Dimineaţa, mai 1913 (Anul 10, nr. 3288-3318)

1913-05-01 / nr. 3288

f MDL COLCORS Be FREHN­ Cupon No. 23 30 APRILIE 1913 Pentru a lua parte la premiile ziarului „DIMINUEA­ȚA". A »• ține si păstra zilnic. K. Se caută pentru imediată angajare la o societate de petrol;­­ Un corespondent de limba română având practică și fiind absolvent al scoalei de com­­rț. Un comptonrist absolvent al școa­lei comerciale; O dactilografă cunoscând perfect limba română i se adresa oferte sub »No. 2129* la ziar._________________________ 1 KARLÜB4D Dr. EUGEN MARCOVIC­I Medic român l Fost mulți ani la Clinica Prof. Dr. Noorden Specialist pentru DIABET și BOLIINTERNE j „Weiser Hase“ Alte Wiesse Raion Special rticole Bărbătești La Trai Stern Altetra •. Șelari 3 |Ts Str. $e­ami 3 București Jy* București PLOESTI Doctorul GAIGHER Fost intern al spitalelor S’A MUTAT în PIAȚA FRUCTELOR — Casele H­gaș (M­oșia Veche) — Lângă Farmacia Sf. Gheorghe Intrare și p­in strada Cojocari Noutăți Exclusive DISTRUGEREA OMIZILOR cari sunt in acest an în cantitâți enorme,eliminând frunze și fructe,prin 1) Desinfectantul „Asol“ tec­n­c foarte eftin La Fabrica MAVADIANI. Șalat­ 2) care recomandă produsele „Ciobulina‘* contra pietre­lor la cazane cu abur. 3) Grăsime consistenta (Vase­lină galbenă), unsoare pentru mașini. 4) Lesiva Estrella superioară și necomparabilă cu toate produsele simi­lare. 5) Paștile de Menta, marca „Arg“ bine aroma­­tisate. 6) și praf pentru curățit metale „Lucitor“. £.AuMiS Rctitdine Universal e zin­­a de vi. SIAICN. — Paris Inventut Sn 1800 SINGURA ADEVĂRATA CREMA­IE TOALETA cea mai veche și cea mai reputată Ferili-vă de Imitatiunile foarte _ câ­­­t ' M­w­x inferioare datorite făniiiF superiorităței sale incontestabile Pudră & ^ Ä Membru al Juriului, Zlors Concurs Șl S w la Expoziția Internațională din Turin 1911 a ptiu DIMINEAȚA Pescuirea cadavrului unui grănicer CALARAȘI, 28 Martie. — Azi s’a pescuit cadavrul ginicerului Păun Ion, una din victimele catastrofei șalupei „Teleorman”, înecată toam­na trecută în raza portului nostru, cu care ocazie și-au găsit moartea 50 soldați grăniceri. Cadavrul era în complectă descompunere. Mîine va avea loc înmormîntarea. | ii—---------- ■ [UNK] m Anton­ied psten­arul Slănic-Prahova SLANIC-PRAHOVA, 27 Aprilie.— Vineri au sosit în localitate d-nul Cavorok, inspectorul general al în­chisorilor din țară și prim-procuror Nottara de la parchetul din Prahova, pentru a ancheta cazul evadărei de la penitenciarul local, despre care ziarul nostru a vorbit la timp. Se știe că d. Titus St. Stoica, direc­torul temniței locale, a trimis pe gar­dianul Iorgu Stănescu cu 4 soldați spre „Fîntîna­ Rece” unde a fost des­coperit evadatul Paridefe Ion Troacă. Din ancheta făcută, s-a stabilit că Tache al Mitilinoaei, tovarășul de temniță al lui Troacă, care Încercase și el să evadeze, și-a procurat o pilă cu care a operat la ruperea fiarelor de la fereastra dormitorului închi­­soarei. De altfel ambii au făcut complecte mărturisiri în fața d-lor Cavorok și Nottara, arătînd că de mult au plă­nuit evadarea. Gardianul Iorgu Stănescu care a prins ne­evadat, a fost avansat cu leafa îndoită și propus pentru deco­rare, asemenea și primul gardian Popescu.