Dimineaţa, mai 1912 (Anul 9, nr. 2928-2958)

1912-05-01 / nr. 2928

Marea manifestație a minätorilor din Brăila -V .­y. ..v.­­ . .. . ____________vizite 12.000 de muncitori primesc și aclamă pe Dr. Racovski. —întrunirea din gradina „Capriș*' BRAILA, 29 Aprilie. — Azi dimineață, la orele 9.40, a sosit in localitate, venind din Constanța, d. dr. Racovski. Fruntașul mișcarei socialiste a fost aș­teptat încă de dimineață la gară de mai bine de T2.000 de oameni în frunte cu frun­tașii mișcărei sindicale din localitate. Peronul, piața gării și str. Victoriei pînă aproape de barieră era o massă compactă de oameni. Dr. Racovski­­ a fost primit de imensa mulțime a celor cari se așteaptă de cinci ani de zile, cu îndelungi urale, în timp ce familia așezată In fața gării, intona cîntece socialiste. La ora 10 s’a format un grandios corte­­giu alcătuit din imensa mulțime de oa­meni care avînd pe doctorul Racovski un frunte a pornit spre oraș. Manifestanții, în sunetele muzicei, au parcurs in cea mai desăvîrșită ordine str. victoriei pînă în bulevardul Cuza de un­de au trecut în str. Regală, piața Sft. Ar­hangheli, str. Galați, pînă la sediul „P­o­­miniei Muncitoare“ situat în piața Ca­rantinei. Aci mulțimea cerind d-rului Racovski să Vorbească. D-sa a ținut o scurtă cuvîntare sub un cort improvizat in citeva clipe, mul­țumind călduros celor cari l’au­ primit în chip atit de entuziast. La orele 11, poporul adunat s’a împrăștiat, pentru a se regăsi la orele 2 la întrunirea convocată în gradina Capriș de pe bulevar­dul Carol. ÎNTRUNIREA La ora 6 și jumătate, s-a deschis întruni­rea convocata de partidul social-democrat în grădina Capriș. Ca și dimineața, cetățenii brăileni au răs­puns la convocarea cercului socialist In nu­măr cit se poate de mare.­­ Imensa grădină, cit și bulevardul pe o mare distanță, au fost ocupate de marele număr al celor cari au venit să audă cuvân­­­tul fruntașului socialist.­­ Cel dintliü a luat cuvîntul d. NICU MA­­RINESCU. După serbarea zilei de 1 Mai, zi de respaos și înălțare sufletească, astăzi isuntem chemați să sărbătorim întoarcerea d-rului Racovski în Romînia. Zic să sărbă­torim, ziua aceasta, căci nu se poate nu­mi altfel evenimentul intrării d-rului Ra­covski în țară. Afară de aceasta, muncitorimea din Ro­­mînia are de discutat și o altă chestie im­portantă : aceea a legei asigurărilor mun­citorești. Muncitorii nu trebue să se lase ademe­­-intrigen« politicianilor. In întruni­re*­ce azi se va expune ceea ce este bun in legile d-lui Nenițescu și ceea ce trebue modificat sau desființat. D. GEORGE STANISLAV descrie agita­ția meseriașilor contra lege­ de organizare a breslelor și justifică această mișcare. Critică acțiunea întreprinsă de politi­cian­ în scopul de-a deruta pe meseriași de la ținta pe care trebue s-o urmărească prin acțiunea întreprinsă, înfierează faptele guvernului liberal, care a săvîrșit, revoltătoare nedreptăți față de muncitorii conștienți și de conducătorii lor. Termină apelînd la unirea tuturor mun­citorilor. D. STOICULESCU din Galați spune că muncitorii, în ultimile lor întruniri, mani­festă bucuria ce o simt pentru întronarea nouei ere de dreptate în țară. La inaugurarea acestei stări de lucruri e foarte adevărat că a colaborat cu multă stăruință și clasa muncitoare din Romînia. Muncitorimea nu trebue să înceteze încă lupta, ci din contra organizațiile sindicale și partidul social democrat să se întărească tot mai mult, căci numai astfel se pot păs­tra libertățile cîștigate și se vor putea în­făptui celelalte revendicări muncitorești. D. ALEXANDRU NICOLAU avocat din București spune: In timp ce partidele po­litice au încetat luptele lor pentru inte­rese meschine, partidul social-democrat, odată cu