Dimineaţa, iulie 1912 (Anul 9, nr. 2989-3019)
1912-07-01 / nr. 2989
DIMINEAȚA Al doilea concurs de premii Pentru a lua parte la tragerea premiilor DIMINEȚEI care va avea loc în ziua de 10 Iulie a. c. A se ține și păstra zilnic, apoi a se trimite odată într’un pachet, Administrației negreșit între 1—5 Iulie a. c. Dr. I. W. STEINER — DENTIST — S’ A MUTAT în Strada FRANKLIN No. 6 vis-a-vis de Grădina Episcopiei (Ateneu) Consultațiuni 9—12 și de la 2—6 p. m. d.P. D la clinica Universitară Rhinolaryntologică din Berlin. Și Otologică din Viena. Primește consultațiuni pentru afecțiunile Gâtului, Nasului și a Urechei. Tracheo-broncho-pesof otțoscopie. ntre ore/e 5-7 in Str. POPA TATU 5? Bomboane purgative dia suo de fraots. Oșrr de laat da oopil și adulți. Efect sigur. Excelente contra: Constipației, Leneviei intestinale, Hemoroizilor Congestionei, Migrenei De vânzare la toate farmaciile și drogueriile. Stand MOTEL - GALAȚI -de primul rang, confort occidental, lumină electrică, curățenie exemplară. S’a deschis de îa Iunie a. c. Camere de la lei. 4 Antreprenor : Carol Dienst BRETELE (spătare) pentru menținerea dreaptă a corpului. Indispensabil copiilor de școală, cari au corpul aplecat. Se recomandă și la persoane adulte. Cal. prima. Cal. sec. Pentru copii Lei 15.— Lei 10.— „ adulți „ 22.— „ 15.— Catalogul special la : COMITUORUL GENERAL DE OPTICA S.PENDHAS București, Calea Victoriei No. 104 BALANȚE PENTRU CEREALE (Samovare) „POLLER“ autoriz. de Onor. Servic. de Măsuri și Greutăți . CELE MAI PRECISE PREȚURI EFTINE De vîmare la Jacques Paucker Strada LUS ARDAN No. 1ii — București — OA3A DE SCHIMB i. FÍNKELS București, Str. Lipscani No. 10 Boni Palst Dacia Romania prăvălia Ka. 1, in tolj., Cursul pe ziua de 29 Iunie Cumpărând 4 o Hinta amorf. ISD5 tin?. 93 25 &3 60 171 Renta internă 94 75 95 25 4 Cilig, sim. íitHrtstl 91 — öl 50 4 °/ , ind.l tamil 103 50 103 75 51, „ „ „ „ S8 75 99 25 5 / Bonuri Rurale. 103 40 103 65 5 Scr.íunc.rurale 100 — 100 25 1% , 91 291 75 57 , „ urb. B. 99 50 100 — 576 . . . la?ir 97 50 98 A c.B. Națională [600 — 5620. » Agricolă 665 — 675 — , , Outh fin». 1625 — 1635 — „ B-ca Romín. 815 — 83 — Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 124 — 125 — Banc. franceze 100 50 101 — „ italiene 100 — 101 —. rubl. hîrtii 266 — 269 — »est 111= SOSimie 1912 Cereți pretutindeni numai GBIMOFOISe Si PLICI MARCA ’ € 3 JES — SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME —FERITITA DE IMITATIUNI .■.S’A DESCHIS Noul si marele magazin cu taine pentru Dame la principesa elisabeta LEON SCHMILOVICI . Stradă Lipscani No. 24 — București Proprietarul Magazinului întorcîndu-se din strainătate a adus 1000 modele de Haine, pentru Dame și Copii și le-a pus în vînzare în prețul costului spre a dobîndi cu mai multă clientelă... Mare asortiment de Haina de voiaj de mătase și de stofă, % mai efftin ea wunise. BUCUREȘTI Str. Smârdan 51 Jacques Paudler Furtuni pentru stropit, curți, grădini, etc. Furtuni pentru PREȚURI EXCEPȚIONALE APA VIN SPIRT FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA1 t Absolvenții liceului „Matei Basarab" au absolvit lic. „Matei Basarab“, secția modernă, d-nii : Raul-Teodorescu (întîiul) ; Pavel Libros (al doilea) ; Alfred Solacolu (al treilea) , apoi în ordine alfabetică : Bascovici Șerban, Carniol M., Crețulescu Mihail, Dobrescu Șt., Dumitrescu Horia, Georgescu D. Ion, Georgescu G. Ion, Hodoș Al., Iacovescu Șt., Iliescu Nic., Laurian Marius, Madgearu Eug., Mussu Lucian, Panaitescu Gh., Pescaru V., Popeia Pompiliu, Rubinstein A., Șemenescu C., Stănculescu Ion, Vasilescu St., Wagschal M., Wexler D., Zamfirescu Alexandru.