Dimineaţa, martie 1913 (Anul 10, nr. 3229-3259)

1913-03-01 / nr. 3229

MOTOCICLETE Feste 30000 aleargă la Toată lumea Furnisori exclusivi ai armatelor RO $AÎCJ2 En­glese, Franceze, Germane și italiene. Richarsaimer Fahmagwerks 8. B.­­ Depozitar și fie prezent­ant general: MATHIEU WALTER űJHSM Sr.. Viile de Pari­s BUCUREȘTI — str. Lipsonat 48 — Telefon 41 Ulf SOSIT; ultimele noutăți ale mil»­nului de primăvară 1913» STOFE ENGLEZEȘTI pentru rochi tailieur și fanteziuri pariziene MATASURI fantezie pentru rochii tailieur și flou Cu preturii ® cele mai award­ațioase LA M­­AGASIMUL Galea VICTORIEI 68 li­lilâÎ Biîfii în­­ aííonsl Tot ce există mai nou pen­tru sezonul de Primăvară și Vară in INGALTMINTE Bărbați, Dame și Copii üt [UNK]cm Bs mc imm ESI și FAS - CREDITATE SâHANTISTA X.1FE&&7S PEOMFT «I XBA Sa'FORTAÍE iA DOMICILIU is Avânt­u­l‘* -SOCIETATE ÎN~ IjIlliHISWI COMANDITA — București Ganea Staimi! Bo. 263 Telefon 83/70 — Se psimeao comenzi și la aiagasassels Frații Rossin, Str. Deceb­al No. 8—Telefon 27/18—Sebastian î. Rossin, Str. Sf. Nicolae Șelari, 4 —Luna Park, încălțăminte, str. Caro! 6 —și b Posstăvierii .Avântul* Frédéric, Str. Lipscani No. 11, Telefon 24/25, ar CELE MAI BUNE In PIANE si PIANINE Am* Marele mga?J­a­de Muzica : Hazim Feder tlNf ^ Bneau­slff tales Victoriei, 64 Furnisord­ Sorții Regal ® CASA «4« ÎNCREDERE Fimnx £ 0<.in­ cunit.1 keg^e Hain­ane FANTRU­I» COMBI și negr­e: KÖREIM . „VILIORIA“ SIK Lipscani Nitî (Hotel de France) BOLI LUMEȘTI și genito-imnare, BOLI si FEMEI Se vindecă la scurt timp după meto­dele cele mai noui Consult. 11—1 a. m. și 45/a—#’/a p. m. ora fs */a—51 s pentru femei DENTISTICA 3-6 p. m. GOrloSai­ înlătură la Blen­esras Dureri și scurgeri în­ timpul cel mai scurt Recomandat de medicii cei real­ detinși Consultați mesUosî D-v. Aceste toate se vorai cu prețuri foarte avantagioase ‘A* E1 %sa<ai TI £,­ FOS 42/74 MMCM. »*,UHWJ.» file găsesc la DIMINEAȚA i Vineri î Martie 1913 * Corpurile legiuitoare ȘEDINȚA DE LA 27 FEBRUARIE Ședința se deschide la orele 2 șt 40 minute sub prezidenția d-lui Can­­­tacuzino Pașcanu. Pe banca ministerială d-su­l mi­niștrii Take Ionescu, Al. Marghilo­man, Budărău, N. Xenopol și gene­ral Itîrjeu. D. I. TH. FLORESCU întreabă pe d. ministru al justiției dacă are cu­noștință de supra încărcarea de lu­crări de cari e împovărat tribunalul Ilfov și dacă e dispus să ia măsuri­­ pre a înceta această stare de lu­cruri dăunătoare bunului mers al­­ justiției. / P. AL. MARGHILO>MAN, minis­tru finanțelor.— D. Stelian Popescu intreba erî de ce nu se achită la timp lefurile preoților rurali­ Cerce­tând astăzi la minister am văzut că vina acestor întîrzieri provine nu­mai de l­a Ca­sa Bisericei care nu tri­mite statele de plată în timp. Minis­terul de finanțe nu poate plăti de­cît in baza ordonanțelor cari se tri­met de Casa Bisericei ș­i deci vina neprimirea salariului la timp mi­ 1 a ministerului de finanțe, ci a Casei Bi­sericei. D. STELIAN POPESCU: Atun­cî adresez întrebarea mea d-­un mini­stru al cultelor. D. PISSESCU, ministrul cultelor. In adevăr la plata lefurilor preoți­lor s'au făcut întîrzieri, dar am luat măsuri ca acest lucru să nu se mai întimple. D. STELIAN POPESCU : E în orî­­­e caz trist că preoții rurali cari sînt plătiți cu 33 de boi lunar, nu a fost plătiți nici pînă astăzi pe luna Octombrie. D. M. CANTACUZIO. — Sosesc acum la Cameră și nu se comunică cum că d. deputat , Th. Florescu mi-a adresat o interpelare relativ la prea multele lucrări cari împovărează tri­bunalul Ilfov. Probabil că d. Flores­­cu a lipsit din Cameră acum două săptămînî cînd întrebat de alți domni deputați, am arătat că am dispus să se înființeze o nouă secție comercială, căreia i se vor deferi și afaceri corecționale. la trib. Ilfov. Astfel d. Florescu e satisfăcut. D. DISSESCU, ministrul cultelor, depune un proect de lege pentru presarea unui post de șef de lucrări la laboratorul de fizică de pe lingă fac. de științe din București. Se intră în ordinea zilei. Se repetă votul, rămas nul In șe­dința de erî asupra proectului de lege pentru împământenirea d-lui S. Kinkels din București. D. G. BADESCU. — Nu sunt con­tra împămintenirei evreilor, dar cred că d. Fifikels, nu treime împă­mântenit. Eu îl cunosc pe fratele­­-sale bancherul M. Kinkels, un om ncorect. Adunarea respinge cererea de im­pămintenire a d-lui S. Kinkels. Contestarea alegere­ d-lui Fascal Tomcescu Se citește raportul pentru valida­rea mandatului d-lui Pascal Tonces­­cu, ales deputat al coleg. III Tecuci. D. VINTILA BRATIANU. — Am aci o contestație a d-lui Popovici con­­tra-candidatul d-lui Pascal Toncescu la alegerea dela Tecuci. D. PASCAL TONCESCU. — Cer cuvîntul. VOCI.­-- Nu ești validat. D. SCORȚESCU. — Are dreptul Să ia cuvîntul să se apere. D. V. BRATIANU. — Eu cred­e și validarea unui mandat de deputat nu e o chestie personală ca să se poată permite unui acuzat să se apere. (Se naște tumult). D. BRATIANU. — Ne-am găsit în comisia de validare în fața contestă­­rei d-lui Popovici,­ prin care contra­candidatul d-lui Toncescu se plînge contra ingerințelor ce s’au făptuit cu ocazia acestei alegeri. S’au făptuit nenegularități, ingerin­țe ale administrației, cari dezonorea­ză această alegere. D. N. IORGA.— D-le Bratianu nu uitați că nu-î pentru prima oară cînd se comit ingerințe la alegerile cole­giului al III-lea. Partidul liberal le-a făptuit cu­­ vîrf și îndesat! D. V. BRATIANU.­— Eu nu știu­ ce s’a întîmplat în trecut, dar dacă la adevăr s’afi comis ingerințe în ale­gerile colegiului III iu treime rea le luăm acum de exemplu. D. IORGA. — Să vă vedem în ale­gerile viitoare ! D. V. BRATIANU.— Eu vă pot a­­sigura cu sub un guvern liberal nu se vor făptui ingerințe și dacă se vor făptui, d-ta n’aî decis să protestezi. D. IORGA.— in afară de parla­­ment. (Ilaritate). D. V. BRATIANU.— La alegerea colegiului III de Tecuci alegerile de delegați n’au fost prezidate de consi­lierii județeni, cum cere legea, ci de primării rurali. C. STELIAN POPESCU. — Legea prevede că dacă consilierul județean nu sosește pînă la orele 9 dim., ale­­gerile de delegați vor fi prezidate de primări. D. V. BRATIANU. — Cînd e vorba de o alegere parlamentară nu trebue să recurgem la chițibușuri de inter­pretare.­Trebui să dăm alegerilor și în special alegerilor col. III toată im­portanța și toată curățenia ce se cere deja astfel de acte cari trebuesc să fie solemne în viața unui popor. Să Începem măcar de acum să dăm această importanță unei alegeri a col. 111 și de aceea în numele a 18 depu­tați cer o anchetă parlamentară pen­tru a cerceta împrejurările în cari a avut loc această alegere. D. N. IORGA.— Glumești d-le Bră­­tianu ! (Rîsete). " D. .BRATIANU.— Nu glumesc d-le Iorga, căci în anul 1913 cînd țara e­­ra agitată dela un capăt la altul, guvernul se ocupa cu găsirea unui Ioc, de deputat pentru d. Toncescu. (Aplauze pe bănb­ile minorităței), D. N. COMȘA.