Dimineaţa, septembrie 1912 (Anul 9, nr. 3051-3080)

1912-09-15 / nr. 3065

iá Premiile „Dimineței4 Concursul 5 Cupon Ho. 14 — (4 Sept. 1912 . Valabil la trasee» r«civnilor „DIMI­NETEI­" care va avea loc în­­iua de U) Octombrie a. o.—A se ține și păstra zil­nic, apoi se va trimi’o Administrației ziarului ,,Dimineața“ negrotit intre Octombrie,, a prist. Agriculture! și ai Domeniilor «S» »—. — Direcțiunea­ Proprietăței și a St plontarei moșiilor PUBLICATIUNI­ il$ ____ 7m fe­sti ziua de 20 Septembrie a. c., orele 10 dimineața, se va tine m­­ o­­catul minister­uiui, bulevardul paro! No. 10, licitat­i­*m­ orală pentru vîn­­zarea terenului în suprafață de 1S37 metri pătrati și a imobilului aflat pe el, proprietara statului, situat in Cap­ală, calea Victoriei, colț cu str. Doamnei.­­"•20 metri patrați din suprafața ♦.»udă a terenului sunt ocupați de 1 ■ im­ob­il, iar restul de 1156 iuțiți Pă­trați este teren t­r­er. imobilul are parter, etaj și man­sardă­ In parter suid două intrări su­n1 camere din cari, 6 sunt prăvălii. In etaj sunt 18 camere din cari dmă sunt băi, iar in mansardă sunt 8 ca­mere Garanția este le lei 76 000, iar concurenta va începe de la suma de lei 1.435.720___________________ Dr. COBILOVICI SPECIALIST PEN­TRU Bolile și Operațiunile de GAT, NAS și URECHI în Calea Victoriei No. 97 ____ Consultații 3~ri p m­. Dr. I. W. STEINER . I­­­DENTIST­­­­își reia CONSULTAȚIILE lu Str. Franklin în io­ ti vis-a-vi de Gradina Episcopiei (Atfileu) Consultațiuni 3—1‘1 și dela 2­­ 6 p. m­. S’a pus in vânzare la toate magazinele de coloniale și delicatese din Capitală și provincie, în cutii de diferite mărimi MARINATA DE DIN FABRICA ȘTIRBEI BUFTEA Acest nou produs al cunoscutei fabrici de la Buftea, reprezintă idealul gurmanzilor fini Calitate excelentă, gust t­elicros — Preparație în sos de vin — Comptabil-Corespondent CAUT­A o rafinărie de petrol din Ploești, se cere cunoștința limbei germane. Salar înce­pător 200 lei. Adresa la agen­ția: Schulder sub „N­afinerie“. Casa SPITZER Mode, Bluze, Tailler-uri, Roches de chambre, Haine de copii — Calea Victoriei 77 — (d'asupra cofisetiei Nestor) O­ra Spitzer s’a înapoiat din Paris aducând pentru toate vagoanele mari asortimente dela cele dintâi case Pariziene. mia umilii im ii iii iwiiiiiwiiawiiib in uni Dă închiriat partemente mari și mici, de 2000 și 800 tei, cu toate instalațiun­e moderne în Bulevardul Dreptului 34 A se adresa în Str. Sincai 34­0-rul M. Zllrsch-Prager Reîntors în Capitală reîncepe consult 9-12a. m­­ și 2-8p. m No. 1, Strada BRAD No. 1 (Co­r cu Calea Văcărești) Str. SFINȚILOR 11, Etajul I SALON DE MODE­Rna Nemțeanu i Asortat cu ultimele nou­tăți ale sezonului Prețuri CONVENABILE — Comenzi și reparațiuni — Serviciul prompt Sti* Sfii j*L­ORl­rttarün COMPAR VINURI AURE Vech­i din orice podgorie oferte la ]tae C. Fopescn, Oragășant Snisse ou Frangais lettre est demandé pour Bit­­carest s’adress&r offnes sous ..Suisse ă l'agence de publi­­ciié Carol Schulder ei Co., Bucarest. Caut locuință 3 camere, antreu, bucătărie, confort modern în centrul o­rașului. Oferte indicind pre­țul sub „Centru“ la agenția de publicitate Carol Schulder , Co., București, Str. Doam­nei 8, Et. 1. Se arendează Moșie Județul Covurlui, 804 hec­tare, regiunea l­a—8 kilometri de Galați, de la 23 Aprilie 1914. A se adresa d-lui Felix Javitz­­directorul Băncii Române de Co­­merț și Industrie, București Str. Academiei No. 6. Cereți „FACLA“ ! Plantați Căpșuni! Cele mai frumoase rezultate se dau § ■ CĂPȘUNII PLANTAT! în acest sezon. 