Șioată numele absolvenților liceului Al. Hașdeu, din Buzau, în urma examenului de capacitate, în ordinea clasificatiei : Ianculescu Romulus, Albulescu T. Nicolae, Neamțu Petre, Pavelescu Nicolae, Nicolescu Ion, Raicu Ion, Paraschivescu G-tin, Georgescu Cantemir, Iarca Oprișan, Popescu Virgil, Popescu C-tin, Nelapcu Gh., Atanasiu C-tin, Metaxa Ion și Duțulescu C-tin. Particulari: Iliescu Eug., Jugureanu Ecaterina, Bosneanu Eliza, Conțescu N., Petropopescu Virginia, Taescu Nicolae și Negulescu Marin. --------------------'*■------------------- Absolvenții Școalei Militare SECȚIA CAVALERIEI TIRGOVIȘTE, 27 Iunie. — Examenele de fine de an terminîndu-se următorii elevi au terminat școala, urmînd ca pe ziua de 28 iunie 1912 să fie avansați sub-locotenenți: Mareu Ștefan, Sănătescu Ștefan, Mihăescu Constantin, Roșca Juliu, Pella Ioan, Alexandrescu Vasile, Postelnicescu Constantin, Văsescu Petre, Stănculescu Florea, Radu Constantin, Niculescu Ioan, Marinescu, Slăvescu Mihail, Brădescu Const., Pătărlăgeanu Radu, Gheorghu Gr., Podgoreanu Gheorghe, Ciulei Const., Galea Niculae, Coama Nicolae și Pavelescu Vasile. .... --------------**------------- Greva lucrătorilor de haine gata După cum se știe lucrătorii croitori de haine gata, au declarat o grevă generală. Greva aceasta s-a aplanat, în urma unei înțelegeri stabilite între patroni și lucrători de următoarea comisiune: Meerover Leon, A. lolectos, David Herșcovi, lucrători și Iancu Segal, Tobias Teiler și Iosef Schwartz, patroni, înțelegere care a avut loc în strada Sinigalia (Olteni) și în care s’a stabilit următoarele puncte: Orele de lucru s’au fixat dela 7 dim.—12 dim., dela 1—4 d. a. și dela 4 și un sfert pînă la 7 și jum. seara; orele suplimentare se plătesc cu 25 la sută mai mult; orice lucrător nu va fi concediat înainte de 8 luni, ci i se va da de lucru toată săptămîna, fără întrerupere; lucrătorii se vor întoarce fiecare la atelierele unde lucrau înainte de grevă; orice conflict se va aplana de <>■ comisiune aleasă dintre lucrători și patroni; intrarea în atelier dela 8 dim., pînă la 8 s., se va pune în aplicare dela 1 Sept. a. c. Cu începere de Luni, toți lucrătorii vor relua lucrul. —------------------—**------------------------- Aplanarea grevelor din Tabaci Grevele izbucnite Joi după amiază la tăbăcăriile Weithase și Carol Fleischer, au fost aplanate. D. Weithase și-a luat angajamentul formal față de lucrătorii d-sate că va respecta contractul de muncă stabilit în fața d-lui ministru al industriei. D. Carol Fleischer a suprimat pe maistrul căruia îi dădea lucrul cu acord desființat prin noul contract de muncă și astfel lucrătorii vor fi plătiți numai cu ziua. Aceste condițiuni obținute, lucrătorii tăbăcari au decis reluarea lucrului. In celelalte fabrici de tăbăcăriî agitația nu e încă pe deplin potolită din cauză că nu se respectă pe deplin noul contract de muncă. Cereți REVISTĂ MODEI SI Duminică 1 Iulie l Jl2 Militar Pe viitor, comitetul consultativ al artileriei, va fi compus după cum urmează : General de divizia adjutant Coandă