Dimineaţa, februarie 1913 (Anul 10, nr. 3201-3228)
1913-02-01 / nr. 3201
Mmm! JL —- Sfé. «SOI — O 6-8-10-12 PAGINI COMCSDATÍ EXCLUSIV AGENȚISI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Strada Doamnei No. B. EUJ I.—Teieten */« Cu cele din urmă știri din lunea Directori CONST. MILLE Sämsnrüt barali: 8tr. S&bacar No. 11. — București ABONAMENTE CU PREMII: Ion L.f 20.— A 3 o ir.? Inal 1K 8 luni l.<. — •muattatf pr.ttsl e«M *»«»•»* TELEFON 4 LINII 14 »O. »4 ?». 14 «Oi SS/"+O OBNIÜ19 PUBLICITATEA Asediul Adrian La începutul războiului,telegrame emanate din cartierul general bulgar anunțau că, în cel mult o lună, Adrianopolul va capitula. Și Adrianopolul n’a capitulat încă deși au trecut trei luni de la izbucnirea războiului. N’a capitulat fiindcă în fruntea garnizoanei asediate stă eroicul ei comandant Suferi Pașa. Sukri Pașa s’a născut în 1854 în Erzerum Familia sa este originară din Albania. Fiu de ofițer s’a dedat din prima tinerețe carierei militare. Curând după intrarea sa, în armată fu trimes în Germania unde intră într'un regiment de artilerie, împărate! Wilhelm I scria sultanului Abdul Harold următoarele despre tînărul ofițer: este o cinste pentru armata mea ca să aibă în mijlocul ei astfel de ofițeri. * In timpul tulburărilor din Albania Sukri Pașa a fost acela pe care Sultanul rus îl trimise să cerceteze cauzele nemulțumirea populațiunea. Reîntors din Albania Sukri pasa sfătuise pe Abdul Hamid să redea poporului Constituția care tronase odinioară in Turcia padișahilor. Și cu toate că generalul corect și adîric pătrunzător sfătuise pe sultan să dea poporului libertatea, junii turci cari au făcut o revoluție pentru cucerirea ei, nu i-au putut ierta o vorbă pe cît de dureroasă pe atît de adevărată. Era după revoluția din Constantinopol. Ofițerii juni turci reușiseră în lovitura de stat pe care o organizaseră. Constituția era cucerită, poporul respira libertatea. Sultanul rus era detronat. Sukri Pașa mulțumit de noua fază în care intra patria sa era însă adînc îndurerat de starea în care se afla armata turcească. Și atunci, cu un amestec de mulțumire și amărăciune Sukri Pașa esclamă : — Libertatea e cîștigată, dar armata este perdută . Cînd a izbucnit războiul se afla în Constantinopol. Numai cu 5 zile înainte de începerea luptelor Sukri pașa fu numit comandantul cetățen Adrianopol. Numai 5 zile și totuși cetatea a rezistat dela inceput și continuă să reziste. Astăzi Sukri pașa luptă pentru onoarea drapelului său. Viu nu se va preda. A spus-o clar în radiotelegrafia adresată lui Kiamil Pașa. Dl va fi să moară el și tovarășii săi moartea lor va fi scump plătită de inamic. Dacă Turcia va i eși învingătoare, sau cu desăvârșire distrusă de pe urma reînpenerei războiului nu se poate ști. Ceea ce se știe însă este că acela care va rămîne în istoria omenirei figura cea mai eroică nu va fi unul din aceia cari au atacat, ci Gazi Sukrn pașa care a apărat cu atîta eroizm cetatea Adrianopolului. H. Z. Wlrmii 1 T^snsmrhm WtJM ROLUL AVIAXIUNEI i in războiul balcanic si victimele ei 4 Bl------------- Ultimele evenimente ne-au demonstrat cu prisosință manie foloase ce pot aduce aeroplanele și baloanele in timp de războiu și in ce inferioritate ar fi puse armatele cari n'au un serviciu de aviație organizat inca din timp de pace. Toate