1 Varietățile cele mai superioare se găsesc numai la­­ Pepinierile STIRBEY, Buftea. 1 DIMINEAȚA AP­O ------­-----------------------------------­Alergări de cai.—Hipodromul Băneasa. — Ziua H-a­ rată programul zilei a 2-a a reu­niune­ de toamnă : I. Pr. Floreasca. — 800 m. — 2000 Iei Ramura 70 kg.„ Sultănica­­ Jő, Francesco 67, Fleuriste 70 jum., Spaima 68, Oana 60, Lelița 54, Lady Villers 64 jum., Asleep 49 jum., M­iie Jemanfis și jum. 11. Pr. Mendelstone (Handicap) 1500 — m. 2500 lei Juvenal 67 jum., Sultănica 49 ju­mătate, Farmec 64, Moldova 60 jum., Sanda 58, Spaima 57 jum., Dănciuc 57 jum., Falnic 50 jum., Khaisang 50, Leu 50, Baby Mine 48 jum., South Schilds 47, Rir­ 47. III. Pr. Tunari. — 1000 m. —3000 lei Meli-Mele 54 ju­­n., M­*lle Jemanfis 56 jum., Orphise 56 jum., Charancy 58, Zănoaga 56 jum., Magnesium 58, Bosfor 58, Alunița 53, Moonlight­­s 58 kgr. IV. Pr. Newmarket 3000 m.—2000 lei Lenzai 53 jum., Mititica 58 jum., Thurso 60 jum., John Strong 60, Spaima 60 jum. V. Pr. Flordona. — 900 m. — 2000 lei Farfara 54 jum.. Hrrah 56, Illner 56, Polo 56, Voev„C£l 56, Orphise 54 jum., Charancy 56, Magnesium 56, Bosfor 56, Le Crack 56, VI. Pr. General G. Mana. — 3000 m. 6000 lei Progres 54, L’Invisible 61 fiam., Freamăt 64 jum., Giberne 52 jum., Cross Hills '60, Ulema II 514, Rob 54, Marsypie 52 jum., Parfurpen­su Ș§ ju­­mătate. VII: Pr. Eric (Garduri).­­ 3400 w, Alouette II 71 kgr., Mindig Qyon­gy 74, Amateur 72 jum­., Gounod 75 jum., Dănciuc 75 jum., Rejise II 71, Olteanca 71, Anșclell 74 jum., Fetița 74, Dopjing 70. * Astăzi s’au făcut la Jockey-Club înscrieri pentru premiul Sinaiei (15.000 laț) din ziua IV-a. Iată cupcurenții acestui premiu in­ternațional : Uleasa și Szipirnick ai d-lui locot. colonel Miron Costin, Mitzaki și Mă­­rășești ai d-lui G. Negro­pont­es; Cross HiSils al .d-lu­i Ai- Zănescu ; Rob și lonesome ai d-luî Gr. Rio­­șanu; Freamăt, L’Invisible și Pro­gres ai d-luî Al, Marghiloman. Jesi a d-lilf Al- S, Zisso. Baby Mine a d-neî Zoe Caribol și Marjorie a d-lui G. Gabe's. CICLISM „Zborul“ societatea cicliștilor din București, afiliată societăței de sal­vare, a efectuat Duminică 9 Sep­tembrie campionatul ei pe anul 1912 pe distanța București-Giurgiu cu ur­mătorul rezultat­: ? *m­ D-nii : Nicu Ștefănescu, clasat în­­flin­s, a parcurs distanța în 4 ore și 50 m ; G. Con­stantinescu, clasat al 2- lea, A parcurs distanța în 5 ore și 15 m.; Petre I. Tatomir,­­ clasat al 3- lea, a parcurs distanța în 5 ore și 40 m.; Alex. Filip, clasat al 4-lea, a parcurs distanța în 6 ore și 50 m­.; N. Haimovici, clasat al 5-lea, a par­­curs distanța in 6 ore, 50 m. și 2 se­cunde. Din 12 concurenți cari au­ fost în­scriși, s'au retras­­ din cauza timpu­lui foarte nefavorabil. Unul din con­curenți, d. Petre I. Tatomir, a avut două accidente, care i-au­ răpit cam mult din timp și totuși continuînd cursa a fost clasat al 3-lea. Premiile au­ fost următoare : Premiul I 30 lei, lenta pe anul 1912 și medalia de aur, pr. II 20 lei și medalia de argint; pr. III 10 lei și medalia de bronz; pr. IV medalia de bronz; pr. V medalia de