Constantin, directorul superior și inspectorul general al artileriei, președinte. General Paraschivescu Toma, comandantul brigăzei IV artilerie, colonel Grigorescu Eremia, comandantul regimentului 10 artilerie; colonel Vivescu Romulus, comandantul regimentului 2 cetate; colonel Haralambie Dumitru, directorul artileriei și locotentul-colonel Rudeanu Vasile, comandantul școalei de tragere a artileriei, membri. —— --------$ Starea semănăturilor La ministerul de interne s’au primit următoarele rapoarte: MEHEDINȚI: Semănăturile toamnă au fost foarte bune, se continuă cu seceratul griului și recoltei lui. Semănăturile de primăvară de asemenea sunt foarte bune. Viile sunt bune și cu rod abundent acolo unde nu au fost bătute de brumă. BACAU. Grîul și secara de toamnă au dat în copt și promit o recoltă satisfăcătoare. Pomii fructiferi au o recoltă abundentă. Viile, grădinile, semănăturile sunt bune. Ploi au urmat în tot județul. Se continuă cu treeratul rapiței. DOLJ: In acest județ a căzut o ploaie torențială însoțită de grindină de mărimea oului de porumbel. Pe teritoriul comunelor Ciupercenii Vechi și Ciupercenii Noul, distrugînd cu desâvîrșire viile și porumburile grînele nesecerate și toate semănăturile de primăvară ale locuitorilor și arendașilor. Pagubele sînt extrem de mari. TULCEA: Timpul în acest județ a fost călduros. N’a plouat decît pe teritorul plășei Istru. Semănăturile în general sunt bune afară de răpită care pe alocuri, este proastă. Locuitorii se ocupă cu prășitul porumbului. Fînețele artificiale și naturale sunt de mijloc. VACANȚELE în învățămîntul primar — ALEGEREA CATEDRELOR — In conformitate cu dispozițiunile regulamentului pentru aplicarea legei învățămîntului primar și normal primar, ministerul cultelor și instrucțiunei publice, aduce la cunoștința absolvenților cu diplomă de capacitate pentru institutori, precum și a Învățătorilor înaintați pe loc, din seria 1903— 1904, notatî mai jos, că sunt invitați să se prezinte în ziua de 15 Iulie a. c., orele 9 dimineața în pretoriul acestui minister, str. Diaconeselor, pentru a-șî alege locuri din cele declarate vacante la școalele primare urbane. Cei cari vor fi împiedicați,, de a veni,i Vor putea fi reprezentați de un procurator cu procură în regulă. Sunt chemați femei: Gavrilescu N. Maria, Stănescu Ioan, Aristan Maria, Berbociu Bălașa, Ignătescu Eugenia, Plopeanu Elena, Boroți Eugenia, Buca Aurelia, Dumitrescu I. Victoria, Antonescu Maria, Nestor Maria, Grigorcea R. Ana, Mateescu Elena, Băjenaru Maria, Robhiescu Emilia, Mândreai, Ecaterina, Ionescu Elena, Georgescu Constanța, Popovici C. Eufrosina, Gafencu Anastasia, Malcoci P. Lucreția, Băncila Filofteea, Constantinescu Caliopi, Rășcanu Safta, Cuzea Corina, Vasiu Ecaterina, Stamatiade Alexandrina, Stănescu Elena, Țuculescu Maria, Trancu Eufrosina, Constantinescu Victoria, Dobrogeanu Ecaterina, Alexandrescu Victoria, Ciobanu Natalia, Manolescu Maria, Vieru Smaranda, Goian Zoe, Dumitrescu Zamfira, Nicolescu Constanța, Vîrgolici Ana, Holdan Elena, Marioliu Ortanza, Stoianof Ana, Mihăileanu Ersilia , Vasiliu Elena, Borcea Elena, Petrescu Maria, Stoenescu Ana și Șersefschi Elfrida. Rărbați: Constantinescu Die Ionescu I., Rădulescu Gh., Preda Marin, Mușat, N., Anghelescu Ion, Brădișteanu Smarand, Procopiescu P., preot, Popescu I. Emanoil, Ionescu Gh., Panait Stan, Moisescu