Dimineaţa, aprilie 1912 (Anul 9, nr. 2898-2927)

1912-04-01 / nr. 2898

!* * r ■ ^1 Dliminici­ 1 Aprilie 1912 primul rînd să se facă o cerce­tare minuțioasă în camerile în cari s’au găsit cele două cada­vre spre a s­e vedea dacă nu se va da de vreo urmă, care să vină în ajutorul instrucției, iar in al doilea rînd să se stabi­lească existenta unui obiect in legătură cu un denunț, primit acum două zile la parchet. Iată despre ce este vorba: o doamnă, care locuește în a­­propierea locului unde s’a să­vârșit crima și care este soția unui fost restaurator din str. Cîmpineanu s'a prezentat la parchet: — Vineri dimineața mă a­­flam­ in curtea casei în care lo~ mese, cină, am auzit strigind pe stradă pe două vînzătoare de urzici. Le-am chemat în curte ca să cumpăr urzici de cițiva gologani. Erau două țigănci, cu un coș și doi maei plini cu urzici. După ce am terminat de tirguit—de­clară doamna în chestiune — una din țigănci mi-a spus: Am văzut doliu la locuința d'alături lui cumva a murit cucoana bă­­trână ? La răspunsul meu­ afirmativ, țiganca a adăugat: „Păcat de ea, sărmana, părea a fi foarte cumsecăde, l-am vîndut Mercur­ urzici și mi-a plătit foarte bine. La început nu am dat nici o importanță acestui răspuns, în­să, mai tirziu, după ce țigan­­cele au­ plecat mi-am adus a­­minte că in ziua de Mercuri au­ fost asasinate cele două femei. Poate că cele două țigănci, da­că ar fi cercetate, ar putea da oare­cari lămuriri, cari să vie în ajutorul instrucției. D. judecător de instrucție Negrea, a făcut cercetări și în această direcție și, în acest scop, a orînduit descinderea de erî. Au luat parte la această des­cindere d. prim-procuror Hio­­tu, d. judecător Negrea, d. Pa­­naitescu, d. Pop, șeful Siguran­ței, d-nii comisari Pîrîianu, Dragomirescu, Gaspard, Vrîn­­ceanu etc. S’a găsit, în adevăr, o oală plină cu urzici, cari, însă, nu erau preparate. Cercetările au­ continuat toată dimineața, însă, nu s'a găsit nimic să prezinte oarecare importanță. Parchetul, a dispus căutarea celor două țigănci spre a fi cercetare și a se stabili precis cînd afi vîndut urzicele cari au­ fost găsite. Ar fi interesant de aflat da­că cele două țigănci au fost în curtea Sitei Manolescu. Mer­curi, după cum au declarat ele sau poate că s’a fi înșelat asu­pra zilei. Dacă ele aui fost Mercuri, adică în ziua crimei, ceea ce es­te foarte probabil întrucît tur­­zicele afi fost găsite neprepara­te, victimele neavînd timpul ne­cesar să le prepare. Atunci as­cultarea celor două țigănci es­te necesară. Ele ar putea face vre-o declarație care ar putea aduce oarecare lumină în a­­ceastă misterioasă crimă. ■* Rep. Siguranța a trimis două a­­genti în comuna Greci, județul Ilfov, unde se crede că locuesc cele două țigănci de cari e vorba. Rep. - —----------**-------------­ Succesele unei românce în Italia De cî­tiva ani de zile, compa­trioata­ noastra d-ma Elena Ba­­caloglu se află stabilită în Ro­ma unde și-a cucerit toate sim­patiile lumei intelectuale. De cu­­rînd în castelul Sant Angelo, d-na Bacaloglu a ținut o prea interesantă conferință ce purta titlul de Adevăr și patriotism în care a vorbit cu multă compe­tență despre dragostea lui Geor­ge Assaki cu Bianca Milesi. Gazetele italienești sunt unani­me în laudele aduse compa­trioatei noastre. Iată ce scrie „Tribuna“ ziarul autorizat al guvernului din Ro­ma:" „Erî seară, la castelul Sant An­gelo cunoscuta scriitoare romî­­nă Elena Bacaloglu, a ținut o importantă conferință despre prietenia dintre Bianca Milosi și Giorgio Assaki. Frumoasa con­ferință a fost foarte mult aplau­dată. D­ata Bacaloglu a declarat că se simte tot atîta italiană cît și romlncă, și că iubește Italia ca și pe țara sa. Opera asiduă și constantă a activitatei sale tin­de din toate puterile la apro­pierea celor două țări, la înfră­țirea celor două popoare în vi­nele cărora curge acelaș singe: singele roman. Elena Bacaloglu își servește patria cercînd­ să facă cunoscut în Italia sufletul ei poetic și patriotic. Tema aleasă în această confe­rință de d-na Bacaloglu, e ca și un simbol al acestui ideal. Deci,­­linia ne-a vorbit de două ființe care și-au­ petrecut viața în a­­propiere de Italia și Romînia a­­păsată, precum și de prietenia care le-a legat inimile în mod ideal. La facerea exactă a biografiei acestor două personagii, d-na Bacaloglu, afară de multe cer­cetări personale s’a mai servit și de studiile doctorului Istrati, fost ministru, profesor la uni­versitatea din București, mem­bru al Academiei române, mare amic al Italiei. Conferința d-nei Bacaloglu fu redată cu fine a­­nalize de psih­ologie și de istorie și obținu un mare succes“. Printre gazetele care au co­loane întregi asupra compa­trioatei noastre mai cităm ur­mătoarele: „La Vita“, „LTtalie“, „Gior­­nale dTtalia“ și altele tot așa de importante. F. 31 Martie (13 Aprilie) 1912 CALLENDAE.