Dimineaţa, noiembrie 1912 (Anul 9, nr. 3112-3141)

1912-11-25 / nr. 3136

i ír­ &aal­­e. — No. 3X36 — O 6-8-10-12 PAGINI Xtamiaiou 23 Vom­brie 1321 Cn cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MIULS Btarourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București PnM •tricull.t. pr.ț­l »»ta tab.UJ TELEFON 4 UNII No.i 14/10» 94/79) 14/99) 14/40 * Irani (,<•( I PUBLICITATEA SI COMPLDATA EXCLUSIV # AGENȚIEI DE PUBLICITATE­­ CAROL SCHULDER 1 Comp. Strada Doamnei No. ft. Etaj Teietve #/« SBOUKSEHTE CI PREMII: I Vb­m L«1 80.— I A Ioni L.*l 11­H­M SEMNAREA ARMISTIȚIULUI SULTANUL. — Dacă n’ar­ fi dîrt sa* poate dezastrul ar fi fost mai mic. ORIGINA CONFLICTULUI AUSTRO-SIRB Agitația panslavistă din Austro-Ungaria. — Din culisele propagandei pan-sîrbești — Anglia sprijină mișcarea antiaustriacă Serbia este acum țara asupra ca­­reea se îndreaptă privirea întregii Europe De ea depinde dacă Europa va fi zguduită sau nu de un rǎzboiu general Dacă Serbia va persista In năzuințele ei, apusul și răsăritul Eu­ropei vor deveni un vast teatru al războiului, al celui mai pustiitor rǎzboiu din cîte a înregistrat Isto­ria omenirei. Milioane de oameni vor fi puși în bătaia tunului, iar cîm­­piile mănoase și pline de viață în timp de pace vor acoperi mormane de cadavre, lăsînd morții sarcina sa dacidă asupra neînțelegerilor în curs. Serbia cere litoralul albanez al mării Adriatice. Pretextul ei sunt in­teresele economice. , De fapt pretențiunile sîrbești sunt expresiunea politicei panslaviste care este de zeci de ani sprijinită de cercurile conducătoare sîrbești. Faptul că in monarhia austro-un­­gara trăiesc milioane de sirbi, face ca agitația panslavistă să constituie un real pericol pentru monarhia habsburgică. Nu numai Bosnia și Herzegovina, ci și Dalmația. Croația și o bună parte din Ungaria de sus sunt locuite de sîrbi și deci și ele sunt ținta aspirațiilor panslaviste. Serbia oficială a sprijinit întot­deauna agitația aceasta. In școlile sîrbești se dau­ școlarilor cărți de geran­afie în care se inzistă mult a­­supra faptului ca ținuturile sud-ves­­tice ale Austro Ungariei sint sîr­bești cultivîndu-se astfel aspirațiile pentru cari se agită panslaviști! Contra acestui fapt s’a protestat odată în delegation, la Budapesta Guvernul sîrbesc negase pur și sim­plu faptul. Adevărul este însă că chiar în­ cărțile de geografie se spune­: „Granița Serbiei, granița de apus este priina la sudul căreia este Bos­nia, în mod provizoriu­ administrată de Austria“. Sub titlul de „țări sârbește“ geogra­­fiile recunoscute de ministerul cultelor de la Belgrad indică toate ținuturile din Austro-Ungaria în care locuiesc și sîrbi pe lingă celelalte naționalități. Generațiuni după generațiuni au fost astfel crescute în ideia că adevă­ratele granițe ale regatului sîrb nu sunt acelea impuse de împrejurări vi­­trage, ci acelea cari corespund marelui ideal național a­­llerbiei-Mari Stat an­ de cînd există în Raguza.. Zara, Spalato și Cattaro comitete în strânsă legătură cu diferitele comitete panslaviste din Europa precum și cu toate guvernele ce s'afl perindat la clima statului sîrb. Societatea Srbska Bratstija” (Fră­ția sirbă) din Spalato a continuat zeci de ani agitația panslavistă în toată Dalmația, creînd un curent puternic în favoarea ideii Serbiei Mari. Societățile de lectură „Srbska Mari­­ța“ care sunt răspândite în Ungaria de sud, Croația și Slavonia sunt și ele în slujba guvernelor sîrbești, constituind un puternic sprijin pentru idealu sîrb. Sîrbii din Croația au reușit sa a­tragă in lupta lor opinia publică din Croația, deci o Serbie Mare ar fi moartea națională a poporului croat Aventurierul politic din Dalmația .Supilo, redigează o gazetă panslavistă in Croația având de scop în prim­u rînd, să instige pe croați m­ișcărei sâr­bești. După asasinarea regelui Ale­xandru și întronarea regelui Petru, a­­cest SupliO a făcuți dese vizite la Bel­grad după care a avut Ine înfrățirea croato-sîrbă făurită în tnțelegeri cu guvernul sîrb prin mijlocirea lui Su­plic care se dă drept croat și a lui Me­­dacovici, fruntaș sîrb din Croația, în Agram, capitala Croației, s’a sărbăto­rit într’un mod foarte călduros aceas­tă „înfrățire croato-sîrbă" care n’are alt scop decit să pregătească terenul viitoarei