—I. Gr. * Uscare la Lucrările nice SA C. F. R. D. inginer inspector general clasa II Caracostea George, actual subdi­rector de serviciu cl. II la serviciul comercial din administrațiunea căi­lor ferate, și cl. inginer-șef cl. I. Răi­leanu Constantin, actual șef de di­vizie la serviciul construcțiunea și consolidărea podurilor din aceeași a­d­­ministrațiune, sunt înaintați, cel din­ții în postul de subdirector de servi­ciu cl. I, pe ziua de 1 Aprilie stil nou 1913, și cel de al doilea în postul de subdirector de serviciu pe ziua­­ de 1 (14) Mai 1913. D. Carmasin Leopold, actual con­trolor cl. II, se înaintează pe ziua de 1 Aprilie stil nou 1913, în post­ul de controlor cl. I. D. Liuba Alfred Ath., actual im­piegat de mișcare cl. I, se numește pe ziua de 14 Aprilie stil nou 1913, în postul de impiegat de birou cl. I. D. Ciob­a loan V., actual impiegat de birou cl. II, se înaintează pe ziua de 1 Aprilie în postul de impiegat i de birou cl. I. S’a primit demisiunea d-lui Radu Pintilie I., pe ziua de 1 (14) Aprilie 1913, din postul de impiegat de miș­­care cl. II. IN ADMINISTRAȚIA CENTRALA A MINISTERULUI S’a aprobat înaintarea următo­rului personal din administrațiunea centrală a ministerului, pe ziua de 1 Aprilie 1913 și anume : D. Popescu Dimitrie Ch., actua șef de birou clasa II în postul de șef de birou clasa I în locul vacant D. Popescu Alexandru, actual șe­fe birou clasa III, în postul de șe­fe birou clasa II ; D. Dinulescu George, actual im­pegat clasa I-a, în postul de șef de birou clasa III ; D. Enache de la Olt Nicolae, actua impiegat clasa II, în postul de im­pegat clasa I ; D. Movilă Camil­­­, impiegat clasa II, în postul de impiegat clasa II; D. Francovici Nicolae, actual im­iegat clasa IV, în postul de impie­gat clasa III; D. Dupont Iuliu, actual impiegat clasa V, în postul de impiegat cla­sa IV ; D. Popescu Florian C., actual co­pist clasa I, în postul de impiega clasa V . D. Militaru Vasile, actual copil­tasa II, în postul de copist clasa I D. Linde George, actual copist re­ribuit cu 120 lei lunar din credit , postul de copist clasa II retribui cu 125 lei lunar din budget. Din Ploești și serul mHM dela primărie PLOEȘTI, 29 Aprilie. — Intr’unul din numerele anterioare, am vorbit despre incidentul ce s’a petrecut Sîm­­bătă, intre d-niî. G. Bădulescu, con­silier comunal și Zamfir Mihăilescu, arhitectul șef al primăriei. Cum era de prevăzut și după cum arătam și noi în corespondența an­terioară, acest incident a avut con­secințe. D. G. Bădulescu și-a dat demisia din demnitatea de consilier comunal. Eravăr altceva, decit s’au dus să-și apere dreptul de proprietate, insă, In schimb, jandarmii i-au impuns cu baionetele. Sfîrșește, exprimîndu-și marea do­rință, de a se închega o puternică frăție între țăranii și muncitorii dela orașe. D. P. S. Georg­escu, face o docu­mentată expunere, despre starea de­plorabilă în care lîncezește popula­ția dela sate. Protestează cu energie contra fă­ră­de­legilor a căror victime sunt a­­p­ăsați țăranii din Ploeștiorî. Termină, afirmînd că muncitorii din Ploești, își iau­ angajamentul formal, de a desfășura cea mai ener­gică luptă, pînă la isbutirea intro­­nărei dreptăței la Ploeștiorî. D. Ion Marinescu citește articolul prin care se garantează libertatea întrunirilor. Și întrunirile țăranilor sînt legale și deci, să nu se teamă de nimeni. Dă apoi citire unei moțiuni, prin care, muncitorimea ploeșteană, își ia angajamentul de a duce lupta la­olaltă cu țăranii din Ploeștiorî, pe toate căile posibile, pînă ce, justiția, va intra în legalitate, făcind dreptate țăranilor din Ploeștiorî. întrunirea s’a terminat în deplină liniște la orele 5 și jumătate. _ _ Stavăr -----------------------------— - Timpul în Prahova PLOEȘTI, 29 Aprilie.