Dimineaţa, octombrie 1912 (Anul 9, nr. 3081-3111)
1912-10-24 / nr. 3104
xlüul 6-8-10-12 PACIlNI PUBLICITATEA CONCEDA rX EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Strada Doamnei No. 8, Etaj 1.—Telefon Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Biurourile ziarului . Str. Sărindar No. 11. — București AB98&H8E9TE CO PHEIRH: Un an I,el 30.— 1 O Inni Lei 11 3 luni Lei 8.Pentru a tribit.tr p ret ol este îndoit TELEFON 4 LINII No.t 14/tO; 34/73; 14/94; 18/40 Conflagrația Europeană Franz Josef, împăratul Austro-Ungariei, care împreună cu țarul Nicolae sunt arbitrii păcei sau războiului european . Pentru cea ce cunoșteaQ situația economică a statelor balcanice, războiul actual n'a fost o surpriză. In adevăr, ceea ce surprinde la toate statele astăzi în lupta, e repedea , enorma creștere a bugetelor respective și mai ales sumele enorme ce erau cheltuite pentru armată. Necesități urgente râmâneau neîmplinite, parcă toate aceste state și-ar fi dat ele visele un caracter de provizorat; în schimb făceau sacrificii chiar imposibile pentru a-și infăptui visul frumos cu care se mîngîiau toate deodată , visul de a-și lărgi hotarele și a-șî înfige drapelele In niște pămînturî pe cari le credeau ereditare. * BUGETELE STATELOR ALIATE "Astfel Bulgaria care avea la 1902 un buget de abia de 96 de milioane, ajunge în 1912 la un buget de 180 de milioane. De altfel această creștere extraordinară a bugetului e specifică statelor balcanice: toate și-au îndoit bugetul țn timp de 10 ani. Aproape jumătate din acest buget era absorbită de cheltuelile militare. 1 Pară îndoială că spre a ajunge la un buget așa de încărcat birurile au trebuit să fie mereu sporite și imprumuturi a trebuit să fie contractate . Totuși,mulțumită faptului că bulgarul este din cei mai buni contribuabili, cu toate că cheltuelile militare sunt comparativ mai mari decât în orice țară din Europa, Bulgaria nu e prea înglodată în datorii. Datoria sa publică exterioară este astăzi de 600 de milioane, ceea ce vine la 130 de lei de cap de familie, adică mult mai puțin ca în Romînia, unde asupra fiecărui cap de familie apasă o datorie de 226 de lei. Se vede deci că în vremuri normale finanțele Bulgariei merg destul de bine și solvabilitatea și corectitudinea la angajamente sunt recunoscute pe toate piețele financiare. Serbia și-a dublat și ea bugetul în timp de 14 ani, astfel că a ajuns astăzi la 124 de milioane de dinari. Cheltuelile militare cari erau de 9 700.000 de dinari în 1881, s-aui ridicat la 17 milioane și luna in 1901 și au ajuns la 25 580.000 în 1910. Datoria publică e mult mai mare ca aceea a Bulgariei, atingînd cifra de 686 milioane, adică 225 lei de locuitor. Și cursul rentei sîrbești e mai puțin favorabil decit acel al rentei bulgare și asta din cauza crizei prin care a trecut finanța sîrbească acum cîțiva ani. Grecia, din punct de vedere financiar, stă mai râu decit toate celelate state balcanice După 1893 Grecia a fost silită să recurgă la un concordat și administrația finanțelor sale a fost încredințată unei comisiuni internaționale compuse din șase membri - un german, un englez, un austroungar, un francez, un italian și un rus. Datoria sa publică trece de 350 lei de cap, atingînd cifra totală de 910 milioane. Asta în un buget de 134 de milioane, dintre cari 49 milioane au fost consacrate anul acesta cheltuelilor militare. STAREA ECONOMICA A TURCIEI Cu