Serbii­ Mari. Organizațiile croato-sîrbe au­ spriji­nit agitația din Bosnia care ținuse să dea Serbiei simpatia nu numai a sâr­­bilor, ci și a croaților din provincia nou anexată Nicola Pasici În înțelegere cu regele Petru au­ pus bazele „Comitetului bos­niac“ care avea și are de scop să pro­voace o răscoală în Bosnia, scop pen­tru care s-a dovedit că comitetul îm­părțise viitorilor rebeli arme în nu­măr mare. Autoritățile au încercat sa ia ma­suri contra acestei agitații dar era prea târzie Opinia publică era câști­gată mișcărei panslaviste, cu deosebi­re în Croația. Aci alegerile dăduseră o mare majoritate oamenilor „Infrăți­­­ei sîrbo-croate”. Avocatul sîrb Nico­­lîcî fu numit vice-ban, agitatorul translavist Medacovici deveni preșe­dintele Dietei croate iar Supilo căpătă o putere neîngrădită în întreaga pro­vincie. Legăturile acestora cu guvernul sîrb eveniră și mai strînse. Cînd s’a săr­bătorit la legația sîrbă din Viena. In­tonarea regelui Petru, aceste persoa­ne oficiale din Croația au luat parte la banchet bind în sănătatea „regelui torzie­ și a tuturor slavilor de sud"”. Medacovici, președintele dietei cro­ate, băuse pentru „regele slavilor de sud". La Belgrad „Înfrățirea croato­­sîrbă” a trimes ús ín exnoriü prin care se cere încorporarea Croației, Bosniei și Dalmației ia Serbia. Guvernul sîrb sacrifică sume enor­me pentru presa din Croația Nume­roase campanii s-au dus aici cu bani­ veniți din Serbia Nikita al Muntene­graiul a spus unui ziarist care l’a în­trebat dacă este adevărat că ar fi de­pus la o bancă din Londra mai multe milioane, următoarele: — De ase avea milioane presa sla­vilor de sud ar îl a­vea 5! nu a re­gelui Petru. Intr’adevăr regele Petru a făcut sa­crifici­ enorme pentru presa sârbo croată. în 1908 un singur ziar. a înca­sat suma de 32.000 de dinari Proclamații se împart foarte deseori populației Iată, de pildă, una din pro­clamațiile adresate sîrbilor: „Jos eu croați!! Croația este o țară sîrbească­ și trebue sâ răm­îie ca atare Cine nu este cu noi este contra noas­tră Sîrbi, luați armele! Chiar de-ar fi să curgă sîngele croaților — Croația trebuie să fie sârbeasca Trăiască Ser­bia, trăiască regele Petru!” O proclamație prin care croații erau­ amenințați cu moartea dacă nu vor merge alături de sîrbi termina astfel­­„Să fiți prevăzător! și sâ fim uniți ca frați sîrbi și să strigăm cu toții­ Trăiască regele Petru al Serbiei vii­torul stâpînitor al mare! și unicei țări sîrbești Steagul sîrbesc a și început­­ s ă fi’­flie deasupra capetelor noastre !" * Agitația de care este vorba mai sus este sprijinită de Rusia S’a dovedit. Insă că nici Anglia nu este străină, de mașinațiunile panslaviste din Austro- Ungaria Anglia urmărește, prin spri­jinul pe care-l dă panslaviștilor, izola­rea Germaniei și încercuirea ei într’o masă de ste­ri care săi-l paralizeze ori­ce influentă in afară de granițele în­­t­inderea locuită de germani. Bresnite de Sydacoff, în lucrarea sa ,»Das Balkanproblem und die Balkan iynastien“ de la care luăm datele cu privire la agitația panslavistă din Austro-Ungaria, afirmă că tripla înțe­legere franco-anglo-rusă sprijină în comun acord între ele agitația pan­da vistă din împărăția habsburgică, sporind că ea va contribui la dezagre­­garea Austro-Ungariei și la falimentul triplei alianțe și a politicei ei. M. 8. * Armistițiul înch­eiat Graba pe care au pus-o atît turcii rut și statele aliate ca să ajungă la o încetare a ostilităților, pentru a în­cepe apoi imediat tratative de pace dovedește că beligeranții erau cu to­tul istoviți și că pacea e o nevoe ur­gentă pentru dînșii Sacrificiile pe cari le-a impus a­cest războiu sunt, de­sigur, cu mult mai considerabile dorit se crede. Ori­­care ar fi fost ambițiunile statelor balcanice și oricare ar fi fost dorințe Turciei de a rezista pînăi la extrem proporția acestor sacrificii i-a silit sâ-și calce pe inimă și să închee ar­mistițiul care s’a înfăptuit la Cea­taigea Erau fără îndoială, în joc intere­sele vitale ale acestor state, poate în­suși existenta iar Sentimentul aces­­tei situații a făcut mai mult decit ori­ce intervenții diplomatice. Numai Grecia­ face cauză aparte. Ea nu e mulțumită de condițiunile în cari s’au suspendat ostilitățile, căci ea nu și-a ajuns definitiv