Dimineaţa, martie 1913 (Anul 10, nr. 3229-3259)
1913-03-01 / nr. 3229
MOTOCICLETE Feste 30000 aleargă la Toată lumea Furnisori exclusivi ai armatelor RO $AÎCJ2 Englese, Franceze, Germane și italiene. Richarsaimer Fahmagwerks 8. B. Depozitar și fie prezentant general: MATHIEU WALTER űJHSM Sr.. Viile de Paris BUCUREȘTI — str. Lipsonat 48 — Telefon 41 Ulf SOSIT; ultimele noutăți ale mil»nului de primăvară 1913» STOFE ENGLEZEȘTI pentru rochi tailieur și fanteziuri pariziene MATASURI fantezie pentru rochii tailieur și flou Cu preturii ® cele mai awardațioase LA MAGASIMUL Galea VICTORIEI 68 lililâÎ Biîfii în aííonsl Tot ce există mai nou pentru sezonul de Primăvară și Vară in INGALTMINTE Bărbați, Dame și Copii üt [UNK]cm Bs mc imm ESI și FAS - CREDITATE SâHANTISTA X.1FE&&7S PEOMFT «I XBA Sa'FORTAÍE iA DOMICILIU is Avântul‘* -SOCIETATE ÎN~ IjIlliHISWI COMANDITA — București Ganea Staimi! Bo. 263 Telefon 83/70 — Se psimeao comenzi și la aiagasassels Frații Rossin, Str. Decebal No. 8—Telefon 27/18—Sebastian î. Rossin, Str. Sf. Nicolae Șelari, 4 —Luna Park, încălțăminte, str. Caro! 6 —și b Posstăvierii .Avântul* Frédéric, Str. Lipscani No. 11, Telefon 24/25, ar CELE MAI BUNE In PIANE si PIANINE Am* Marele mga?Jade Muzica : Hazim Feder tlNf ^ Bneauslff tales Victoriei, 64 Furnisord Sorții Regal ® CASA «4« ÎNCREDERE Fimnx £ 0<.in cunit.1 keg^e Hainane FANTRUI» COMBI și negre: KÖREIM . „VILIORIA“ SIK Lipscani Nitî (Hotel de France) BOLI LUMEȘTI și genito-imnare, BOLI si FEMEI Se vindecă la scurt timp după metodele cele mai noui Consult. 11—1 a. m. și 45/a—#’/a p. m. ora fs */a—51 s pentru femei DENTISTICA 3-6 p. m. GOrloSai înlătură la Blenesras Dureri și scurgeri în timpul cel mai scurt Recomandat de medicii cei real detinși Consultați mesUosî D-v. Aceste toate se vorai cu prețuri foarte avantagioase ‘A* E1 %sa<ai TI £, FOS 42/74 MMCM. »*,UHWJ.» file găsesc la DIMINEAȚA i Vineri î Martie 1913 * Corpurile legiuitoare ȘEDINȚA DE LA 27 FEBRUARIE Ședința se deschide la orele 2 șt 40 minute sub prezidenția d-lui Cantacuzino Pașcanu. Pe banca ministerială d-sul miniștrii Take Ionescu, Al. Marghiloman, Budărău, N. Xenopol și general Itîrjeu. D. I. TH. FLORESCU întreabă pe d. ministru al justiției dacă are cunoștință de supra încărcarea de lucrări de cari e împovărat tribunalul Ilfov și dacă e dispus să ia măsuri pre a înceta această stare de lucruri dăunătoare bunului mers al justiției. / P. AL. MARGHILO>MAN, ministru finanțelor.— D. Stelian Popescu intreba erî de ce nu se achită la timp lefurile preoților rurali Cercetând astăzi la minister am văzut că vina acestor întîrzieri provine numai de la Casa Bisericei care nu trimite statele de plată în timp. Ministerul de finanțe nu poate plăti decît in baza ordonanțelor cari se trimet de Casa Bisericei și deci vina neprimirea salariului la timp mi 1 a ministerului de finanțe, ci a Casei Bisericei. D. STELIAN POPESCU: Atuncî adresez întrebarea mea d-un ministru al cultelor. D. PISSESCU, ministrul cultelor. In adevăr la plata lefurilor preoților s'au făcut întîrzieri, dar am luat măsuri ca acest lucru să nu se mai întimple. D. STELIAN POPESCU : E în orîe caz trist că preoții rurali cari sînt plătiți cu 33 de boi lunar, nu a fost plătiți nici pînă astăzi pe luna Octombrie. D. M. CANTACUZIO. — Sosesc acum la Cameră și nu se comunică cum că d. deputat , Th. Florescu mi-a adresat o interpelare relativ la prea