Dimineaţa, iunie 1913 (Anul 10, nr. 3319-3348)
1913-06-11 / nr. 3329
-OBOI 2 rAX.1 i-Iia COICtul de FSEISN Cupon No. 10 10 IUNIE 1913 Pentru a lua parte la premiile ziarului „DIHINEAȚA“. A se fine si păstra zilnic. = T.Severin S’a redeschis HOTELUL REGAL Direcțiune nouă, complect renovat, curățenie ireproșabilă. FERTURI MODERATE Pentru voiajori reducere VASLUI DEZTCHIRIAT dela 26 Octombrie 1913 .Hotelul Central“ situat în cea mai frumoasă poziție a orașului, compus din 13 camere, sală pentru cafenea, bejerie, teatru de vară în grădină și terasă foarte mare la stradă. Doritorii se vor adresa proprietarului D. Daniel Donciu, Vaslui. Rep. Gen. N. FEHER & ú; Societate in Comandită, București Str. Brezoianu No. 19 — Telefon 20/3 CALIMANEȘTI Dr. Uscatu Specializat la Berlin și Paris Tratamentul modern al Sifilisului și goalelor La rinichi, la ieslea, erg. gonise șire piele _____Analiza Sîngelui KARLSBAD Gr. Brauer Sprudel sir. Schwedische Hau»» /Secaută pentru o mare casă de aspeduri din București un planrageut-achisitor rutinat, serios, activ, energic, sa fie bine introdus la clientela om București. Salariu bun, condițiuni advantagioase. Oferte sub „Activ 5000“ la Agenția de publicitate Carol Schulder & Co București. ~~ BOCTOR” ' D. N. HANOLESCB «COüERT UNIVERSITAR Asistentul clinicei oUalmelagio« dala Călțe» consult pentru boala de : = OCHI = del« 6»/^—7 10, BÜI.SV DOMNIȚEI, IO (Piața Rosetti) Marele Hotel DOCTOäüL Adunarea generală a soc. funcționarilor Primăriei Capitalei Erí la orele 11 a avut loc adunarea generală a societăței funcționarilor primăriei în localul din strada Scaune No. 25, sub președinția d-lui Chiriță Mihăescu. La apelul nominal au răspuns toți membrii. Se aprobă : 1) Raportul consiliului de ad-ție bilanțul societăței la 31 Mai 1913 și raportul «omisiunea censorilor privitor la adția societăței. 2) Proiectul de buget al cheltuelilor pe 1913—1914. 3) Scoaterea chitanțelor de Împrumut. 4) Alegerea vechiului consiliu de adție și comisiunea censorilor compusă din : Arbore Z. C., Catzian C., Conduratu Em., Dimopol C., Giulini P., Marinol I., Mihăescu M. G., Nicolescu M., dr. Pătrașcu V., Popescu Eremia, Rusu V., Bucoveanu P., Constantinescu N. și Iorgulescu D. 5) Modificarea câtorva articole. 6) Darea a două serbări, una de iarnă și una de vară pentru mărirea fondului Din dividendul pe anul 1913 se va da o agapă. D. primar G. Cantacuzino și dr. Istrate sunt aleși președinți de onoare. De asemenea d-nii Bărbutescu, Elie Nicuțescu și I. C. Bacalbașa, sunt numiți membri de onoare ai societaței. La orele 11 a avut loc o agapă la Parcul Oteteleșanu. Au luat parte d-nn: Paraschiv Ciurcu, Rusu avocat, Chiriță Mihăescu și întreg consiliul de administrație precum și membrii societăței. D. Chiriță Mihăescu a mulțumit pentru realegerea d-sale ca președinte D. Paraschvescu-Ciurcu toastează pentru d. Mihăescu, lăudindu-i meritele. De asemenea se toastează pentru d-nii Dobrescu și Istrati, foști primari, și pentru d. Gr. Cantacuzino. Au mai vorbit d-nii V. Munteanu, Anestin, Rusu avocat, Robin șef de birou, etc. * întrunirea avocaților IN CHESTIA ȘCOALEI DE ȘTIINȚE DE STAT Un număr de circa 40 avocați au ținut ori dimineața o consfătuire la d. avocat Garabet Aslan, din str. Silivestru, pentru a decide asupra atitudinei de luat față cu intenția guvernului de a recunoaște ca instituție de interes public „școala de științe de stat’’ din București. A prezidat d. G. Nițescu, membru în consiliul de disciplină al baroului de Ilfov. Au vorbit d-nii Nițescu, C. Naumescu, Aslan, Isaia Ionescu, Chiriță Vasilescu, Al. Ionescu, etc. și s’a luat în cele din urmă hotărîrea de a seporni o campanie contra proectului ce se