Dimineaţa, octombrie 1912 (Anul 9, nr. 3081-3111)
1912-10-01 / nr. 3081
I : 8 = Jf 11 "**4 s Premise ji Concursul | !„Dimin ® îei“ !j SI Cupon iHo. 30-“8 S Sept Iii! Vidatbi fia tragerea premiilor „DIMINETRI“ care va avea loc inarna de 8 Octombrie a ".—"A se ține și păstra an ginte, apoi el va scrimte Administrațiele banalul „Dimineața“ negreșit între—6i Octombrie, Casa SPITZO I ^îode, Blinde, Tailler-uri, Hoches de thambre, Haine de copii — Calea Victoriei 77 — (d'asupra conflaenei Nestor) D-ra Spitzer s’a înapoiat din Paris aducând modela de pălării de la primele case parî- i sieste, d'asemenea mari asortiment ® pentru toate vagoanele. Avis Navigația Rusă cu vapoare pe Dunăre aduce la cunoștință că cu începere de Joi i.S Septembrie anul curent, linia de pasageri între Galați și Olena va fi deservită afara de vaporul „Ruse”și de nou! și elegantul vapor salon Marele Ones Alex. Ilianovici , astfel că vom avea patru plecări săptămânale din Galați spre Odeon, adică in fiecare Luni Miercuri, Vineri și Sâmbătă ora 9 dimineața, Mwing< Bhbs>& partaa&re Agenția Generală Galati DOCTORUL ■.Kukinger Reîntors în Capitală reîncepe consumațiile de la 9-12 a. m și 2—8 p. m. do. î. Strada BRADULUI (Co ț cu Calea Văcărești) Dr. A. öARE SQI De la Facultatea Sta Farts Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boaie de Piele și Stifintice (Lumești) Boabele părului Calea Victorie 120 (lingă bis. Albă) Consult. 8-10 am. și 2—5 ani — Str. Sborului 4 — (prin Domniței) ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ❖ [UNK] [UNK] [UNK] Voiajor serios și rutinat în branșa băuturilor spirtoase SE CAUTA la o casă importantă din provincie. O serie sub „Podgorean“ la agenția de publicitate Carol Schulder & Co. București. MENDELSOHN] Pressor as Sieară VICTORIEI 5SI __ (a.s-a îISIliit) I »Mumisma iflMsili Secția a patra a tribunalului din Paris a dat o hotărire din care romînii căsătoriți in Romînia pot să ceară divorțul in Franța. D. Iqcóí. Strajă Cl din arma artieriei, aflat în poziție de disponibilitate pentru concediu de interese personale, a fost pus în retragere pentru infirmități incurabile. D. Dimi Lascar, grefier cl. I-& la secția a II-a a tribunalului Futna a fost pus în retragere din oficiui pe ziua de 1 Octombrie spre a-și regula drepturile la pensie. Astăzi Duminică Compania lirică Barcanescu cântă la Teatrul Leon Popescu : in Matineu : „Soldatul viteaz“, seara : „Vice-Amiralita“. In ambele spectacole conduse de maestrul Frank, apar d-nete Atlcto» ra. Graur, Josefina Tănase și d-nl. Ghimpețeanu §1 Tănase. D. Ion Panaitescu, membru în consiliu comunei urbane Medgidia a jud Constanța,a fost numit primar al acestei comune în joc vacant. D. Petre Bobiceanu, a fost numit în postul de contabil la arestul preventiv, din jud Mehedinți, în locul d-lui Gh. Răplescu, trecut în altă lime. Piesa «STAATSAN WALT ALEXANDEL“, jucata era seara de excelenta trupă germană de la teatrul „Comoedia”, a avut un deosebit succes și a dat prilej principalilor interpreți să-și arate talentul întri un alt gen de artă dramatică. Asta seară, Duminică, se joacă „DER LEIBGARDIST“, vesela comedie a lui Franz Mainer. D. dr. Maron Ganea, a fost numit medic al închisoarei centrale Iași, în locul d-lui dr. W. Finkelstein, înlocuit. D. M Gr. Radian, grefier cl. I-a la secția II-a a Curtei de apel din Craiova, a fost înlocuit din cauză de boală D. R. Săndulescu, grefier cl. I-an trib. Dolj, a fost înlocuit din cauză de boală. Din cauza aglomerației vizitatorillor la Filmul de Artă