bronz. Primirea s'a făcut la klm. 4 de lingă cimitirul Belu, de unde a fost și plecarea, de către comisiunea for­mată din d-nii Al. Jeniștea, preșe­dinte; C. Straub­, vicepreședinte; Sa­che Șar, secretar; Deșică I. Denonal, ajutor de secretar și L. Marvan, membru in comitat. Din cauza ploilor continue care au desfundat șoselele, cursa de m­oto­­ciclete, proiectată de aceeaș socie­tate, a fost amînat sine die. SS DIN STRĂINĂTATE La cursele de cai de la Long­­ch­am­p (22 Sept ) cele trei mari pre­mii ale zilei au­ fost cîștigate de cai al baronii Iu­i Ed. de Rotsch­ild și a­­nume : Pr. de Sartory 20.000 fr. 4000 m. a fost luat de Predicateur din Le Roi Soleil și Peroraison; Pr. jiela Salamandre 15.000 fr., 1400 f ® de către Sunflower din Sans SoutiflI și Floretta; aceștia 2 călă­reți de jockeul O'Neill, și Pr. du Prince d’Orange 30.000 fr., 2400 m. a fost cîștigat de Floraison soră cu precedenta, călărită fiind de G. Stern. Jockeul Georges Stern a fost reți­nut pentru Floraison care e înscrisă și în alergarea pentru premiul consi­­liului municipal din Paris. Henry Arnaud a bătut recordul pedestru al kilometrului pentru lu­­mea întreagă în 2 minute și 33 se­cunde. El a alergat oficial pentru recordul francez, deținut de către Deloge cu 2 min. 36 sec. 2­5. Noul record însă întrece și pe a­­cela al lumei întrucît nici germa­nul Braun nici italianul Lunghi nu au coborît pină acum sub 2 min. 34 secunde. G. Cosi­­m I­ii ■ 1 INFORIpiUIII D. geperpl Averescu, șeful marelui stat major, care a fost trimis în mi­siune specială, pentru a asista la ma­nevrele engleze și austriace, a fost decorat de împăratul Frantz Iosef cu mare­ cordon al ordinului Leopold, în gradul de comandor, D. locotenent Milcoveanu, adjutan­tul d-lui general Averescu, care a fă­cut parte din m­isiune, a fost decorat cu ordinul Frântu Iosef, în gradul de cavaler. >­­'• D. dr. C. Andronescu, s’a înapoiat în Capitală și și-a reluat ocupațiile. D. R. Cantiîi, prefect de Bacău, a sosit in Capitală. » , „Pentru igiena gurei, contra tusei, laringitei, bronșitelor, întrebuințați Tabletele de Oxymenthol „Perrau­­din" foarte plicurc­. de general Argetoianu ministru de războid, a plecat ori dimineață la Craiova.­­Mai mulți pădurari dala pădurea statului, aparținimd adm­inistrațiu­­nei Casei­­pădurilor din ministerul de domenii, ni se plîng că »’au­ pri­mit salariul din luna Aprilie și pî­nă acum. Ar fi bine și uman, să se ia de urgență măsurile necesare, pentru achitarea plăței acestui personal pe lunile trecute și să se dispună ca pe viitor să fie plătit regulat și în fiecare lună, ca la celelalte autori­ tați. D. profesor dr. Mezincescu va face la laboratoriul de igienă al facultății de medicină din Iași, în cursul lunei Octombrie, o serie de secțiuni de i­­gienă, cu demonstr­ațiuni și lucrări practice, pentru medicii doritori a se pune la curent în această speciali­­tate. Numărul locurilor fiind limitat, d-nti medici doritori de a urma a­­cest curs vor anunța din timp labo­­ratorul. „Monitorul Oficial“ de eli publică regulamentul pentru înființarea și administrarea atelierelor de indus­trie casnică in mÎBustriile de călu­gărițe. s . , ' Sällibältä 15 Septembrie 191­2- De asemenea „Monitorul“ publică regulamentul privitor la ținerea exa­menului de desenuri, de scoarțe și alte țesături cu