— D. Brătianu, vrea să introducă aci Un principiu anti­constituțional și contrar considera­ției ce trebue să i se dea unui repre­zentant al națiunei. D-sa cerea ca d. Toncescu să n’aibă dreptul să-șî apere alegerea. Ori asta e contra tuturor precedentelor create pînă astăzi. D. TACHE IONESCU. — Mie de două ori mi s’a cerut invalidarea și de 2 ori mi s'a dat cuvîntul ca să’mî apăr mandatul (apj). "D. COIVÎȘA. — Ce s'ar face un m­­em­bru al opoziției ales singur în parlament, dacă nu i s’ar da dreptul să’și apere mandatul ? (Aplauze). D. PREZIDENT CANTACUZINO­­PASCANII.­ — In baza precedentelor din Camera liberală dau cuvîntul d-lui Pascal Toncescu. D. PASCAL TONCESCU. — D. Vin­­tilă Brătianu susținea că elî m­’am ales datorită ingerințelor guverna­mentale la Tecuci, unde d-nii Pheri­­chide și Djuvara s’au­ ales în opo­ziție prin propriile lor puteri. In ju­dețul Tecuci se știe de cită, popula­ritate se bucură d. Nestor Cincu și acestei popularități se datorește și alegerea d-l or Pherichide și Djuvara și alegerea mea de acum. D. N. IORGA. — D. Cincu alege și liberali și conservatori și demo­crați. Te pomenești că mă va alege și pe mine! (Ilaritate). D. PASCAL TONCESCU. — Alege­rea mea a fost absolut corectă, dar d. Brătianu cere anchetă parlamen­tară findcă are să-mi plătească o po­liță. Eu am fost raportorul legei de Incompatibilitate. D. VINTILA BRATIANU. — Te rog d-le Toncescu să crez­ că mi-ai fă­cut un serviete cu acea lege. D. PASCAL TONCESCU.— Cred și eu, căci ați schimbat Banca Na­ționala cu Banca Borob­easca. (A­­plauze). Alegerea mea, vă asigur că e per­fect corectă, și vă rog să-mi validați alegerea. (Aplauze). D. N. FLEVA.— D-lor, cînd știm că candidatura oficială e un sistem de guvernămînt in țara romînească, cînd însuși d. Vintilat Brătianu e rezultatul acestei candidaturi ofi­ciale (mare ilaritate, aplauze) de ce să plătească numai d. Pascal Ton­cescu acest defect general. D. V. Brătianu e de principiul: nu faceți ce fac eți, ci faceți ce zic eți ! (Ilari­tate). La guvern d. Brătianu face inge­rințe, alege pe cine vrea la col. III, dar în opoziție protestează., "■ D. Pascal TosicMbu s’ă hies" cum s’ai­ ales toți deputații col. III de 40 de ani in țara romînească. Cînd au fost toți validați, de ce v am invalida pe d. Toncescu. Candidatura oficială e o boală de care suferă întregul nostru organizm politic și pentru vindecarea acestui râu trebue să luptăm, iar nu pentru invalidarea d-lui Toncescu. (Aplauze). D. TAKE IONESCU : Am luat cu­­vîntul ca sa protestez contra celor spuse de d. Fleva, relativ la candi­datura oficială. Candidatura oficială Înseamnă ștampilarea unui candidat de către guvern, lupta guvernului spre a-l scoate cu orice preț și prin orice mijloace din urnă. Lăsarea u­­nui candidat din opoziție fără con­tracandidat nu înseamnă candidatu­ră oficială, ci pa d­­intre partide, care se obidn­­uiește și în țările cu regim parlamentar, mult mai vechi, ca al nostru. Ceea ce se poate mărturisi e do­rința de a si făptui alegeri libere în toamna aceasta, dorință care dacă nu se va fi înfăptuit pretutinian”, nu e vina mea. Dorința mea a­m fost să fac ca alegerile să devie cît mai libere și am lucrat din toate pute­rile pentru îndeplinirea acestei do­rințe. Fără îndoială că nu se putea în­cape cu colegiul al III-lea „experien­ța alegerilor libere. Nici d. Brătianu­țanu poate susține că te 1907, partidul liberal a făcut acest lucru. In ce privește candidatura oficială, accentuez di­n nou că nu se pot con­sidera