INDEPENDENȚA ROMINIEI, Războiul Romina- Ruso-Turc din 1877—78, direcțiunea filmului a dispus ca pe lingă reprezentațiile care afi loc la CASTELUL ■DEj FLORI; eă se mai deA și topite. •senzații zilnice și serale in sala TEATRULUI BULEVARD (SALA EFORISI), cu începere de astăzi. Regele a conferit d-lui Emil Socec, proprietar din București, „Răsplata Muncei pentru biserică cl. I-a“ pentru sprijinul ce a dat la construirea bisericei din orașul Sinaia Consiliul permanent al instrucțiune se va întruni Luni dimineața la ministerul de instrucție publică. Trupa romenească a teatrului „Comoedia" va juca astăzi pentru ultima oară, in matineu, la orele 2 luni, venala comedie „DOMNUL VÎNEASCA“, la care domnișoarele sunt rugate sau aziste. B. N. Stroescu a fost numit păzitor regional pe lingă fabricate supuse controlului la administrația financiară Tulcea, în locul vacant. D. Cireșeanu, actual subșef de birou a fost numit pe ziua de 1 Octombrie, șef de birou cl. II-a în direcția pensiilor în locul d-lui I. Penescu. „SINAIA“ TERENURI PENTRU VILE pe muntele Cumpăt (Moșia Regală) LA O DISTANTA DE 1200 Metri de la CASINO In Loturi de 500 -1000 Mr. Prețuri foarte avantagioase, apă de izvor, canal, lumină electrică, poziție splendidă. A M adresa d-lui I. Staelli, Calea Moșilor, 1115, sau la Banca Comercială Rămână isc pentru informatiuni La localitate Iad. Inginer Cristea Albulescu, Sinaia Cu Începere dela 1 Octombrie 1912 SE VINDE Prin desfacere Totală cu PREȚURI REDUSE de 30 °/o f treizeci la sută) toate mărfurile aflătoare la mmm bbaia AGENCE DE BUCAREST 86, CALEA VICTORIEI 86, II Revista Model Telegramă EfflXKB disi fpate Femorice și în toate calitățile De vânzare era gros la MX 4 Wulffl STEINHART fără rival în toată lumea Recunoscută da toți medicii specialiști — CA — fiind ultima creațiune a științei, conținând substanțele cele mai fine și nevătămătoare, îl curăță de orice pistrui, distruge bubulițele și toate necurățeniile. FAȚA devine FRAGEDA și de o culoare plăcută ju L. ia !5>iaresa.e DIN LABORATORUL CHIMIC Dr. LEHMANUS, PARIS CREMA „A la Sirene“ .... Lei 1.50 GHAMPON „A la Sirene“ ... Lei 0.70 SĂPUNUL „A la Sirene“ ... Lei 1.50 — Pentru creșterea pârului — Pasta de dinți „A la Sirene“. ... Lei 1.25 PUDRA «A la Sirene“ . . . . Lei 3 — Prep. American.După 3 zile albește ca zăpada BORAX de toaletă „A la Sirene“ Lei L— SE AFLA DE VANZARE : Era București: La toate droghițeriile, farmaciile și magazinele de parfumerie. AlexiltnaSi» z Theodor Șerbanescu. Adgutf* leidor Abramovici. Banciscu i 8. Reiman, G Flore»ea Botoșani : Librăria B. Saidmann, Adolf Spieller. B&a ltu3 2 Nicola^ 1 Roiu. BrÂnSîis Gr. Păunescu. Buz^a : Manale I. Avram. Cerntitro«1 n : Farmacia C. A. Rădulescu. Craiova: S. Lazar Benvemot- drogheria A. Petculescu și E. Cercel. Constanța: DAgheria Heidenbusch și Farmacia Nicorescu. Biorohoi • 8. Kantar: Dragmant . Mag. de manufactură Nițăonstantinescu. Focsiui : Drogheria D.Averescu, C. Georgescu. G<d t Drogheria D. Teodorovici, Drogueria medicinală Rigeia Stelian I. Teodor Marcovici și Gălățeanu, H. B. Stein. Suulovits si Weiblatt. Sledjir Stai înblăna A Țitferman. Pîpești : Cornel Tacit, R.Vizlcea. Librăria C. Thüringer Atanasie Roșiori: Droghițeria Constantin Georgescu. Romans B. Koffer, I. Albu. Slatina: Drutru Marinescu. Sulin»: 8 . Fonduckas Tecucîsi : Teodor Cialac Tulcea : Stepan Vartanian G. Catuc și Pop. Turna«Meveria: Josef Frisch, I Adler Fiu. T. Ma garele : Drogheria l. I. Anca, T.