statele balcanice cânt ar fi a-și face un început de organizație în toamna anului trecut, dar timpul fu prea scurt pentru așa ceva, căci formarea de piloți, care trebue să fie întîia grijă a unei armate, reclarnă un timp mai mult sau mai puțin Îndelungat și care depinde de foarte mulți factori. Beligeranții ințelegînd necesitatea unei flote aeriane și neputind o inproviza au cântai a atrage pe cei mai buni aviatori strâmi și numai astfel ad putut lansa pe teatrul de operațiuni citeva aparate pilotate in general de către ruși. Aviatorii naționali recrutați printre ofițeri posedau aparate imitații construite in Germania și Rusia, mai graid fură aduse din franța vreo 30 monoplane și biplane. Cb despre turci nici el nu tredeau mai bine în această privință : aveau aeroplane franceze, dar au acea 6 piloți. A fost angajat francezul Lefort care după ce a fost asigurat asupra vieței cu o sumă bunicică, și i s'a plătit și o mare indemnizație pentru a intra in campanie, la al doilea zbor a înaintat dincolo de liniile grecilor unde s'a lăsat a fi făcut prizonier. Era cunoscut că bulgarii trebuiau să intimpine atacul principal al armatelor otomane. Rusia, care a fostt prea „franamasă" cu aliatul in războiul balcanic nu se putea să nu le trimită tocmai aviatori „volatiîaffP* și nu mai puțin ca 19. Cel mai buni aviatori ai Rusiei au ținut să ia parte chiar de la începutul ostilităților. Așa renumiții piloți cari faceau fauna aerodroamelor franceze și era d in urmă profesori la școlile de pilotaj din Rusia ca : Efimoff, Milkeff, Popoff, Tarak- Ischieff, Mazur Kiewitsch, Arasonof, Krasmensky, etc. la care s'au adfrogat și bulgarii : Loulcoff, Loutscheff, italianul Gabeli și în fine francezul Paillard. Ollivier și Bum Serbil Isî formară cițiva aviatori brevetați în Belgia ca : Yougowitsch, Petrowitsch, Novitchich. Grecii au avut pe Kamberos și Montoussis. Aliații nu s’ad mulțumit cu atît și au angajat și aviatori francezi: pe Védrin's, Brodin, de Rals, Guinard, care au intrat in serviciu, dar nu au putut participa încă la bătălii. Rezultatele obținute sînt recunoașteri făcute deasupra orașelor asediate. In jurul Adrianopolului s'au făcut cel mai mare număr de recunoașteri. Serviciul principal cerut aviatorilor era să dea lămuriri asupra direcției de tragere a artileriei. Știrile obținute fiind foarte utile, turcii făcură tot posibilul pentru a distruge aeroplanele inamice. Focuri infernale se îndreptai contra lor și cea dinții victimă a acestui războiu este locotenentul Popoff, care a fost ucis de o lovitură de tun, alții ii urmară Doi aviatori ofițeri bulgari, găsiră moartea fiecare pe cite un aparat diferit, în condițiuni aproape identice. Antii russn» •Mazurkiewitch a fost ucis pe Geatalgel. Sîrbii s'au servit și ei de aparate pentru recunoașterile ce au avut nevoe de făcut, dar a căzut perzîndu-și un picior însuși profesorul actual deiviație rusul Adamov. ■ Grenul cari a fi utilizat și flota lor. în timpul din urmă vremea fiindu- le mai favorabilă, au întrebuințat I hidro a “ropiane cari, pare-se, au trzi , frumoase rezultate. Nu se cunosc rezultatele efectelor ce a fi produs bombele zvrlite din aeroplane, cu toate că timpul a fost în general foarte impropriu pentru așa ceva. Bulgarii și sârbii s’a fi servit pentru observarea tirului