alesuri de motive vechi romînești. ""­­ . „Monitorul Oficial“ de er? publică decretul regal prin care se acordă d-lui Al. Pisoski, agent diplomatic și consul general al României la Cairo, titlul de ministru plenipotențiar. Spectacolul de deschidere a pri­mei stagiuni a Companiei lyrice Al. C. Bărcănescu la teatrul Leon Po­­pescu (Lyric) din București, va fi cu opereta : „Vice-Amiral“, una din capodoperile lui Millöcker, în care va apare aproape întreaga trupă, în cap cu Virginia Miciora, Ec. Vasi­­liu, Virg. Graur, Iosefina Tănase și d-niî­­ ihimpețeanu, C. Tănase, Ni­­culescu-Basu, Graur, Ionescu, Sta­­mate, Casvan, etc. Conducerea o are maestrul Ro­bert Frank. La Feder­ațiile de locațiune se a­­coperă mereu. Direcția generală a serviciului sa­nitar a acordat suma de 2000 lei pre­fecturei de Ialomița pentru întreți­nere de infirmerii. In zilele de 26—27 Octombrie a. c., școala națională de medicină veteri­nară de Lyon, cea mai veche din lu­me, va serba 150 ani de la înființa­rea sa. Această dată corespunde cu a 200-a aniversare de la nașterea fonda­torului ei, Bourgeiot. Comitetul celui de al 3-lea con­gres național de medicină veterinară a hotărât ca congresul să se țină în ultimele zile ale lunei Noembrie sau cel mai tirziu în primele zile din De­cembrie. t V i D. dr. N. Drugescu, inspector gene­ral sanitar s-a înapoiat astăzi din concediu, reluîndu-și ocupațiunile la direcția generală sanitară. Serviciul boalel­or căilor urinare dela spitalul Colțea, condus de d. profesor dr. Herescu, se vor deschi­­de în ziua de 15 Septembrie. Ele au sosit în Capitală vreo 100 de institutori în vederea congresului ca­re va începe azi în sala Ateneului Rom­ân-Mîine la orele 8 dim. d. general Ave­resen însoțit de adjutantul sau d. locot, Milcoveanu va pleca cu auto­mobilul la Sinaia pentru a se pre­zenta regelui din misiunea specială cu care a fost însărcinat. D-nii colonel Pressan, comandan­tul batalionului 1 vînători, locot.-col. Niculcea din cavalerie și locot.-co­lonel Tulea din artilerie, s’au pre­zentat astăzi d-lui colonel Christe­­scu, subșeful statului major, pentru plecarea în Germania, unde au fost atașați pe un an la diferite regi­mente. EXPOZIȚIA de broderii artistice și ceramică. La Ateneu (sala pinacotecei) s’a d­esch­is expoziția de broderii artistice și ceramică, pentru ocuparea cate­drelor de la școala de arte frumoase, secția artelor decorative, din Bucu­rești. Pentru acest concurs, au depus lu­crări de broderii artistice și biseri­cească d-na Alexandrina Marinescu- Coadă, care suplinește catedra, și d­-ra Nestorescu. Pentru ceramică au depus lucrări d, Vinzzel, care suplinește catedra și d-șoara Constanța Bernfeld-Burnea. Expoziția va fi deschisă pînă în ziu­a de 18 Septembrie și se poate vi­zita in fiecare zi de la 9—12 a m. și 2—5 p. m. Noua mișcare în armată La ministerul de războiu s’a mai făcut următoarea mișcare în armată: Ofițeri, cari urmează mai jos, îm­plinind limita de vîrsta prevăzută de art. 19 din legea asupra pozițiunei o­­­fițerilor, pînă la 1 Aprilie 1913, au­ fost trecuți pe ziua de 1 Octombrie 1912, în poziție de rezervă din oficiu, repartizîndu-se ca ofițer de rezervă, la corpurile arătate în dreptul fie­­­căruia. Locotenenții-coloneii: Dumitrescu Elefterie, din reg. Argeș 4, în reg. Dolj I. și Mă­rgăritescu