-Jia, Drogheria Tituivandu. Zimnices: V. Nabateoff-Absolut nevătamatoare Catifeleaza tenul a i ȘI====== DIMINEAȚA l Luni 1 Octombrie 1iíü MIȘCAREA dela Lucrările publice La ministerul lucrărilor publice, s’a făcut următoarea mișcare: D. N. Andreescu, actual picher principal, în serviciul de poduri și șosele din jud. Argeș, a fost pus în retragere din oficiu pe ziua de î octombrie, spre a-șî regula drepturile la pensie. S’a primit demisia d-lui Toma C. Dobrescu, din postul de agent cl. II-a ce ocupă la serviciul general al porturilor și căilor de comunicație, pe apă. D. Craiovescu, actual casier cl. I-a în administrația căilor ferate, a fost licențiat din serviciu pe 1 Ool. fiind impropriu serviciului din cauză de boală. B-uni ingineri ordinari cl. II-a Veresen Petre, Lediică Gh. și Popescu Ilie D., actuali subșefi de secție cl. III-a, în serviciul administrației căilor ferate, au fost înaintați în postul de subșefi de secție cl. II-a în aceiași administrație. D. dr. Nicolae Petre, actual medic în adm. căilor ferate la linia dublă Constanța, se licențiază din serviciu pe 1 Octombrie, din cauză că acest post a fost desființat în urma aplicărei legei meseriilor și asigurărilor muncitorești. D. Brîndză Nicolae, actual impiegat de birou cl. III-a în serv. administrației căilor ferate, a fost înaintat cl. II-a în aceiași administrațiune. D. Poenaru ,„ actual impiegat cl. IV-a în adm. centrală a ministerului de lucrări publice, a fost înaintat la gradul de șef de birou cl. IlI-a și pe aceiași zi a fost trecut în postul vacant de secretar al serviciului de poduri și șosele al jud. Ilfov, în locul d-lui Gh. Ștefănescu, trecut la pensie. De la laStatea de drept Examenele faculței de drept pe luna Octombrie s’a fi stabilit după cum urmează: Anul I. — Dreptul roman, cu d. profesor L. Longinescu la 1 Octombrie, orele 9 dimineața. Dreptul public cu d. profesor Disescu la 3 Oct. orele 4 p. m. Istoria dreptului roman cu d. profesor P. Negulescu la 8 Oct. orele 10 a. m. Dreptul civil nu s’a fixat încă. Anul al lî-lea. Dreptul penal cu d. profesor Tanoviceanu la 1 Oct. orele 8 dim. Procedura civilă cu d. profesor P. Negulescu la 6 Oct., orele 5 p. m. Drept civil cu el. profesor G. Sipsonko la 9 Oct., orele 5 p. m. Dreptul roman viu sV fixat încă. Amir al lloilea. — Dreptul civil cu d. C. Nacu la 1 Oct., Orele & sura. dimineața. Dreptul internațional cu d. V. Urșianu la 17 Oct., orele 0 d. Finanțe și statistică cu d. profesor M. Săulescu la 20 Oct., orele 9 dimineața. Economia politică, cu d. prof. N. Basilescu la 3 Oct., orele 3 p. m. Drept comercial cu d. prof. Toma Stelian la 8 Oct., orele 10 d. a. Înscrierile în anul I. — înscrierile în facultatea de drept se vor primi între 1—15 Octombrie. Condițiunile de admitere sunt următoarele: Fiece student trebue să prezinte diploma de absolvire a liceului clasic sau modern, extractul de naștere, recipisa de prima rată anuală de 45 lei, taxa de 10 lei de bibliotecă și fotografia studentului pentru carta de student. Tot în acest timp se fac și reînscrierile studenților exmatriculați cari, pe Ungă acte doveditoare a cauzei care i-a împiedicat a da examen la timp, vor trebui să prezinte și certificatul că locuiesc în Capitală. ililui îi nu Pe ziua de 1 Octombrie, s’au făcut următoarele înaintări: La gradul de medic-general, medicul colonel Călinescu Mihail de la spitalul „Regina Elisabeta“, la vacanța ce este la ministerul de război și, ca inspector general al serviciului sanitar al armatei, și director superior al direcției 6 sanitară; La gradul de medic-colonel Vied! Nicolau, de la spitalul militar „Regina Elisabeta“, medic locot.