Dimineaţa, octombrie 1912 (Anul 9, nr. 3081-3111)

1912-10-24 / nr. 3104

xlüul 6-8-10-12 PACIlNI PUBLICITATEA CONCED­A rX EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Strada Doamnei No. 8, Etaj 1.—Telefon Cu cele din urmă știri din lumea întreagă D­irector: CONST. MILLE Biurourile ziarului . Str. Sărindar No. 11. — București AB98&H8E9TE CO PHEIRH: Un an I,el 30.— 1 O Inni Lei 11 3 luni Lei 8.­­Pentru a trib­it.tr p ret ol este îndoit TELEFON 4 LINII No.t 14/tO; 34/73; 14/94; 18/40 Conflagrația Europeană Franz Josef, împăratul Austro-Ungariei, care împreună cu țarul Nicolae sunt arbi­trii păcei sau războiului european . Pentru cea ce cunoșteaQ situația economică a statelor balcanice, răz­boiul actual n'a fost o surpriză. In adevăr, ceea ce surprinde la toate sta­tele astăzi în lupta, e repedea ,­ e­­norma creștere a bugetelor respecti­ve și mai ales sumele enorme ce e­­rau cheltuite pentru armată. Necesități urgente râmâneau ne­împlinite, par­că toate aceste state și-ar fi dat ele visele un caracter de provizorat; în schimb făceau sacri­ficii chiar imposibile pentru­ a-și in­făptui visul frumos cu care se mîn­­gîiau­ toate deodată , visul de a-și lărgi hotarele și a-șî înfige drapele­le In niște pămînturî pe cari le cre­deau­ ereditare. * BUGE­TELE STATELOR ALIATE "Astfel Bulgaria care avea la 1902 un buget de abia de 96 de milioane, ajunge în 1912 la un buget de 180 de milioane. De altfel această creștere extraor­dinară a bugetului e specifică state­lor balcanice: toate și-au îndoit bu­getul țn timp de 10 ani. Aproape ju­mătate din acest buget era absorbi­tă de cheltuelile militare. 1 Pară îndoială că spre a ajunge la un buget așa de încărcat birurile au trebuit să fie mereu sporite și impru­muturi a trebuit să fie contractate . Totuși,mulțumită faptului că bul­garul este din cei mai buni contri­buabili, cu toate că cheltuelile mili­tare sunt comparativ mai mari decât în orice­­­ țară din Europa, Bulgaria nu e­ prea înglodată în datorii. Dato­ria sa publică exterioară este astăzi de 600 de milioane, ceea ce vine la 130 de lei de cap de familie, adică mult mai puțin ca în Romînia, un­de asupra fiecărui cap de familie a­­pasă o datorie de 226 de lei. Se vede deci că în vremuri normale finanțele Bulgariei merg destul de bine și sol­vabilitatea și corectitudinea la an­gajamente sunt recunoscute pe toate piețele financiare. Serbia și-a dublat și ea bugetul în timp de 14 ani, astfel că a ajuns as­tăzi la 124 de milioane de dinari. Cheltuelile militare cari erau de 9 700.000 de dinari în 1881, s-aui ridicat la 17 milioane și luna­ in 1901 și au a­­juns la 25 580.000 în 1910. Datoria publică e mult mai mare ca aceea a Bulgariei, atingînd cifra de 686 mi­lioane, adică 225 lei de locuitor. Și cursul rentei sîrbești e mai puțin fa­vorabil decit acel al rentei bulgare și asta din cauza crizei prin care a tre­cut finanța sîrbească acum cîțiva ani. Grecia, din punct de vedere finan­ciar, stă mai râu decit toate celel­ate state balcanice După 1893 Grecia a fost silită să recurgă la un concor­dat și administrația finanțelor sale a fost încredințată unei comisiuni internaționale compuse din șase membri - un german, un englez, un austroungar, un francez, un italian și un rus. Datoria sa publică trece de 350 lei de cap, atingînd cifra totală de 910 milioane. Asta în un buget de 134 de milioane, dintre cari 49 milioane au­ fost consacrate anul acesta cheltue­­lilor militare. STAREA ECONOMICA A