N., în reg. 12 Cantemir. Căpitanii: Miareș Gr., din reg. Ra­du Negru 23, în reg. Gorj 18; Dra­gul fines­cu T„ din reg. Ștefan cel Ma­re 13, în­­ Ialomița 23; Stoiculescu Victor, din reg. Radu Negru 28,­ în reg. Rovine 26; Crețescu Ion, din reg. Muscel 30, în reg. Constanța 35­; Georgescu Alex., din reg. Vîlcea 2, în reg. Neagoe Basarab 38; Brînzes­­cu Cristian, din reg. Constanța 34,­ la acelaș regiment. Br­ezoianu Major, comandantul comp. j­andarmilor^ Bu­curești, la aceiași companie; Potlo­­geanu Andrei, din reg. Argeș 4 in reg. Teleorman 20; Marinescu N. din 10 roșiori, în același reg. și Basara­­bescu Alex., din reg. 5 călărași, In același reg. Intendan­tul căpit. Samureanu Leon de la intendența stabilim­eintelor­ cen­trale, la corpul 2 armată. Administ-căpitani: Georgesc­u N., din reg. 2 cetate, la corpul 2 armată; Predescu Andrei, din reg. 7 Bacova 25, la corpul 3 armată; Columbeanu Vasile, de la spitalul militar Craiova, la corpul 1 armată; Minculescu C., dela comanda ceti­ tei București, ln a­­celaș co­mandament; Văleanu I­., din reg. Olt 3, la corpul 1 armată; Ja­cob Ton, din reg. Petru Rareș 99, la corpul 5 armată. Administr.-­locotenenți: Cojocaru Gr., din reg. 8 art., la ,corpull. 4 apr uniată; Paloșeanu Gh. din reg. 12 stra­tilerie ,la corpul 4 armată; Androne­scu Anastasie, din reg. 3 Dîmbovița 22, la corpul 2 armată. Suborot. de rezervă Ghica Al. din reg. 7 Biacova 25, a fost șters din controalele armatei fiind hirotonisit preot pe seama bisericei Sf. Anton* din Huși. ^ Sublocotenenții de rezervă: Don­­covici Eftimiu, din reg. Argeș^ 4 și Mihăescu N., din reg. Dolj 1, au­ fost trecuți în poziție de retragere pen­tru infirmități incurabile. * Căpitanul Bechi Emil, din reg. 1 călărași, a fost numit contabil un bani al acelui regiment, în locul lo­cotenentului Victorian Nicolae, tre­cut în serviciul frontului. Pentru săracii noștri In urma apelului nostru sărmanul lucrător Ion Georgescu a primit la redacția noastră de la un generos donator anonim un pachet cu linge­rie și haine Împreună cu suma de 5 lei. De asemeni o doamnă al cărui nu­me nu ne e îngăduit să-I dăm ne-a mai adus ilei 10 pentru ajutorarea lui. Cu sumele primite, Ion Georges­cu își va închiria o odăiță pînă la plasarea lui în sanatoriu unde cu siguranță va fi salvat și redat so­­cietăței, starea lui nefiind prea gra­vă. Salvarea nenorocitului lucrator se va datora deci­zilei nesfîrșite a cititorilor noștri fa re încă odată am dat dovadă că mai sunt suflete no­bile în omenire. Tinerii mereu lista deschisă pentru Ion Georgescu, ori­ce sume și efecte se primesc la ad­ministrația noastră. . Faimen. 5 Rebeca Braunstein Adolf Grauer Logodin­ Burdujeni Septembrie 912 In locul ori­carei alte înștiințări. FOITA ZIARULUI „DMINEAȚA“ 20) (ROMAN CRIMINAL) CAP. 8 O simpatie neînvinsă o atrăgea spre fetița aceasta naivă; îi se pă­rea că o cunoștea de mult și că o revedea după­­ o lungă despărțire. Ii strînse și ea mîinile alipindu.se de dînsa, căci și ea regretase ade­seori că nu avusese o soră. Și de­odată cele două ființe atît de deosebite se îmbrățișară ca și cînd ar fi fost surori cu adevărat. Libella dacă ar fi avut o soră, de­sigur că­ n'ar fi alunecat pe drumul păcatului, căci tocmai în orașele cele mari, e nevoie de a avea rude și familie pentru a putea lupta con­tra