatelor din țară. Nu e atunci cazul ca, această școală să fie condusă de cele mai distinse maestre? Și ce poate atrage elementele destoinice la o muncă mai grea și la o răspundere mai mare, decit o retribuțiune echivalentă cu aceste sarcini! Credem că această chestiune merită atențiunea și solicitudinea d-lui C. C. Arion. O cititoare -------------- Ultime informațiuni în urma conferinței ținută Luni seara la Universitatea din Capitală, comisiunea aleasă pentru a redacta memoriul-protest contra reformei învățămîntului superior, s-a întrunit ori la orele 2 p. m. și a discutat asupra redactărei memoriului. Majoritatea profesorilor universitari s’a declarat contra proectului guvernului. Proectul de reorganiz dSn anul ministerului de domenii este pe deplin întocmit și va fi înaintat consiliului de miniștri. Prin acest proect se formează încă trei nouă direcții: comptabilitate, statistică și zootehnică. Pentru azi e fixată la ordinea zilei in Cameră interpelarea d-lui I. Miclescu cu privire la dosarele răscoalelor din 1907. Un ziar guvernamental a anunțat că d. Take Ionescu a fost eri la palatul justiției unde a pledat. Intrebînd telefonic la casa șefului democraților, știrea ne-a fost categoric desmințită. Camarazii avocați ai d-lui Take Ionescu, adversari în procese, au avut amabilitatea să consimtă la amînarea proceselor în cari trebuia să pledeze zilele acestea d. Take Ionescu. Imbolnăvindu-se d. Tor& Bulandra, diseară, Mercur î,se va juca „Hamlet“ cu d. C. Nottara, în rolul titular. Rolul „Ofelier’ va fi jucat de d-ra Eleonora Mihăilescu. D. Take Ionescu va fi un caz de complectă restabilire. In zilele de Vineri și Simbătă la Iași Vineri seara se va tine lo adunare generală la clubul cons.democrat, la care va participa și d. Take Ionescu. Discuția generală a bugetelor la Cameră a fost fixată pentru azi S'au înscris să ia cuvîntul d-nil M. Săulescu și C. C. Bacalbașa. Vor mai vorbi și d-nii N. P. lanovici, raportor și P. p Carp, ministru de finanțe. Confratele nostru d. V. Rusenescu a prezentat d-lui Jean Richepin, un volum din lucrarea sa „Anuarul Presei Române și al Lumei Politice“ pe 1912, apărută în romînește și franțuzește în care pe lîngă bogata și variata materie ce are, cuprinde un tablou al membrilor „Sindicatului ziariștilor“ precum și notele biografice ale scriitorilor dramatici romîni. Volumul prezintat d-lui Richpin purta următoarea dedicație : „Au Roi-Poéte des gueux“ „Les gueux de Ja piese „„ roumaine“. 25 Februarie 1912 București D-nul Richepin a mulțumit foarte mult d-lui Rusenescu pentru această plăcută atențiune. . ... ” Regele a semnat decretul prin care 10 perceptori fiscali, au fost puși în retragere din oficiu pe ziua de î Aprilie, spre a-și regula dreptul la pensia. S’a conferit d-nei Sevastia C. Prodan din București, medalia „Răsplata muncii pentru biserică clasa I, pentru că a reparat și zugrăvit cu propriile sale spese biserica Izvorul Tămăduirei din Capitală, cheltuind suma de 20.000 lei. Regele a semnat legea pentru modificarea cîtorva articole din tariful general vamal al Romîniei. Miercuri seara se întrunește la ministerul de interne, comisia veterinară sub președinția d-lui Neagu, șeful serviciului din direcția sanitară Sîmbătă, 4 Martie ce se va oficia la mănăstirea „Turnu“ un parastas întru pomenirea episcopului Timuș. Slujba va fi oficiată de arhiereul Evghenie Humulescu. Comitetul executiv al clubului central al meseriașilor a lansat un apel către toți meseriași brutari din Capitală prin care convoacă la o consfătuire, pentru Jour 2 Martie la orele 9 dimineața, pe toți patronii și lucrătorii brutari, la clubul mesriașilor din strada Mihai Vodă No. 11, pentru a se lua deriziuni asupra constituirei acestei bresle. Casa centrală convoacă pentru ziua de Duminică 4 Martie, ore 2 și jum. p. m. Adunarea generală a asociației patronale pentru asigurarea lucrătorilor contra riscurilor provenite din accidente de