— Din ferici­re, ploile au încetat azi noapte. Ziua timpul este admirabil. Pretutindeni domnește o înveseli­­re generală, urmările ploilor fiind foarte folositoare pentru cultura cîmpului și a tuturor întreprinderi­lor economice. Emis lilr epimica la Vălcă­nești PLOEȘTI, 29 Aprilie. — D.nil I. A. Apostolescu, proprietar. In comuna Mălăești, ne comunică fapte de cea mai mare gravitate, cari se petrec în comuna vecină Vălcănești. In acest sat, de aproape șase luni de zile, bintite cu furie cele mai periculoase epidemii, precum: scarlatina, angi­na difterică și acum tifosul. Ravagiile făcute în populație de aceste epidemii sînt înspăimîntătoa­­re. Acum bîntue cu mai multă furie febra tifoidă, care seceră fără milă pe locuitori, întreg satul Vălcănești, se află în­doliat de la un capăt la cel alb! E o jale nespusă printre locuitori. D. Apostolescu ne relatează că d. dr. Crăsescu, medicul plășea, depune cele mai mari stăruințe pentru combate­rea boalelor molipsitoare, dar munca sa e zadarnică, intru­cit, nu dispune de toate aparatele și medicamente­le necesare în astfel­­ de împrejurări. Și acest fapt regretabil, se petrece din pricină că autoritățile superioa­re, sanitare sau administrative, nu se îngrijesc să facă cheltuelile nece­sare pentru localizarea unor astfel de epidemii. Aceleași amănunte asupra celor ce se petrec la Vălcănești, ne-a dat și d. Tase Mihăilescu, proprietar în acest sat. Nepăsarea autorităților superioare e cu adevărat criminală. — Stavăr. Mental Ploeștiori și socialiști PLOEȘTI, 29 Aprilie. — In sala clubului social-democrat, a avut loc era Duminică la orele 4 d. a., o în­trunire a muncitorilor din Ploești, în unire cu țăranii din Ploeștiori, In scopul de a protesta împotriva ne­dreptăților ce suferă deopotrivă din partea celor puternici. D. Ion Marinescu, președintele în­trunire­, spune că e un adevărat e­­veniment faptul că se ține o întruni­re în acre țăranii protestează contra nedreptăților ce întîmpină, în lupta pentru menținerea proprietăților lor. D. C. Ionescu, lămurește pe scurt diferendul ce există la Ploeștiori și termină, sfătuind pe azistențî să nu înceteze lupta, pînă ce nu li se va fa­ce dreptate deplină. Niculae Petcu, țăran din Ploeș­­tiori, expune peripețiile prin cari a trecut procesul în curs de decenii, între obștie și primul proprietar, pî­­nă astăzi. Intr’un dureros graiu țărănesc, descrie suferințele îndurate de ță­rani consăteni ai săi. Referindu-se la incidentul petreeut în cursul acestei luni, pe prundișul rîului Teleajean, spune că este gre­șit cînd s’a zis că țăranii din Plo­eștiorî, s’au revoltat, ei n’au făcut c Miercuri­i Maiu 1913 voastră. Mașinele vor lua și de la gu­ra femeilor și copiilor voștri bucățica de­pline. A­sta departe și nepăsători de lupta noastră, ar însemna să căl­cați în picioare interesele voastră proprii. Veniți In rândurile noastre, unde pe­­ngă putere este adevăr, dragoste și frăție“. — Verno Greva lucrătorilor­­ tarile prin SFORȚĂRILE ADMINISTRAȚIEI LOCALE. — CONFERINȚA ȘEFI­LOR AUTORITĂȚILOR FUGA LUCRATORILOR TURCI ȘI ARMENI BRATLA, 29 Aprilie. — Toate sforțările administrației locale, de­ a aduna lucrători pentru descărcarea vapoarelor aflate în docuri, au ră­mas zadarnice. Poliția nu a isbutit să adune decit vreo 40 de