Dimineaţa, iunie 1912 (Anul 9, nr. 2959-2988)
1912-06-11 / nr. 2969
^ ULTIMELE ȘTIRI_____ TOATĂ LUMEA J . ___ Primul nostru concurs zi are loc tragerea Premiilor Numărul participantilor la Primul concurs cu premii in valoare de peste 2000 l ei. pentru cititorii „Diminetei", este considerabil. In zilele de 15 Iunie ghiseurile Administrației noastre au fost asediate de către cititorii din Capitală, cari aduceau personal cupoanele strinse, iar poșta ne-a predat o adevărată avalanșă de plicuri și pachetele continind cupoanele sosite din toate unghiurile tare. Pentru triarea si transportare acestei corespondente imense si care întrecea mijloacele sale obicinuite, serviciul postal a fost nevoit să facă uz de echipe speciale de factori cari, trebue s’o re * cunoaștem, s’au achitat in mod elogios de sarcina lor. Verificarea si clasarea cupoanelor s'a făcut, gratie măsurilor luate, in cea mai perfectă ordine, iar tragerea are loc după cum am anunțat azi Duminică 10 Iunie, orele 9 dimineața. Necroțind nici un sacrificiu și, pentru a face o surpriză plăcută cititorilor săi doritori de a asista la decernarea premiilor, Administrația „Dimineței" a convenit cu direcția teatrului Cinema,,LUX" din strada Doamnei No. 5, ca tragerea să se facă în cocheta sală a acestui nou cinematograf. După tragere va avea loc o reprezentație gratuită. Se vor produce cele mai frumoase filme americane și franceze, cari prin varietatea lor vor stîrni admirația tuturor asistenților. spîși. — Se impune! — Cetățeni ai Capitalei, frați de suferințe, să facem o ligă, să alcătuim de urgență a L. P. C. S. C. adică „Liga pentru curățitul străzilor Capitalei“. Să ne socotiim, noi, locuitorii Capitalei, drept niște copii orfani cari trebue să se îngrijească singuri. Pentru capitolul curățitului străzilor, noi n’avem părinți a primărie, sau, dacă voiți, avem niște părinți vitregi cari se poartă cu noi cum se poartă a doua nevastă a bărbatului cu copiii rămași dela cea dinții! « O. d. primar e un om bun, care nu s’ar opune de loc dacă s’ar stropi și mătura străzile Capitalei. De ce să se opue ? D. dr. Mendonich, mai cu seamă în calitatea sa de medic, de igieniist, de asemenea n’ar a, pune nici o împotrivire dacă vre unui mărturător i-ar veni, așa, într’o zi, gustul fistichin să mai plimbe o stropitoare și mătură pe străzile virgine ale Bucureștilor. Deasemenea nici d. Poenaru-Bordea, nici junele ajutor de primar Ionel Protopopescu-Pache, nici acești părinți ai Capitalei cred că n’ar face chestie personală dacă vre unui măturător i-ar trăzni prin cap originala idee de a-și lua în serios atît de necesara profesiune. Deci, din partea aceasta împotrivire n’ar fi, dar nu e nici îndemn. Așa că rămîne să intervenim tot noi, cetățenii, să facem să vorbească inițiativa privată. Nici într’o țară cred că, nu e nevoe mai mult de intervenția acestei inițiative, ca la noi. La noi statul nu-ți dă nimic, județul mai puțin, comunele nu există, și dacă nu voim — în speță — să ne bălăcim în noroac, să înotăm în valuri de praf, atunci, cetățeni, organizai-vă, întemeiați S. P. C. S. C. Să angajăm măturători particulari, să cumpărăm uneltele necesare — cred că ni le-ai vinde chiar primăria căci tot n’are ce face cu ele — să delegăm dintre noi supraveghetori cari să urmărească și să controleze activitatea celor angajați și astfel cred că străzile Capitalei vor fi ținute într adevăr așa cum se cuvine