țelul, care este ocuparea Ianinei. Apoi, neînțele­gerile sale cu bulgarii din cauza Sa­lonicului, a­u p­emu­lț­um­i­t-o intr’atîta că i se atrîbue intenția de a -și dî& alianța balcanică. * ■*­­ «■ DU PARAWEHHI IOSTHI­C 1 KEKIN­IS DEPUTATUL CROAT TRESTCI. »AViesCI SA, IN PLINA ȘEDINȚA­­ PARLAMENTULUI AUSTRIAC, AP­ARAREA SERBIEI Un exemplu de curaj civic, care merita »a fie adus la cunoștința ci­titorilor noștri, a dat deputatul croați Tresici-Parici. In ședința dela 16 Noembrie a parlamentului austriac. Cu ocazia discuției bugetului d-sa a ținut discurs prin care combatea e­­nergic politica intern­ă și externă a Austro-Ungariei, luând apărarea Ser­­iei în conflictul ce-l are cu Austria. Lăsând la o parte fondul discursu­­lui d-lui Trebk­i-Pavicici, deși recu­noaștem cât­e aprobam, vrem numai să atragem atenția oamenilor noștri politici asupra felului cum­ vorbește un dep­ itat liber ales, care n'are alta răspundere, decot aceea față de ale­gătorii săi In multe privințe, cele spuse de deputatul croat se potrivesc și pentru românii din Austro-Unga­ri­a. Care e deputatul român din par­lamentul austriac, care a îndrăznit să-și spue părerea în mod atât de franc, ca cel croat ? Dar mai mult încă, care este de­putatul din România liberă, care are curajul de a vorbi așa cum a vorbit acest deputat austriac. In parlamen­tul austriac. In mijlocul unei majo­rități de „patrioți", In fața băncei ministeriale ? “Și cu toate acestea ar fi nevoe ab­soluta să se găsească cineva care să spue aceste cuvinte. Austria are ne­voe de noi, și acuma e momentul a­t.d 13 putem pune condiții in pri­vința lumlnilor din Ungaria. Dar cine cere așa ceva ? Nimeni. De aceea credem că e­mn folosul de­putaților din România „liberă", să știe cum trebue să vorbească un ade­vărat reprezentant al poporului și reproducem discursul d-lui Treak­l- Pavicici, după ziarele vieneze. Oratorul declară de la început că este partizanul prices cu orice preț; căci intre oameni cu judecată orice neînțelegeri se pot lămuri pe cale pașnică, numai dacă se pune mai multă bază pe rațiune, decit pe sen­timente și mândrie. Apoi orato­rul se declară în favoarea cererei Serbiei de a avea un port în ma­rea Adriatică și declară că o Albanie independentă ar însemna o primej­die continuă pentru vecini. E o gre­­$a­ â­a crede că Serbia va fi sugru­mată ce o noîii­cește, refuzându-i-se portul. Dacă Serbia va fi acuma a­­mărită printr-o politică josnică, se va crea prin aceasta un focar de ne­liniște veșnică. Monarhie să-și dea seama că po­litica maghiară o va duce pe dru­muri foarte primejdioase. Or? se cre­de că răbdarea poporului croat n’are margini? Poporul croat a salutat cu bucurie victoriile sârbilor contra tur­cilor, însă manifestațiile croaților aui fost prezentate drept antidinaetice și con­siliile comunale ale celor două co­mune mai mari ale Dalmației au­ fost dizolvate, fără ca guvernul să fi con­sultat mai Iritîiil, cum cere legea, co­mitetul provincial. Această­ 1 măsura a produs o furtu­nă de indignare; poporul croat, care întotdeauna era gata să-șî sacrifica viața pentru regele söu, n’ar în­cle­ise acuma un războin contra Serbiei. Deputatul Seidl. Suntem­ aici în Scupcină ? Deputatul Choc. Noi sîntem cu to­ții aici în casa noastră, putem vorbi •>și cum avem, și nu permitem ger­manilor să ne dicteze. Deputatul Tresici declară apoi că Serbia nu poate ceda în chestia por­tului și Austro-Ungaria va avea de purtat în fața istoriei universale, răs­punderea pentru groaznica nenoro­cire a unui războiul european. (Aplau­ze prelungite la slavii de sud).­­ Acesta este discursul deputatului Treskci și să se noteze bine că a fost ținut în momentul ctndi Austria mo­­bilizează contra Serbiei, dnd se pro­pun parlamentului legi speciale mi­litar­e, cînd se fac manifestații de stradă patriotice și cînd un deputat a fost dat afară în brlncî dintr’o ca­fenea, pentru că n-a vrut să se scoale in picioare, în momentul cînd muzi­ca a dotat un imn patriotic. Am relatat acest act de curaj cu­ glmJul că se va găsi și la tioî cineva care nu va uita cu politica maghiară, de care vorbea deputatul croat, lo­vește în prima linie, în 3 milioane de rom­îni, in diomediu­ 1 cînd aîte 7 mi­lioane vor lua, poate, armele în fa­voarea asupritori­lor acestora.

Next