— Ortodox: Sf. Ipatie episcop. Catolic : Justin. TEATRE TEATRUL NAȚIONAL.­. In lumea de azi. TEATRUL LEON POPESCU. Izbinda dragostei (premieră). TEATRUL MODERN. — Vă­paia. TEATRUL COMMEDIA. — Re­­lodie. TEATRUL MAJESII­C. — Va­rietăți în toate serile. MUZEE.­­ BIBLIOTECI MUZEE. — Muzeul geologic (șos. Kiselef). Deschis Duminica și sărbătorile de la 3 d. a. Muzeul de antichități (Univer­sitate). Deschis Dumineca și Joia de la 1­ dimineața până la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie. In toate zi­lele Intre aceleași ore.— Muzeul etnografic și de artă națională. (Monetăria statului, șoseaua Ki­­selef). Muzeul Simu (strada Mercur No. 8), deschis Duminică și Joi dela 11 dimineața pînă la 3 d. a. BIBLIOTECI. — Biblioteca A­­cademiei, (Calea Victoriei No. 135). Deschisă în toate zilele de lucru Intre 8 dim.—12 a. m.— Fundațiunea universitară Carol I (str. Vienei No. 7). Deschisă în fiecare zi de lucru între orele 9—12, 2—5 d. a. și 7—10 seara.— Biblioteca populară „I. V. So­­cec“ b-dul Carol (vis-a-vis de sta­tuia Rosetti). Deschisă In toate zilele de lucru într­e orele 10—12 dimineața, 4—7 d. a. și 9—10 ju­mătate seara.— Biblioteca popu­lară „Săniei Marcus”, (str­­­ Mir­­cea Vodă 20) deschisă seara și Duminică de la 3 jumătate pînă la 8 jumătate seara. Finanțe și Comerț VALORI Bursa din București 30 Martie MP­­UMUTURI de STAT ROMANE Renta amort. împrumutul 5% nănler­i din 1894 lei 103 35—103 185 mii. din 1903 . 103 —102», i Renta amort. 4% împrumutul de mii. intern lei» 94 —937/s , d­in 1889 , . 1890 , . . 1891 , . . 1894 .­­ * 1896 , 1898 94.15—94 S6%­96­‘4 94.10- 94 94*/8—94 94.10- 94 94.10- 94 MW. 50 274 45 120 90 180 100 mii / Seria A.șÎB 92.70-92.60 din 1905­­ Conv. 92.70—92.60 70 , , 1908 , 92.70-92.60 12 S . , 1910 , 923­4-92.65 pentru cump.de păduri 94— 93% Obligațiile Creditului județean și comunal: 5 ®/, 101% —101.60; idem 4•/­ 95.85—95.75. Creditul viticol lei 95—94.90. Obligațiuni Comunalei București 4% din 1903 lei 92.30-92.20; 4% anul 1906 lei 92.30—92.20; idem 4% din anul 1910 lei 92 — glb/s." idem 5 ° C din anul 1910 lei IOOVI 100%,­ idem com. Craiova 5 ®/® din 1906 lei 97­/1—96%; idem 5»/® 1910 98—971/2; idem com­. Ploești V# din 1906 lei 97%­­971/2; idem com­ .Iași 4% din 1906 lei 96­ 4—96; idem 4% din 1910 lei 97­/« — 97; idem com. Buzău 5% 98­/2—981/*. Scrisuri fondate rurala 5 ®/1 lei 100.80—100.70; idem 4 ®/0 lei 93— 92.65. Scrisuri urbanei București 5*1, lei 100.45-100.35; idem lași 5»/ lei 98%—98 60. Bonurile Casei Rurale 5’­, tei 101—‘ ,101.40. Oblig. Cameral de Comerț: 5% lei IOOV2-IOO.35. Oblig. com. pentru constr. de case eftine 5®/# lei 98-97%. Soc. pentru industria textilă 9% lei------.. . Oblig. Suc.­anon. Rom. a Căei Ferate Buzău Nehoiaș 5% 99— 98; Oblig. Loc.­anon, de Bazalt ar­­t lf. și Ceramică de la Cotroceni 6 ®/# lei------. Acțiuni: Banca Națională 5425 — 5415; Casa Rurală 1160—1150; Banca Agricolă 507 inch.; 8-ca of. Rou­­mania Ltd. 244 — 242; Banca de Scont din București lei 565 — 560; B-ca Marmorosch-Blanck & Com­p.lei 904 — 900; Banca de Credit Român lei 932 — 930; Banca Gen. Romînă lei 2300—2295; Banca de Credit și Scont lei —; Banca Românească 540-538; Nominative 538 — 535; Banca Oltului-----------■; Banca po­pulară din Pitești 250— 235; Soc. Rom. .Speranța" 700 — 635; Loc. anon. rom.’ Govora Călimănești -----; Banca Ilfov 565 — 560 Banca Roman­ați Caracal-------— — — Banca Măgurele Giurgiu; Banca Fortuna 240—235; Sinaia 310-308. Societăți de asigurare! Societatea Dacia-Romînia lei 1510 inch ; Na­ționala lei 1275—1270; Generala lei 1275—1270. Monedei Napoleon lei 20.10-20.05 coroana austriacă lei 1.0*/i­—1.04%; Rubla de hârtie lei 2.69—2.68. Sconturi si avansuri: Banca Na­țională, scont 5»/.; idem avans, pe dep. 5«/5; Casa de dep. avans, pe dep. 4*/.. Schimb. Cek Londra 26.27­/a— 25.2277; Paris lei 100.15 — 99.95; Berlin: 123.47­/3—123.22%, Viena 104.85 — 104.65, Belgia 99.50— 99.30. Schimb: londra ceh *52.45 , Viena 104.56 , Amsterdam 208.93 , Berlin 123.21 . Belgia «­19­32 , Italia !»