totul asta e situația economică a Turciei. Cu întinsa sa stăplnire asiatică, Turcia oferă fără îndoială mari posibilități; deocamdată insă n'are nici oameni, nici capital. Astăzi ea e o țară săracă, care vrea totuși să figureze intre marile puteri. Pe de altă parte e o țară în care ocupațiile productive sunt in mina străinilor și fiind supusă capitulațiunilor străinii nu plătesc impozite; a fost apoi silită să-șî amaneteze monopolurile și cele mai sigure surse de venit pentru a garanta împrumuturile. Cu o datorie enormă (2.750 milioane datorie consolidată și 1.500 milioane datorie flotantă în anul trecut), cu deficite bugetare considerabile (124 milioane în 1908, 80 de milioane anul trecut) Turcia a fost sili ca totul să cheltuiască nume enorme pentru armată. Astfel din bugetul anului trecut 11 832169 lire turcești adică 32 la sută din bugetul total a fost rezervat datoriei publice iar i1 l~i â91 lire turcești, adică 308 la sută din buget pentru cheltuelile militare. SUMELE DE CARI DISPUN BELIGERANT» Dar e interesant să cunoaștem și mijloacele imediate de cari dispun cei cinci beligeranți,, puterea lor de rezistență in actualul războiu. Sobrania Bulgară a votat un credit de 50 de milioane pentru război. Guvernatorul băncei naționale crede că poate compta pe o rezervă metalică de 112 milioane, dintre cari 92 în aur; banca este autorizată să erita bilete pentru 316 milioane și nu a pus în circulație decit pentru 150 de milioane, rămîn 136 de milioane pentru nevoile războiului. Cercurile oficiale sârhești declară că războiul costă 700 000 de dinari pe zi și că Serbia are rezerve pentru 180 de zile. Camera grecească a votat un credit extraordinar de 50 de milioane. E probabil că Grecia are disponibile la băncile străine și la Banca Națională până la 120 de milioane, deși cercurile oficiale susțin că aceste disponibilități ar trece de 158 de milioane. Turcia, dacă ar fi să credem ceia ce scriu ziarele turcești, stă mai bine decât toate celelalte state balcanice. Ea ar fi având 66 milioane lei din împrumutul făcut in Martie in Deutsche Banii apoi 80 de milioane economii realizate de Mahmud Șefket Pașa în plus dijmele cari acum toamna aduc venituri considerabile Banca otomană a avansat și ea cinci sute de milioane. 4 Cam asta e, un rezumat, situația financiară a beligeranților din Balcani Fără Îndoială, această situație nu e tocmai strălucită și de aceea ne putem aștepta ca războiul să naibă o durată prea mare. După două-trei luni beligeranții terminîndu-și toate rezervele, vor trebui să se gîndească, vrînd, nevrînd, la pace, ** A TI Războiul celor cinci națiuni Situaliw Iov* economică 9 —--------------**-------------------- ♦ Mîeronri 24 Ootombrîo ’ X$13 NUVELELE ..DIMINEȚEțf HIâf^^ 5* Cum e ji Tüf «mmnaZ de m. FORA Toată lumea făcea mare haz de năzdrăveniile și hoațele cu care Titică ii uimise pe tot! Și aveau de ce să se minuneze unde îl vedeau cu cerere și cu ce poze de o caraghioasă seriozitate le istorisea cite o nouă borobeață. — Eu n’am vrut—spunea băiatul— s’ar putea să vreau așa ceva ? Dar nu știa cum a scăpat mingea și, un loc să lovească un cap pe Bimbirică, a nemerit în geam... Zăfin am vrut, mamă dragă ! Iar mă-sa, înduioșată : — Bine Titicuțule maică, dar să nu mai faci altă dată ! Titică, plecind ochii și abia stăpinindu-șî visul— Se poate mamifica ! Să vezi numai, de aci încolo 11 nemeresc im piept, am făcut