ispitelor. Aite ființe pierdute ar fi dus o viață mai bună de n’ar fi fost lipsite de iubirea de mamă sau de soră. — Soră ! Ce dulce sună acest cui­vînt! șopti Irma încet ca, pentru a nu tulbura fericirea acelui moment. — Și eu am regretat că n’am­ o soră, răspunse Libella. Vrei să-mi fii d-ta soră ? — Oh, Clereto! esclamă Irma cu bucurie. Dă-mî voe să te îmbrățișez acum. Trebue să-țî mărturisesc că acum cîteva zile cînd ți-am văzut fotogra­fia, am avut imediat dorința de a te cunoaște, de-a’ți spune cit de mult țin la d-ta. Ochii d-ta­ e blînzi și buni m’am cucerit. — Oh, tu... mai mult nu putu zice Libella copleșită de emoție. De mult, foarte de mult, nu-i mai vorbise nimeni cu atîta sinceritate. — îmi dai voe să te țutuesc ? zise Irma alipindu-se de ea cu dragoste. Drept orice răspuns, Libella o cu­­prinse în brațe rezemîndu-șî capul de pieptul ei . Oh, ce bine se simțea astfel! Sim­țea că era sincer iubită, de acea co­pilă nevinovată. •Un suspin de ușurare porni din pieptul ei. Cu­­ sufletul plin de recunoștință privi spre cerul înstelat mulțumind cerului pentru darul ce-l făcuse­ în ceasul acela. Multă vreme stătură ele­ astfel îm­brățișate. Tăceau, dar inimile lor se înțelegeau în acea duioasă tăcere. Ori­cit de puternic ar fi amorul între sexe, cea mai frumoasă și mai ideală iubire este tot cea între două femei,­ prin castitatea și dezintere­sarea ei. Cînd Irma își ridică privirile spre Libella văzu ochii ei negri străluci­tori de lacrimi, boabe mari curgeau pe fața ei palidă.­­­ Oh, iartu-mă ! șopti Irma să­­rutîndu-i obrajii uzi de lacrimi. Su­rioară ! Se îmbrățișează din nou cu dorin­ța de a nu se mai despărți. Ce curioasă e uneori întâmplarea ! Libella venise să-și vadă rivala și găsea acolo o prietenă sinceră, ceea ce o hotărî a-i face cel mai mare bine ce îi se putea face în lumea asta. — Știi Cleret o dragă, zise Irma, că prin venirea ta se poate, deslega o chestie foarte gravă ? --- Ce vrei să spui, Irma ? — Ah, fratele tău încă nu ți-a scris nimic despre­­ mine ? El vrea să mă ia de soție. Mi-a zis să plec cu dîn­sul la părinții lui ca să mă cunoască. Mama mea desigur că mă va lăsa să plec cînd te va vedea. Ea încă nu știe nimic, despre iu­birea mea cu fratele tău. Mi-e aproape teamă să-i mărturi­sesc, căci e mult de cînd ne iubim fără știrea ei. Inchipue-ți!... Sînt aproape trei săptămîni. Spune tu, așa-i că am făcut rău­, păstrînd atîta timp secretul ? Dar Francisc nu mi-a dat voe să-i spun și m­amei, deși eu pînă acum nu i-am ascuns niciodată nimic. Ea e foarte blîndă și bună, dar cam bănuitoare, mai ales față de ti­neri streini. Oh, dar acum nu voi­ mai putea tăcea. Clereto ! am o idee ! Dar te rog să nu te superi! Libella ascultase cu atenție spu­sele copilei. Citea în inima acestei fete de 17 ani, ca într’o carte deschisă. Se cutremura la gîndul că ar fi putut sosi prea tirziu și că satirul și-ar fi pus planul în aplicare. In gînd făcu jurâmîntul de a-1 sili să plece din Berlin și să renunțe la această floare suavă. — Vrei să fii atît de bună și să mă ajuți, Gloret­o ? — Ce pot face ? — Să-mi ajuți a trece peste aceas­tă mărturisire penibilă. Tu ești atît de frumoasă și deș­teaptă pe cînd eu sunt o neroadă ! Da, vrei ? Spune ! Atunci vom putea pleca acasă la voi, cîte­ și trei ! Irma de bucurie începu a sări prin casă. Libella ședea cu fața albă ca va­rul, privind în gol cu ochii fixi, cu fruntea posomorită. — Dar ce-ți este Clereto ? Tu nu te bucuri de loc, zise Irma nedume­rită. Ce aî ? Ești cumva bolnavă ? Se apropia de ea Și luîndu-i capul în mîini, o privi țintă în ochi, zi­­cînd: — Am răcit pe drum și nu ți-e bine ? Ah, abia acum îmi veni în gînd că Francisc n’a fost să te primească la gară.