/« , Elveția S t 3/16 Credit Lyonez 1505 Scompt 31/* Tendința fermă. MĂRFURI Cereale BRAILA, 30 Martie. — 'Azî s’au vîndut următoarele ce­reale: Porumb 315 vag. cu 12,40— 1820 lei; grin 352 vag. cu lei 18,15—21,67 jum.; orz 7 vag. cu 17,60—18 lei; orzoaică 1 vag. jum. cu 17,90 lei; fasole 9 vag. cu 22,70-23,80 lei. AGENTIA TELEGRAFICA RO­MINA Coroana pe 50 kg 29­28 Griul Apr. 11.61 11.60 „ Mai 11.62 11,61 , Oct. 10.99 10,3a Secara Apr. , 10.35 10.33 ,, Mai —,— . Oct­ .­ 8.92 8.94 Ovăzul Apr. 9 86 9.82 , Oct. —.­­ —.­­Porumb Mai 8.60 8.62 Iulie 8.94 8.96 Rapița Aug. 8.90 8.92 Meiul August 15.90 16,— Brăila Constanța 29 29 Griul 80-81 kgr. 1% 21,10 21,60 „ 78—79 „ 4 °­­ 20,50 20,60 „ 75—76 „ 6% 19,50 19.85 Tedința griului Porumbul Orzul susț­ 14,50 14,60 Griul, cereri bune Porumbul cereri bune Anvers Franci pe 100 kg. 29 Colza cal. mai bună pro. Disp-1 32,6­ Naveta .. . a Griul inferior „ 22,s 9 r sup. . 23,4/s „ ini pro. Peb. Mar „ 22, „ sup. pro, „ „ „ 23.*8 Porumb infer, disp. 17,s* „ superior „ 17,­8­8 „ injerior pro. Feb. Mar 17,4'8 „ supuerior pro. ,, * 17,sSs Londra 29 Griul ferm, dar inactiv Porumbul ferm, cereri bune Orzul ferm, vînzătorii rezervați Ovăzul ferm dar inactiv Parts __ 29 28_ Griul Mai-August 28,20 28,10 „ Sept­-S­ec­ 25,45 25,40 Făina Mai-Aug. 2­6,65 36,50 „ Sept.-Dec- 37,80 37,80 Ulei col­a April- 71-50 74,75 , „ Mai 74,25 74,50 „ „ Mai-Aug. 73,50 73,75 „ „ Sept.Dec. 72,75 73,— Liverpool piata PEsnim­er PIAȚA PESCĂRIEI GALAȚI, 30 Martie. — Au­ so­sit 16.000 kgr. pește și s’a vîndut cu următoarele prețuri: Crap 118—148; ciorto-crap 111- 139; ciortan 69—128; ciortăîn­că 68-121; șalăi­ 113—234; avat 70; cîrjancă 57; plătică 40—70; lin 62—105; știucă 48—160; cara­cudă 45—78; babușcă 36—46; somn pană 127—171; iarma 136— 151; iaplac 70—131; șor­otez 55- 80; biban 38—58; văduviță 75; sabiță 107; albitură 36—45; o­­blete 38-52; rizească 150; păstru­­gă 144—162; cegă 208; scrumbii de Dunăre 52; scrumbii de ma­re 42—45; calcan 74; bere de păstrugă 24 și 3 treimi. BRAILA, 30 Martie. — Au so­sit 950 kgr. pește și s'au vîndut cu următoarele prețuri: Crap 133—152; ciorto-crap 116 —120, ciortan 92—104, șalău­ 140 —235, arcic 78—80, cîrjancă 56— 67, plăti­că 66—78, lin 84, știucă 84—115, caracudă 77—94, babuș­că 69, somn pană 138—148, lar­mei 132—147, iaplac 82—141, șo­mate­ 80—100, biban 82, subiță 57—58, albitură 51—72, m­reahă 110—112,­ cegă 235—550, scrumbii de Dunăre mici 155. Ovăzul 17,80 18,20 Secara 15,80 15,75 Fasolea IS­.— 15,75 Meiul 22.— — Timpul frumos Griul: •­«»«——— pr. Mai ’mu aj, i/n­r/8 pr. Iulie Vi ° «/* % «/~ Porumbul pr. Mai •/» 9/ */■ ‘/t pr Iulie: «/• «/« i/i Berlin Mărci pe zonă închid.­ Dese Griul Mai 226.— 226.— " Iulie „ 226,— 226,25 Secara Mai „ 194,50 195.­­6 „ Iulie „ 197,25 198,— Porumb Mai „ —173,— „ Iulie „ —,— 163,­Rubla la Berlin 215,85 Bursa din străinătate Banca Generală Romînă Scompt 33­4. Tendința slabă. Frankfurt, 29 Martie.—Ren­­­ă romînă 4 °.­ 94.70. Noul împru­­mut romîn —.—. Scompt 3%. Iriest, 29 Martie. — Soc. de Asigur. Dacia Romtnia 1505, Na­ționala 1275, Generala 1270. Bruxelles 29 Martie Fahr, zahăr. Acțiuni cap. —.— Acțiuni ordinare 1060 Tramvaiuri București 92.50 împtul particular ndra­nsolidate nea Romîniei împtul particular [limb Paris „ Berlin Amsterdam 37. 39 Martie 78.— 9­­37-’ 25.4772 20.71 12.64 Paris 29 Marile Banca de Paris 1775 „ Ottomanâ 686.— Loturi Turcești 20 .75 Renta Franceză 3#/» 93.— „ Romînă 5“•/ , „ an. 47* 93— Noul împr. R. conv. 1905 — .— Renta romînă 92.75 , Italiană 1910 411.­ 94.66 „ Ungurească ‘ 93.75 Spaniolă ’ 95.25 VALORILE ROMÂNE Berlin, 29 Marile Rentă 5 °/, din 1903tmpr. 185 m». 184.37 , 4 °/0 , 1889 . 50 . 101.40 , . , 1890 . 274 . 93.50 . , . 1891 . 45 , 94.75 . . „ 1894 , 120 . 92.30 . . * 1896 . 60 . 92.50 . . . 1898 „ 180 „ — • • • 1905.conV-V* . . . 1 o^A.­.B.­, 93.40 . . . 1908 70 . 92.50 . » , 1910 92.20 împrumutul orașului București . 4Va0­. 1888 91.75 . . , 1895 . . . 1898 Petroieu 29 Martie 1912 Ilnniburg. — Petroleum Standard ■white spot jenotat New-York.—Tendința fermă, Pe troleum refined in cases 10,10 cts. pro gallon: Standard whit« în New-îork B,20; ín Fiiadéiba 8,SO: Credit Ba­lances 1,50, in tanks 4,60. Baku.