exerciții... Iar tat’su aruncînd gazeta pe care se prefăcea c’o citește: — Și cît costă geamul ! Numai opt franci —se repezi băiatul, vesel c'a sfîrșit așa de repede cu stima î ispravă de la școală. — Bine, nu discut, mormăitat'su, deschizind portofelul si dîndu-I parale... Uite să nî și tu doi lei, pentru tine. — A, nu, papal Ce nu trebuie? N’am eu tot ce'mi trebue acasă ? Și p'ormăitu-mî dă mămitica este cinci lei in fiecare săptămînă ! E Sîmbătă și mai am doi lei de Duminica trecută. Am tocmai intrarea la burse.... Tatsu nu-șî mai putu stăpîni mulțumirea, răsucindu-și mustața cînd își văzu odrasla pierind cu aceeași poză de seriozitate ce i se cade unui băiat de liceu, din cursul superior. Și nevestisir _. Uite, îmi place de el că-a cinstit. Și, cu puțină răutate, — îmi seamănă leit, poleit.. Cucoana se richiondoră. — Of ! De nu ți-ar prea semăna, că te știe o lume ce până ai fost. El se ridică, uitându-se îngrijat spre ușa întredeschisă. — Mai încet și to !... Nu vezi că î ușa deschisă, te-ar putea au?i..._ — Las’că a auzit el în Slănic, pe vară și altele... Să-l fi ascultat și tu cu ce ifostți deretica aventura... — Eî, taci odată te rogi — Așa..., Frumos, foarte frumos.... * Și în vreme ce dătătorii zilelor deșteptului și cinstitului băiat Își vedeau de păcatele lor, Titica după ce-și luă tunica fără numere la guler, și sî trinti pe sprinceană șapca nereglementară, plecă intr’un suflet I& COÎGtâîifii Numai el lipsea. Toți ceilalți cinci tovarăși se așteptau stînd ca pe ghimpi Cînd intră Titi cu cîrliontul blond lăsat ștrengărește pe frunte, ceilalți izbucniră: — Bravo crai ulei — Zi făcuși rost... — Iar i-ai adus la aceiaș numitori — Cu cît i-ai frailit?... Iar Titi, cu aceeaș poză gravă, se așeză înfuli cînd cît ai clipi o prăjitură și sorbind un pahar pe nerăsuflate. — Urmă mai răcorii... I-am tras o baie, dar ia urma urmei tot eu am învins. Și bătîndu-se pe buzunar să se audă paracele. — Are balta peste jar... Cît despre geam, l’a și pus ajutorul care, mă nțelegi, face slujba in biroul tatii și de trebue să se ia bine pe lingă mine. — Parcă pe lingă mine nu! — se rățoi altul îndesîndu-șî șapca pe ceafă. Papa e prieten la toartă cu secretarul general — Da tăticu că-șî face partida de table reglementară cu Mastodontu. — Da eu... — Acuș ne-am pus pe lăudat -îi întrerupse Titică — las' că ne știe de frică la toți, cum se și cade față de elita clasei ce sîntem! Unu! se ridică, indreptîndu-se spre ușă . — Uite c'au trecut porumbițele! Titi bătu vehement în masă și plăti — Cum, tot? — făcu Calimviropol închizîndu-șî cu ifos portofelul — Lasă menșer, asta-i aidămașa succesului de azil — tl mîngîie Titi, apucîndu-l de braț și repezindu-se cu ceilalți pe urmele porumbițelor, două fetișcane, care: braț la braț, rhibotînd și intorcînd capetele după cei cinci băetani aprinși la țară o luară pe o stradă dosnică escortate de cei cinci cavaleri. * în urma unei scrisori anonime primite la direcția liceului, doi profesori fură însărcinați cu ancheta port.Vetrele și chiar a unor isprăvi de o gravitate neauzită puse pe seama cătorva elevi din clasa șasea. Cei cinci tovarăși de lapte neertate fură dați pe față, aflindu-se și locul lor de întîlnire, precum și negustorul care le punea la indemînă parale procurîndu-le și ,pone picante, anume aduse din străinătate. Toate intervențiile fericiților autori ai celor cinci odrasle fură zădarnice. Lucrurile