muncă. Fac parte în mod obligatoriu din Asociația patronală, conform art. 148 din lege, patronii întreprinderilor următoare : a) Industriile și meseriile care întrebuințează mașini cu motoare de tot felul: cu aburi, cu gaz, cu electricitate, prin explozie sau hidraulice ; b) întreprinderile de construcție, săpături de pămînt, mine cariere, cherestele, exploatările prin mașini agricole, exploatările de păduri, de mori, exploatările de tramvai și de căi ferate de tot felul, de navigație fluvială și maritimă, precum și întreprinderile de transport în ceea ce privește pe încărcătorii și descărcătorii de mărfuri. Adunarea generală va avea loc în localul ministerului industriei și comerțului. Scopul acestei adunări este : 1) Alegerea consiliului de administrație, a trei censori și a trei înlocuitori ai acestora; 2) Alegerea a șase membri, conform art. 194 aliniatul b al legii; 3) Discuția și votarea statutelor; I S'a primit demisiunea d-lui Voinescu Toma D., din postul de impiegat de biurou principal ce ocupă actualmente în serviciul administrațiunei căilor ferate. D. Emil Scădreanu-Anghelescu, doctor în drept, advocat, a fost numit pe ziua de 1 Martie 1912, delegat al ministerului de finanțe pe lîngă casele privilegiate de împrumut pe amanet în Romînia, în locul d-lui Ion G. Dinescu, demisionat. La ministerul de finanțe se lucrează actualmente la alcătuirea tablourilor pentru personalul din serviciul exterior, care urmează să fie înaintați pe ziua de 1 Aprilie viitor Astăzi după amiazi va avea loc adunarea generală a Camerei de comerț din București sub președinția d-lui D. Hagi Theodoraky. La ordine, diferite cereri și comunicări și bugetul general al Camerei. Azi a apărut No. 1 din „Higiena“, revistă medicală care, deși avind o existență de numai două luni a căpătat un foarte numeros continent de cititori, aceasta grație articolelor sale deosebit de interesante, scrise de medicii cei mai distinși. Număru apărut azi pe lîngă articolele care interesează de aproape toată populațiunea, prezintă un interes deosebit prin faptul că publică marea anchetă întreprinsă printre cei mai mari savanți asupra preparatului „6C6“. A se vedea sumarul detaliat al acestui număr la rubrica „Cărți și reviste". Comitetul executiv al Clubului central al „Meseriașilor Romîni“, convoacă pe toți mseriașii brutari, Joi 6 Martie, ora 9 dimineața avînd de discutat chestiuni foarte importante privitoare la meseria lor. Cunoscuta casă -frații Hasan din Capitală, str. Lipscani 41, dezminte formal informațiunea apărută într’o revistă săptămînală cum că s’ar muta din arătatul local. D. M. G. Orleanu, fost ministru a fost primit, Luni la orele 6 jumătate, în audiență de rege. Funcționarii cari voesc să-șî aranjeze drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie, sau aceia cari sînt scoși la pensie din oficiu pe aceiași zi, sunt rugați a se adresa din timp „Informatorului“, birou de informațiuni administrative al ziarelor „Adeverul“ și „Dimineața“, pentru a li se putea face fără întîrziere formalitățile cerute de lege. A se adresa d-lui B. Sepeanu, licențiat în drept, directorul biroului, palatul „Adevărului“, București. Ni se scrie din Paris că cunoscutul pictor S. Sanielevici prepară o expoziție, în sala Ch. Tressore, Rue Lafitte 54. Expoziția distinsului nostru compatriot va fi deschisă între 18—31 Martie st. n. Șezătoarea artistică literară anunțată la Ateneu pentru ziua de 23 Februarie a. c. în folosul publiciștilor I. f. Rășinari și Raul Celerastra va avea loc în seara de 9 Aprilie a. c. Biletele vîndute sunt valabile. D- conductor clasa II Nicolae Constantinescu, actualmente a Cat în cadrul de disponibilitate al corpului tehnic, a fost rechemat în cadrul de activitate (căprui detașat) al aceluiași corp, cînd a fost numit în serviciul tehnic al comunei București. D. locotenent C. Fotescu de la școala de cavalerie din Tîrgoviște a fost atașat pe ziua de 25 Februarie la