-. Preț oferit 44 jum. Preț cerut 45.— Oborul în Capitala Lemne de cer 30- 38 lei mia de kg » „ coj. -85—36 * n „ «. „ „șleau27—28 „ „ „ ,. Trifoi verde 88-90 " ” ” „ Fin calitatea l­a 90 » ■ Tîi­a> ® „ » » M » III* a » r­ » r» Pae de gnu 20-22 . „ „ » „de orz și ovăz 33—40 _ „ » « „ mer päsär. 85- 90 „ „ , „ Säm. ne mei rom. 65 „ » „ Ovăz calitatea I-a 56-58 lei Kila „ „ Il-a 54—55 „ „ „ „ IlI-a -- „ „ Grîu calitatea l-a 118—125 „ „ » II-a 110-115 „ ,, . IU-» - - . • Orz Ga lei Kila Ham. de mei păs. 80—90 „ „ Secară 96 „ „ Porumb 70- 75 „ „ Cai de lux 3000—3500 perechea „„frunte 1000-1800 lei, „ „ .. țărănești 150—300 „ „ Boi de frunte 720—800 „ „ Vaci țărănești 360 500 „ ■ Vaci cu lapte 150—200 „ *5- Cinematografele in școli IAȘI, 30 Martie. — Ministerul cultelor a hotărît să introducă reprezentații cinematografice la liceul Național cari să serveas­că pentru toți elevii școlilor pri­mare și secundare și familiile lor. In acest scop se va amenaja o sală specială la liceul Națio­nal. Elevii de la școlile rurale vor fi și ei aduși la Iași odată pe săptămînă. — Dan. ------------------------------------------­ O copilă împușcată CRAIOVA, 30 Martie. — Sol­datul Ion Dragan din regimen­tul 31 Calafat, umblînd cu un revolver în timpul cînd fetița Elisabeta, Petro­vici se juca în jurul lui, a împușcat copila. Fiindu-i teamă de consecințe­le imprudenței sale, soldatul a dispărut. — Xam. = A APARAT.­­ — No. 7= Anul li =1 Aprilie — DIN Taftul modern. — Rochii da vizită și sport de vara.—Rischii zis vizită pen­tru persoane Sonare. — Postuma .ele­gante de sunt.­­ Pălării moderne de prim­ă afiră și vară —SWantiie și rach­ii de vară — Sprijtoarele noastre. — O profeție realizata. — radiouri moder­ne.-Lucru da mină.-Broderii artis­­tice.—Amănunte technici In domeniul croitoriei­­­ Proniei, nuvala, notițe, glume, etc., etc., etc. = GRATIS. Un tipar pentru o rachetă = Administrația: Strada Sărindar, Mo. 11 Res­isia diodei se vinde cu 75 bani in toată țara. O INTILNIRE PASIONANTA.— LUPTA DEGISIVA DINTRE dr. AȘA Și MAGION Atu. Luptele dela Circ devin din zi în zi mai interesante și admi­ratorii frumosului sport încep să le urmărească cu mult inte­res. Prima luptă de aseară a fost o nouă întîlnire din cele mai pasionante care a ținut publi­cul în continuă încordare timp de aproape o jumătate de oră. Și de data aceasta ungurul Czala a găsit în cazacul Rusa­­kov, un adversar de talia sa: aceleași apucături brutale, ace­leași sforțări disperate, aceiași seriozitate și aceiași pasiune în lupta contra adversarului. Rusakov are toate apucături­le unui luptător, care la prima vedere pare de neînvins, un ca­zac care nu cunoaște pericolul și care uzează de toate mijloa­cele ce-i stau la dispoziție pen­tru a putea repurta o victorie, fie ea și... căzăcească. Ungurul Czaia este însă un adversar de o forță herculiană care nu poate fi răpus numai cu sforțări și brutalități, cu atît mai mult cu cît nici el nu prea vrea să știe de regulamente în luptă și s'a dedat și aseară la trucuri violente cari au fost re­primate de arbitri. Cu toate scenele ei de bruta­litate lupta a fost încordată și interesantă pină la sfîrșit și s'a terminat, după cum era de pre­văzut din primele reprize, cu victoria lui Czaia care a învins pe cazac, după 28 minute, prin­­tr-o întorsătură de braț în sus. A doua luptă a fost cea ce se poate numi liniștită. Indianul Cahuta a reușit să doboare la pămînt pe siberanu­l Below, în 12 minute, prin rupe­rea puntei. Publicul admirator al frumo­sului, entuziasmat de eleganta înfățișare a indianului, a acla­mat cu aplauze entuziaste vic­toria lui. Cea mai interesantă și mai frumoasă luptă de aseară a fost însă ultima, lupta decisivă din­tre dr. Așa și Macdonald, doar luptători de forțe egale, cari cu­noscuți dintr'o luptă anterioară a­u­ fost­ urmăriți cu un interes deosebit. Pe cît a fost de violentă și brutală prima luptă de aseară dintre ungur și cazac, pe atît a fost de elegantă și clasică a­­această din urmă. Cu toate a­­cestea putem spune că a fost una din acele lupte desnerate piept la piept, între două forțe egale ce nu vor să cadă. După victoria repurtată prin surprindere cu o seară înainte, contra lui Andersen unul din cei mai buni luptători de la Circ, englezul Macdonald n’a voit să se dea învins cu ușurință, dar