oameni pe cari i-a adus în docuri sub escortă. Numărul acestora fiind insufici­­ent, pentru a forma cel puțin o sin­gură echipă de descărcare pe la ore­le 10 a. m. acești prizioneri au fost eliberați de sub pază, încercările făcute de­ a se înlocui greviștii cu soldați au dat de­ aseme­­nea proaste rezultate — soldații ne­­fiind obișnuiți cu munca dificilă de la docuri. In situația aceasta, vapoarele sosi­te în bazinul docurilor nu pot în­cepe nici un fel de operațiune. In port se lucrează normal la ope­rațiunile de cereale. Azi dimineață s’a ținut la prefec­tură o conferință a șefilor autori­­­tăților administrative unde s’a dis­cutat în privința măsurilor ce tre­­buesc luate pentru a Se reprima gre­va de la docuri și în special greva generală cu care amenință lucrăto­rii. Se pare că s’a căzut de acord a se interveni la ministerul de război. In sensul de-a se ordona concentrarea tuturor muncitorilor din port și cin­­cnri cami bine înțeles fac parte din elementele armatei. # 1 In urma urgiei dezlănțuite de po­liție în cartierul Cetățuia, munci­torii turci și armeni in număr de mai multe sute, au fugit părăsin­­du-și locuințele. Unii dintre aceștia s'au ascuns prin casele lucrătorilor români din oraș, iar foarte multi au părăsit pe furiș localitatea. Azi noapte cînd poliția a invadat din nou în cartierul „Cetățuia” spre a ridica cu forța lucrătorii ne­­cesari domurilor, n’a mai găsit de­cit vre-o 40 «n nevoiași, bătrîni, infirmi și copii Pentru a explica adevăratele cauze ale grevei lucrătorilor din b docuri, „Uniunea muncitorilor de transport” a lansat un manifest către cei iubi­tori de adevăr și dreptate, manifest care termină astfel, adresîndu-se că­tre toți muncitorii din portul Brăila: „Voi robi ai portului, voi munci­torii de toate categoriile, organizați și neorganizați, veniți alăturea de noi, lupta noastră trebue să fie și o mopw Erl s’au împărțit la Camera proectele de lege pentru împămînte­­nirea d-lor Nachmias Steinbruch din Brăila și dr. Michel Leon Rosen­­berg din Tecuci. O elegantă umbreluță de mătase primește drept premiu. ABSOLUT GRATUIT, oricine face un abona­­ment anual la ziarul „Dimineața“. Iata un premiu folositor, mai a­­les acum la venirea primăverei. Il recomandăm deci cu tot dinadinsul cititoarelor noastre. Societatea științifică „Tinerimea română" va ține ședință Marți 30 A­­prilie a. c. orele 9 seara, in sala fa­­cultăței de drept No. 5 (universitate). La ordinea zilei va fi: admiteri de membri; cncursurile; alegerea co­­misiunilor și altele; situația loteriei; diferite chestiuni. Comisiunea coloniilor școlare con­stituind­u-se Sîmbătă, 27 Aprilie crt., a studiat întreg programul ce tre­bue avu­t în vedere atît pentru or­ganizarea și compunerea coloniilor școlare din vara anului curent, cît și pentru strîngerea fondurilor ne­cesare acestei opere eminamente u­­tilă. Sa stabilit ca, primăria va da în zilele de 21, 22 și 23 Mai viitor, ser­bări populare în Grădina Cișmigiu, în vederea cărora se va alcătui un program bogat de distracțiuni și pavilioane pentru diferite vînzări, tombolă de obiecte și alte. In acelaș timp s’a dispus a se sta­bili o serie de măsuri de ordine ne­cesare pentru a asigura ca toți­ vizi­tatorii să fie satisfăcuți și a garanta ca orice sumă oferită comunei pen­tru această operă de binefacere va merge la destinațiunea ei. Aflăm cu plăcere logodna d-rei Yetu­ Males fica d-lui Moses Males din