ca atare cei aleși fără contra­candidat. Probă că ei, ca d. Fleva de ex. își păstrează întreaga liberta­te de acțiune." (Ani­ prelungite). Se pune la vot contestația la ale­gerea d-lui Pascal Toncescu. Se cere votul cu bile și se admite. Contestația a fost respinsă cu 69 vo­­turi, fiind și 24 pentru primirea ei. Ședința se suspendă pentru 5 mi­nute. Situația subofițerilor D. C. XENI își dezvoltă interpela­rea adresată d-lui ministru de război relativă la situația subofițerilor re­angajați. D-sa arată că unul din ele­mentele esențiale pentru instrucția armatei sunt subofițeri reangajați. Ei sunt temelia armatei și de aceea, nu trebue să­ fie nedreptățit. Ori prin legea din 1912 se aduce o gravă a­­tingere acestei categorii de ostași. In Franța, în Germania și în toate țilm­­e subofițerii se bucură de toata solicitudinea guvernelor. La noi, prin legea regretatului ge­neral Lahovary se prevedea sa se dea după 18-20 de ani de serviete, a­­cestor subofițeri pe lingă pensie și 6 hectare de păimînt pentru a se pu­tea stabili și ocupa cu agricultura. . Prn legea din 1912 se știrbesc,­errev “drepturile cîștigato "ăîe subofițerilor reangajați vechi. Prin articolul 19 , acestei legi se prevede că drepturile cîștigate sînt respectate, dar în ali­niatul următor se spune că numai cei la 1 Aprilie 1912 vor avea 18 ani de serviete împliniți se vor bucura de aceste intrepituri Ceilalți vor că­dea îm­ prevederile nouei legi, prin urmare nu vor beneficia de drep­turile ce se dădea­­ legea sub care ei se reangajase.’Plutonierii reangajați s’au hites prin­ memorii parlamen­tului “și­ se vor adresa justiției, căci după ce au împlinit 18 ani de ser­viete se văd pe drumuri, deși le­gea din 1906 prevedea că după 18 ani li se vor da pensii. Fără îndo­ială că situația asta nu mai poate fi tolerată. Acești plutonieri au con­tractat în mod formal cu statul și, după ce ei au respectat acest con­tract timp de 18 ani, statul refuză, să îndeplinească în ce­l privește­ con­dițiile din contract. Astăzi Se cere plutonierilor și sub­ofițerilor reangajați o limită de vîr­­stă, virata de 46 ani, ceea ce nu se cerea sub vechea lege sub care s’au reangajat plutonierii cari ies azi la pensie. Interpretînd legea în sensul ace­sta de a călca drepturile plutonie­rilor reangajați printr’un contract in regulă, iscălit de un reprezentant al statului, aducem demobilizarea în corpul subofițerilor, așa de necesari armatei către care,­­mai ales astăzi se îndreaptă toate privirile noastre. Că subofițerii s’au reangajat în virtutea unui contract, pe baza ve­chei legi, a mftrturisit’o și regreta­tul general Manu, care fiind între­bat în cameră, a spus că „reanga­jările se fac in virtutea unui con­tract bilateral“. Trebue să facem ne­apărat dreptate acestor plutonieri și subofițeri, ei fiind de un deosebit folos armatei. (Aplauze). D. VICTOR IONESCU. — M’am a­­sociat interpelarei d-­ui Xeni deoa­rece cred că trebue să avem o deo­sebită solicitudine pentru corpul sub­ofițerilor. In Franța și Germania subofițerii sunnt într'un număr cu mult superior celor din armata noastră, comparativ cu numărul ofițerilor. Asta din cauză că în aceste țări civilizate s'a văzut ce enorme servicii poate aduce armatei corpul subofițe­rilor reangajați. La noi s'a legiferat totdeauna ast­fel in ce privește subofițerii reanga­jați, că niciodată nu s'a putut consi­dera ca o carieră sarcina de instruc­tor militar. D. ministru de razboiu ar trebui să dea toată atenția