Dimineaţa, iunie 1912 (Anul 9, nr. 2959-2988)

1912-06-11 / nr. 2969

^ ULTIMELE ȘTIRI­­_____ TOATĂ LUMEA J . ___ Primul nostru concurs­ ­ zi are loc tragerea Premiilor Numărul participantilor la Primul con­curs cu premii in valoare de peste 2000 l ei. pentru cititorii „Diminetei", este con­siderabil. In zilele de 1­5 Iunie ghiseurile Admini­strației noastre au fost asediate de către ci­titorii din Capitală, cari aduceau personal cupoanele strinse, iar poșta ne-a predat o adevărată avalanșă de plicuri și pache­tele continind cupoanele sosite din toate unghiurile tare. Pentru triarea si transpor­tare acestei corespondente imense si care întrecea mijloacele sale obicinuite, ser­viciul postal a fost nevoit să facă uz de e­­chipe speciale de factori cari, trebue s’o re * cunoaștem, s’au achitat in mod elogios de sarcina lor. Verificarea si clasarea cupoanelor s'a fă­cut, gratie măsurilor luate, in cea mai per­fectă ordine, iar tragerea are loc după cum am anunțat azi Duminică 10 Iunie, orele 9 dimineața. Necroțind nici un sacrificiu și, pentru a fa­ce o surpriză plăcută cititorilor săi doritori de a asista la decernarea premiilor, Admi­nistrația „Dimineței" a convenit cu direc­ția teatrului Cinema­,,LUX" din strada Doamnei No. 5, ca tragerea să se facă în cocheta sală a acestui nou cinematograf. După tragere va avea loc o reprezentație gratuită. Se vor produce cele mai frumoase filme americane și franceze, cari prin varie­tatea lor vor stîrni admirația tuturor asis­tenților. s­pîși. — Se impune! — Cetățeni ai Capitalei, frați de suferin­țe, să facem o ligă, să alcătuim de urgen­ță a L. P. C. S. C. adică „Liga pentru cu­rățitul străzilor Capitalei“. Să ne socotiim, noi, locuitorii Capitalei, drept niște copii orfani cari trebue să se îngrijească singuri. Pentru capitolul curățitului străzilor, noi n’avem­ părinți­­ a primărie, sau, dacă voiți, avem niște pă­rinți vitregi cari se poartă cu noi cum se poartă a doua nevastă a bărbatului cu copiii rămași dela cea dinții! « O. d. primar e un om bun, care nu s’ar opune de loc dacă s’ar stropi și mătura străzile Capitalei. De ce să se opue ? D. dr. Mendonich, mai cu seamă în calitatea sa de medic, de igieniist, de asemenea n’ar a, pune nici o împotrivire dacă vre­ unui m­ă­­r­turător i-ar veni, așa, într’o zi, gustul fis­tichin­ să mai plimbe o stropitoare și mătură pe străzile virgine ale București­lor. Deasemenea nici d. Poenaru-Bordea, nici junele ajutor de primar Ionel Proto­­popescu-Pache, nici acești părinți ai Ca­pitalei cred că n’ar face chestie personală dacă vre­ unui măturător i-ar trăzni prin cap originala idee de a-și lua în serios a­­tît de necesara­­ profesiune. Deci, din partea aceasta împotrivire n’ar fi, dar nu e nici îndemn. Așa că ră­­mîne să intervenim tot noi, cetățenii, să facem să vorbească inițiativa privată. Nici într’o țară cred că, nu e nevoe mai mult de intervenția acestei inițiative, ca la noi. La noi statul nu-ți dă nimic, jude­țul mai puțin, comunele nu există, și dacă nu voim — în speță — să ne bălăcim în noroac, să înotăm în valuri de praf, a­­tun­ci, cetățeni, organiza­i-vă, întemeiați S. P. C. S. C. Să angajăm măturători particulari, să cumpărăm uneltele necesare — cred că ni le-ai­ vinde chiar primăria căci tot n’are ce face cu ele­­ — să delegăm dintre noi supraveghetori cari să urmărească și să controleze activitatea celor angajați și astfel cred că străzile Capitalei vor fi ținute înt­r adevăr așa cum se cuvine