-colonel, la vacanța ce există la acelaș spital; Scurtu Dimitrie, de la spitalul militar „Regina Elisabeta“, medic locot.colonel, ia vacanța ce există la spitalul militar al corp. III armată. La gradul de medic locot.-colonel; Mihăescu Th. Gheorghe, de la comandamentul cetăței București, medic maior, la vacanța ce există la spitalul militar „Regina Elisabeta“; Draghicescu Paul, de la infirmeria de ochi Teiș, medic maior, la comandamentul diviziei VI, ca medic șef; Ionescu D. loan, din reg. 3 Dîmbovița No. 22, medic maior, la vacanța ce este la comandamentul diviziei III, ca medic șef. La gradul de medic maior; Rizescu Constantin, din reg. R.Sărat No. 9, medic-căpitan, la vacanța ce există în reg. 3 Dîmbovița No. 22 ; Țintă Odobești Gheorghe, de la spitalul militar al corpului IV armată, medic-capitan, la vacanța ce există în reg. Ștefan cel Mare No. 13; Badiu Dragomir, din reg. 12 artilerie, mediccăpitan, la vacanța ce există în reg. Constanța No. 34. La gradul de farmacist major: Cernea Petre, de la spitalul militar „Regina Elisabeta“, farmacist-căpitan, la vacanța ce exisă la spitalul militar al corp. I armată. La gradul de farmacist-căpitan: Stoenescu S. Dumitru, de la farmacia garnizoanei Slatina, farmacist-locotenent, la vacanța ce există la aceiași farmacie. La gradul de medic-sublocotenent: Holban Ion, în reg. Mihai Viteazu No. 6; Botez Mircea, în reg. Călugăreni No. 40; Radian Gheorghe, în reg. Vlașca No. 5; Sicaria Petre, în reg. 3 Dîmbovița No. 22; Ionescu Buzău Daniel, In reg. Teleorman No. 20; Constantinescu Paul, în reg. R.Sărat No. 9 ;Sărdărescu Ioan, în reg. Prahova No. 7; Sărbulescu Victor, în reg. Vîlcea No. 2; Tătăranu Ioan, în reg. 2 Romanați No. 19; Anghel Ioan, în reg. Putna No. 10; Timoianu Stan, în reg. Siret No. 11; Căpitanovici Mihail, în reg. Gorj No. 18; Olinescu T. Radu, în reg Calafat No. 31; Oprestm Nicolae, în regim. Bacau No. 27; Rădulescu Virgiliu, în reg. Războeni No. 15; Popescu N. Nicolae, în reg. Ștefan cel Mare No. 13; Metaxa Constantin, in reg. Rahova No. 25; Popescu Ioan, în reg. Matei Basarab No. 35. La gradul de veterinar sublocot: Nichita Gheorghe, în reg. 10 roșiori; Predescu Gheorghe, în reg. 7 roșiori. La gradul de farmacist sublocot.: Popescu Florea, în reg. Mircea No. 2.3 : Citiți FACLA CREDITUL Industrial și comercial Societate Cooperativă pe acțiuni str. Smîrdan 4 CONVOCARE In conformitate cu art. 15 și 17 din statutele noastre, am onoare a convoca pe toți societarii în adunare generală extraordinară, care va avea loc în ziua de Duminică, 14 Octombrie a. c., orele 11 a. m. în biroul societatei, str. Smîrdan No. 4. La ordinea zilei este : 1) Discutarea chestiunei dizolvării societatei. 2) Alegerea eventuală a lichidatorilor. In cazul cînd la citata zi nu s’ar întruni un număr suficient de societari, adunarea este amînată de drept și fără de noul publicații, conform art. 18 din statute, pentru Duminică, 21 Octombrie a. c. orele 11 a. m., cînd se va ține ședință cu orice număr de membri prezenți. Vice-președinte : (s) N. Elabora. București, 28 Septembrie 1912. IMPRESII DE CĂLĂTORIE RE DE 01 SEISMÎ de ARHIBITXB V Și toate aceste strălucite momente din istoria frămîntată a Normandiei, din timpul năvălirea barbarilor și cină în ziua cînd analele de bravură ale poporului au început să se treacă în registrele... bănicilor, se păstrează toate în monumente mărețe, ca să fie oglindă și pînă la oarecare punct dej ană pentru cel cari se vaita că