n’a putut irezu­slta, se­­ înțelege aceluia care a învins pe Pa­­du’bnv. După o luptă aprigă de 38 minute, dr. Așa învinge pe Macdonald printro întoarcere­a­ brațului. Pentru astăzi se anunță lupte extrem de interesante: Românul Cernăianu va lupta contra englezului Macdonald, șampionul lumei Zaikin cu in­dianul Cahuta, ungurul Czaia cu colosul Pic Blanc și lupta decisivă între Rusacci și An­dersen. -----------------**----------------­La întrunirea de Luni a majorităților va lua cuvin­tul și d-uíi­i*. I*. i­arp și Arexitud­­a Marghiloman. La întrunirea opozițiunei­­ofin­e, care se tine «bine, la Da­cia, la orele 2 p. m.,vor lua cu­­vîn­tul numai domnii Take Io­nescu și I. Brătianu. Ambii șefi vor face impor­tante declarationi asupra situ­­atiunei politice și vor fixa a­­titudinea partidelor de opoziție fata de ministerul Maiorescu. Se aduce la cunoștința com­­plectașiior contingentului 1907 a­­ftar finind regimentului 33 Tul­­cea că s’a contramandat con­centrarea din anul acesta pînă la noi dispozițiuni, cînd se vor da ordine la timp. Noua lege pentru exploatarea poștelor, telegrafelor și telefoa­nelor, prin care, precum se știe, se aduc numeroase înlesniri publicului și presei, va veni Marți la ordinea zilei la Ca­meră. Raportor este d. deputat E­­milian. Regele a semnat regulamen­tul pentru legea pașapoartelor, care se va pune in aplicare cu începere de mnâine. Duminică 1 Aprilie Comitetele tuturor sindicatelor din Capitală, sunt convocate de comisiunea locală, a sindicatelor a lua parte la ședința extraordi­nară, ce se va ține Joi. 5 Aprilie. La ordinea zilei fiind chestiuni foarte importante. In partea muntoasă a județu­lui Vilcea a­ căzut zăpadă și a­­num­e in. comunele Călimănești, Muerești, Olane­ști, Brezoiu, Mă­­laia, Voineasa, Costinești și Ctinei. Astăzi, Simbătă, între orele 8—12 a. m­. și 2—6 p. m. va avea loc în localul facultate­ de ști­ințe concursul anual organizat de societatea „Gazeta Matemati­că“, între elevii de liceu din în­treaga țară. Concursurile sînt publice. Direcțiunea generală a R. M. S. ne, încunoștiințează că unele din subdepozitele de produs ale regiei, cari primesc timbrele fis­cale direct de la fabrică înapoia­ză cu întîrzieri mari lăzile goa­le, iar altele numai în urma­­ in­­tervenurilor ce se fac de către fa­brică, din care cauză aceasta de multe ori nu are eu ce expedia comenzile, mai cu seamă că nu­mărul lăzilor de tip nou ce se întrebuințează actualmente este restrîns. Avînd în vedere cele de mai sus, se pune îndatorire tuturor diriguțiilor, manipulanților, șefi­lor de birouri autorizate și a­­genților speciali, cărora li se tri­mit timbrele direct de la fabrică, de a îngriji, ca pe viitor, după ce primesc comenzile, să deșerte lăzile și să le înapoeze cît mai neîntîrziat fabricei spre a nu se mai da loc la asemenea nea­junsuri. Luni, 2 Aprilie crt., orele 2 p. m., va ave­­a loc în localul Ca­merei de comerț din Capitală, tragerea la sorți a obligațiuni­lor de 5 la suntă ale Camerei a­­mortizabile în exercițiul 1912— 1913. Marți, 3 Aprilie, orele 3 d. a., va avea loc .ad­unarea generală a membrilor Camerei de Co­merț din Cippitală. La ordine va fi chestiunea re­­pauzului duminicali. Astăzi sosește în Capitală —­ de la Florica — d. I. Brătianu, șeful pa­rtidului liberal, în ve­derea întrunirea opoziției unite de Duminică. D. D. Nestorescu, ajutor de comandant, a fost înaintat co­mandant cl. 11-a al sergenților din serviciul de pază al orașu­lui Constanța. In comunele Dorobanțui și Cîr­­jolari, din plasa Măcin, județul Tulcea, există printre ei vario­la ovină. D. loan S. Alexandrescu, stu­dent la­­ drept, a fost numit im­piegat în cancelaria consiliului de miniștri, în locul d-lui N. C. Unteanu, care a fost numit se­cretar de Secție la Senat. Comisiunea medico-legală s’a întrunit erî după amiază la mi­nisterul de interne, rezolvînd mai multe acte și chestiuni cu­rente. D. C. Constantinescu, șef de serviciu clasa I în administrația centrală a Casei de depuneri, consemnațiune și economie, a fost numit pe ziua de 1 Aprilie, inspector finaciar. Persoanele mai jos notate se numesc: în următoarele posturi de copiști-dactilografi,­ la direc­țiunea generală a serviciului sa­nitar: Petrescu Steiian, la serviciul administrativ. Dimitriu Zoe, la serviciul de epidemii și statistică. Pop Constantin, la serviciul spitalelor