venirea d-rului Racovski în ța­ră, își reia activitatea cu mai multă vi­goare ca întotdeauna. Se cunosc odioasele atentate săvîrșite contra d-rului Racovski: învinuit de ins­tigație în 1907, a fost expulzat de liberali, în speranță că astfel vor distruge mișca­rea socialistă. Ultimele manifestăr socia­liste dovedesc, însă, că acest partid a luat un avînt neașteptat. Cea mai puternică manifestație a mun­citorilor organizați este în timpul din ur­mă contra legea breslelor. Partea a doua a acestei legi privitoare la asigurări corespunde perfect unei revendi­cări pentru care socializmul luptă de mult. Partidul liberal crezînd însă că e momentul oportun, a pornit o acțiune ocultă ca să strice această operă salutară pentru munci­tori înfăptuită de guvernul actual. Politicianii liberali, nu-șî vor ajunge sco­pul. Contra legei breslelor muncitorii , sînt datori să pornească lupta pentru desființa­rea ei. CUVINTAREA D-RULUI RACOVSKI Se dă cuvîntul d-rului Racovski care este primit cu­­ râie și ovațiuni cari durează a­­proape un sfert de oră. Numeroasele doamne și domnișoare cari ocupă locurile din fața tribunei, oferă doc­torului Racovski buchete de flori. După ce se restabilește cu greă liniștea, oratorul își începe cuvântarea. Fac abstracțiune de persoana mea, să ne bucurăm insă și să serbăm izbinda clasei muncitoare. Iau parte și sărbătoresc cu voi această izbtndă, ca să arătăm dușmanilor clasei muncitoare că a trecut timpul cînd aceasta putea fi prigonită fără să fie în stare să protesteze. In cinci ani de luptă dacă ar fi fost vor­ba numai de drepturile și interesele mele, poate că m’aș­ fi resemnat. Am luptat însă pentru marea mulțime a celor cari suferă, încrederea adîncă că lupta mea este a voa­stră mi-a dat puterea trebuincioasă. Să poftească acum dușmanii noștri să va­dă opera ce au săvîrșit. Ați răsculat sufletul poporului, au semă­nat revolta și solidaritatea între oameni. Cauza mea și victoria de care a fost înco­ronată va fi complectată prin aducerea tu­turor expulzaților în țară și se va sfîrși prin pedepsirea celor vinovați. (Aplauze înde­lungate). Guvernanții desconsideră drepturile po­­porului, fabricînd legi scelerate cum este ceea contra dreptului de asociație a lucrăto­rilor de la stat. Azi muncitorul, însă, e pu­ternic prin el însuși căci e destul să încru­cișeze brațele pentru a răspîndi groaza în clica oligarchică. Nu pot fi oprite miile de oameni de a cere libertate și pline. Egoismul de clasă și de partid al liberalilor s­a zdrobit de aceste considerațiuni. Nu eu am provocat greve. Și fără mine nevoia a existat, iar grevele s’au­ produs. Muncitorimea luptă înainte pentru intere­sele ei. Industria a crescut iar numărul lucrătorilor se socotește la 180.000. Afară de aceștia se mai găsesc mii de muncitori în celelalte ram­uri de activitate. Dacă proletariatul dela orașe e atît de numeros, apoi cel de la sate numără cîteva milioane. Există deci o mare de oameni, cu aceleași nevoi și năzuinți, stăpînită de o minoritate oligarhică. In mina minorităței e capitalul și puterea Restul poporului e­ra dus la munca cu bra­țele. De aci decurge în mod firesc lupta de clasă. Nu socialiștii sînt cei cari provoacă a­­ceastă luptă, ea este creată de exploatarea capitalistă. Ea nu va înceta nici odată, de­cît cu căderea capitalului. Socialiștii au o superioritate, ei dezve­lesc adevărul, arătând că exploatarea, mi­zeria, războiul, boalele și celelalte flagele ale omenirei, nu vor dispare de­cît odată cu capitalizatul, cînd în locul proprietăței capitaliste se va înființa proprietatea tu­turor. Către a­cest scop măreț, muncitori, în­­dreptați-vă privirile voastre. Trecînd dela discuția principiilor­, sociali­ste, d-rul Racovski abordează