M., Chirițescu P., Pislaru I. Nicolae, Brundaru Constantin,l'i Crăciunescu MEHADU (Herculesbad) HAIDUCUL IANCU JIANU VOEVODUL CODRILOR . A. ----------- Mare roman original de senzație, după hrisoave și documente vechi de GH. FRUNZA PARTEA II-a Revoluția lui Tudor Vladimirescu Soseau țăranii tineri și bătrîni, mulți dintre ei credeau că vin la domnul Tudor și plingeau săpunîndu-și obida. Faima lui ,Iancu Jianu se răpîndi în toată țara. Turcii spuneau că el avea comori îngropate și că era vrăjitor. Țăranii îl credeau frate cu Tudor Vladimirescu spunînd că el va merge să ia în primire scaunul din Moldova, cînd Tudor se va așeza domn al Munteniei în București. Toate aceste versiuni ajunseră pînă la Vodă Ipsilante și îi umplu inima de gelozie și furie. El credea că turcii dădeau în secret ajutor romînilor ca să-i bată pe eteriști și să-i alunge din țară. El trimise atunci doi oameni de încredere la Galați, pe Caravia și pe Atanasie Agrafiotul ca să se unească cu eteriștii de acolo, să risipească garda turcească și să pue stăpînire pe vasele turcești și pe armele lor. Dar pe Constantin Aivanoglu îl trimise ca sa adune volintirî și să plece in urmărirea lui Jianu cerînd ajutor și pașei din Brăila. Ipsilante cu oștirea sa înaintă spre Focșani țintind și «] ca și Tudor Vladimirescu, tot Bucureștiul! Cînd pașa primi vizita lui Aivanoglu îi puse la dispoziție încă o sută de călăreți rugîndu-l căde va prinde pe bandit să-l aducă la Brăila. Astfel Jianu era amenințat din două părți de odată, fără ca el să fie precis informat, căci n’avea iscoade în Brăila. Jianu se întorcea dintr’o recunoaștere făcută prin satele și pădurile din împrejurimi, cînd în apropiere de Murgeanca fu întîmpinat de țiganul Alexe care-i vesti că venise cineva de departe să-l vadă. — E vr’un trimis din partea lui Vladimirescu, Țiganul zîmbi privind aiurea. — E Ileana din Aninoasa, stăpîne. — Zäți? Și ce vînt a adus-o? — ȘtiQ și 30? Zice ca de două săptămînî umblă pe drumuri să te găsească. Eî nu știau că Ileana întovărășise pe haiducul Sfelcu și că fugise din bandă din pricină că el se întorsese în gloatele lui Tudor, după ce banda lui fusese risipită și măcelărită de pandurii căpitanului Iordache. Jianu primind această veste nu fu tocmai mulțumit, căci o fsince în lagăr era un subiect de glumă pentru oșteni și o grijă mai mult. Ileana îl aștepta la poarta casei unde-și stabilise Jianu cancelaria. Era slabă și îmbătrânită de suferințe. Cînd 1i văzu Începu a pringe. — Credeam că voiü muri și n’am să te mai văd, zise ea. Pandurii și turcii au dat foc hanului. Pe bărbatul meu l’au luat rob și eu am scăpat numai cu sufletul. — Cine ți-a spus unde mă poți găsi? întrebă Jianu, intrînd cu eă în casă. — Dar nu ți s’a dus faima în toată țara? M’am gîndit că n’am să mă alungi ca pe un cline de la ușa ta, căci și eu ți-am făcut bine cînd mi-a stat în putință. — Negreșit, răspunse Jianu, vei sta aci ca acasă la tine, dar știi că eu sunt călător și că multe primejdii mă pîndesc. — Nu sunt și eu romîncă? N’am văzut eu cît suferă lumea noastră? Jiene să mă lași și pe mine să iau armele, căci știO să port flinta și de moarte nu mi-e frică! Jianu privi cu admirație pe femeia asta cu fața suptă de trudă și mihnire și răspunse cu blîndeță. — Ileana, nu-a dat de D-zeu, femeei să poarte arme. Asta e menirea eî pe lume. Vei sta