școala de aviațiune din București. D. Alexandru Al. Fălcoianu, subdirector în direcțiunea contabilității centrale a fost înaintat în funcțiunea de director al administrației județene și comunale din ministerul de interne, în locul rămas vacant prin punerea în retragere din oficiu, pentru a-și regula drepturile la pensiune, a d-lui D. Andronescu, pe ziua de 1 Aprilie 1912. S’a conferit medalia „Bene Merenti“ clasa I-a, d-lui C. Bălăcescu, sculptor și profesor la școala de arte frumoase din București,care pe lîngă multe monumente naționale și opere artistice, a înființat la Casa bisericei un mitău cu mulaje, extrase după sculpturi vechi, de pe la bisericile și monumentele istorice. D-niî: Vasile I. Iliescu, licențiat în drept și Cristian Stoenescu (căpitan), au fost numite în funcțiunea de administratori de plasă clasa II-a, primul în județul Argeș, și cel de al doilea la plasa Vela din județul Dolj, în locurile vacante. La direcțiunea serviciului zootehnic din ministerul de domenii au mai fost transformate în regiuni hipice și județele Dîmbovița și Fălciu. Ca județe hipice mai avem: Roman, Iași, Neamț, Botoșani, Dorohoi și Suceava (din Moldova) cit și județul Constanța. Joi după amiază se va întruni comitetul bursei din Capitală sub președinția d-lui M. Blank în chestiunea cortagiului . .sSmuSWi-Studenții facultății de teologie au ales în ziua de 26 a.c. cu unanimitate de voturi, în comisiunea de cenzori, pe următorii studenți din anul al patrulea: d-nii Toma Bulat, Celus Grigorre și Simion Popescu-Olt. Pentru a se înlătura orice nedumerire, Casa centrală a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești, face cunoscut tuturor meseriașilor, că după alegerea sa comitetul prevăzut la art. 69 din legea ei constitutivă, se va constitui alegînd din finul său un președinte care va fi și președintele breslei. „Muzeul Grigorescu“ care este instalat ân palatul Artelor s’a deschis pentru public. Poate fi vizitat între orele 10 a. m. și 6 p. m. D. Scarlat F. Augustin, diplomat al școalei Superioare de agricultură de la Herstrău, a fost numit în funcțiunea de subșef de regiune viticolă, în locul d-lui D. Gibescu, deceda: Asociațiunea maeștrilor și maestrelor de desen din țară, face cunoscut că, lucrările în desen pentru concursul anunțat copiilor dela 7—15 ani, se primesc pînă la 9 Martie 1912, pe adresa d-lui P. Ionescu, str. Heliade No. 2 (Dobroteasa). Nu vă faceți costume de sezon înainte de a vizita noul salon de rochii și costume „ELEGANȚA“, ce se deschide mîine, 1 Martie, în str. Sfinților No. 11, sub direcțiunea d-nei Sulcină. Atelierul salonului „ELEGANȚA“ a angajat un coupeur francez specialist in costume tailleur, care va pune la dispoziția onor. clientele cele mai frumoase modele originale. Consultativiî In materie de recrutare și îndeplinirea formalităților pentru aranjarea drepturilor la pensie, se fac în schimbul unor modeste, taxe de către „Informatorul”, birou de informatiuni administrative al ziarelor Adeverul și Dimineața. A se adresa d-lui B. Sepeanu, licențiat în drept, directorul biroului, București, palatul „Adevărului". Telefon 14-10. FILOZOFIA CREȘTINISMULUI de marele filozof german Immanuel Kant, a apărut în excelenta Bibliotecă „Lumen“ No. 108. Prețul 15 bani. Pe ziua de 16 Martie a. c., se va ține licitație publică atât la ministerul de domenii cît și prefecturile respective de județ— pentru darea în exploatare a 57 păduri ale statului. D. dr. Silviu Petrovan va ține Sîmbată 4 Martie c., o conferință la Ateneu vorbind despre : „Importanța dezinfecțiunilor în combaterea bolilor contagioase și organizarea acestei dezinfecta în apusul Europei“. Ziarul comercial zilnic „Argus“ apărut astăzi în șase pagini publică un tablou complect al tuturor licitațiunilor de la autoritățile publice inclusiv cele de la C. F. Acest ziar este de cea mai mare însemnătate pentru toate persoanele cari se interesează de licitațiune căci publică