TUR­­CIEI Cu totul asta e situația economică a Turciei. Cu întinsa sa stăplnire a­­siatică, Turcia oferă fără îndoială mari posibilități; deocamdată insă n'are nici oameni, nici capital. As­tăzi ea e o țară săracă, care vrea to­tuși să figureze intre marile puteri. Pe de altă parte e o țară în care ocupațiile productive sunt in mina străinilor și fiind supusă capitula­­țiunilor străinii nu plătesc impozite; a fost apoi silită să-șî amaneteze mo­nopol­urile și cele mai sigure surse de venit pentru a garanta împrumu­turile. Cu o datorie enormă (2.750 milioa­ne datorie consolidată și 1.500 mi­lioane datorie flotantă în anul tre­cut), cu deficite bugetare considera­­bile (124 milioane în 1908, 80 de mi­lioane anul trecut) Turcia a fost si­li ca totul să cheltuiască nume enor­me pentru armată. Astfel din bugetul anului trecut 11 832169 lire turcești adică 32 la sută din bugetul total a fost rezer­vat datoriei publice iar i1 l~i â91 li­re turcești, adică 308 la sută din buget pentru cheltuelile militare. SUMELE DE CARI DISPUN BE­­­­LIGERANT» Dar e interesant să cunoaștem și mijloacele imediate de cari dispun cei cinci beligeranți,, puterea lor de rezistență in actualul războiu­. Sobrania Bulgară a votat un cre­dit de 50 de milioane pentru război­. Guvernatorul băncei naționale crede că poate compta pe o rezervă meta­lică de 112 milioane, dintre cari 92 în aur; banca este autorizată să e­­rita bilete pentru 316 milioane și nu a pus în circulație decit pentru 150 de milioane, răm­în 1­36 de milioane pentru nevoile războiului. Cercurile oficiale sârhești declară că războiul costă 700 000 de dinari pe zi și că Serbia are rezerve pentru 180 de zile. Camera grecească a votat un cre­dit extraordinar de 50 de milioane. E probabil că Grecia are disponibile la băncile străine și la Banca Națio­nală până la 120 de milioane, deși cercurile oficiale susțin că aceste disponibilități ar trece de 158 de mi­lioane. Turcia, dacă ar fi să credem ceia ce scriu ziarele turcești, stă mai bi­ne decât toate celelalte state­ balca­nice. Ea ar fi având 66 milioane lei din împrumutul făcut in Martie in Deutsche Banii apoi 80 de milioane economii realizate de Mahmud Șef­­ket Pașa în plus dijmele cari acum toamna aduc venituri considerabile Banca otomană a avansat și ea cinci sute de milioane. 4 Cam asta e, un rezumat, situația financiară a beligeranților din Bal­cani Fără Îndoială, această situație nu e tocmai strălucită și de aceea ne putem aștepta ca războiul să naibă o durată prea mare. După două-trei luni beligeranții terminîndu-și toate rezervele, vor trebui să se gîndească, vrînd, nevrînd, la pace, ** A TI Războiul celor cinci națiuni S­itualiw Iov* economică 9 —--------------**--------------------­ ♦ Mîeronri 24 Ootom­brîo­ ’ X$13 NUVELELE ..DIMINEȚEțf HIâf^^ 5* Cum e ji Tüf «mmnaZ de m. FORA Toată lumea făcea mare haz de năzdrăveniile și hoațele cu care Ti­­tică ii uimise pe tot! Și aveau de ce să se minuneze unde îl vedeau cu ce­rere și cu ce poze de o caraghioa­să seriozitate le istorisea cite o nouă borobeață. — Eu n’am vrut­—spunea băiatul—­ s’ar putea să vreau așa ceva ? Dar nu știa cum a scăpat mingea și, un loc să lovească un cap pe Bimbirică, a nemerit în geam... Zăfi­n am vrut, mamă dragă ! Iar m­ă-sa, înduioșată : — Bine Titicuțule maică, dar să nu mai faci altă dată ! Titică, plecind ochii și abia stăpi­­nindu-șî visul­— Se poate mamifica ! Să vezi nu­mai, de aci încolo 11 nemeresc im piept, am făcut