unui oraș civilizat. Să nu excludem nici pe primar, pe ajutoarele sale, și nici pe consilierii comunali. Și ei sînt locuitori ai Capitalei. Și străzile pe cari domiciliază aceste simandicoase persoane, să le măturăm, să revărsăm noi, particularii, harul bunătaței noastre asupra acelora cari nu s’au îngrijit de noi. Va fi o pedeapsă ironică, delicată, dar cu atît mai arzătoare, dacă cei luați sub a noastră îngrijire vor avea pielea obrazului destul de fină. Să ne constituim deci. Dar... dar dacă primarul și cei cari îl înconjoară, socotesc acțiunea noastră drept o acțiune.... subversivă ? Dacă o ligă pentru curățitul străzilor li se va părea întruparea unor idei noui, a unor idei prea.... înaintate de cari țara noastră nu are încă nevoe, căci ea n’are nici civilizația, nici cultura țărilor din apus cari să-i permită a face salturi așa de primejdioase, așa de mortale chiar ? Dacă ni se pun piedici, dacă sîntem taxați de anarhiști, revoluționari cari vrem să răsturnam sfînta întocmire de azi cu noroiul ei, cu praful ei, cu întreaga și imensa ei murdărie de care nu trebue să ne atingem, pe care nu trebue s’o profanăm ? O, da, se poate să ne așteptăm și la o asemenea atitudine din partea primăriei. S’ar putea să fim crunt persecutați. Dar, o frați ai mei de suferință, nu știți voi că înfăptuirea ideilor mari a cerut totdeauna sacrificii ? Nu știți că orice mișcare nouă, generoasă, a avut martirii ei ? Să nu ne înfricoșăm. Să mergem înainte, înainte cu L. P. C. S. C. Luptăm pentru o idee mare. Mă ’nscriu cu 5 lei! ( *» * DIMINEAȚA Burtzew și tarizmul Im apei al lui Burtzew MARELE REVOLUȚIONAR VA PLECA IN RUSIA PENTRU A PUNE SUB ACUZARE GUVERNUL RUSESC Burtzer, vajnicul apărător al revoluției și al revoluționarilor ruși, face apel la tot acei cărora cauza sa e scumpă El se adaPtează prietenilor ziarului „L’Avenir“, curagioasa gazetă care apare la Paris în limbele rusă și franceză, cerîndu-le să-i vie în ajutor cu cele mai multe documente posibile cari să poată servi pentru a pune sub acuzare guvernul rusesc și a demonstra crimee pe cari le săvirșește acesta. Cînd le va avea în număr îndestulător, se va duce în Rusia în acest scop, înarmiat cu toate acuzăriile pe cari le aduce necurmat prin ,,L’Avenir“ contra țarului, marilor duci contra miniștrilor, senatorilor, okhranei, poliției, etc. El va stărui asupra revizuirea afacerea deputaților socialiști din a doua Dumă și asupra chestiilor atîtor condamnați nevinovat! Dacă lucrurile vor merge cum nădăjduiește, Burtzev se va duce în Rusia la toamnă prevăzut cu documentele necesare, fără însă să-și facă iluzii asupra celor ce-l așteaptă arestare și închisoare. Dar va desfășura toate mijloacele ca să fie adus în fața tribunalului, pentru a putea să facă în public și sus și tare toate acuzările sale. Acesta este scopul și sensul apelului lui Burtzer. De altfel, nu-i întîia oară că Burtzer se expune primejdiei de a fi încarcerat, pentru apărarea ideilor sale. Făcînd abstracție de pedepsele ce a suferit și cari l-au făcut să cunoască închisorile rusești și siberiene, el a fost condamnat la 18 luni din muncă silnică la Londra, pentru că prin ziarul „Voința Poporului“ preconizase teroarea ca un mijloc de acțiune și de luptă contra reacțiunea guvernului rusesc și partidul socialist revoluționar admisese acest punct de vedere. Dar Burtzev proclamase aceasta intr-o epocă de reacțiune neagră și cînd, după