ZILNIC anunțurile și rezultatele de licitații. Pe deoparte toți domnii antreprenori de lucrări publice, comisionari etc. au cunoștință din vreme de licitațiile ce se anunță, iar pe de altă parte a DOUA ZI după ținerea licitației ei au rezultatele. Apoi publică acte de Comerț și notariat, polițe protestate, falimente, etc., din toată țara, cronici financiare, industriale, agricole, etc. Azi se țin următoarele cursuri la Universitatea populară, biologia generală, Higiena și Limba franceză. D. I. D. Andronescu, directorul administrațiunei județene și, comunele din ministerul de interne, a fost pus în retrage din oficiu pe ziua de 1 Aprilie 1912, pentru a-șî regula drepturile la pensie. Consiliul permanent de instrucțiune, de pe lîngă ministerul cultelor, s’a pronunțat asupra regulamentelor pentru bursele facultăților de științe din București și Iași și pentru bursele facultății de litere de pe lîngă Universitatea din București. Astă seară, Miercuri, la orele 9, va avea loc concertul d-rei Maria Aureanu, pianistă, la care dă concursul și d-ra Margareta Dr. Hîrsu, precum și d-nii Kresz și Fuchs. Comitetul inspectorilor generali ai armatei s’a întrunit ori înainte de amiază sub președinția d-lui N. Filipescu, ministru de război ș, în vederea mutărilor ce urmează a se face pe ziua de 1 Aprilie printre gradele superioare din diferite arme. Reamintim cititorilor că astăseară, Mercuri, are loc prima reprezentațiune a mult hazliei comeicii „ROBINETA“, pentru care teatrul „Comoedia“ a făcut numeroase repetițiuni, a adus decoruri noue și a angajat pe prof. Schmidt pentru dansurile ce se execută pe scenă de către d-șoara Olga Culitza și d. Gr. Mărculescu. Acei cari a fi asistat la repetițiuni asigură că d-șoara Culitza are o creațiune remarcabilă in această veselă piesă Ministerul de război și a prevăzut suma de lei 20860, pentru diurnale profesorilor, la școalele militare și premii ofițerilor și trupe la tragere. Consiliul superior al agriculturii fiind sesizat de mai multe plîngeri ale diferiților muncitori dintr’un județ și angajați în alte județe, contra arendașilor sau proprietarilor, cum că aceștia nu le-au achitat sumele datorate conform angajamentului făcut, a intevenit pe lingă prefecturi ca pe viitor cînd se vor mai face asemenea angajamente, să se ia măsuri ca toți muncitorii să aibă livretele lor în cari să se treacă muncile executate și banii primiți. ------------------------------ DIMINEAȚA Situația in Ungaria Tactica majorității majoritatea parlamentară din Ungaria s’a întrunit Îndată după demisiunea lui Khuen Hedervary. Ea, majoritatea care a votat rezoluțiunea, este pusă azi în fața consecințelor tacticei pe care a urmat’o. Demisiunea cabinetului Hedervary este o consecință a unui începuti de luptă care și-a dovedit din capul locului insuficiența. Dînsă la început, majoritatea parlamentară a votat o rezoluțiune războinică. Lumea politică se emoționase însă în zadar. Rezoluțiunea votată nu era în realitate decit un balon de încercare. Balonul a fost lansat, dar n’a dat rezultatul brit. Retrictul fiind cu totul în defavoarea acelora care încercaseră marfa cu degetul. Acum, că ma| iritatea parlamentară aste înaintea unui fapt consumat, ea încearcă prin aplauze și moțiuni meșteșugite să șteargă impresia pe care o poate face în Ungaria eșecul suferit. Intr- adevăr, la întrunirea majorităței nu mai este vorba de lupta în contra prerogativelor regale, nici nu se mai vorbește le aplicarea imediată a rezoluțiunei care a provocat criza, ci se spun numai vorbe cari nu angajează nici partidul, nici persoane. Se aleg cele mai vagi formulte, se ticluesc fraze cu multe înțelesuri, nu se găsește însă rimefte care să ia asupră și răspunderea trecutului și angajamente pentru viitor. Se fac declarațiuni umilitoare de supunere și respect pentru Coroană, pentru aceeași Coroană căreia majoritatea tindea să-I taie din prerogative, dar nu se ridică nici un membru