și economal. Ștefănescu S. Aurelia, la ser­viciul de contabilitate generală. Comitetul asociatiunei maeș­trilor și maestrelor de desen din țară, roagă pe colegi și colege, a lua parte neapărat la ședința care va avea loc Marți 3 April. Cu orele 6 p.m., avînd­ a lua mai multe hotărîri relative la mer­sul asociațiunei, precum și a fixa programul pentru al doilea concurs între copii din toate ta­ Comitetul mai face cunoscut că deciziunile se vor lua cu ori­cîțî membri și membre vor­ fi de față. Citiți in FACLA de azi: O monstruozitate: retragerea d-lui Carp; Schimbarea Domni­lor, bucuria necinstiților; Paci­ficatorul (d. G. C. Arion); Sam­­sarlîcurile d-lui Emil Gostines­­cu; D. Iorga laudă pe Take Io­nescu­; Conflict între avocatul și omul politic Dissescu; O ro­­mîncă, scriitoare franceză, de o­­rigine greacă (contesa de Noail­­les); 13 Martie a murit! Națio­nalism și gologani; Basarabii sînt greci, Constantin cel Bun, de Tudor Arghezi, etc. D. Ion Vlădoianu, secretar de­­ legație la Cairo, se află în con­­cediu, în București. Zilele acest­ea se va face o mișcare printre administratorii de plăși din județul Prahova. Sindicatul mixt din Bucu­rești convoacă pe lucrătorii mă­­rari pentru Duminecă, orele 4 după amiază, la sediul sindica­telor din Piața Amzei Bursa munce­i din București va ține ședință, publică Luni, 2 Aprilie a. c., orele 9 seara, în sala cea mare a școalei sale in­dustriale, cu care ocazie d. Vir­gil Madgearu, doctor în științele economice și financiare, va ține o conferință despre : Bursele muncei și menirea lor în mișca­rea economică modernă. Ingenioasele aparate pentru instalarea senzaționalei inven­­țiuni cinem­atografice „KINO­­PLASTIKON“ au sosit în Bucu­rești și doi ingineri-montori, tri­miși de societatea pe acțiuni care exploatează această inven­ție, au a­ii început să instaleze complicatele aparate și să mon­teze scena, care reclamă o mon­tare specială. Peste citeva zile totul va fi gata Și atunci Bucureștii vor a­­vea prilejul să admire un spec­tacol ne mai­văzut și neînchi­puit pînă acum. Vom anunța din timp cînd va fi prima reprezentație. Duminică 1 Aprilie c. ora 9 seara, în salonul săli d­in strada­ Popa Tatu No. 28, societatea culturală „Dacia Traiană“, va da o frumoasă șezătoare litera­ră, urmată de dans. Din program remarcăm: con­ferința d-lui dr. I. Bălan, decla­mații de d-ra E. Păcurariu și d. Petra­ Petrescu, d. Cassian Munteanu va citi din versurile d-sale, va încheia d. Cruțiu De­­la săliște, după care va urma dansul. Programul atractiv va aduna, de­sigur, cît mai mulți ardeleni, cari vor petrece astfel în toată voea lor o seară din ce­le mai plăcute. In astă seară la clubul social­­democrat, d. Const. Graur va ți­ne o conferință tratînd despre: „Socialism și naționalism“. Direcțiunea generală a poște­lor, telegrafelor și telefoanelor a adresat următoarea circulară, oficiilor, birourilor autorizate și agențiilor speciale cu subdepo­­zit de produse ale regiei: sagiul imobiliara­, obicinuita șe­zătoare literară și artistcă. C. avocat Alfred Fridmann a vorbit despre Anatolie France și d-șoarele Lucia Gănsel și Gre­­tescu au executat câteva bucăți la piano. Formalitățile pentru scutiri de vamă și obținere de avantaje pe baza legei de încurajare a In­dustriei naționale se fac de că­tre „Informatorul", Birou de In­­formațiuni administrative al ziarelor „Adevărul" și „Dimi­neața". A se adresa d-lui B. SEPEA­­NU, licențiat în drept, directorul biroului, București, Palatul „A­­deverului". Azi a apărut No. 6 din revista medicală „Higiena", al cărei bogat sumar l’am publicat cu anticipație acum două zile. Ne­numărate și variate chestiuni cari privesc de aproape sănăta­tea omului sînt tratate in „Hi­giena“ cu o deosebită competen­ță, și pe înțelesul tuturor, de medicii cel mai de seamă din țară și din străinătate. Sîntem informat­ că d. E. Pascu, proprietarul expozițiunei permanente de obiecte de artă din calea Călărașilor 11, a cum­părat toate tablourile ce au fost expuse pînă mai deunăzi în ro­tonda Ateneului, sub denumirea „Tableaux anciens des grands maitres“. Aceste tablouri se află de vînzare actualmente cu prețuri foarte scăzute în saloanele sus menționatei expozițiuni. Ultime informatiuni --------------------------------------­ Din Slobozia Incendiu. — Marți noaptea pe la orele 11 și jumătate, un incendiu a izbucnit la casa lo­cuitorului Tache Udrea din lo­calitate. Datorită măsurilor luate la timp, focul a putut fi stins. Focul a fost observat de un brigadier-jandarm care dind a­­larma, au sosit la fața locului autoritățile și două pompe ale primăriei. S’a remarcat cu un curaj demn de­ admirat, locotenentul Vișinescu­, de, la școala de trage­re, care a condus personal una­­ din pompe. Pagubele silit de a­­proape 1000 lei. Cauzele nu se­­ cunosc.