Dimineaţa, noiembrie 1912 (Anul 9, nr. 3112-3141)
1912-11-25 / nr. 3136
i ír &aale. — No. 3X36 — O 6-8-10-12 PAGINI Xtamiaiou 23 Vombrie 1321 Cn cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MIULS Btarourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București PnM •tricull.t. pr.țl »»ta tab.UJ TELEFON 4 UNII No.i 14/10» 94/79) 14/99) 14/40 * Irani (,<•( I PUBLICITATEA SI COMPLDATA EXCLUSIV # AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER 1 Comp. Strada Doamnei No. ft. Etaj Teietve #/« SBOUKSEHTE CI PREMII: I Vbm L«1 80.— I A Ioni L.*l 11HM SEMNAREA ARMISTIȚIULUI SULTANUL. — Dacă n’ar fi dîrt sa* poate dezastrul ar fi fost mai mic. ORIGINA CONFLICTULUI AUSTRO-SIRB Agitația panslavistă din Austro-Ungaria. — Din culisele propagandei pan-sîrbești — Anglia sprijină mișcarea antiaustriacă Serbia este acum țara asupra careea se îndreaptă privirea întregii Europe De ea depinde dacă Europa va fi zguduită sau nu de un rǎzboiu general Dacă Serbia va persista In năzuințele ei, apusul și răsăritul Europei vor deveni un vast teatru al războiului, al celui mai pustiitor rǎzboiu din cîte a înregistrat Istoria omenirei. Milioane de oameni vor fi puși în bătaia tunului, iar cîmpiile mănoase și pline de viață în timp de pace vor acoperi mormane de cadavre, lăsînd morții sarcina sa dacidă asupra neînțelegerilor în curs. Serbia cere litoralul albanez al mării Adriatice. Pretextul ei sunt interesele economice. , De fapt pretențiunile sîrbești sunt expresiunea politicei panslaviste care este de zeci de ani sprijinită de cercurile conducătoare sîrbești. Faptul că in monarhia austro-ungara trăiesc milioane de sirbi, face ca agitația panslavistă să constituie un real pericol pentru monarhia habsburgică. Nu numai Bosnia și Herzegovina, ci și Dalmația. Croația și o bună parte din Ungaria de sus sunt locuite de sîrbi și deci și ele sunt ținta aspirațiilor panslaviste. Serbia oficială a sprijinit întotdeauna agitația aceasta. In școlile sîrbești se dau școlarilor cărți de geranafie în care se inzistă mult asupra faptului ca ținuturile sud-vestice ale Austro Ungariei sint sîrbești cultivîndu-se astfel aspirațiile pentru cari se agită panslaviști! Contra acestui fapt s’a protestat odată în delegation, la Budapesta Guvernul sîrbesc negase pur și simplu faptul. Adevărul este însă că chiar în cărțile de geografie se spune: „Granița Serbiei, granița de apus este priina la sudul căreia este Bosnia, în mod provizoriu administrată de Austria“. Sub titlul de „țări sârbește“ geografiile recunoscute de ministerul cultelor de la Belgrad indică toate ținuturile din Austro-Ungaria în care locuiesc și sîrbi pe lingă celelalte naționalități. Generațiuni după generațiuni au fost astfel crescute în ideia că adevăratele granițe ale regatului sîrb nu sunt acelea impuse de împrejurări vitrage, ci acelea cari corespund marelui ideal național allerbiei-Mari Stat an de cînd există în Raguza.. Zara, Spalato și Cattaro comitete în strânsă legătură cu diferitele comitete panslaviste din Europa precum și cu toate guvernele ce s'afl perindat la clima statului sîrb. Societatea Srbska Bratstija” (Frăția sirbă) din Spalato a continuat zeci de ani agitația panslavistă în toată Dalmația, creînd un curent puternic în favoarea ideii Serbiei Mari. Societățile de lectură „Srbska Marița“ care sunt răspândite în Ungaria de sud, Croația și Slavonia sunt și ele în slujba guvernelor sîrbești, constituind un puternic sprijin pentru idealu sîrb. Sîrbii din Croația au reușit sa atragă in lupta lor opinia publică din Croația, deci o Serbie Mare ar fi moartea națională a poporului croat Aventurierul politic din Dalmația .Supilo, redigează o gazetă panslavistă in Croația având de scop în primu rînd, să instige pe croați mișcărei sârbești. După asasinarea regelui Alexandru și întronarea regelui Petru, acest SupliO a făcuți dese vizite la Belgrad după care a avut Ine înfrățirea croato-sîrbă făurită în tnțelegeri cu guvernul sîrb prin mijlocirea lui Suplic care se dă drept croat și a lui Medacovici, fruntaș sîrb din Croația, în Agram, capitala Croației, s’a sărbătorit într’un mod foarte călduros această „înfrățire croato-sîrbă" care n’are alt scop decit