al majoritate! care să repete măcar cele spuse cu cîteva zile în urmă despre revendicările absolute ale națiunei maghiare ! Majoritatea parlamentară maghiară face și ea dovada pe care a făcut-o politicianismul nî toate țările. Exploatează sentimentele cele mai scumpe ale mulțimei atunci cînd din această zși poate face un piedestal, le părăsește însă și le reneagă cind sentimentele celor mulți constitue o piedică în goana nebună a Oligarhiei ca să pariie. Hotărît politician,lîUS pretutindeni aceeași. Moțiunea votată de majoritarte, nu maî cere aplicarea imediată a rezoluției votată de ea. In moțiunea ei nu se mai inzistă asupra accelerărei reformei militare; ea nu pomenește nimic de necesitatea reducerei drepturilor Coroanei. Moțiunea face numai declarațiuni platonice cu privire la reforma militară și vorbește cu multă căldură de drepturile Coroanei și ale Națiunei. Și tocmai aceste drepturi ale Coroanei provocaseră opoziția majorităței și demisiunea cabinetului Khuen Hedervary. IDEEA PROVIZORATULUI 1 TRIUMFA Și astfel ideea care a pornit din cercurile vieneze, referitoare la un provizorat care să amine reforma militară, are toate șansele să triumfe. Triumful ideea provizoratului este însă semnificativ. El arată că, departe de a ne trezi ungurilor drumul către succesul revendicărilor lor naționale, politica generală a Austro-Ungariei se pune de-a curmezișul idealului statului maghiar. Oricare va fi ministerul care va succeda cabinetului demisionat,—în unele cercuri politice se dă ca sigur un cabinet Lukács— situația lui nu va fi clară decit atunci cînd renunțînd la o politică de compromisuri și oportunitate va purcede la realiazrea marelor reforme sociale cerute de nevoile celor mulți. Votul Universal și reducerea serviciului militar la doi ani sînt reformele care se impun ministerului care va lua locul cabinetului demisionat. _____ _______ H. Z.i SCRISORI ROMA TUTT Războiul italo-turc ----------------------------------------- Lupta dela burghete. Afirmarea civilizației italiene prin decapitarea șefului arab Timtam. Pacea și puterile.Finanțele Italiei Dacă ar fi să luăm în seamă chiar numai știrile din sursă italiană ,cu privire la ultima luptă dată intre italieni și arabi, pentru ocuparea pozițiunei strategice din înălțimile Marghebului, trebue să recunoaștem împreună, cu corespondenții ziarelor italiene, că atitudinea arabilor a fost de un eroism extraordinar. Un corespondent italian scrie de pe teatrul războiului : „Ținuta arabilor în lupta de la Margheb, atît a comandanților cît și a soldaților a fost admirabilă din punct de vedere strategic și militar. Pentru prima oară piept, la piept, inamicul cu toată inferioritatea mijloacelor de luptă, s'a arătat incomparabili superior vitejilor noștri soldați De data aceasta, corespondenții italieni, martori oculari ai atacurilor, se exprimă cu respect față de adevăr. Victoria de la Margheb deși e de partea italienilor, totuși ei se cred învinși isbițî de o tenacitate extraordinară în rezistența opusă din partea inamicului. Isbînda, cu prețul nimicirea atîtor vieți, l-au făcut să declare ca și Pirus: „încă o asemenea victorie și suntem pierduți". Ceea ce a făcut ca înverșunarea arabilor să atingă culmea, e modul cum înțeleg italienii ca să întroneze pretinsa lor civilizație, adică ultima execuție capitală a șefului arab Timtam, care după ce a fost odată amnistiat, în ajunul luptei de la Margheb s’a primit ordin de la guvernul central ca Timtam să fie spânzurat. Faptul acesta reprobat de întreaga opinie publică, a contribuit în mod hotărîtor la perderea oricărei speranță de simpatie dintre arabi și italieni, împrejurările în care a fost executat Timtam, în fața familiei și a lor lui sînt neînchipuit de îngrozitoare. Guvernul italian prin noua sa tactică, de a nu respecta nici tractate, nici convențiunî, nici un drept cît de ’»elementar al ginților, dovedește cît e doritor de o pace cît mai