chestiunea le­gei asigurărilor al cărei fond îl găsește bun, aducînd însă documentate critici formei în care s'a încercat legiferarea asigurărilor muncitorești. Continuînd, dezvoltă celelalte puncte ale programului socialist și închee prognosti­­cind apropiata izbândă a socializmului în Romînia. Mai ia cuvântul d. NICU MARINESCU care face un concis rezumat al cuvintărilor. II­ După terminarea întrunire­, mulțimea a­­sistenților a făcut o manifestație pe străzile orașului, purtînd în triumf pe d-rul Ra­covski. — Verno. Arată părțile din legea meseriilor cari lo­vesc în interesele muncitorilor. Se citește a­ următoarea MOȚIUNE Muncitorii din Romen adunați în întru­nire publică în sala Teatrului. Duminică 29 Aprilie, cer suspendarea legei de orga­nizare a breslelor care tinde să răpească toate libertățile clasei muncitoare și să subjuge pe lucrători prin aplicarea legei meseriilor; scoborirea vizatei pentru pensie a cotizațiunilor pentru caz de boală; mări­rea ajutoarelor și alegerea prin vot univer­sal a delegaților muncitorilor in Casa Cen­trală, considering că nici o reformă nu poate fi ciștigată decit prin voința și pu­terea clasei muncitoare organizată in sin­dicat și un partid social-democrat. „Muncitorimea din Roman declară că va lupta alături de muncitorimea din toată țara și strigă: „Trăiască sindicatele muncitorești! „Trăiască partidul social-democrat!“ întrunirea s’a terminat la orele 5 în mi­jlocul unui mare entuziasm.­­ Fernando.. Mii­iicin din țara Constanța CONSTANȚA, 29 Aprilie.­­ Astăzi la ore­le 9 dimineața în sala „Elpis“ a avut loc o întrunire muncitorească, pentru a se pro­testa în contra legei breslelor. Sala era ar­hiplină. Muncitorul FI. Florea este proclamat pre­ședinte. D-sa după ce mulțumește asistenței pentru că a răspuns In număr mare la con­vocare, dă cuvîntul lui Anghel Borânascu. Acesta face analiza pe articole a lege! bres­lelor, relevînd avantajele patronilor și de­­savantajele lucrătorilor. D. Ștefan Gheorghiu iși exprimă părerea că legea d-lui Nenițescu este necomplectă. D. Andrei Ionescu discutînd legea în ge­neral spune că partea privitoare la pensiuni e o necesitate pentru muncitorime, totuși unele dispoziții trebuesc modificate, cum este vîrsta de pensie și chestia cotizațiilor. Președintele Florea dă apoi cetire unei moțiuni în care se cere modificarea în în­tregime a legei în special partea referitoare la asigurări. întrunirea se termină la orele 12. Sylvian Roman CUVINTĂRILE DELEGAȚILOR DIN IAȘI ȘI BUCUREȘTI. _ MOȚIUNEA. ROMAN, 29 Aprilie. — Muncitorii din lo­calitate au ținut azi o mare întrunire publi­că în sala Teatrului. Sala a fost arh­iplină. Muncitorul V. GEORGESCU, care prezi­­dează, a deschis întrunirea. Cel dintîi a vorbit d. HALAUCESCU des­pre înființarea sindicatului muncitorilor din Roman. D. M. GH. BUJOR din Iași luînd cuvîntul, analizează amănunțit părțile din legea me­seriilor cari sînt defavorabile muncitorilor. Scoate in relief spiritul reacționar al legei, care dă pe lucrător ca rob in mîinele patro­nilor. In ce privește asigurările, spune că princi­piul e bun; treue însă luptat pentru îmbună­tățirea lor. Atacă cu vehemență partidul liberal, care caută să speculeze nevoile muncitorime! clnd se afla în opoziție spre a pune mîna pe putere, iar la guvern fiind, face cele mai dra­conice legi împotriva muncitorilor, făcîndu­­le viața imposibilă. Termină cu o perorație entuziastă prin care îndeamnă pe muncitori să-și caute scă­parea prin ei înșiși, aderînd la mișcarea so­cialistă. D. ILIE MOSCOVICI din partea comisiei generale a sindicatelor din București persi­flează partidele de opoziție pentru parada de democratism ce o afișează; * DIMINEAȚA Giurgiu GIURGIU, 29 Aprilie.