exerciții... Iar tat’su aruncînd gazeta pe care se prefăcea c’o citește: — Și cît costă geamul ! Numai opt franci —se repezi băiatul, vesel c'a sfîrșit așa de repe­de cu stima­ î ispravă de l­a școală. — Bine, nu discut, mormăi­tat'su, deschizind portofelul si dîndu-I pa­rale... Uite să nî și tu doi lei, pentru tine. — A, nu, papal Ce­ nu trebuie? N’am eu tot ce'mi trebue acasă ? Și p'ormă­itu-mî dă mămitica este cinci lei in fiecare săptămînă ! E Sîm­­bătă și mai am doi lei de Duminica trecută. Am tocmai intrarea­­ la b­urse.... Tat­su nu-șî mai putu stăpîni mul­țumirea, răsucindu-și mustața cînd își văzu odrasla pierind cu aceeași poză de seriozitate ce i se cade unui băiat de liceu, din cursul superior. Și nevesti­sir _. Uite, îmi place de el că-a cinstit. Și, cu puțină răutate, — îmi seamănă leit, poleit.. Cucoana se richiondoră. — Of ! De nu ți-ar prea semăna, că te știe o lume ce până ai fost. El se ridică, uitându-se îngrijat spre ușa întredeschisă. — Mai încet și to !... Nu vezi că­ î ușa deschisă, te-ar putea au?i..._ — Las’că a auzit el în Slănic, pe vară și altele... Să-l fi ascultat și tu cu ce ifos­tți deretica aventura... — Eî, taci odată te rogi — Așa..., Frumos, foarte frumos.... * Și în vreme ce dătătorii zilelor deșteptului și cinstitului băiat Își ve­deau de păcatele lor, Titica după ce-și luă tunica fără numere la gu­ler, și­ sî trinti pe sprinceană șapca nereglementară, plecă intr’un suflet I& COÎGtâîifii Numai el lipsea. Toți ceilalți cinci tovarăși se așteptau stînd ca pe ghimpi Cînd intră Titi cu cîrliontul blond lăsat ștrengărește pe frunte, ceilalți izbucniră: — Bravo crai ulei — Zi făcuși rost... — Iar i-ai adus la aceiaș numitori — Cu cît i-ai frailit?... Iar Titi, cu aceeaș poză gravă, se așeză înfuli cînd cît ai clipi o prăji­tură și sorbind un pahar pe neră­­suflate. — Ur­­mă mai răcorii... I-am tras o baie­, dar ia urma urmei tot eu am învins. Și bătîndu-se pe buzunar să se audă paracele. — Are balta peste jar... Cît despre geam, l’a și pus ajutorul care, mă nțelegi, face slujba in biroul tatii și de­ trebue să se ia bine pe lingă mi­ne. — Par­că pe lingă mine nu! — se rățoi altul îndesîndu-șî șapca pe ceafă. Papa e prieten la toartă cu secretarul general — Da tăticu că-șî face partida de table reglementară cu Mastodontu. — Da eu... — Acuș ne-am pus pe lăudat -­­îi întrerupse Titică — las' că ne știe de frică la toți, cum se și cade față de elita clasei ce sîntem! Unu! se ridică, indreptîndu-se spre ușă . — Uite c'au trecut porumbițele! Titi bătu vehement în masă și plăti — Cum, tot? — făcu Calimviropol închizîndu-șî cu ifos portofelul — Lasă men­șer, asta-i aidămașa succesului de azil — tl mîngîie Titi, apucîndu-l de braț și repezindu-se cu ceilalți pe urmele porumbițelor, două fetișcane, care: braț la braț, rhibotînd și intorcînd capetele după cei cinci băetani aprinși la țară o luară pe o stradă dosnică escortate de cei cinci cavaleri. * în urma unei scrisori anonime primite la direcția liceului, doi pro­fesori fură însărcinați cu ancheta port.Vet­rele și chiar a unor isprăvi de o gravitate neauzită puse pe sea­ma cătorva elevi din clasa șasea. Cei cinci tovarăși de lapte neer­­tate fură dați pe față, aflindu-se și locul lor de întîlnire, precum și negustorul care le punea la inde­­mînă parale procurîndu-le și ,pone picante, anume aduse din străină­tate­. Toate intervențiile fericiților au­tori ai celor cinci odrasle fură ză­­darnice. Lucrurile luase o