la mine cît vei vrea, eu nu te pot alunga, dar nu tî îngădui să te amesteci în treburile și socotelile mele. Femeea își plecă fruntea cu umilință. Jianu i se păru și mai mîndru și mai frumos decit altă dată și cuvintele că putea pleca orîcînd voia pătrunseră în inima ei ca o tăetură de cuțit. Firește el nu se mai gîndea deloc la ea. Era boer și căpitan de oaste, alte femei, mai mindre și mai frumoase aträgeau privirile sale, își privi mîinile negre și bătătorite de muncă, picioarele goale în bocancii rupți, aftă și tăcu. Pricepînd durerea eî, Jianu se grăbi să-î vorbească cu și mai multă blîndețe. O întrebă de oamenii din Aninoasa, de drumul ce străbătuse, de primejdiile îndurate. — Pretutindeni jale și pîrjol, fug oamenii ca oile din stînă cînd răzbește lupul. D-zeu ne-a uitat, tot o să ne prăpădim. — Cînd e primejdia mai mare, atunci e și D-zeu mai aproape, răspunse Jianu. Nu pierde nădejdea în bunătatea lui, căci cel care o pierde este pierdut pe lumea asta ca și pe cealaltă. Ea își plecă genele lungi peste ochii înlăcrămați. Ea nu mai avea nici o speranță în lumea asta, fiindcă se slujise, nu mai avea adăpost, nici cine să ție la dînsa. Un pandur veni să-l cheme pe Jianu, niște sătreni din Tătaru veniseră cu știrea că au văzut o ceată de călăreți turci indreptînduse spre Colțea, în frunte cu un ofițer și un boer grec. Au plecat iar după pleașcă, zise Jianu, trebue să-î pîndim să le luăm prăzile. Cu gîndul acesta uită pe Ileana și durerea ei. Douăzeci de panduri fură trimiși de Jianu, cu Alexe în recunoaștere, dar ziua și noaptea trecu fără ca ei să se întoarcă. Jianu era posomorit, pandurii și glotașii împărtășau grijele sale. — Să plecăm cu toții, ziceau ceaușii. Aci la cîmp deschis nu vom putea susține lupta. Putem fi înconjurați. Ileana auzind că vor pleca se aruncă la picioarele căpitanului, rugîndu-i să n’o părăsească. — Vei sta în casa unui sătean, răspunse Jianu. Peste puțin timp ne vom întoarce. — Nu, nu vreau să fiu prinsă și dusă la turci ca fata polcovnicului Malotă, zise ea, fără să știe ce lovitură dădea lui Jianu. — Aț luat-o pe sus, pe popă Tati ucis, așa am să fiu și ea robită. — Malotă? Antonia? exclamă Jianu, simțind că-î îngheța sîngele în vine. — O cunoști? răspunse Ileana privindu-i cu ochii plini de uimire. Se dusese vestea de mîndrerea ei... Se opri văzînd chipul lui Jianu, alb ca varul. — O cunoștea pe acea femeie? exclamă ea uitînd că era pe cale să rămînă singură și părăsită în acel sat. — Da, o cunosc, mi-a fost prietenă din copilărie, sărmana. Era atîta durere în glasul căpitanului încît Ileana înțelesese totul. Fata polcovnicului fusese iubita lui ! Iată fata de boer, iată rivala pe care o ghicise urînd-o de moarte, suferind toate chinurile geloziei, în lungile zile și nopți de așteptare! Ah, desigur că făcuse o prostie vorbind lui Jianu despre acea fată, trezind în inima lui dorul de a o revedea. — Rămîn cu bine Ileana, zise el. Trebue să plec cît mai repede cu oamenii mei în căutarea lui Alexe care nu s’a mai întors. Turcii ne înconjoară, desigur. Astfel credinciosul meu Alexe s’ar fi reîntors să-mi dea de știre. — Ah, turcii exclamă femeia cu groază. Eu rămîn aci și mă vor ucide. — Nu te teme, cî pe mine mă caută. Se vor lua după mine ca vînătorul după vînat, rămîn cu bine. (Va urma) ------------------------------------------------- ^