multele lucrări cari împovărează tribunalul Ilfov. Probabil că d. Florescu a lipsit din Cameră acum două săptămînî cînd întrebat de alți domni deputați, am arătat că am dispus să se înființeze o nouă secție comercială, căreia i se vor deferi și afaceri corecționale. la trib. Ilfov. Astfel d. Florescu e satisfăcut. D. DISSESCU, ministrul cultelor, depune un proect de lege pentru presarea unui post de șef de lucrări la laboratorul de fizică de pe lingă fac. de științe din București. Se intră în ordinea zilei. Se repetă votul, rămas nul In ședința de erî asupra proectului de lege pentru împământenirea d-lui S. Kinkels din București. D. G. BADESCU. — Nu sunt contra împămintenirei evreilor, dar cred că d. Fifikels, nu treime împământenit. Eu îl cunosc pe fratele-sale bancherul M. Kinkels, un om ncorect. Adunarea respinge cererea de impămintenire a d-lui S. Kinkels. Contestarea alegere d-lui Fascal Tomcescu Se citește raportul pentru validarea mandatului d-lui Pascal Toncescu, ales deputat al coleg. III Tecuci. D. VINTILA BRATIANU. — Am aci o contestație a d-lui Popovici contra-candidatul d-lui Pascal Toncescu la alegerea dela Tecuci. D. PASCAL TONCESCU. — Cer cuvîntul. VOCI.-- Nu ești validat. D. SCORȚESCU. — Are dreptul Să ia cuvîntul să se apere. D. V. BRATIANU. — Eu crede și validarea unui mandat de deputat nu e o chestie personală ca să se poată permite unui acuzat să se apere. (Se naște tumult). D. BRATIANU. — Ne-am găsit în comisia de validare în fața contestărei d-lui Popovici, prin care contracandidatul d-lui Toncescu se plînge contra ingerințelor ce s’au făptuit cu ocazia acestei alegeri. S’au făptuit nenegularități, ingerințe ale administrației, cari dezonorează această alegere. D. N. IORGA.— D-le Bratianu nu uitați că nu-î pentru prima oară cînd se comit ingerințe la alegerile colegiului al III-lea. Partidul liberal le-a făptuit cu vîrf și îndesat! D. V. BRATIANU.— Eu nu știu ce s’a întîmplat în trecut, dar dacă la adevăr s’afi comis ingerințe în alegerile colegiului III iu treime rea le luăm acum de exemplu. D. IORGA. — Să vă vedem în alegerile viitoare ! D. V. BRATIANU.— Eu vă pot asigura cu sub un guvern liberal nu se vor făptui ingerințe și dacă se vor făptui, d-ta n’aî decis să protestezi. D. IORGA.— in afară de parlament. (Ilaritate). D. V. BRATIANU.— La alegerea colegiului III de Tecuci alegerile de delegați n’au fost prezidate de consilierii județeni, cum cere legea, ci de primării rurali. C. STELIAN POPESCU. — Legea prevede că dacă consilierul județean nu sosește pînă la orele 9 dim., alegerile de delegați vor fi prezidate de primări. D. V. BRATIANU. — Cînd e vorba de o alegere parlamentară nu trebue să recurgem la chițibușuri de interpretare.Trebui să dăm alegerilor și în special alegerilor col. III toată importanța și toată curățenia ce se cere deja astfel de acte cari trebuesc să fie solemne în viața unui popor. Să Începem măcar de acum să dăm această importanță unei alegeri a col. 111 și de aceea în numele a 18 deputați cer o anchetă parlamentară pentru a cerceta împrejurările în cari a avut loc această alegere. D. N. IORGA.— Glumești d-le Brătianu ! (Rîsete). " D. .BRATIANU.— Nu glumesc d-le Iorga, căci în anul 1913 cînd țara era agitată dela un capăt la altul, guvernul se ocupa cu găsirea unui Ioc, de deputat pentru d. Toncescu. (Aplauze pe bănbile minorităței), D. N. COMȘA.