u­­nui oraș civilizat. Să nu excludem nici pe primar, pe aju­toarele sale, și nici pe consilierii comu­nali. Și ei sînt locuitori ai Capitalei. Și străzile pe cari domiciliază aceste siman­dicoase persoane, să le măturăm, să re­­vărsăm­ noi, particularii, harul bună­taței noastre asupra acelora cari nu s’au în­grijit de noi. Va fi o pedeapsă ironică, de­licată, dar cu atît mai arzătoare, dacă cei luați sub a noastră îngrijire vor avea pie­lea obrazului destul de fină. Să ne constituim deci. Dar... dar dacă primarul și cei cari îl înconjoară, soco­tesc acțiunea noastră drept o acțiune.... subversivă ? Dacă o ligă pentru curățitul străzilor li se va părea întruparea unor idei noui, a unor idei prea.... înaintate de cari țara noastră nu are încă nevoe, căci ea n’are nici civilizația, nici cultura țări­lor din apus cari să-i permită a face sal­turi așa de primejdioase, așa de mortale chiar ? Dacă ni se pun piedici, dacă sîntem ta­xați de anarhiști, revoluționari cari vrem să răsturnam sfînta întocmire de azi cu noroiul ei, cu praful ei, cu întreaga și i­­mensa ei murdărie de care nu trebue să ne atingem, pe care nu trebue s’o pro­fanăm ? O, da, se poate să ne așteptăm și la o asemenea atitudine din partea pri­măriei. S’ar putea să fim crunt persecu­tați. Dar, o frați ai mei de suferință, nu știți voi că înfăptuirea ideilor mari a ce­rut totdeauna sacrificii ? Nu știți că orice mișcare nouă, generoasă, a avut martirii ei ? Să nu ne înfricoșăm. Să mergem îna­inte, înainte cu L. P. C. S. C. Luptăm pentru o idee mare. Mă ’nscriu­ cu 5 lei! (­ *» * DIMINEAȚA Burtzew și tarizmul­­ Im apei al lui Burtzew MARELE REVOLUȚIONAR VA PLECA IN RUSIA PENTRU A PUNE SUB ACU­­ZARE GUVERNUL RUSESC Burtzer, vajnicul apărător al revoluției și al revoluționarilor ruși, face apel la tot acei cărora cauza sa e scumpă El se adaP­tează prietenilor ziarului „L’Avenir“, cura­­gioasa gazetă care apare la Paris în limbele rusă și franceză, cerîndu-­le să-i vie în aju­tor cu cele mai multe documente posibile cari să poată servi pentru a pune sub acu­zare guvernul rusesc și a demonstra crim­e­­e pe cari le săvirșește acesta. Cînd le va avea în număr îndestulător, se va duce în Rusia în acest scop, înarmiat cu toate acuzăriile pe cari le aduce necurmat prin ,,L’Avenir“ contra țarului, marilor duci contra miniștrilor, senatorilor, okhranei, po­liției, etc. El va stărui asupra revizuirea afacerea de­putaților socialiști din a doua Dumă și asu­pra chestiilor a­tîtor condamnați nevinovat! Dacă lucrurile vor merge cum nădăjduie­ște, Burtzev se va duce în Rusia la toamnă prevăzut cu documentele necesare, fără însă să-și facă iluzii asupra celor ce-l așteaptă arestare și închisoare. Dar va desfășura toa­te mijloacele ca să fie adus în fața tribuna­lului, pentru a putea să facă în public și sus și tare toate acuzările sale. Acesta este scopul și sensul apelului lui Burtzer. De altfel, nu-i întîia oară că Burtzer se expune primejdiei de a fi încarcerat, pentru apărarea ideilor sale. Făcînd abstracție­­ de pedepsele ce a sufe­rit și cari l-au făcut să cunoască închisori­le rusești și siberiene, el a fost condamnat la 18 luni­­ din muncă silnică la Londra, pen­tru că prin ziarul „Voința Poporului“ pre­conizase teroarea ca un mijloc de acțiune și de luptă contra reacțiunea guvernului ru­sesc și partidul socialist revoluționar admi­sese acest punct de vedere. Dar Burtzev proclamase aceasta intr-o e­­pocă de reacțiune neagră și