Ruginoasa cu d. inginer Sig­mund Wechsler fiul d-lui Max Wechsler din Fălticeni. D-ra dr. Măciucescu a fost numită medic bacteorolog la lazaretul de la Giurgiu, pentru controlul sanitar al lucrătorilor străini, cari vin de la Giurgiu. D. dr. Gr. A. Țăranu s’a instalat pe timpul verei la băile Govora. „Rampa“ de azi, Marți, publică un senzațional articol : „Un Cabo­tin odios“ în care se dezvălue a­­narhia care domnește la Teatrul Național din Iași, anarhie prom­o­­cată de actorul State Dragomir. Atragem atențiunea cititorilor noștri, și în special acelor din Iași, atît asupra acestui articol cît și a­­supra celui din numărul de inlm­e intitulat „Răspunzătorul“ în care se va vedea cine este adevăratul vinovat de această stare anarhică. Prefectura poliției Capitalei a tri­mis comisariatelor un ordin circu­lar prin care li se atrage luarea a­­minte asupra vinzătorilor de artifi­cii, tunuri de buzunar, etc. Prin aceste circulări se oprește vinzarea acestor artificii , cari s a fi dovedit primejdioase în diferite oca­zii. Azi a apărut No. 32 din revista; .Higiena“ cu următorul conținut: Eclampsia, dr. Nicu Zaharescu ; Prevenirea apoplexiei cerebrale, boală cunoscută în popor sub nu­mele de dambla, dr. M. Codreanu; Din higiena școlară, dr. D. Galian ; Higiena bolnavilor de inimă, dr. Doljan; Ceva despre hrana copilului, Dumpo; Lungimea vieței, d­r. Melun; Feminista, dr. G. D. F.; Radiul în căutarea boalelor, dr. George D. Fi­scher; Ce nu trebue făcut, dr. G. D. F.; Varietăți, Geofil. Redacția și administrația : strada Doamnei, No. 27. Exemplarul 15 bani. — Un număr vechi 50 bani. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA*1 ■audiții MdiEân­Ș! (81) si Pans­te(Bonnot, Garnier și compania) Mare roman de actualitate, de VICE­%MILLER CAP. 29 MOARTEA BANDIȚILOR Dar granata n’are efectele teri­bile ale dinamitei. Casa nu fusese stricată. Un nor de praf alb se ri­dică din partea de sus a vilei unde căzuse varul. Mulțimea scoase un strigăt de bucurie. — l-au prins ! Sunt mort! ! Intr’adevăr, în casă nu mai era nici o mișcare, perdelele roșii dela ferestre nu se mișcau, nici o îm­pușcătură nu mai porni de acolo. Inspectorii se apropiau de casă. Faruri electrice și cu acetilenă fuseseră instalate în vilă, razele lor erau îndreptate asupra căsuței ase­diate. Se întunecase de tot. Ca să fie ți­­n o c­hri­ iea imensă ce se tot aduna, poliția făcuse bariere. Din cînd în cînd pornea cite o împușcătură, dar de astădată tră­geau numai asediatorii în deschiză­turile casei. Din nou goarnele sunară „stinge­rea“ ; erau orele nouă și jumătate. Din pricina întunericului țintirea era anevoioasă și putea produce accidente. Prefectul poliției și membrii par­chetului hotărîră distrugerea casei în care se aflau bandiții. Garni­er și Valtét vor avea deci soarta lui Bonnot și Dubois. Un funcționar al laboratorului municipal sosise. El făcu bombele compuse cu un explosiv și două bi­doane cu esență.