să pregătească terenul viitoarei Serbii Mari. Organizațiile croato-sîrbe au sprijinit agitația din Bosnia care ținuse să dea Serbiei simpatia nu numai a sârbilor, ci și a croaților din provincia nou anexată Nicola Pasici În înțelegere cu regele Petru au pus bazele „Comitetului bosniac“ care avea și are de scop să provoace o răscoală în Bosnia, scop pentru care s-a dovedit că comitetul împărțise viitorilor rebeli arme în număr mare. Autoritățile au încercat sa ia masuri contra acestei agitații dar era prea târzie Opinia publică era câștigată mișcărei panslaviste, cu deosebire în Croația. Aci alegerile dăduseră o mare majoritate oamenilor „Infrăției sîrbo-croate”. Avocatul sîrb Nicolîcî fu numit vice-ban, agitatorul translavist Medacovici deveni președintele Dietei croate iar Supilo căpătă o putere neîngrădită în întreaga provincie. Legăturile acestora cu guvernul sîrb eveniră și mai strînse. Cînd s’a sărbătorit la legația sîrbă din Viena. Intonarea regelui Petru, aceste persoane oficiale din Croația au luat parte la banchet bind în sănătatea „regelui torzie și a tuturor slavilor de sud"”. Medacovici, președintele dietei croate, băuse pentru „regele slavilor de sud". La Belgrad „Înfrățirea croatosîrbă” a trimes ús ín exnoriü prin care se cere încorporarea Croației, Bosniei și Dalmației ia Serbia. Guvernul sîrb sacrifică sume enorme pentru presa din Croația Numeroase campanii s-au dus aici cu bani veniți din Serbia Nikita al Muntenegraiul a spus unui ziarist care l’a întrebat dacă este adevărat că ar fi depus la o bancă din Londra mai multe milioane, următoarele: — De ase avea milioane presa slavilor de sud ar îl avea 5! nu a regelui Petru. Intr’adevăr regele Petru a făcut sacrifici enorme pentru presa sârbo croată. în 1908 un singur ziar. a încasat suma de 32.000 de dinari Proclamații se împart foarte deseori populației Iată, de pildă, una din proclamațiile adresate sîrbilor: „Jos eu croați!! Croația este o țară sîrbească și trebue sâ rămîie ca atare Cine nu este cu noi este contra noastră Sîrbi, luați armele! Chiar de-ar fi să curgă sîngele croaților — Croația trebuie să fie sârbeasca Trăiască Serbia, trăiască regele Petru!” O proclamație prin care croații erau amenințați cu moartea dacă nu vor merge alături de sîrbi termina astfel„Să fiți prevăzător! și sâ fim uniți ca frați sîrbi și să strigăm cu toții Trăiască regele Petru al Serbiei viitorul stâpînitor al mare! și unicei țări sîrbești Steagul sîrbesc a și început s ă fi’flie deasupra capetelor noastre !" * Agitația de care este vorba mai sus este sprijinită de Rusia S’a dovedit. Insă că nici Anglia nu este străină, de mașinațiunile panslaviste din Austro- Ungaria Anglia urmărește, prin sprijinul pe care-l dă panslaviștilor, izolarea Germaniei și încercuirea ei într’o masă de steri care săi-l paralizeze orice influentă in afară de granițele întinderea locuită de germani. Bresnite de Sydacoff, în lucrarea sa ,»Das Balkanproblem und die Balkan iynastien“ de la care luăm datele cu privire la agitația panslavistă din Austro-Ungaria, afirmă că tripla înțelegere franco-anglo-rusă sprijină în comun acord între ele agitația panda vistă din împărăția habsburgică, sporind că ea va contribui la dezagregarea Austro-Ungariei și la falimentul triplei alianțe și a politicei ei. M. 8. * Armistițiul încheiat Graba pe care au pus-o atît turcii rut și statele aliate ca să ajungă la o încetare a ostilităților, pentru a începe apoi imediat tratative de pace dovedește că beligeranții erau cu totul istoviți și că pacea e o nevoe urgentă pentru dînșii Sacrificiile pe cari le-a impus acest războiu sunt, desigur, cu mult mai considerabile dorit se crede. Oricare ar fi fost ambițiunile statelor balcanice și oricare ar fi fost dorințe Turciei de a rezista pînăi la extrem proporția acestor sacrificii i-a silit sâ-și calce pe inimă și să închee armistițiul care s’a înfăptuit la Ceataigea Erau fără îndoială, în joc interesele vitale ale acestor state, poate însuși existenta iar Sentimentul acestei situații a făcut mai mult decit orice intervenții diplomatice. Numai Grecia face cauză aparte. Ea nu e mulțumită de condițiunile în cari s’au suspendat ostilitățile, căci ea nu