cînd, după pă­­rerea revoluționarilor, lupta activă era sin­gurul mijloc de a deștepta spiritele și de a scoate societatea din toropeala în care o cu­fundase reacțiunea. In această împrejurare, el făcuse pe țar răspunzător de această stare de lucruri. Burtzer a plătit scump sinceritatea lui. Acum e hotărit din nou­, orice s’ar întîm­­pla să continue lupta și să ducă pînă la ca­păt campania contra țarismului, bizuindu­­se pe sprijinul lumei civilizate. Organul sa de luptă, ,,L’Avenir", va fi încredințat unor mâini sigure, ca să poată continua sarcina sa, după plecarea curagio­­sului său fondator. ------------------------Într---------------------­ BURTZEW Polițiștii noștri D. PUIU ALEXANDRESCU ! Polițaiul orașului Tulcea Jlk File risipite ȚARANCE DIN LUMEA MARE In fiece a­n societatea „Furnica“, compu­să din doamne din elită, organizează cite o expoziție cu minunatele lucrări țesute sau brodate sub auspiciile lor. La sfîrșitul a­­cestul soi de bazar se dă fîte o serbare la care de obiceiü­azistă și familia princiară In sala de marmoră a Ateneului, iar zilele trecute avu loc o astfel de serată și ambe­­e noastre principese, Maria și Elisabeta, a­­părură în costumul țărei. Erau grațioase a­­mîndouă ca două flori născute pe­­ pământul nostru și spre a le ține tovărășie, mai mul­­te doamne din elită räsareau înfășurate in fote luxoase și zăpădii marame. Ici colea cî­­torva mici detalii, de pildă ca ghetele cu locuri Louis XV și corsetul ,droit de vant“ t­e se ghicea sub ii­ne tradau că țărăncu­țele noastre sunt podoabe de saloane, iar nu adevărate fiice ale plaiurilor și munților verzi. Cu toate astea ochiul era incîntat și la un mo­ment dat, te credeai departe, pe timpurile domnițelor frumoase cînd jupini­­țele erau muiate în fluturi de aur și spăta­­rul minuiau baltagul. Ah!­dar iată că în mijlocul sălii apar principesele. Deodată țărăncuțe tinere, țărăncuțe mai in vitată, se îndoaie grațios și schițează si­multan cea mai aristocratică dintre reve­­ențe. Reverența­ iată un gest cochet ,pe ca­re o jupîniță nu­ știa de sigur să-l execute așa de h­ițratic ca doamnele de afezăzi cu educația făcută î n obile pensionate. Reve­­rența de curte nu e o închinăciune orien­­­tală, o plecare adîncă a corpului. Ea e o îndoire ,pe loc a genuchilor, ca­re dacă nu e făcută cu multă grație devine ridicolă. Dar fârfincuțele noastre de salon reușesc de minune în reverențele lor și fluturii scli­pesc, albastru și roșu­ iilor se aprind și­­ mai­­ tare pe cînd principesele dați fiecărei doamne cste o părticică din zîmbetul lor lin și dispar pe portalul .Împodobit cu ver­deață. Din nori de o parte și de alta a roșu­lui covor, țărăncuțile se Îndoaie sub fote iar ambele muzici dată de zor, una acră La valse brune“, iar alta Înăuntru ,o slabă oarecare, sim­bolizln­d toar­că prin cântecele lor, portul tăreț și obiceiurile aristocrației, ni reflectate la un loc întrun ce armonios poate, deși cam neînțeles — Farmen. ----------------------ft*--------------------­ O ceremonie pentru un rege al presei TRANSPORTAREA CORPULUI LUI JOSE PAZ LA BUENOS AIRES O impresionantă ceremonie s-a desfășu­rat la Boulogne-sur-Mer cu ocazia trans­portarea rămășiților pămîntești ale lui José C­­az pe transatlanticul ..Cap-Fihistere­", care se va duce la Buenos Aires. Se știe că Paz, fost ministru plenipoten­țiar al republicei Argentina în Franța, a fost fondatorul celui mai mare ziar din Buenos Aires și din toată America de Sud Prensat. Renumele