azi e viața grea. In piața primăriei, drept în fața superbului palat municipal, e așezată, ca un popas glorios în mijlocul bulevardului, o statue equestră a lui Bonaparte, statuă în care împăratul seamănă „a s’yméprendre” cu Jocu, cel mai bun dar cel mai puțin apreciat dintre veterinarii noștri cari fac onoare profesiune. Nu căutați explicația fenomenului fiindcă nu puteți s’o găsiți. Napoleon a plecat de la Ajaccio, și Jocu a făcut lîngă Cîmpulung cea dinții... farsă pe care avea s'o uite nereparată... Apropiere, dar, nu e posibiă. Pe cînd, evocându-mi viața vijelioasă a acestui erou legendar, căutam să deznod taina care punea pe focu, călare, cu atributele imperiale, în punctul cel mai de vază al orașului acestuia istoric, un băetan, servitor de cofetărie, care ducea pe cap un coș cu prăjituri, strigă, zbuguindu-se cu alții, în momentul cînd trecea pe lingă statue: „Napoléon premier fut un brave hommel — De unde știi tu? întreb pe ștrengar.— Mais nous l’apprenons a lécole, monsieur, îmi răspunde un prichindel, care însoțea pe cofetar. — Da? zic eu. Și ce a făcut Napoleon de spui că e „brave truauxte’". — Parce qu’il sauva la France! îmi trinti copilandrul, și fugi într'un picior ca să-șî ajungă tovarășii. Napoleon, blind și pacinic, meritînd recunoștința poporului pentru că a scăpat țara de năvălitori — este, lăsînd la o parte naivitatea răspunsului, reflectul exact al sistemului de Învățămînt adoptat în Franța de cînd s'a dărîmat crucea de pe biserici și în locul ei s’a așezat cocoșul galic... . Newhaven— citește: Nienbevenhn! daca 'ți dă mina. Numai copiii părinților nenorociți îndrăznesc să se măsoare cu brațul meu de fier! zice, ca sfidare, un personagiu din «Comediile lui Aristofan sau ale altuia, către un adversar care-l amenința l — vorbă prin care grecosul vrea să spuie că prăpădește pe cine se pune cu el, și că părinții, plîng, pe urmă, nenorociți, pe cadavrul imprudentului. Cînd declama, cu patos, bietul Mi- Mileanu, fraza celeberrimă, așezîndu-se pe scaun la o partidă de ghiulbahiar, pe care-l juca în lege — nu mă gîndeam să trag din prinsa înțelesul precum că... numai cei pe cari vrea să-i pedepsească Dumnezeu, pentru păcatele lor mari și grele, pleacă de la căldurică, din țărișoara lor binecuvîntată, și se aventurează pe pămînt britanic. Nici de astă dată nu m’ați cruțat Parcele. Eram, domnule, la Dieppe. Frumos, mă înțelegi, și bine și cu toate din plin. Oraș aristocratic, băi de mare — și lume, și mișcare, și eleganță .1 Ploua, însuf și cam strîngea'n spete, din care cauză, băile se luau în casă, ca la Trouville cînd e senin și casa. EÜ, ca ăla de îi se urăște cu binele, că nu — că să mă duc la Londra! ■Altă lume»— ce stai de vorbești! Gentlemant, lady —mă rog, cel mai formidabil oraș de pe lume. Te joci, dumneata! Par’că, însă, mă trăgea cineva de spate. Steteam în cumpănă, m’așî fi dus — și nu m’așî fi dus. In cele din urmă, cum se întîmplă întotdeauna cînd stai la gînduri, piaza rea a biruit. .. Și am plecat — m’am urcat pe „Comtesse de Flandre“ și am porait. Și am pornit fără nici o precauțiune, fără nici o pregătire — așa, roipînește- unde-o fi, să fie! Singura măsură de „salvare“ pe care am luat-o, a fost să aleg un vapor franțuzesc, cu personal a cărui limbă s’o pricep — că, de, pe drum, drum pe apă, e poate nevoie să împărtășesc cuiva ultima lui voință. Omul, mă rog dumitale, are și moarte și viață. Dar mai bine nu luam nici precauțiunea asta, fiindcă m’am păcălit, ca și cum maișî fi luat-o. Companiile, știind din