și-a ajuns definitiv țelul, care este ocuparea Ianinei. Apoi, neînțelegerile sale cu bulgarii din cauza Salonicului, au pemulțumit-o intr’atîta că i se atrîbue intenția de a -și dî& alianța balcanică. * ■* «■ DU PARAWEHHI IOSTHIC 1 KEKINIS DEPUTATUL CROAT TRESTCI. »AViesCI SA, IN PLINA ȘEDINȚA PARLAMENTULUI AUSTRIAC, APARAREA SERBIEI Un exemplu de curaj civic, care merita »a fie adus la cunoștința cititorilor noștri, a dat deputatul croați Tresici-Parici. In ședința dela 16 Noembrie a parlamentului austriac. Cu ocazia discuției bugetului d-sa a ținut discurs prin care combatea energic politica internă și externă a Austro-Ungariei, luând apărarea Seriei în conflictul ce-l are cu Austria. Lăsând la o parte fondul discursului d-lui Trebki-Pavicici, deși recunoaștem câte aprobam, vrem numai să atragem atenția oamenilor noștri politici asupra felului cum vorbește un dep itat liber ales, care n'are alta răspundere, decot aceea față de alegătorii săi In multe privințe, cele spuse de deputatul croat se potrivesc și pentru românii din Austro-Ungaria. Care e deputatul român din parlamentul austriac, care a îndrăznit să-și spue părerea în mod atât de franc, ca cel croat ? Dar mai mult încă, care este deputatul din România liberă, care are curajul de a vorbi așa cum a vorbit acest deputat austriac. In parlamentul austriac. In mijlocul unei majorități de „patrioți", In fața băncei ministeriale ? “Și cu toate acestea ar fi nevoe absoluta să se găsească cineva care să spue aceste cuvinte. Austria are nevoe de noi, și acuma e momentul at.d 13 putem pune condiții in privința lumlnilor din Ungaria. Dar cine cere așa ceva ? Nimeni. De aceea credem că emn folosul deputaților din România „liberă", să știe cum trebue să vorbească un adevărat reprezentant al poporului și reproducem discursul d-lui Treakl- Pavicici, după ziarele vieneze. Oratorul declară de la început că este partizanul prices cu orice preț; căci intre oameni cu judecată orice neînțelegeri se pot lămuri pe cale pașnică, numai dacă se pune mai multă bază pe rațiune, decit pe sentimente și mândrie. Apoi oratorul se declară în favoarea cererei Serbiei de a avea un port în marea Adriatică și declară că o Albanie independentă ar însemna o primejdie continuă pentru vecini. E o gre$a âa crede că Serbia va fi sugrumată ce o noîiicește, refuzându-i-se portul. Dacă Serbia va fi acuma amărită printr-o politică josnică, se va crea prin aceasta un focar de neliniște veșnică. Monarhie să-și dea seama că politica maghiară o va duce pe drumuri foarte primejdioase. Or? se crede că răbdarea poporului croat n’are margini? Poporul croat a salutat cu bucurie victoriile sârbilor contra turcilor, însă manifestațiile croaților aui fost prezentate drept antidinaetice și consiliile comunale ale celor două comune mai mari ale Dalmației au fost dizolvate, fără ca guvernul să fi consultat mai Iritîiil, cum cere legea, comitetul provincial. Această 1 măsura a produs o furtună de indignare; poporul croat, care întotdeauna era gata să-șî sacrifica viața pentru regele söu, n’ar încleise acuma un războin contra Serbiei. Deputatul Seidl. Suntem aici în Scupcină ? Deputatul Choc. Noi sîntem cu toții aici în casa noastră, putem vorbi •>și cum avem, și nu permitem germanilor să ne dicteze. Deputatul Tresici declară apoi că Serbia nu poate ceda în chestia portului și Austro-Ungaria va avea de purtat în fața istoriei universale, răspunderea pentru groaznica nenorocire a unui războiul european. (Aplauze prelungite la slavii de sud). Acesta este discursul deputatului Treskci și să se noteze bine că a fost ținut în momentul ctndi Austria mobilizează contra Serbiei, dnd se propun parlamentului legi speciale militare, cînd se fac manifestații de stradă patriotice și cînd un deputat a fost dat afară în brlncî dintr’o cafenea, pentru că n-a vrut să se scoale in picioare, în momentul cînd muzica a dotat un imn patriotic. Am relatat acest act de curaj cu glmJul că se va găsi și la tioî cineva care nu va uita cu politica maghiară, de care vorbea deputatul croat, lovește în prima linie, în 3 milioane de romîni, in diomediu 1 cînd aîte 7 milioane vor lua, poate, armele în favoarea asupritorilor acestora.