acestui eminent ziarist era așa de mare că era considerat ca un rege al presei. A fost unul din cei mult­ care avea o st­mă particulară pentru ziarul „A­de­vărul“. Mort acum cîteva luni In Franța, li se transportau acum rămășițele la Buenos Aires. Fiindcă defunctul era comandor al Le­giunei de onoare, li s'au făcut onoruri mi­litare. D. Jules Claretie, de la Academia fran­ceză, a salutat în Paz pe ziaristul pasionat și pe acela care, deși mare patriot argentin a visat frăția latină. Citiți în pagina 7-a: «Din noi­ ie Senzaționala destăinuire a zi­arului „Ruskoe Slovo“.—Com­pania Mellas-Panaitescu-Weis­­mann.—Cum a răsplătit Rusia spionagiile lui Panaitescu. Școala de amilci din Cimpii a CIMPINA, 8 Iunie. — In urma examene­lor tinute la școala de adulți din localitate s'au promovat următorii elevi adulți: Din secția I: Afanasieu E. Daniel, Aldea G. R. Ion, Șerban C. Dumitru și Turboeff I Alexandru. Din secția II : Apostol S. Anton, Giurea Gr. Gheorghe, Mindaru I. Stelian, Mușat S. Grigore, Oancea C. Marin, Ștefănescu D Ion și Surghiu G. Gheorghe. Din secția III: Ana Fl. Ion, Angheloiu I Nicolae, Constantin H. Vasile, Constanti­nescu N. Tudor, Cristu A. Naum, Gherglâ­­ceanu I. Ion, Ionescu N. Ștefan, Ioniță C. Ion, Mîndăru I. Constantin, Milena H. Mi­­sail, Nedelcu I. Gheorghe, Nicula R .Păun, Oprea L Ion, Petre V. Gheorghe, Petre N Vasile, Pielier I. Johan, Popescu R. Grigo­re­, Radu C. Nicolae, Solomon I. Moritz, Stanciu P. Stelian, Vasiliu D. Nicolae, Zam­­firescu I. Constantin și Zbranca N. Gheor­ghe. 15 elevi adulți au­ fost amintiți pentru seziunea de toamnă absenttnd motivat de la examen La secția industrială a școalei de adulți se va ține examen Duminică 24 curent. -------------------■**------------------­ Judiciare Curtea de apel, secția doua a respins ape­­lul făcut de inginerul Gh. Mihăilescu contra sentinței tribunalului Ilfov, prin care fuse­se condamnat la un an închisoare pentru atentat la pudoare săvîrșit asupra d-șoarei Roza Benedict O prințesă pe tron O NOUA DINASTIE Marea ducesă Maria Adelaida de Luxem­burg-Nassau, care de la 1 iunie a devenit majoră, s-a urcat în mod oficial pe tronul marelui ducat de Luxemburg. Acest fapt capătă o importanță deosebi­tă prin aceea că tânăra principesă inau­gurează o nouă casă suverană, o dinastie cu adevărat națională, casa de Luxem­burg-Nassau, urmașă a casei de Nassau. Această din urmă linie, curat germană sub domnia marelui duce Adolf de Nassau, începuse să se adapteze mai mult sau ma puțin caracterului poporului luxembur­ghez. Prințesa Maria Adelaida moștenește mai de­grabă temperamentul strămoșilor săi din casa de Nassau de­cât cel meridional al mamei sale, fiica lui don Miguel de Braganza. Ea e înzestrată cu toate calită­țile neapărat trebuincioase unui suveran are vrea să facă fericirea poporului său Chestiunea căsătoriei ei — principesa Maria Adelaida are 18 ani — e o chesti­e semnată atît din punctul de vedere poli­tic extern al Luxemburgului, cît și din punctul de vedere politic intern Aceasta din cauză că poporul luxemburghez voește ca prințul-consort să fie pe placul lui, apoi, pentru ca prințesa trebue să aleagă astfel ca relațiile externe să fie bine consolidate Se prevede că sub noua domnie se vor îndeplini cîteva reforme, între altele in­troducerea votului universal. MAREA DUCESA A LUXEMBURGULUI ft Anul IX—No. 2969 Tf 11 Iunie 1012 si BUCUREȘTI JJ Prutul navigabil — Cîteva destăinuiri — l­a ministerul de lucrări publice