părerea revoluționarilor, lupta activă era singurul mijloc de a deștepta spiritele și de a scoate societatea din toropeala în care o cufundase reacțiunea. In această împrejurare, el făcuse pe țar răspunzător de această stare de lucruri. Burtzer a plătit scump sinceritatea lui. Acum e hotărit din nou, orice s’ar întîmpla să continue lupta și să ducă pînă la capăt campania contra țarismului, bizuinduse pe sprijinul lumei civilizate. Organul sa de luptă, ,,L’Avenir", va fi încredințat unor mâini sigure, ca să poată continua sarcina sa, după plecarea curagiosului său fondator. ------------------------Într--------------------- BURTZEW Polițiștii noștri D. PUIU ALEXANDRESCU ! Polițaiul orașului Tulcea Jlk File risipite ȚARANCE DIN LUMEA MARE In fiece an societatea „Furnica“, compusă din doamne din elită, organizează cite o expoziție cu minunatele lucrări țesute sau brodate sub auspiciile lor. La sfîrșitul acestul soi de bazar se dă fîte o serbare la care de obiceiüazistă și familia princiară In sala de marmoră a Ateneului, iar zilele trecute avu loc o astfel de serată și ambee noastre principese, Maria și Elisabeta, apărură în costumul țărei. Erau grațioase amîndouă ca două flori născute pe pământul nostru și spre a le ține tovărășie, mai multe doamne din elită räsareau înfășurate in fote luxoase și zăpădii marame. Ici colea cîtorva mici detalii, de pildă ca ghetele cu locuri Louis XV și corsetul ,droit de vant“ te se ghicea sub iine tradau că țărăncuțele noastre sunt podoabe de saloane, iar nu adevărate fiice ale plaiurilor și munților verzi. Cu toate astea ochiul era incîntat și la un moment dat, te credeai departe, pe timpurile domnițelor frumoase cînd jupinițele erau muiate în fluturi de aur și spătarul minuiau baltagul. Ah!dar iată că în mijlocul sălii apar principesele. Deodată țărăncuțe tinere, țărăncuțe mai in vitată, se îndoaie grațios și schițează simultan cea mai aristocratică dintre reveențe. Reverența iată un gest cochet ,pe care o jupîniță nu știa de sigur să-l execute așa de hițratic ca doamnele de afezăzi cu educația făcută î n obile pensionate. Reverența de curte nu e o închinăciune orientală, o plecare adîncă a corpului. Ea e o îndoire ,pe loc a genuchilor, care dacă nu e făcută cu multă grație devine ridicolă. Dar fârfincuțele noastre de salon reușesc de minune în reverențele lor și fluturii sclipesc, albastru și roșu iilor se aprind și mai tare pe cînd principesele dați fiecărei doamne cste o părticică din zîmbetul lor lin și dispar pe portalul .Împodobit cu verdeață. Din nori de o parte și de alta a roșului covor, țărăncuțile se Îndoaie sub fote iar ambele muzici dată de zor, una acră La valse brune“, iar alta Înăuntru ,o slabă oarecare, simbolizlnd toarcă prin cântecele lor, portul tăreț și obiceiurile aristocrației, ni reflectate la un loc întrun ce armonios poate, deși cam neînțeles — Farmen. ----------------------ft*-------------------- O ceremonie pentru un rege al presei TRANSPORTAREA CORPULUI LUI JOSE PAZ LA BUENOS AIRES O impresionantă ceremonie s-a desfășurat la Boulogne-sur-Mer cu ocazia transportarea rămășiților pămîntești ale lui José Caz pe transatlanticul ..Cap-Fihistere", care se va duce la Buenos Aires. Se știe că Paz, fost ministru plenipotențiar al republicei Argentina în Franța, a fost fondatorul celui mai mare ziar din Buenos Aires și din toată America de Sud Prensat. Renumele acestui eminent