întorsă­tură gravă, din pricina unuia din dascălii care anchetase —un băiat de țăran revoltat de putința m­ușa­­mani zărci. Așa că cel mai vinovat din toți, cel ce-i pornise pe căi piezișe pe ceîlaltî, Titi Tsofescu, copilul cuno­scutul­ui director al unei bănci, fu dat afară din toate școlile. Și când Titi auzi de la mă­ sa că Inf.su e hotărât să-l trimeată într’o casă de corectiune din străinătate, se duse la negustorul care-i făcea rost de parale și după ce-și cumpără un revolver, se duse la cofetăria­le acri­se părinților și apoi se înfundă în Cișvnigid. Zierele făcură zarvă în jurul ,.dra­maticei sinucideri a unui elev de iâ­­evii", dînd toate amănuntele necesare, neuitîndu i-se nici cărțile poștale ob­­scene, găsite in buzunarele sinucisu­lui și nici laconica scrisoare, în ca­re le imputa părinților c­ă n'au­ știut să se poarte cu el. Și, firește, că sărmanii părinți plînseră cu lacrăm­î cu­ pumnul pier­derea odraslei lor, singurul copil, că­ruia le părea rău că n’ați urmat să-i împlinească toate veile, căzîndu-l în genunchi și cerîndu-i iertare că n’ar știut să-l crească cum trebuie.......... i K. POKA Ce va fi in Tripolis ? După ce s'a încheiat pacea între Italia și Turcia, răm­îne să se vadă care va fi atitudinea arabilor din Tri­­politania. Vor continua eu rezistența contra cotropostorilor sau se vor supune o­­cupațiunei italiene ? Șefii triburilor Indigene nu s’au pronunțat încă formal în această privință, pare însă sigur că ei nu se vor supune de bună voie. Ceea ce este important pentru Ita­lia este să cunoască tot ce poate pre­zenta, pentru stabilirea ei în provin­cia nord-africană, rezistența arabilor. După părerea tuturor rezistența a­­ceasta va constitui pentru italieni o piedică gravă și o serioasă și perma­nentă amenințare. Triburile arabe sunt acum bine instruite, sunt concen­trate și disciplinate. Își au șefii lor și sunt și bine înarmate. Deși nu vor m­ai avea concursul oficial al ofițeri­lor turci, totuși arabii au căpătat o direcțiune în acțiunea lor, direcțiune pe care o vor continua desigur și de ifu­m înainte. In acelaș timp șefii tri­burilor cari și-au­ câștigat încrederea luptă­torilor vor utiliza această în­credere în acțiunea lor contra ocu­­pațiunei italiene. Dacă Italienii vor putea cu ușurin­ță pune stăpinire pe tot nordul Tripo­­lisului și Cirenaicei nu tot asfel se ca întimpla și în Interiorul acestor provincii unde triburile se vor răs­­cula mereu și vor hîrțui pe țăranii i­­talieni fără curmare. Se va vedea de abia acuim cît este de costisitoare politica colonială pa care marile Puteri ale Europei țin cu orice preț și cu tot riscul să o ducă la bun sfîrșit în dauna noroadelor îna­poiate din alte continente Adler si războiul In adunarea extraordinară a bi­roului socialist internațional de la Bruxelles, d­-rar Victor Adler, șeful social-democrației austriace, a ară­tat că în Austria sunt doua curente în luptă : imul pacific, în frunte cu bătrî­nul împărat, celălalt­­ războinic, in frunte cu moștenitorul tronului. Adler constata cu plăcere că și da astă dată partidul pactic pare a ei și biruitor In ce privește războiul din Balcani, Adler a «dus : — Trebue să recunoaștem vitejia statelor balcanice Preocuparea lor de expansiune națională, dacă nu merită­ simpatia noastră, trebue re­cunoscut insă ca­­ fiind conformă­­ cu­ soluția istorică. Dorim să venem­­m öa­­­­te popoarele , cucerindu-șî asft^tre­­mia, dar nu vrem ca aceasta facă cu vărsare de singe.

Next