experiență îndelungată că drumul acesta nu’l bat decit englezii sau de preferință americanii, angajează, afară de echipajul propriu-zis al vaporului, personal britanic pentru serviciile domestice. E drept că de regulă ’i aleg dintre cei cari pretind că știu franțuzește — dar trebuie să fie idiot comandamtul vasului ca să’șî închipuiască cum că e cu putință ca un insular să vorbească limba lui Racine — chiar daca englezul ar fi profesor de franțuzește la Cambridge. Dar plecasem — prin urmare, inutile recriminările. Marea era nervoasă. Valul, relativ mic, ceda complezent presiunea valurilor — și se deda, pare că într’aidins, la acea stupidă mișcare care se chiamă „rouis“ și care constă într’o Intermitentă aplecare cînd pe o coastă, cînd pe cealaltă, Dumneata, ca ăia, împrumuți mîșcarea vasului, fiindcă mi te poți pune în pricină — și, bănănăit cinci ceasuri cînd dela dreapta la stînga, cînd de la Stînga la dreapta, ajungi cu vremea de te’rișele asupra situației și te crezi răsturnat pe stînga cînd de fapt ești trîntit pe dreapta. Cînd am înaintat la larg, mișcarea s’a complicat cu o alta, de sus în jos și vice-versa. Asta se numește „tangage” și constă în fenomenul, agreabil, că, după ce te scutură aplecările pe lături, te ia vasul, amețit gata, și, întîî te ridică în slăvi, pa urmă te coboară în viitoare, pînă simți că te sfîșie pe din nâuntru. Cînd ai ajuns la simptomul acesta precursorul, să știi că nu mai e mult pînă la celalt. Și... celalt, e grozav — pe onoarea mea ! N știam, însă, leacul, dintr’o călătorie făcută, altădată, la Țarigrad, în societatea unui prieten defunct, care era cel mai complect vademecum pe care-l poate,magina cineva. Leacul, infailibil, zice-se, constă în a te duce să te așezi jos, în fundul vaporului, pe linia mediană de la baza vasului. Acolo, dacă bea cognac mereu, habar n’am de pandaliile mărei. Dar era o problemă cum să mă cobor acolo, cletinat de mișcările furioase ale vaporului și cu grijă să evit pe cei cari, pe acelaș drum și alergînd după acelaș panaceu, se cletinau și ei pe scară. M’am dus, totuși, lovindu-mă de toată lumea și lovit de toată lumea. Linia mediană a vaporului și toate paralelele ce se puteau trage peângă ea —dumneata să fii sănătos — erau ocupate, de la Dieppe, de către englezi, cari se putuseră înțelege în limba lor cu personajul care vorbea... franțuzește. Acum, că se ocupase locul cu norocul, fie ! Dar aici, jos, unde eram acum, era de o mie de ori mai râu decît sus, de unde fugisem — fiindcă aici, suprafața legănată de valuri fiind mai mică, primea zdruncin mai mare. De fugit înapoi, sus, nici vorbă — venise al douilea simptom... Din fericire, cu bine, șezînd turcește pe regiunea cea mai agitată a „comtesei de Flandra“, era o sumedenie de nenorociți, în prada celui de al doilea simptom, nenorociți cari găsiseră și ei ocupată linia mediană a vaporului. Primejdia era mare de tot, acum. Nu știO ce se petrecea p’afară, dar vaporul se legăna așa de furios de la o vreme, încît credeai că’țl sfîșie măruntaele. Englezoaicele, cele așezate la loc fain, intraseră și ele în... simptom. Atunci, covîrșit de pericol, mi-am adus aminte, văzînd că toată lumea bea cognac, că am și eu o sticluță în buzunar. Mi-o dedese, încă de la Parris, un prieten, care mă tot auzea vorbind de Londra. Zice: — Na, fiindcă poate să te duci, nebunule! O să’ți prinză bine la ceasul morții. Am luat sticluța, atunci, rîzînd, fiindcă’mi închipuiam că omul glumește. Și vorbea ca din carte, bietul prieten, cu toate astea. Va urma i