­­ $ii la orele 4 p. m., a avut loc în sala hotelului „Dacia 1’, întrunirea de protestare a meseriașilor giurgiuveni contra legea meseriilor. Dela București a venit pentru această în­­trunie, d. O. Popp, din partea sindicatelor. Președinte a fost proclamat d­. Teodor Po­­pescu, mecanic. D-sa a spus că întrunirea de azi e făcută în scop de a se protesta contra legea mese­riilor. Cere meseriașilor ca să fie atenți la ceea ce se va vorbi, și să se asculte de ho­­tflrurile ce se vor lua. D. ALEXANDRU GLASBERG cere ca me­seriașii să lupte pentru a obține modifi­carea legei, iar nu desființarea ei. D. NICOLAE STANCULESCU (tîmplar) protestează contra taxei de 90 bani, pe care trebue s-o plătească orice patron pe săptă­­mînă. Propune să se țină o nouă întrunire de protestare. D. MARIN STROE patron cizmar, spune că toți meseriașii să se unească pentru a ob­ține desființarea părței din lege referitoare la organizația breslelor, căci azi e­rau al­­cătuită. Di ION BALȘOI (patron tîmplar) spune că în timpul cînd a făcut agitația contra legei, i s’a promis de guvernanți că se va lupta pentru a­ se obține, modificarea artico­lelor care nu convin meseriașilor, nu s’a făcut însă nimic pînă azi. Taxele să se plătească proporțional cu ve­nitul fiecăruia. D. DIMITRIE POPP spune că legea me­seriilor n’a dat roadele așteptate, cu toată reclama pe care i-a făcut-o guvernul prin prefect, primar și polițai. Organizația din ea, are caracter poliție­nesc. Asigurările sunt copiate din programul so­cialist, dar așa cum se vor da, nu vor aduce nici un folos meseriașilor. Afirmă că legea nu are regulament, deși a intrat în aplicare, pentrur fi guvernanții au văzut că ea e imposibilă. Dar, să continuăm lupta, până vom căpăta retragerea legei. Citește mai multe articole din lege și dă explicații lucrătorilor, spunîndu-le că numai prin sindicat vor putea face ceva. După aceasta se citește o moțiune prin care meseriașii declară legea meseriilor ca neconstituțională, că nu se vor supune dis­pozițiilor ei, și cer ca să se scadă vîrsta pen­tru pensii, și să se mărească pensia pentru invaliditate, și că nu vor înceta lupta pînă nu vor căpăta satisfacție deplină întrunirea a luat apoi sfîrșit, anunțindu­­se o a doua pentru Duminica viitoare.—Idem Adunarea generală a industriașilor din România Membrii „Uniunea industriașilor din Ro­mînia’’, s’au întrunit astăzi la orele 10 dim., la Cercul comercial din palatul Camerei de comerț, sub preșidenția d-lui D. HAGI-TEO­DORARY. D-sa face o succintă dare de seamă asupra activităței „Uniunea" pe anul trecut, arătînd că în cursul anului trecut, s’a împlinit una din dorințele industriașilor, ca asociațiunea proprietarilor de cazane să-și înceapă acti­vitatea. Situația financiară a „Uniunei’’ s’a în­cheiat la 31 Decembrie 1911 cu suma de 13519,50 bani, cu un sold in casă de 10299 lei și 35 bani. Adunarea dă descărcare consiliului de administrație și aprobă contul de venituri și cheltueli. Se procedează apoi la alegerea a patru membri in comitet in locul d-lor: N. Bazile­­scu, M. T. Mandrea, Eduard Eisner și D. S Manny. Adunarea realege, prin aclamație, tot pe aceiași membrii. COMITETUL ASOCIAȚIEI PROPRIETARI­LOR DE CAZANE 1 Adunarea „Comitetului Asociațiunea pro­prietarilor de cazane” s’a întrunit­ în ace­lași loc sub sub prezidenția d-lui N. ZANNE. D-sa face o dare de seamă asupra activi­tății asociației relevînd că ea are un număr de 144 membrii posedînd 612 cazane cu a­­buri, 526 mașini cu aburi, 375 motoare și 186 mașini din am­o-electrice. Din situațiunea financiară rezultă că — Asociația posedă suma de 26.498 lei 2 bani — sold activ al primului exercițiu. Adunarea aprobă : situațiunea financia­ră încheiată la 31 Martie, tariful cotizații­lor anuale, care rămîne același,­iar în ce privește complectarea consiliului de admi­nistrație, se hotărăște ca comitetul, in cursul anului, să complecteze locul rămas vacant. Adunarea s-a sfîrșit la orele 12. — Miss. Crima din Suceava FĂLTICENI. 