— D. Brătianu, vrea să introducă aci Un principiu anticonstituțional și contrar considerației ce trebue să i se dea unui reprezentant al națiunei. D-sa cerea ca d. Toncescu să n’aibă dreptul să-șî apere alegerea. Ori asta e contra tuturor precedentelor create pînă astăzi. D. TACHE IONESCU. — Mie de două ori mi s’a cerut invalidarea și de 2 ori mi s'a dat cuvîntul ca să’mî apăr mandatul (apj). "D. COIVÎȘA. — Ce s'ar face un membru al opoziției ales singur în parlament, dacă nu i s’ar da dreptul să’și apere mandatul ? (Aplauze). D. PREZIDENT CANTACUZINOPASCANII. — In baza precedentelor din Camera liberală dau cuvîntul d-lui Pascal Toncescu. D. PASCAL TONCESCU. — D. Vintilă Brătianu susținea că elî m’am ales datorită ingerințelor guvernamentale la Tecuci, unde d-nii Pherichide și Djuvara s’au ales în opoziție prin propriile lor puteri. In județul Tecuci se știe de cită, popularitate se bucură d. Nestor Cincu și acestei popularități se datorește și alegerea d-l or Pherichide și Djuvara și alegerea mea de acum. D. N. IORGA. — D. Cincu alege și liberali și conservatori și democrați. Te pomenești că mă va alege și pe mine! (Ilaritate). D. PASCAL TONCESCU. — Alegerea mea a fost absolut corectă, dar d. Brătianu cere anchetă parlamentară findcă are să-mi plătească o poliță. Eu am fost raportorul legei de Incompatibilitate. D. VINTILA BRATIANU. — Te rog d-le Toncescu să crez că mi-ai făcut un serviete cu acea lege. D. PASCAL TONCESCU.— Cred și eu, căci ați schimbat Banca Naționala cu Banca Borobeasca. (Aplauze). Alegerea mea, vă asigur că e perfect corectă, și vă rog să-mi validați alegerea. (Aplauze). D. N. FLEVA.— D-lor, cînd știm că candidatura oficială e un sistem de guvernămînt in țara romînească, cînd însuși d. Vintilat Brătianu e rezultatul acestei candidaturi oficiale (mare ilaritate, aplauze) de ce să plătească numai d. Pascal Toncescu acest defect general. D. V. Brătianu e de principiul: nu faceți ce fac eți, ci faceți ce zic eți ! (Ilaritate). La guvern d. Brătianu face ingerințe, alege pe cine vrea la col. III, dar în opoziție protestează., "■ D. Pascal TosicMbu s’ă hies" cum s’ai ales toți deputații col. III de 40 de ani in țara romînească. Cînd au fost toți validați, de ce v am invalida pe d. Toncescu. Candidatura oficială e o boală de care suferă întregul nostru organizm politic și pentru vindecarea acestui râu trebue să luptăm, iar nu pentru invalidarea d-lui Toncescu. (Aplauze). D. TAKE IONESCU : Am luat cuvîntul ca sa protestez contra celor spuse de d. Fleva, relativ la candidatura oficială. Candidatura oficială Înseamnă ștampilarea unui candidat de către guvern, lupta guvernului spre a-l scoate cu orice preț și prin orice mijloace din urnă. Lăsarea unui candidat din opoziție fără contracandidat nu înseamnă candidatură oficială, ci pa dintre partide, care se obidnuiește și în țările cu regim parlamentar, mult mai vechi, ca al nostru. Ceea ce se poate mărturisi e dorința de a si făptui alegeri libere în toamna aceasta, dorință care dacă nu se va fi înfăptuit pretutinian”, nu e vina mea. Dorința mea am fost să fac ca alegerile să devie cît mai libere și am lucrat din toate puterile pentru îndeplinirea acestei dorințe. Fără îndoială că nu se putea încape cu colegiul al III-lea „experiența alegerilor libere. Nici d. Brătianuțanu poate susține că te 1907, partidul liberal a făcut acest lucru. In ce privește candidatura oficială, accentuez din nou că nu se pot