chestiu­nea navigabilității Prutului formează de cîtva timp obiectul unor studii interesante. Dacă navigațiunea pe Prut a rămas îna­­poiată și nu i s-a adus îmbunătățirile teh­­­nice trebuitoare, cauza a fost și va fi încă Rusia, care a văzut totdeauna un pericol pentru porturile el Reni și Ismail, devenirea Prutului navigabil. Uin distins economist din Galați, inițiat perfect în această chestiune, ne face destăi­nuiri cari merită să fie cunoscute. — Pentru îngrijirea navigației Prutului există o comisiune internațională, compusă din delegați romîni, austriaci și ruși, cu un servietă teh­nic, în acest scop, la Galați. Rusia rusă, ori de cine ori s'au propus .tin* bunătățiri pentru navigația pe Prut, dacă nu le-a respins categoric, le-a tărăgănit cel puțin, zădărnicindu-se astfel. Navigabilitatea Prutului, —• spune convor­­bitorul nostru — ar fi ridicat portul Galați în detrimentul porturilor rusești Renii Ismailul, pentru cari rușii luptă cu enorme sacrificii și către cari caută să indrumeza tot comerțul basarabean de pe Prut. Austria a fost totdeauna dispusă la sacri­­ficii cînd a fost vorba de navigabilitatea Prutului, ca una care are interesul de a-și îndruma către Dunăre produsele din Gali­­ția și Bucovina,alături de Romînia care au tot interesul pentru bogățiil­e ei economici ca Prutul și Siretul să devină navigabili. Rușii Insă — adaugă economistul din Gaa­lați,— dacă s’au opus și se mai opun și a* indirect la îmbunătățirea navigațiunei . Prut, urmăresc un scop bine determinat, perfecționarea until a portului Reni pentru care au destinat aproape 25 milioane fi pă care vor să'l facă porto-franc, aducind pe O*­­ci mărfurile sârbești și bulgărești din susul Dunărei.­­ Cînd lucrările da la Reni vor fi gata și 18 stare a ține piept portului Galați, rușii vor­ fi atunci cel m­ici pentru a stărui la tribună­tățirile necesare navigațiunei pe Prut.­­ Relativ la navigabilitatea Siretului, ace­­laș personaj ne spune: • — Pentru portul Galați ca și pentru tot­ centrul Moldovei, s'ar impune sacrificii ca Siretul să poată deveni navigabil. Cum Insă Siretul are cursul mult mai re­pede de­cît Prutul, va trebui să­ i se pună mult mai multe stăvilare. Nu știm în ce stadiu se găsești azi la mi­nisterul lucrărilor publice studiul navigabi­­­lității Prutului; știm însă că de rezolvarea acestei chestiuni atîrnă dezvoltarea portului Galați și în bună parte a bogăției noastre economice. -----------------------------------------------­ A. Sanda Spargerea imi­eriei die Silii­ iclienlei SUS: Cum a e­­șit spărgătorul prin gaura cupolei. JOS: Spărgătorul Paraschiv Geor­­gescu zis Condei, Comerciantul Du­mitru Jarlega din calea Griviței, Cos­­tica Chirculescu, tovarășul spargă­­torului. Dăm mai sus o foarte bine reușită foto­grafie a reconstituire! spargerea chioșcului tutungeria! din b-dul Academiei. Ea reprezintă momentul în care spărgăto­rul Paraschiv Georgescu zis Condei iese pe gaura cupolei, gaură în dimensiuni de c5 ctm. pe 42 ptm. Ceia ce se credea imposibil pentru toți, ca un om care are spatele de 52 d­m. să poată pătrunde printr'o gaură ca cea de sus, Pa­raschiv Georgescu zis Condei a dovedit la reconstituire că se poate. D. I. Mitilineu, prefectul poliției Capitalei a invitat la această reconstituire și pe d. N. E­piscopescu, șeful serviciului de identi­ficări din ministerul de interne, care a foto­grafiat întreaga scenă a reconstituire!. ---------------------------------------------------­

Next