­­ Ar trebui ca autoritățile loca­le­ să lanseze cîteva liste de sub- i­nscripție prin oraș, pentru a se­­­ veni în ajutorul victimei. Cereți «Revista Modei 1 Azi, Sîmbătă, nu uitați să vă procurați revista .,Facla“. Direcțiunea generală a poște­lor, telegrafelor și telefoanelor, a fost autorizată să contracteze cu o casă din Capitală pentru instalarea unui ascensor electric pentru ridicarea personalului ca deservește noul multiplu telefo­nic din palatul poștelor. Acest ascensor va costa peste 16.000 lei. D. A. Alexandridi a fost nu­mit, director eu­ societăței fores­tiere „Goetz“. D. Francois Hallay, vice-secre­­tar ministerial, a fost numit, de ministerul regal ungar de co­merț, delegat al acelui minister pentru Romînia, în locul d-lui Eugen Măriuni, căruia i s’a dat o altă însărcinare. D-nii Maimarolu, prefect de Teleorman. C. Iorgulescu, pre­fect de R.­Sărat, D.­­Tăcu, pre­fect de Roman, au sosit în Ca­pitală. , Aseară, Joi, a avut loc în sa­loanele asociației „Unirea“ țoa­Sîntem, informați că d. S. Hai­­movici, cunoscutul om de afa­ceri din București a întemeiat în străinătate o mare societate anonimă cu un capital inițial de 3.800.000 lei — care va fi ridi­cat în August la 5.000.000 — pen­tru exploatarea a două locali­tăți termale și climaterice din Turcia, numite Cury-Jalova și situate la două ore de la Con­­stantinopol. Aceste loca­lități sunt proprie­tatea statului otoman. Exploa­tarea lor a fost concesionată pe timp de 50 ani, excelenței sale Rechid ben Ayad, descendent din familia lui Mahmud Pașa din Tunis și d-lui Constantin Pap­pas, architect, diplomat de gu­vernul francez. Concesionarii au însărcinat pe d. S. Haimovicî cu formarea societăței, misiune pe care d-sa a dus-o la bun sfîrșit. D. S. Haimovicî a fost numit controlor general al întreprin­dere­. La ministerul de interne s’au primit următoarele rapoarte: BOTOȘANI.­­ Timpul s’a menținut mai mult rece. In noaptea de 24-25 a fost o mare furtună care a cauzat mari stri­căciuni. Semănăturile de toam­nă sunt frumoase. Se continuă cu arăturile și semănăturile de primăvară. Imașurile sunt înverzite și pro­mit a fi bune. Viile se desgroa­pă. IAȘI.­ A plouat puțin în co­munele Borca, Țigănași și Mi­roslava. Semănăturile de toam­nă sunt bune, se fac arături și­ se­mănături de primăvară pentru grîu, orz și ovăz. Viile se ridică și se prezintă bine, arborii sunt frumoși și mai în general se desvălește, pășunele și fînețele promit a fi bune. OLT. —­ Timpul în acest județ a fost: nor, vînt și puțină ploae. Semănăturile pînă în prezent frumoase. Parte din pomii fruc­tiferi au înflorit, iar viile s’au dezgropat, legat pe araci și se prezintă bine. BRĂILA.— Timpul variabil, cu vînt puternic și rece. Semănăturile sunt frumoase. Semănăturile de toamnă în acest județ sunt bine răsărite.­ Se lucrează la facerea arătu­rilor­­­­ și la semănatul tuturor semințelor de primăvară. Viile se desgroapă, se ridică pe baraci și se sapă. . Pomii fructiferi au înfrunzit. COVURLUIU­I— Timpul va­riabil și răcoros. Pe teritoriul plășii Pech­ea "a căzut puțină brumă în dimineața de 29 ce­­rent. Semănăturile d­e tooamnă sunt în creștere și promit o recoltă satisfăcătoare. Arăturile d­e primăvară și semănatul orzului și al ovăzu­lui se continuă cu mare activi­tate. Pășuniele sînt înverzite, dîn­d nutreț pînă acum numai ai lor. Se continuă lucrările pentru dezgroparei­ vitelor. Pomii rodi­tori Sînt Luni, prin unele locuri, a început a înflori. Rădăcinile semănăturilor de toamnă de pe teritoriul comunei Pechea-Slobo­­zia-Cosachi, Costach­i Negri, din plasa Pechea, a început a ii .a-. DIMINEAȚA-» tacate și distruse de un soim de vermișori de culoare roșiatică. Apele Prutului sunt în des­­creștere. ---------------4B-AI­---------------* Sărbătorirea eroilor dela Orad­ia (care Comitetul de inițiativă a ser­­­bărei pentru comemorarea, eroi» lor teologi dela Oradia Mare, s’a întrunit aseară la d. D. C. But» cui eseu și a hotărît ca serbsorea să se tină în ziua de 1 Aprilie la biserica Sf. Gheorghi N0C. In scopul acesta s’a lansa­t un manifest prin care toți buni­ ro­ni ini sînt invitați să participe la această serbare cu cocarde tri­colore la piept, iar societățile cu drapelele lor. . 