ziarist era așa de mare că era considerat ca un rege al presei. A fost unul din cei mult care avea o stmă particulară pentru ziarul „Adevărul“. Mort acum cîteva luni In Franța, li se transportau acum rămășițele la Buenos Aires. Fiindcă defunctul era comandor al Legiunei de onoare, li s'au făcut onoruri militare. D. Jules Claretie, de la Academia franceză, a salutat în Paz pe ziaristul pasionat și pe acela care, deși mare patriot argentin a visat frăția latină. Citiți în pagina 7-a: «Din noi ie Senzaționala destăinuire a ziarului „Ruskoe Slovo“.—Compania Mellas-Panaitescu-Weismann.—Cum a răsplătit Rusia spionagiile lui Panaitescu. Școala de amilci din Cimpii a CIMPINA, 8 Iunie. — In urma examenelor tinute la școala de adulți din localitate s'au promovat următorii elevi adulți: Din secția I: Afanasieu E. Daniel, Aldea G. R. Ion, Șerban C. Dumitru și Turboeff I Alexandru. Din secția II : Apostol S. Anton, Giurea Gr. Gheorghe, Mindaru I. Stelian, Mușat S. Grigore, Oancea C. Marin, Ștefănescu D Ion și Surghiu G. Gheorghe. Din secția III: Ana Fl. Ion, Angheloiu I Nicolae, Constantin H. Vasile, Constantinescu N. Tudor, Cristu A. Naum, Gherglâceanu I. Ion, Ionescu N. Ștefan, Ioniță C. Ion, Mîndăru I. Constantin, Milena H. Misail, Nedelcu I. Gheorghe, Nicula R .Păun, Oprea L Ion, Petre V. Gheorghe, Petre N Vasile, Pielier I. Johan, Popescu R. Grigore, Radu C. Nicolae, Solomon I. Moritz, Stanciu P. Stelian, Vasiliu D. Nicolae, Zamfirescu I. Constantin și Zbranca N. Gheorghe. 15 elevi adulți au fost amintiți pentru seziunea de toamnă absenttnd motivat de la examen La secția industrială a școalei de adulți se va ține examen Duminică 24 curent. -------------------■**------------------ Judiciare Curtea de apel, secția doua a respins apelul făcut de inginerul Gh. Mihăilescu contra sentinței tribunalului Ilfov, prin care fusese condamnat la un an închisoare pentru atentat la pudoare săvîrșit asupra d-șoarei Roza Benedict O prințesă pe tron O NOUA DINASTIE Marea ducesă Maria Adelaida de Luxemburg-Nassau, care de la 1 iunie a devenit majoră, s-a urcat în mod oficial pe tronul marelui ducat de Luxemburg. Acest fapt capătă o importanță deosebită prin aceea că tânăra principesă inaugurează o nouă casă suverană, o dinastie cu adevărat națională, casa de Luxemburg-Nassau, urmașă a casei de Nassau. Această din urmă linie, curat germană sub domnia marelui duce Adolf de Nassau, începuse să se adapteze mai mult sau ma puțin caracterului poporului luxemburghez. Prințesa Maria Adelaida moștenește mai degrabă temperamentul strămoșilor săi din casa de Nassau decât cel meridional al mamei sale, fiica lui don Miguel de Braganza. Ea e înzestrată cu toate calitățile neapărat trebuincioase unui suveran are vrea să facă fericirea poporului său Chestiunea căsătoriei ei — principesa Maria Adelaida are 18 ani — e o chestie semnată atît din punctul de vedere politic extern al Luxemburgului, cît și din punctul de vedere politic intern Aceasta din cauză că poporul luxemburghez voește ca prințul-consort să fie pe placul lui, apoi, pentru ca prințesa trebue să aleagă astfel ca relațiile externe să fie bine consolidate Se prevede că sub noua domnie se vor îndeplini cîteva reforme, între altele introducerea votului universal. MAREA DUCESA A LUXEMBURGULUI ft Anul IX—No. 2969 Tf 11 Iunie 1012 si BUCUREȘTI JJ Prutul navigabil — Cîteva destăinuiri — la ministerul de lucrări