­­ Libella zîmbea cu amărăciune, iar Irma continuă: *— Ei, asta e chiar’ ciudat! Să nu se ducă el la gară pentru a primi o soră atît de drăguță ! Desigur că am rătăcit mult prin Berlin pînă ce ai putut nimeri toc­mai aci. Asta desigur că te-a obosit. Iar eu ca o proastă am flecărit mereu și am uitat a-ți aduce ceva de mîncare. Alerg acum să-țî aduc de toate. Iatîi însă voiu aprinde lampa, căci s’a întunecat de tot. — Nu aprinde lampa, te rog ! zise Libella. Imi place să stai prin în­tuneric. m — Sau vrei să vii la noi ? Acolo va fi mult mai bine decit aci. — Te rog la­să-mă aci! zise Li­bella. — Ei bine, fie cum vrei tu, surioa­ră drăguță. Ah, dar ești tristă de tot! Spune te rog ce aî ! Libella se întreba de nu era poate mult mai bine să-i mărturisească dintr’odată tot adevărul, pentru a l arăta pe Francisc așa cum era el în realitate. Dar se temea de durerea copilor. Văzuse cît de se­nzibilă și duioasă era și își închipuia disperarea ei. Cine putea ști ce era în stare să facă în durerea ce o va copleși . Acea copilă­ri­e era dragă, și nu a­­vea curajul s-o mîhnească. Sărmană visătoare! Ori­cît de ma­re ar fi prietenia și dragostea între femei, amorul față de celalt sex, e totuși mai puternic, mai cotropitor. O inimă subjugată de amor, nu se va mai mulțumi cu o dragoste de soră, ci, va dori mereu cealaltă iu­bire pătimașă, plină de amărăciuni. — Cînd se întoarce — fratele — meu.... acasă 7 zise deodată Li­bella. — Nu pot ști sigur, răspunse Ir,­ma. N’are oră hotărîtă. Eu mă duc acum să-ți prepar ceva de mîncare, apoi vom sta la masă împreună, da­r Ea se înclină, și o­ sărută din nou pa obraz, lingușindu-se pe lingă ea, ca o pisicuță.­­ Ah, surioară, ce bine îmi para că te-ame găsit! Cît sunt de fericită ! Cînd voi­ fi măritată cu fratele tău, vei veni adeseori la noi și noi la tine ! , Ah, ce bine vom trăi împreună! Ca o veveriță sări fata prin casă și dispăru pe ușă pe cînd Tell sărea în galon după ea. Libella privi lung în urma ei. Apoi se apropia de fereastră. Gîndurile ei zburau­ spre orașul Zgomotos — spre casa ei — la ser­tarul stricat ! Vedea un om stricîndu-l cu chei false. Il vedea răscolind prin serta­re. Ie cunoștea... desgustul o copleși! Cufundată în gînduri, cum era, nu auzi ușa scîrțiind. Francisc sosise, dar se oprise o clipă văzînd o femee la geam. — Drace ! esclamă el uimit. Asta ,e Irma! Singură? Și la ora asta, Hm, hm, îmi ajunge ! Fără zgomot se furișă în casă și deodată o coprinse în brațe cu pa­timă. — Așa­dar te-ai hotărât a fi­­ mea? șopti el cu glasul tremurător. Felul cum o găsise, acolo și faptul că nu-i opunea nici o rezistență. .Îi răpea mințile, altfel ar fi putut recu­noaște că se înșela, deși era întu­neric. — Așa­dar m’am iertat și mă iu­bești din toată inima , murmură el ducînd-o încet spre canapea. Oh, Irmo, ființă adorată! Pe tine te-am iubit și te vem­ iubi toată via­ța cu adevărat. (Va urma) . «aps ...

Next