considera ca atare cei aleși fără contracandidat. Probă că ei, ca d. Fleva de ex. își păstrează întreaga libertate de acțiune." (Ani prelungite). Se pune la vot contestația la alegerea d-lui Pascal Toncescu. Se cere votul cu bile și se admite. Contestația a fost respinsă cu 69 voturi, fiind și 24 pentru primirea ei. Ședința se suspendă pentru 5 minute. Situația subofițerilor D. C. XENI își dezvoltă interpelarea adresată d-lui ministru de război relativă la situația subofițerilor reangajați. D-sa arată că unul din elementele esențiale pentru instrucția armatei sunt subofițeri reangajați. Ei sunt temelia armatei și de aceea, nu trebue să fie nedreptățit. Ori prin legea din 1912 se aduce o gravă atingere acestei categorii de ostași. In Franța, în Germania și în toate țilme subofițerii se bucură de toata solicitudinea guvernelor. La noi, prin legea regretatului general Lahovary se prevedea sa se dea după 18-20 de ani de serviete, acestor subofițeri pe lingă pensie și 6 hectare de păimînt pentru a se putea stabili și ocupa cu agricultura. . Prn legea din 1912 se știrbesc,errev “drepturile cîștigato "ăîe subofițerilor reangajați vechi. Prin articolul 19 , acestei legi se prevede că drepturile cîștigate sînt respectate, dar în aliniatul următor se spune că numai cei la 1 Aprilie 1912 vor avea 18 ani de serviete împliniți se vor bucura de aceste intrepituri Ceilalți vor cădea îm prevederile nouei legi, prin urmare nu vor beneficia de drepturile ce se dădea legea sub care ei se reangajase.’Plutonierii reangajați s’au hites prin memorii parlamentului “și se vor adresa justiției, căci după ce au împlinit 18 ani de serviete se văd pe drumuri, deși legea din 1906 prevedea că după 18 ani li se vor da pensii. Fără îndoială că situația asta nu mai poate fi tolerată. Acești plutonieri au contractat în mod formal cu statul și, după ce ei au respectat acest contract timp de 18 ani, statul refuză, să îndeplinească în cel privește condițiile din contract. Astăzi Se cere plutonierilor și subofițerilor reangajați o limită de vîrstă, virata de 46 ani, ceea ce nu se cerea sub vechea lege sub care s’au reangajat plutonierii cari ies azi la pensie. Interpretînd legea în sensul acesta de a călca drepturile plutonierilor reangajați printr’un contract in regulă, iscălit de un reprezentant al statului, aducem demobilizarea în corpul subofițerilor, așa de necesari armatei către care,mai ales astăzi se îndreaptă toate privirile noastre. Că subofițerii s’au reangajat în virtutea unui contract, pe baza vechei legi, a mftrturisit’o și regretatul general Manu, care fiind întrebat în cameră, a spus că „reangajările se fac in virtutea unui contract bilateral“. Trebue să facem neapărat dreptate acestor plutonieri și subofițeri, ei fiind de un deosebit folos armatei. (Aplauze). D. VICTOR IONESCU. — M’am asociat interpelarei d-ui Xeni deoarece cred că trebue să avem o deosebită solicitudine pentru corpul subofițerilor. In Franța și Germania subofițerii sunnt într'un număr cu mult superior celor din armata noastră, comparativ cu numărul ofițerilor. Asta din cauză că în aceste țări civilizate s'a văzut ce enorme servicii poate aduce armatei corpul subofițerilor reangajați. La noi s'a legiferat totdeauna astfel in ce privește subofițerii reangajați, că niciodată nu s'a putut considera ca o carieră sarcina de instructor militar. D. ministru de razboiu ar trebui să dea toată