­ Hotărîră a arunca bombele din­­tr’o casă de lingă viaduct. „ Paul zise că el le va arunca... t Nu-i era frică de nimic, ce-i păsa de pri­mejdie, de moarte ? Suferise prea mult, voia s-o răzbune pe Ivona ! Voia să-i vadă pe bandiți murind. Pe la orele 10 fără 20 minute, pri­ma bombă fu aruncată asupra ca­sei. Explozia fu urmată de salve de puști. Soldații și inspectorii ținteau ușile casei pe unde puteau eși ban­diții. Constatară că bomba nu făcuse stricăciuni mari și că bidoanele cu esență nu luaseră foc, încă o bombă fu aruncată din a­­celaș loc. O bubuitură răsună. Căsuța fusese lovită, dar zidurile și dușumeaua primului etaj nu fuse­seră dărîmate. Dar bandiții nu eșeaui. După ex­plozie îi auziră strigînd: — Boilor ! Ticăloșilor ! Ucigași! Apoi imediat se auziră împușcă­turi și fulgere iluminară vîrfurile țevilor de tun. Dar nimic nu se mișcă în casa a­­sediată. La orele 11 și jumătate începu să plouă. Asta nu văd­ de loc zelul polițiști­lor și al soldaților, și nici curiozita­tea mulțimei care acuma urmărea din depărtare, în noapte, fără să ra­ui­­ne­ răjpețiile asediului. O vie însuflețire domnea în No­­gent-sur-Marne. Toți locuitorii sunt în picioare. Cafenelele și cîrciumile sunt pline de lume. Din toată regiunea sosiseră curi­oși. Trenurile și tramvaele aduse­seră la Nogent-sur-Marne sute de parizieni. Peripețiile acestei nopți tragice au fost relatate, ceas cu ceas, minut cu minut, într’un proces verbal pe care credem interesant să-l repro­ducem mai jos : Orele 12 și lum. Un consiliu de războiu se ținu în­tre ofițerii superiori prezenți, în fa­ța casei care slujea de refugiu ban­diților. La acest consiliu luară parte și funcționarii superiori ai prefec­­turei poliției. Se hotărî să se instaleze proec­­toare puternice cari să lumineze vi­zuina bandiților. Zuavii să fie însărcinați cu paza lui Garnier și Valtét. La lumina acestor protectoare, pompierii cari sosiseră tocmai a­­cum, trebuiau să încerce de a mai depune încă o bomba cu dinamită, de astădată chiar lângă zidul casei. Din cea mai mare parte soseau­ necontenit sute de cario«î cea mai mare parte în costum de serată, în fracuri. Sosiră și două trăsuri de ambu­lanță. Nouă trupe de pompieri au fost cerute statului major. Ora 1 Prefectul a trimis la Paris să se aducă m­elinită, spre a arunca în aer casa. S’a încercat să se șeze proecto­­rul pe un arc al viaductului, dar aparatul e stricat și s’a trimis după aghiotantul electrician. Timpul a redevenit senin. Un zuav care menținea ordinea, a primit în mină un glonț Lebel. Ora 1 și fum. Cu toate sforțările făcute pentru a așeza proectorul pompierilor din Paris, e cu neputință să fie între­buințat. Nu s’a găsit nimeni care să știe care e defectul ce trebuia re­parat. Pompierii și brigadele de rezer­vă au sosit din nou, aducînd torțe, și tot ce era necesar ca să lumine­ze casele dimprejurul celei asedi­ate. Ora 1 și 40 minute Ofițerii de dragoni din Vincen­nes și funcționarii prefecturei de poliție au ținut un nou consiliu de razboiu, în urma căruia s’a hotărît să se mai încerce încă odată arun­carea în aer a casei bandiților. In casa lui Garnier și Valtét to­tul e liniștit. Nu se vede nimic, nici o lumină. Nu se mai aude nici o împușcă­tură. In ultimul moment sosește­ din Paris un automobil enorm, pline cu cartușe, cari se distribue zuavilor și soldaților din gardă. Amploiații laboratorului comunal fac să explodeze trei cartușe de probă, spre a vedea efectele, cari au fost socotite neîndestulătoare. încărcătura de m­elinită e prea slabă, zic eî, pentru a face să sară în aer casa cea sinistră. Ajutați de un locotenent de in­fanterie, chimiștii laboratorului au făcut o nouă bombă de la care aș­teptau rezultatul definitiv. Împrejurul trăsurei laboratorului se aflau d-niî Lépine, Haward și Touny, precum și­ funcționarii su­periori de la prefectura poliției și ofițerii trupei. (Va urma)

Next