neîntîrziată. In acest scop uitînd că în ultimatul adresat Turciei în Septembrie trecut, îșî lua angajamentul față de Europa că războiul se va mărgini numai în Africa și că va respecta prin urmare Statu-quo-ul în Balcani, amenință totuși bombardarea Salonicului și forțarea Dardanelelor, ca să dicteze prin gura tunului condițiunile de pace Sultanului. Noua tactică a guvernului italian, nu găsește aprobare nici în Tripla înțelegere, nici în Tripla alianță, deși Rusia a luat inițiativa să facă intervenții atît la Roma cît și la Constantinopol. Pacea însă e mult departe din cauză că așa cum e pusă chestiunea din partea italienilor, este imposibil și nelogic ca Europa să intervie. Italia prin convertirea în lege a decretului de anexiune din 5 Noembrie, a întărit și mai mult piedica capitală care se opune încetării ostilităților. Italia prin modul cum a procedat dovedește că e certată cu logica cea mai elementară a chestiunilor politice. Nici o putere nu poate să admită faptul că tu ,Italie —cum a spus’o și Turati în plin Parlament —să îți anexezi provincii pe cari încă nu le-ai ocupat militărește. Și apoi, vastul interior al Tripolitaniei e sub stăpînirea arabilor cari rezistă și încă rezistă cu un eroism ce provoacă admirația :nu numai a imparțialilor, dar însăși și a italienilor. Guvernul Giolitti uzează de toate mijloacele ca să întreție entuziasmul opiniei publice pentru război. Și agenții naționaliști pe zi ce trece se sporesc. De asemenea solidaritatea presei nu s’a dezmințit încă, în a cînta osanale lui Giolittin chestia expedițiunea. Dar ceea ce nu poate găsi remediu este golul care se face în tezaurul public. După socoteala optimiștilor din jurul lui Giolitti, războiul a înghițit pînă în prezent aproape jumătate miliard și dacă va continua însemnează să meargă spre un sigur și inevitabil faliment financiar. De aceea, fără să fie seamă de interesele Europei, toți sunt pentru o acțiune energică pe coastele Turciei Europene. Numai astfel spre ca Puterile să forțeze Turcia la o pace favorabilă Italiei. Roma, 1912 -------------**--------------Rosmanda Centenarul lui Kretzulescu Mîine 1 Martie, la orele 3, se va celebra la facultatea de medicină centenarul lui Nicolae Kretzulescu. Decanul facultății, d. doctor Thoma Ionescu va ține o cuvîntare despre Kretzulescu, întemeietorul învățămîntului medical în țară. Seara la orele 9, va avea loc la Ateneu serbarea centenarului lui Kretzulescu. D. Emanoil Porumbaru va ține o cuvîntare asupra vieței și activitatea lui Kretzulescu. Vineri, 2 Martie, centenarul va fi sărbătorit la Academia romînă printr’un discurs al d-lui A. D. Xenopol. N. Kretzulescu la 1896 a fost primul inițiator al întemeierii Academiei române. ------------------------------De la Teatru TEATRUL „COMOEDIA“. — Reprezentație de amatori: „Copiii excelenței“, comedie in 4 acte, de Wolzogen. Un grup de amatori a reprezentat aseară, sub patronagiul d-nei dr. Rosen, soția ministrului german, o comedie de Wolzogen: „Copiii excelenței“. Piesa e brodată în jurul logodnei a două fete și a unui fiu de văduvă de general, locotenent, care face datorii la cărți. Un tip tînăr german americanizat e un personagiu care înveselește și mai mult cadrul acestei comedii, presărată, după gustul german, cu scene dramatice. In cele două fete s’au relevat: d-șoara Ilse Thüringer, în fata mai serioasă și d-șoara Aline Sommer, în fata veselă. D-sa posedă un real temperament de scenă, tot ce face o prinde; are mult humor și o veselie care se comunică ușor. Bine de tot d. Lewinson în germanul americanizat, un maior foarte cazon d. Taussig, un socru comic d. Kiczales și un logodnic agreabil d. Bruman. In total, o reprezentație care a trecut mult peste limitele tenui spectacol de amatori și la care o orchestră de amatori a dat un concurs nu mai puțin aplaudat. D. I. g. -------------Un frumos obiect După alegere Primește oricine face un abonament la „Dimineața“ și „Adeverul“,