28 Aprilie. — Locuitorul Uie Donea din comuna N. Saruiul lulndu-se la ceartă cu locuitorul Gavril Sfoca din acea comună, din cauza unor lemne, ce se avea aproape de parcul Neagra, cel dintîia a lo­vit cu toporul în tîmplă pe Gavril Sfoca, ca­re a căzut jos mort. Ilia Donea a fost ares­tat. Se fac cercetări. Coresp. ---------------------------------­ Uscarea la Capitală dri dimineață a avut loc în strada Ca­rol No. 19 o adunare a membrilor socie­­tăței „Generala” a funcționarilor comer­­ciali din Capitală. Adunarea aceasta tre­buia să se țină în strada Carol No. 38, la noul sediu al societăței, însă din cauză că nu s-au prezentat președintele, d. Sp. Gheorghiu și alți cîțîva membrii din comi­tet, cari dețin registrele și actele societății, cei prezenți s’au întrunit în strada Carol No. 19 . .­­ A participat un mare număr de funcțio­nari comerciali, membrii ai societăței „Ge­ne­rala”. Adunarea s’a deschis la orele 9 și jumă­tate. A fost aclumat pro­­­n al adună­­rii d. D. C. POPESCU. D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU, în numele celor de față, cere să se explice absența președintelui societăței. D. D. P MCULESCU, secretarul societă­­ței, a declarat că conform unei hotărîri a co­mitetului, a convocat pe membrii societăței p­rin convocări individuale pentru ziua de 15 Aprilie. Neîntrunindu-se numărul regle­mentat de membrii, adunarea a fost ami­ntită pentru Duminică 29 Aprilie, împreună cu alți 11 membrii din comi­tet, d. I­. P. Niculescu își prezintă demisiu­­nea în f­ața adunarei generale. Adunarea a aprobat demisiunile și a decis alegerea unei comisiuni interimare compusă din domnii C. C. POPESCU președinte, N. ILIESCU secretar și D. P. NICUESCU mem­bru, care să stăruie ca pînă la G Mal cov. președintele și casierul societăței să predea acestei comisiuni averea și registrele soci­­etăței. Același comisiune va forma și biroul electoral care va prezida alegerea noului comitet, care a fost fixată pentru ziua de 13 Mai cor. Acestei coml­inai i s’au mai dat și depli­ne puteri de a aviza la toate măsurile de rigoare pentru­ a duce la îndeplinire de­­legațiuni',i u care i> fost însărcinată de a­­dunare. D-na. C. G. CERCEI și N. JILESCU au în­fierat purtai­'n d-lui Sp Gheorghiu preșe­dintele societăței. D. C. C. POPESCU a făcut apel la unirea funcționarilor comerciali pentru a putea ză­dărnici acțiunea celor ce se folosesc de bu­­na-credință a acestora pentru a-și face in­teresele lor personale. Adunarea s-a terminat la orele 11 și jumă­tate, cînd cei prezenți au semnat un proces­­verbal de cele discutate și hotărît­e în a­­ceastă adunare. A. Galați GALAȚI, 29 Aprilie. — Agitația funcțio­narilor comerciali pentru respectarea le­gea repauzului duminical, continuă. Deciși să facă să se respecte legea, ei au­ ținut o consfătuire azi dimineață în ca­re ați hotărît să întrebuințeze mijloacele cele mai drastice pentru a face să se res­pecte legea. D. Fernie, președintele Camerei de comerț anunțat de această hotărîre a funcționari­lor comerciali, a cerut ca o delegație să vie la d-sa acasă, unde i-a sfătuit să fie liniștit­ și i-a convocat pentru mîine seară la Camera de copieri la o consfătuire, unde să discute împreună cu comercianții moda­litatea aplicărei legei fără prejudiciul vre­uneia din părțile interesate. — Pedro. Constanța CONSTANȚA, 29 Aprilie.