artileriei și de baloane captive de formă «ferică (sistem francez) și de baloane Emei (Drachenbalon), cari se afladn» bune servicii, dat fiindcă observarea se putea face Într'un mod permanent și continuă, iar prin ajutorul telefonului tunurile puteau să-si îndrepte efectul zdrobitor miniile inamice, de aceea și mare ® succes al artileriei aliaților, pe cind turcii pe lingă celelalte păcate erau lipsiți și de acest mijloc de „a »*• dea“. E, Assak? Ce visează presa bulgară SLALONCUL, DARDALIEL RLB, INSULELE EGEE, TOATE SA FIE ALE BULGARILOR Ziarele eîrbești anunță ei în «rit» lui Salonic a avut loc in ultimul timp o consfătuire a revoluționarilor bulgari Sandanschi, Geraposseff, Zancoff și Doceff. La această consfătuire s’a disertaat și chestiunea pulii va aparține Gaionicul. — „Nici nu vrem să știm te aii hoi tării ei“, declara strbil. — „Nici turcii n'au vrut să ții seamă de hotărîrile noastre și din cauza aceasta au ajuns în asemanea ba!" — răspund bulgarii. „Salonicul va râmîne *1 bulgarilor" ! ! . * Ziarul Bulgar „Reci” scrie: „Strenesul pe care Va fi avut bulgarii chiar dela începutul reîuărei ostilităților dă ,->oficiat la a-1înt» •■•vedea sfirșitul — învingerea complectă a turcilor. Luînd Galipoli noi am făcut ceea ce n’ați putut. Iaca patentei mari”. * Ziarul „Peci“ publică uni îting ticol relativ la ocuparea de către bulgari a peninsulei Galipoli, în cart spune că ocuparea ei pune în discuție chestia Dardanelelor. Insă de data aceasta puterile nu o vor putea rezolva singuri, deoarece bulgarii sínt direct interesați in> cauză Și nu interesul bulgarilor , ca Dardanelele să fie deschise pentru toate vasele. Dacă pînă acum turcii au fost stl» DÎrd absoluți a strătmtorilor, dac.ă pini absoluți ai strtmtorilor, dacă pă bunul lor plac, acum totul eu schimbă. Ln ce privește apropiate închidere a strtmtorilor din cauza ocupării peninsulei Galipoli, bulgarii cer ca Europa să fie cu striga rece, ca să nu zădărnicească planurile lor, cari au ca scop să asigure interesele și ale Europei în PA* dinsula Balcanică și în Dardanele. Dar ocuparea Galipolei dezleagă și chestiunea insulelor din Marea Eee, asupra cărora puterile nu se înțelegeau cui să le dea. Acum însă cînd el vor fi stăpîni pe Dardanelelor trebue să le aparțin și acele insule ce se găsesc în fața strimtorilor. Dacă Europa într’adevăr dorește pacea și ține să plaseze capitalirile sale în orientul Europei — atunci să lase Dardanelele bulgarilor — așa termină articolul ziarului „Reci". ” Ziarul „Vecerna Poșta“ publică un articol intitulat „Apelul tinerilor turci către România” în care spun« că membrii comitetului „Uniune și progres” necontenit trec dela lega» țiunea romînă din Constantinopol sau Poartă Mahmut Șefket Pașa, înainte de a pleca la cuartierul general ladem Kipî, a făcut o vizită lungă lai legația romînă. Se afirmă că tinerii turci cer romînilor să atace pe băț» gări de la nord. Răspunsul Romîniei se ține în caz mai strict secret, în tot cazul toatei acestea se fac cu concursul Austriei Ambasadorul rus Giers e pus în curent cu toate manipulațiile tiimbrii lor turci și cunoaște intențiimile ambelor țărî. J Citiți în: „DIMINEAȚA“ de Duminica 3 Ferraise!» MiI iulionso&illeu les Paris — Mistere! Automobilului Cenușiu MARE ROMAN POLITEST———— de Vicky Miller ~ ö I