cuvenită corpului subofițeresc, căci subofițerii sunt aceia cari fac instrucția soldatului alături de ofițeri, cu mult zel și multă abne­gație. Nu numai că trebue să li se dea pensie, dar să se stabilească că ei au dreptul după eșirea din armată la o slujbă în serviciul statului, pensia fiind prea mică. Să se legifereze ast­fel încît subofițerul reangajat să vadă că țara îi acordă toată solicitudinea sa pentru munca ce o depune în ser­viciul ei. D. GENERAL HIRJEU, ministru de război. D-nii deputați Xeni și V. Io­nescu îmi­­ dau prilej să vorbesc și eu de subofițerii reangajați pentru cari am toată solicitudinea. Eu consider pe subofițerul reangajat ca un ele­ment prețios, absolut necesar arma­tei. Subofițerul e cimentat] care leagă corpul ofițeresc de trupă. Dîndu-se toată solicitudinea sub­ofițerilor și învățătorilor, cari au lucrat mină în mină la educația și la instruirea poporului­ german, Pru­sia a putut ajunge dintr-un stat de 5—6 milioane locuitori, un imperiu puternic cu 60—70 milioane suflete. Toate legile militare cari s-au o­­cupat la noi de reorganizarea cor­pului subofițerilor au căutat să îm­bunătățească soarta lor. Legea din 1912 dă subofițerilor drepturi cari nu existau în legile anterioa­re. Dela 1882 cînd s’a votat întîia lege prin care se asigură pentru in­­tîia oară drept de pensiune subofi­țerului reangajat, și pînă azi, acest drept a fost păstrat și lărgit de toate legiuirile de reorganizare militară. D. ministru de războia arată ce drepturi au acordat plutonierilor și subofițerilor reangajați diferitele legi de la 1882 și pînă azi. Legea din 1912 dă plutonierilor liberați, în de­plină proprietate, 7 hectare de pă­­mint în țară sau 10 hectare în Do­­brogea, sau celor ce nu vor să se ocupe cu agricultura li se dă 2500 de lei în bani și drepturi la func­țiuni ale statului. Eu vom­ căuta să­ continui a merge pe calea predece­sorilor mei în ce privește soarta sub­ofițerilor reangajați, adică vom­ cău­ta cît îmi va sta în putință să con­­tribuesc la îmbunătățirea situației lor. Am întocmit un proect de lege în care scad limita de vîrstă la 42 pen­tru scoaterea la pensie a subofițe­rilor și prevăd că în caz cînd nu mai poate continua serviciul, pluto­nierul reangajat sa se poată retrage la pensie chiar după 15 ani de ser­viciu. In acelaș timp vom­ căuta să măresc numărul hectarelor de pă­­mînt ce se vor da subofițerilor și plutonierilor reangajați pe granița dobrogeană. Sînt de asemenea de părere ca subofițerii reangajați îna­inte de 1 Aprilie 1912, sa se bucure de toate drepturile ce li se dau de legiuirile­ anterioare. ■îțs D. G. SCORȚESCU raportor dă ci­tire proectului de lege prin care se înlocuește taxa de licență pentru vînzarea băuturilor spirtoase prin taxa pe decalitru-Discuția asupra acestui preset ie !e«e va începe in ședința de astăzi.­­Ședința se ridică la orele 5 și ju­mătate, anunțîndu-ne cea viitoare pe azi la orele obișnuite. .Ueresi . revista Model* Senatul ȘEDINȚA DE LA 27 FEBRUARIE Ședința s’a deschis la orele 3 sub preșidenția d-lui Gh­. Gr. Cantacuzi­­no, pe banca ministerială fiind pre­zinte d. Al. Bud­uran. S’au făcut formalitațile bbicinuite, unite. D. BROȘTEANU-URDAREANU ce­re dosarele legatului făcut de docto­rul Urdăreanu, spre a vedea dacă nu este loc a adresa o interpelare. D. C. ALEXIU, cere dosarele privi­toare la împrumutul orașului Brăila, pentru canalizare, studiile canaliza­­rea și dârei în antrepriză a acestor lucări. D. RAICIU, cere