publice chestiunea navigabilității Prutului formează de cîtva timp obiectul unor studii interesante. Dacă navigațiunea pe Prut a rămas înapoiată și nu i s-a adus îmbunătățirile tehnice trebuitoare, cauza a fost și va fi încă Rusia, care a văzut totdeauna un pericol pentru porturile el Reni și Ismail, devenirea Prutului navigabil. Uin distins economist din Galați, inițiat perfect în această chestiune, ne face destăinuiri cari merită să fie cunoscute. — Pentru îngrijirea navigației Prutului există o comisiune internațională, compusă din delegați romîni, austriaci și ruși, cu un servietă tehnic, în acest scop, la Galați. Rusia rusă, ori de cine ori s'au propus .tin* bunătățiri pentru navigația pe Prut, dacă nu le-a respins categoric, le-a tărăgănit cel puțin, zădărnicindu-se astfel. Navigabilitatea Prutului, —• spune convorbitorul nostru — ar fi ridicat portul Galați în detrimentul porturilor rusești Renii Ismailul, pentru cari rușii luptă cu enorme sacrificii și către cari caută să indrumeza tot comerțul basarabean de pe Prut. Austria a fost totdeauna dispusă la sacrificii cînd a fost vorba de navigabilitatea Prutului, ca una care are interesul de a-și îndruma către Dunăre produsele din Galiția și Bucovina,alături de Romînia care au tot interesul pentru bogățiile ei economici ca Prutul și Siretul să devină navigabili. Rușii Insă — adaugă economistul din Gaalați,— dacă s’au opus și se mai opun și a* indirect la îmbunătățirea navigațiunei . Prut, urmăresc un scop bine determinat, perfecționarea until a portului Reni pentru care au destinat aproape 25 milioane fi pă care vor să'l facă porto-franc, aducind pe O*ci mărfurile sârbești și bulgărești din susul Dunărei. Cînd lucrările da la Reni vor fi gata și 18 stare a ține piept portului Galați, rușii vor fi atunci cel mici pentru a stărui la tribunătățirile necesare navigațiunei pe Prut. Relativ la navigabilitatea Siretului, acelaș personaj ne spune: • — Pentru portul Galați ca și pentru tot centrul Moldovei, s'ar impune sacrificii ca Siretul să poată deveni navigabil. Cum Insă Siretul are cursul mult mai repede decît Prutul, va trebui să i se pună mult mai multe stăvilare. Nu știm în ce stadiu se găsești azi la ministerul lucrărilor publice studiul navigabilității Prutului; știm însă că de rezolvarea acestei chestiuni atîrnă dezvoltarea portului Galați și în bună parte a bogăției noastre economice. ----------------------------------------------- A. Sanda Spargerea imieriei die Silii iclienlei SUS: Cum a eșit spărgătorul prin gaura cupolei. JOS: Spărgătorul Paraschiv Georgescu zis Condei, Comerciantul Dumitru Jarlega din calea Griviței, Costica Chirculescu, tovarășul spargătorului. Dăm mai sus o foarte bine reușită fotografie a reconstituire! spargerea chioșcului tutungeria! din b-dul Academiei. Ea reprezintă momentul în care spărgătorul Paraschiv Georgescu zis Condei iese pe gaura cupolei, gaură în dimensiuni de c5 ctm. pe 42 ptm. Ceia ce se credea imposibil pentru toți, ca un om care are spatele de 52 dm. să poată pătrunde printr'o gaură ca cea de sus, Paraschiv Georgescu zis Condei a dovedit la reconstituire că se poate. D. I. Mitilineu, prefectul poliției Capitalei a invitat la această reconstituire și pe d. N. Episcopescu, șeful serviciului de identificări din ministerul de interne, care a fotografiat întreaga scenă a reconstituire!. ---------------------------------------------------