luase o întorsătură gravă, din pricina unuia din dascălii care anchetase —un băiat de țăran revoltat de putința mușamani zărci. Așa că cel mai vinovat din toți, cel ce-i pornise pe căi piezișe pe ceîlaltî, Titi Tsofescu, copilul cunoscutului director al unei bănci, fu dat afară din toate școlile. Și când Titi auzi de la mă sa că Inf.su e hotărât să-l trimeată într’o casă de corectiune din străinătate, se duse la negustorul care-i făcea rost de parale și după ce-și cumpără un revolver, se duse la cofetăriale acrise părinților și apoi se înfundă în Cișvnigid. Zierele făcură zarvă în jurul ,.dramaticei sinucideri a unui elev de iâevii", dînd toate amănuntele necesare, neuitîndu i-se nici cărțile poștale obscene, găsite in buzunarele sinucisului și nici laconica scrisoare, în care le imputa părinților că n'au știut să se poarte cu el. Și, firește, că sărmanii părinți plînseră cu lacrămî cu pumnul pierderea odraslei lor, singurul copil, căruia le părea rău că n’ați urmat să-i împlinească toate veile, căzîndu-l în genunchi și cerîndu-i iertare că n’ar știut să-l crească cum trebuie.......... i K. POKA Ce va fi in Tripolis ? După ce s'a încheiat pacea între Italia și Turcia, rămîne să se vadă care va fi atitudinea arabilor din Tripolitania. Vor continua eu rezistența contra cotropostorilor sau se vor supune ocupațiunei italiene ? Șefii triburilor Indigene nu s’au pronunțat încă formal în această privință, pare însă sigur că ei nu se vor supune de bună voie. Ceea ce este important pentru Italia este să cunoască tot ce poate prezenta, pentru stabilirea ei în provincia nord-africană, rezistența arabilor. După părerea tuturor rezistența aceasta va constitui pentru italieni o piedică gravă și o serioasă și permanentă amenințare. Triburile arabe sunt acum bine instruite, sunt concentrate și disciplinate. Își au șefii lor și sunt și bine înarmate. Deși nu vor mai avea concursul oficial al ofițerilor turci, totuși arabii au căpătat o direcțiune în acțiunea lor, direcțiune pe care o vor continua desigur și de ifum înainte. In acelaș timp șefii triburilor cari și-au câștigat încrederea luptătorilor vor utiliza această încredere în acțiunea lor contra ocupațiunei italiene. Dacă Italienii vor putea cu ușurință pune stăpinire pe tot nordul Tripolisului și Cirenaicei nu tot asfel se ca întimpla și în Interiorul acestor provincii unde triburile se vor răscula mereu și vor hîrțui pe țăranii italieni fără curmare. Se va vedea de abia acuim cît este de costisitoare politica colonială pa care marile Puteri ale Europei țin cu orice preț și cu tot riscul să o ducă la bun sfîrșit în dauna noroadelor înapoiate din alte continente Adler si războiul In adunarea extraordinară a biroului socialist internațional de la Bruxelles, d-rar Victor Adler, șeful social-democrației austriace, a arătat că în Austria sunt doua curente în luptă : imul pacific, în frunte cu bătrînul împărat, celălalt războinic, in frunte cu moștenitorul tronului. Adler constata cu plăcere că și da astă dată partidul pactic pare a ei și biruitor In ce privește războiul din Balcani, Adler a «dus : — Trebue să recunoaștem vitejia statelor balcanice Preocuparea lor de expansiune națională, dacă nu merită simpatia noastră, trebue recunoscut insă ca fiind conformă cu soluția istorică. Dorim să venemm öate popoarele , cucerindu-șî asft^tremia, dar nu vrem ca aceasta facă cu vărsare de singe.