1 Iată programul serbărei: 1) . La orele 9 a. m., toate so­cietățile cu drapelele lor, și toți aderenții acestei mișcări se vor întîlni la „Cișmigiu“ de unde vor pleca cu muzica, în frunte la biserica Sf. Gheorghe-Nou. 2) La orele 10 a. m., Te-Deum la biserica Sf. Gheorghe-Nou. 3) La orele 11 jum. a. m., pro­cesiune la statuia lui Mihala-Vi­­teazu unde se va depune o co­roană. In capul defilării vor fi coope­ratorii cu drapelul lor de la 14 Martie 1882 urmat de 14 flamu­­re ale lor.­ --------------------------------­ Festivalul de la Ateneu — Aniversarea a 25 ani de la în­ființarea societăței institutori­lor și Institutoarelor din Ro­mînia. — Azi, Sîmbătă, 31 Martie, orele 3 după amiază are loc la Ateneul romîn festivalul organizat de societatea institutorilor și Ins­titutoarelor din Romînia pentru comemorarea aniversărei a 25 ani de la înființarea societății Festivalul se dă cu concursul Academiei de muzică și artă dramatică, al doamnelor Maria Herescu, artistă lirică, Eugenia Garofian și Stela Ghermănes­­cu institutoare, al d-șoarei Lu­cia Calomeri, artistă dramatică și al d-lor profesori I. M. Geor­­gescu și Th. Fuchs. Intrarea liberă în staluri. ----------------­ CONCERTE PALATUL ATENEULUI. —Con­certul d-nei și d-lui Ștefănes­­cu-Spira. Aseară s’a dat la Ateneu un nou concert. De astă dată s’a produs d-na și d. N. Ștefănescu-Spira, care sînt bine cunoscuți publicului bucureștean atît ca concertiștî, cît și mai ales d. Spira ca profe­sor muzical. D. Spira a cîntat foarte bine diferite bucăți din: Pucini, Ver­di, Leoncavallo, etc., dovedind ireale calități muzicale. Vocea d-sale cu timbru cald și bine frazată, a plăcut mult numero­sului public, care, cu toată vre­mea rea a ținut să-l audă, pen­tru care fapt nici nu i s’au pre­cupețit aplauzele. Concertul a­ avut și concursul d-șoarei Calomeri, care a decla­mat cu un­ deosebit succes bu­căți din Cosfouc/ Carmen-Sylva, etc, precum și al d-lui Th. Fuchs pianist, care a executat din com­­pozițiunile sale. ---------------------**------------------­ De la sec. ortodoxi-naționalâ a femeilor române Duminică 1 Aprilie, orele 11 a. m., va avea­ loc inaugurarea bibliotecei a. XVIIII-a a societă­ții ortodoxe­ n­aționale. Această bibliotecă va fi situată în secția chirurgicală a spitalului de co­pii. Biblioteca va purta numele „Maria N. Văleanu”. Preotul Marian va ține o conferință oca­­zională. Comitetul central al societăței ortodoxe­ naționale a­ femeilor ro­mâne, roagă pe­ toți romînii, cari poartă un interes acestei so­cietăți, să binevoiască a lua parte la solemnitatea ce va avea loc Joi 5 Aprilie a. c . orele 11 a. m., cu ocazia punerei pietrei fundamentale la clădirea ce se face pentru internatul societă­­ței în str. Principatele­ Unite No. 63. Serviciul religios va fi oficiat de mitropolitul primat înconjurat de înaltul cler și răs­punsurile vor fi date de corul seminarului Central. Invitații speciale nu se fac. --------------- ----------------­ Europenii în India Sînt cunoscute primejdiile la care sunt­­ expuși europenii cari, păărăsindu-șî patria, se duc să populeze ținuturile sălbatice ale lumei. Nu mai departe, iată o întîm­­plare care e menită să ne arata viața de zbucium a acestor co­loniști. Unei indiene i-a murit copi­lul. Bărbatul ei, șeful tribului ca s’a mînglie, n’a găsit altcev mai bun de făcut de­cît să fure copilul unui colonist și să-l a­ducă nevestei sale îndurerate Dar ca să poată face aceasta, a devastat mai Iuti! întreaga colo­nie. Firește, că în urmă colo­niștii, au profitat de un mo­ment oportun și au năvălit și ei asupra tribului indian, decimind pe sălbatec­. Din ambele tabere au căzut astfel nenumărate vieți. Aceasta este și subiectul­­ dra­mei care se dă cu începere de azi la Cinema Splendid din ca­lea Victoriei 71, sub titlul „Ini­ma de mamă“. Programul mai cuprinde și o comedie de salon. ---------­ Dr. A. BARASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Soarele pârului j Calea Victoriei 120 (lungă bis. fiică) I Consult. 8—10 a. iu. și 2—5 p.m . Telefon 29/1__________

Next