— Astăzi a avut loc o întrunire a funcționarilor comerciali pentru a protesta contra acelora cari tind să desființeze legea repaosului duminical. înainte de întrunire, membrii societăței funcționarilor comerciali au asistat­ la o li­­turghie la catedrală, de unde apoi în cor­pore s’au dus în sala Arax, unde a avut loc întrunirea. D. Nicolae Abramescu, președintele socie­tăței, propune proclamarea preotului Grigo­­rescu ca președinte al adunarei. Acesta ia cel dintîi cuvîntul și mulțu­­mește pentru onoarea ce i se face, începe cu o comparație între modul cum se respecta în trecut zilele de sărbătoare și cum se respectă acum. Dezaprobă lupta acelora cari vor să desființeze legea repao­­sului duminical. D. Abramescu face apoi rezumatul discu­­țiunilor urmate la Camera de comerț din București, înfierînd pe acei membri cari, din interese meschine caută să răpească ziua de odihnă a funcționarului. D. Em­inescu este de părere ca legea să fie lărgită pentru a se evita un dezastru social. D. Nistor constată că motivul pentru care nu se respectă legea este politica și interesele politicianilor, cari tolerează călcările de le­­ge. La urmă d. Abramescu citește mai multe scrisori de adeziuni, dintre cari una din par­tea d-lui Comăneanu, care se scuză că n’a putut veni fiind bolnav; totuși aderă la miș­carea funcționarilor și Ie îndeamnă la luptă dreaptă și pacinică pentru a determina res­pectarea legei. După citirea unei moțiuni, redactată în sensul cuvîntărilor ținute și care s’a trimis în copie Camerei de comerț din București, întrunirea s’a terminat la orele 12 și jumă­­ate, cind mulțimea s’a împrăștiat în liniște. Silvian­­ .. ..------------------**------------------------­ Industriașii și iele asigurărilor GALAȚI, 29 Aprilie. — Azi între orele 10—11 dimineața, au fost­ convocați la Ca­mera de comerț toți industriașii din oraș. La această întrunire, d. Fernie, preșe­­dintele Camerei, a dat nouă explicații cu privire la aplicarea legei de asigurare a muncitorilor. Mai mulți industriași au atras d-lui Fer­nie atenîciunea asupra unor puncte din lege neînțelese de dînșii. Prezidentul Camerei a lămurit toate a­­cele părți și a insistat ca patronii să verse imediat la Casa centrellă a conturile cerute asupra cotizațiilor impuse de lege. Făcîndu-se această rugăminte, d. Fernie a a tine atenția industriașilor că, conform articolului 31 din lege, industriașilor cari nu vor executa întocmai dispozițiile legei li se vor retrage avantagiile acordate in­dustriei naționale. — Pedro ;, I Marii 1 Maiu 1912 Bill­ipill în Capitala întrunirea­ meseriașilor brutari Meseriașii brutari au ținut erî diminea­­ță o mare întrunire în sala clubului me­seriașilor pentru a discuta e a supra nevoilor lor. Au participat foarte mulți meseriași brutari. întrunirea sa deschis la orele 9 sub președințiai lucrătorului brutar ION BOR­­DEANU și au luat cuvîntul lucrătorii ȘTEFAN FILOTTI, BADEA BADESCU, C. CI0J3ANU, ION TERCIU, ADAM DUMI­­TRESCU și alții, care s-au ocupat de sufe­­rințele meseriașilor brutari. La urmă a vorbit d. GH. STANESCU, președintele clubului central al meseriași­lor, care a arătat cît de mari sînt nevoile meseriașilor brutari și a relevat că lupta lor de azi e cu atît mai frumoasă, cu cît nu se vorbea de­cît de a se realiza o mai bună stare a lor. A spus că clubul mese­riașilor nu e împotriva patronilor, însă nu înțelege cai atunci cînd se face o nedrep­tate să nu ia apărarea lucrătorilor. A îndemnat pe aceștia să meargă la Casei centrală a meseriilor, să pună pe con­ducătorii ei în curent cu nevoile lucrăto­rilor brutari, căci menirea ei nu este nu­mai să vîndă timbre și­ carnete, ci să se și intereseze de suferințele meseriașilor. A citit apoi următoarea moțiune primită cu aclamații de azistențî: „Meseriașii brutari întruniți azi 2­9 Apri­lie orele 10 dimineața In sala Clubului Cen­tral al