atenția cuvenită corpului subofițeresc, căci subofițerii sunt aceia cari fac instrucția soldatului alături de ofițeri, cu mult zel și multă abnegație. Nu numai că trebue să li se dea pensie, dar să se stabilească că ei au dreptul după eșirea din armată la o slujbă în serviciul statului, pensia fiind prea mică. Să se legifereze astfel încît subofițerul reangajat să vadă că țara îi acordă toată solicitudinea sa pentru munca ce o depune în serviciul ei. D. GENERAL HIRJEU, ministru de război. D-nii deputați Xeni și V. Ionescu îmi dau prilej să vorbesc și eu de subofițerii reangajați pentru cari am toată solicitudinea. Eu consider pe subofițerul reangajat ca un element prețios, absolut necesar armatei. Subofițerul e cimentat] care leagă corpul ofițeresc de trupă. Dîndu-se toată solicitudinea subofițerilor și învățătorilor, cari au lucrat mină în mină la educația și la instruirea poporului german, Prusia a putut ajunge dintr-un stat de 5—6 milioane locuitori, un imperiu puternic cu 60—70 milioane suflete. Toate legile militare cari s-au ocupat la noi de reorganizarea corpului subofițerilor au căutat să îmbunătățească soarta lor. Legea din 1912 dă subofițerilor drepturi cari nu existau în legile anterioare. Dela 1882 cînd s’a votat întîia lege prin care se asigură pentru intîia oară drept de pensiune subofițerului reangajat, și pînă azi, acest drept a fost păstrat și lărgit de toate legiuirile de reorganizare militară. D. ministru de războia arată ce drepturi au acordat plutonierilor și subofițerilor reangajați diferitele legi de la 1882 și pînă azi. Legea din 1912 dă plutonierilor liberați, în deplină proprietate, 7 hectare de pămint în țară sau 10 hectare în Dobrogea, sau celor ce nu vor să se ocupe cu agricultura li se dă 2500 de lei în bani și drepturi la funcțiuni ale statului. Eu vom căuta să continui a merge pe calea predecesorilor mei în ce privește soarta subofițerilor reangajați, adică vom căuta cît îmi va sta în putință să contribuesc la îmbunătățirea situației lor. Am întocmit un proect de lege în care scad limita de vîrstă la 42 pentru scoaterea la pensie a subofițerilor și prevăd că în caz cînd nu mai poate continua serviciul, plutonierul reangajat sa se poată retrage la pensie chiar după 15 ani de serviciu. In acelaș timp vom căuta să măresc numărul hectarelor de pămînt ce se vor da subofițerilor și plutonierilor reangajați pe granița dobrogeană. Sînt de asemenea de părere ca subofițerii reangajați înainte de 1 Aprilie 1912, sa se bucure de toate drepturile ce li se dau de legiuirile anterioare. ■îțs D. G. SCORȚESCU raportor dă citire proectului de lege prin care se înlocuește taxa de licență pentru vînzarea băuturilor spirtoase prin taxa pe decalitru-Discuția asupra acestui preset ie !e«e va începe in ședința de astăzi.Ședința se ridică la orele 5 și jumătate, anunțîndu-ne cea viitoare pe azi la orele obișnuite. .Ueresi . revista Model* Senatul ȘEDINȚA DE LA 27 FEBRUARIE Ședința s’a deschis la orele 3 sub preșidenția d-lui Gh. Gr. Cantacuzino, pe banca ministerială fiind prezinte d. Al. Buduran. S’au făcut formalitațile bbicinuite, unite. D. BROȘTEANU-URDAREANU cere dosarele legatului făcut de doctorul Urdăreanu, spre a vedea dacă nu este loc a adresa o interpelare. D. C. ALEXIU, cere dosarele privitoare la împrumutul orașului Brăila, pentru canalizare, studiile canalizarea și dârei în antrepriză a acestor lucări. D. RAICIU, cere