a i se fixa o și pen­tru desvoltarea interpelăreî ce va a­­dresa d-lui ministru de interne cu privire la teatrul Pastia din Focșani. Se repetă votul rămas­ nul asupra proectului de lege prin care orașul Cernavodă este autorizat a încheia o convenție cu orașul Constanța pentru a se alimenta cu apă din con­ducta acelui oraș. Proectul se admi­te. Ședința se suspendă ,iar d-niî se­natori trec­ în secțiuni. Ședința s’a redeschis la orele I fără un sfert. D. SC. LAHOVARI, raportor, dă citire raportului și proectului de le­ge prin care excedentul ales al a­­nului financiar 1911—1912, în sumă de 89.378.140 lei, bani 95, este dis­tribuită : 85.097.416 lei, bani 44, pen­tru trebuințele armatei și 526.000 lei, bani 31 pentru acoperirea restului din pătrimea costului porumbului distribuit la țărani în 1904—905, da­torie iertată prin legea din Mai 1906. Legea se votează fă­ră discuțiune.­­ Senatul procede apoi la votarea de recunoașteri și împăm­înteniri. Se votează recunoașterea ca cetă­țeni rom­âni a d-lui Gh. Gh. Drăguș din Focșani. De asemenea se votează împămân­tenirea d-l or . sublocot. Camiliu Ma­­rini din Buzău , Frantz Ley din Bu­curești. Ședința se ridică la orele 4 și un sfert. Menu>ul zilei Créme d’ecrevisses Soles Montreuil Osso buco Pei'ireaux róti= á la broebe Saladé Crpsnes á la créme Soufflé au chocolat « Fruits Café Liqueurs Vins Pommery Sec Pentru un publicist in mizer . Ma! acum cîteva zile am avut pri­­lejul a semnala, printre nenumăra­tele mizerii semănate în Capitala noastră, una din cele rraii sfîșietoare. Aceea a unui om cult, bun scriitor, apreciat de toți cei care Tau cunos­cut. E vorba de I. B. colaborator la mai multe reviste, odinioară, unde articolele lui economice erau foarte apreciate. Azi, acel nefericit se află de astă vară fără post, slab, sfîrșit de mizerie și fără nici o locuință. Cunoscîndu-l întîmplător am relatat cazul acesta de dureroasă lipsă și ca de obicei răsunetul glasului nostru a găsit un ecou. O mînă de funcționari ai Băncei Marmorosch-Blank, din inițiativa d-rei Verzeanu, ne trimite 10 lei pen­tru î. B. Ne înduioșează această o­­frandă venită din partea celor cari da­sigur s’au privat d’o plăcere pen­tru a face o faptă marinimoasă. Alături însă, de această ofrandă, am fi dorit să punem pe acelea ale tuturor oamenilor mari, ar persoane­lor politice care au cunoscut pe I. B. care îl socoteau de prieten și care astăzi l’a fi uitat fiindcă mizeria a pus enorma ei distanță între­ acest nenorocit și dînșii. Nu ne descurajăm cu toate­­ astea, și din nou­ reamintim sufletelor no­bile pe acest publicist al cărui domi­ciliu nu­ putem da ml din altă pri­cină, ci fiindcă ar trebui să dam nu­mele diferitelor cafenele unde dormi­tează în timpul poptei, cu cite un pahar de apă dinainte, sau pe acela al străzilor pe care rătăcește. Orice ofrande deci pot fi adresată nouă cari i le vom înmina de ur­gență. — Farmen Mișcare­­a C. F. R. Au fost licențiați din serviete ur­mătorii funcționari din administra­­țiiunea căilor ferate: D. Negrescu Mihail, șef de direct principal cl. Tl-a. D. Mihăescu Constantin, controlor cl. I-a. D. Vasilescu Gh. I., șef de depou cl. ITI-a. D. Constantinescu Steris C., casier cl. ÎII-a. D. Rădulescu Ghiță, șef de mane­vră cl T­a. D-nii Barbu Teodor și Ioan Tudo­ra elhe, picheri principali cl. liba. T­-niî Mocanui loan Gh. și Aur Ion­i­ clierî principali. D-nii Adamache Constandache E., picher cl. Ta. și V. Constant, picher cl.­­î-a.

Next