meseriașilor ascultînd cuvintările tuturor fraților noștri de muncă, precum și demersurile ce au făcut pe Ungă cel In drept pentru a-l pune in cunoștință cu cererile noastre, declarăm, că vom continua lupta începută cu mai mare stăruință și nu vom înceta un moment nici da înapoi, de la nici una din mijloacele ce va trebui să între­buințăm pentru a obține: I. Hepatitul duminical rotativ, conform le­gei ; II. Regulamentar­ea muncei­cn fabricația plinei: III. Sporirea salariului și plata lui săp­­tăm­ânală . Nevoile noastre cerând o grabnică aducere la îndeplinire, atragem serios atenția celor în drept". * S’a decis ca Joi dimineața la orele 9 să aibă loc o nouă întrunire a brutarilor la clubul meseriașilor, iar de va fi nevoie se va tins Și Duminica viitoare altă întrunire într’o sală publică, întrunire care eventual va fi urmată și de o manifestație de stradă. In­trunirea lucrătorilor tîmplari Era, Duminică dimineață, a avut loc în sala „Amiciția“ o întrunire a lucrătorilor tîmplari convocată de sindicatul lucrători­lor în lemn și mobilă din Capitală pentru a se discuta asupra legei meseriilor și asigu­rărilor. întrunirea s’a deschis la orele 9 sub pre­ședinția d-lui CONST. VA­ST­LE­SCU. Au luat, cuvîntul d-ni­ MIHAIL CORNEA și GH. OPRESCU. Vorbitorii s’au ocupat de aproape de noua lege de organizare a meseriilor, au analiza­te în părțile ei principale privitoare la lu­crători și au demonstrat că e nefolositoare lucrătorilor, cari sînt impuși la dărî­mai fă­ră de vre­un folos în schimb. Partea legei privitoare la asigurările muncitorești, vorbitorii au arătat că e bu­nă, afară doar că se acordă lucrătorilor a­­jutoare prea mici în comparație cu contri­buțiile prea mari la care sînt impuși. Mai departe, vorbitorii au îndemnat pe lucrătorii tîmplari să se unească și să se organizeze în sindicat pentru a putea re­zista greutăților la care sînt supuși prin noua lege a meseriilor și a putea aduce modificările ce se impun legei asigurărilor muncitorești Au maî arătat lucrătorilor tîm­­plari că acum ar fi momentul favorabil de a revendica și mărirea salariilor întru­cît dările la cari sînt impuși prin noua le­ge a meseriilor sînt foarte grele. A. Craiova In țară - EI SE RIDICA IN CONTRA LEGEI ME­SERIILOR­­ CRAIOVA. 29 Aprilie. — După cum am anunțat, meseriașii din localitate se află în­tr’o continuă agitație. Azi după amiază, la orele 3, aî au ținut o mare întrunire publică în sala Banu. Președinte al întrunirei a fost aclamat d. M. Ionescu, caretaș. Au luat cuvîntul meseriașii ; lancu Trăi­­lescu, croitor; lancu Duduleanu, mecanic ; IV. Dinescu, frizer ; Christea Stănescu, tîm­plar și Ilie Călinescu, mecanic, cari au ară­tat desavantagiile ce le au meseriașii prin noua lege, criticînd în special capitolul a­­jutoarelor și pensiilor. Oratorii au arătat că meseriașii au ce­rut o lege a meseriilor dar care să aibă de scop protejarea lor și să dea putința de a se pune o bază solidă industriei naționale. Noua lege însă pune o stavilă ori­cărei me­serii, meseriașii fiind împovărați de taxele pe cfire le prevede noua lege, fără ca, în schimb să li se asigure un viitor sau să li se dea vre­un sprijn. Botoșani — MUNCITORII SINDICALIȘTI IMPEDE­­CAȚI SA TIE O ÎNTRUNIRE — BOTOȘANI, 29 Aprilie. — Meseriașii sunt nemulțumiți de noua lege a meserilor. In întrunirile ținute Vineri și Sîmbătă în sala Silberman, delegatul Casei centrale d. Arapu a explicat în amănunt legea. Apoi au vorbit meseriașii Vasiliu Teraco­tă, Costache Ionescu Lăcătușu, C. Tudor și muncitorul Radu. Cu toate explicațiile date și cuvintările ținute nu s’a ajuns la nici o soluție. Azi muncitorii sindicaliști au voit să fie o întrunire, în sala meseriașilor, dar poliția i-a oprit. — Consti

Next