a i se fixa o și pentru desvoltarea interpelăreî ce va adresa d-lui ministru de interne cu privire la teatrul Pastia din Focșani. Se repetă votul rămas nul asupra proectului de lege prin care orașul Cernavodă este autorizat a încheia o convenție cu orașul Constanța pentru a se alimenta cu apă din conducta acelui oraș. Proectul se admite. Ședința se suspendă ,iar d-niî senatori trec în secțiuni. Ședința s’a redeschis la orele I fără un sfert. D. SC. LAHOVARI, raportor, dă citire raportului și proectului de lege prin care excedentul ales al anului financiar 1911—1912, în sumă de 89.378.140 lei, bani 95, este distribuită : 85.097.416 lei, bani 44, pentru trebuințele armatei și 526.000 lei, bani 31 pentru acoperirea restului din pătrimea costului porumbului distribuit la țărani în 1904—905, datorie iertată prin legea din Mai 1906. Legea se votează fără discuțiune. Senatul procede apoi la votarea de recunoașteri și împămînteniri. Se votează recunoașterea ca cetățeni români a d-lui Gh. Gh. Drăguș din Focșani. De asemenea se votează împământenirea d-l or . sublocot. Camiliu Marini din Buzău , Frantz Ley din București. Ședința se ridică la orele 4 și un sfert. Menu>ul zilei Créme d’ecrevisses Soles Montreuil Osso buco Pei'ireaux róti= á la broebe Saladé Crpsnes á la créme Soufflé au chocolat « Fruits Café Liqueurs Vins Pommery Sec Pentru un publicist in mizer . Ma! acum cîteva zile am avut prilejul a semnala, printre nenumăratele mizerii semănate în Capitala noastră, una din cele rraii sfîșietoare. Aceea a unui om cult, bun scriitor, apreciat de toți cei care Tau cunoscut. E vorba de I. B. colaborator la mai multe reviste, odinioară, unde articolele lui economice erau foarte apreciate. Azi, acel nefericit se află de astă vară fără post, slab, sfîrșit de mizerie și fără nici o locuință. Cunoscîndu-l întîmplător am relatat cazul acesta de dureroasă lipsă și ca de obicei răsunetul glasului nostru a găsit un ecou. O mînă de funcționari ai Băncei Marmorosch-Blank, din inițiativa d-rei Verzeanu, ne trimite 10 lei pentru î. B. Ne înduioșează această ofrandă venită din partea celor cari dasigur s’au privat d’o plăcere pentru a face o faptă marinimoasă. Alături însă, de această ofrandă, am fi dorit să punem pe acelea ale tuturor oamenilor mari, ar persoanelor politice care au cunoscut pe I. B. care îl socoteau de prieten și care astăzi l’a fi uitat fiindcă mizeria a pus enorma ei distanță între acest nenorocit și dînșii. Nu ne descurajăm cu toate astea, și din nou reamintim sufletelor nobile pe acest publicist al cărui domiciliu nu putem da ml din altă pricină, ci fiindcă ar trebui să dam numele diferitelor cafenele unde dormitează în timpul poptei, cu cite un pahar de apă dinainte, sau pe acela al străzilor pe care rătăcește. Orice ofrande deci pot fi adresată nouă cari i le vom înmina de urgență. — Farmen Mișcarea C. F. R. Au fost licențiați din serviete următorii funcționari din administrațiiunea căilor ferate: D. Negrescu Mihail, șef de direct principal cl. Tl-a. D. Mihăescu Constantin, controlor cl. I-a. D. Vasilescu Gh. I., șef de depou cl. ITI-a. D. Constantinescu Steris C., casier cl. ÎII-a. D. Rădulescu Ghiță, șef de manevră cl Ta. D-nii Barbu Teodor și Ioan Tudora elhe, picheri principali cl. liba. T-niî Mocanui loan Gh. și Aur Ioni clierî principali. D-nii Adamache Constandache E., picher cl. Ta. și V. Constant, picher cl.î-a.