pregătește de guvern, Intrucît el ar fi contra interesului avocaților. S'aui fixat alte două întruniri în cursul acestei săptămîni și anume: Marți seara la d. C. Naumescu, avocat, strada Biserica Enei, și Joi seara la d. Cezar Pascu, strada Isvor No. 54. S’a decis de asemenea de a se lua Înțelegere cu societatea studenților in drept, pentru a se putea duce campania In comun, deoarece comune sunt interesele avocaților profesioniști cu ale viitorilor avocați. Trebue să adăogăm că în cursul discuțiunilor s’a făcut și o propunere concretă. D. Isaia Ionescu a propus ca proectul de lege al guvernului, a cărui redactare se cunoaște, să fie modificat astfel: ,Diplomele ce se vor liberal de astăzi înainte de școală, se recunosc ca echivalente cu diplomele școalelor similare și sînt considerate ca valabile ori de cîte ori o lege specială pretinde o diplomă în științe de stat și ori de cîte ori candidatul posedă certificatul de absolvire a cursului liceal“. # Cereți .Revista Hoder DIMINEAȚA ȘCOLARE Au absolvit clasa VI reală a liceului Matei Basarab, următorii elevi: Avasohn E. (premiat II), Alduleanu A., Bădescu L, Bătrînu R., Bernstein P., Cruțescu G., Dumitriu C., Drăgulănescu S., Dumitrescu P. A. ,C., Dumitrescu G. I., (premiat I), Enache N., Filoreanu A., Florescu D., Haritonovici V., Ionescu Dan, Herdan A., Manolescu D., Mihăescu G. , Moisescu M., Nicolau C. (premiul III), Nițescu C., Popescu I., Rădulescu C., Silberman I., Ștefănescu C., (premial III). Următorii elevi au promovat cla modernă a liceului „Sf. Sava”, fără examen: Andronescu Ion, Bănescu Petre, Brabețeanu Victor, Gheorghe Alex., Grama Ion, Manoliu Alex., Minculescu Ștefan, Osiac Dumitru, Pavelescu Ciprian Emil, Pretorian Teodor, Șerbănescu Ion, Stoenescu Dumitru, Trandafirescu Ion, Ionescu Vladimir. Iată numele, în ordine alfabetică, a elevilor cari au absolvit liceul „Laurian” din Botoșani”: Anastasiu C., Dolnescu C., Gheorghiu C. Isăcescu Gh., luger S., Neagu A., Pariu P„ Petrovanu I., Stănoiu I., Țăranu Gh., Ursoi D., Zoria R.* Iată în ordine alfabetică, numele absolvenților liceului „St Sava“ din București . Secția modernă: Albini Radu, Berceanu Dan, Bădescu Constantin, Caffé Moise, Cosma Corneliu, Cristescu Tarquinne, Condeescu Gheorghe, Diaconescu Mihaiu, Doicescu Petre, Dumitrescu Nicolae (cu laudă), Filimon Ion, Gregorian Victor, Iliescu Ion, Manolescu Dumitru, Nicolae Alexandru, Părcălabu Ioan, Pașca Remus, Petrescu Alexandru, Popescu Dumitru, Protopopescu Aurel, Sfetcuiescu Sc. Nicolae, Sion Radu, Solacolu Nicolae, Tomescu Dumitru.Secția clasică: Bazilescu Dumitru, Drăghici Alexandru, Popescu Gheorghe, Șerbănescu Vasile. Absolvenții gimnaziului evreesc pe anul școlar 1913: AbramovicI B., Birner H., ChivicI M., Dichter B., Eskenasy S., Finkelștein O., Glaserman H., Groswald H. (premiat I), Gruenberg Alex., Kahal H. (premiat III), Loebel L., Mandel A., Moscovici V. (premiat II), Rosenberg S., Rosenzveig J. (premiat II), Steinhart J., Sufrin Z., Schwartz C., Vechsler P., Vincler M., Zweifel M. Următorii elevi au promovat clasa VIII-a modernă a liceului Matei Basarab, fără examen: Alexandrescu Alexandru, Anghelescu Constantin, Aslan Gheorghe, Bercovici Iosif, Blank Louis, Bernfeld Eduard, Hristescu Lazăr, Dulbergher Otto, Iacobsohn, Ionescu Niculae, Ionescu Gheorghe, Ionescu V. Niculae, Moscu Dumitru, Oloviaru Constantin, Petrini Petre, Popescu Stelian, Râdulescu M. Ion, Rappaport Silviu, Septrilles Emanoil, Stănculescu Luciu, Streitman Max, Velcescu Constantin. Oprea Toma, directorul școalei de adulți, a ținut o cuvîntare arătînd progresele realizate de școală de la Înființarea ei. Directorul manufacturei de tutun a arătat de asemenea importanța ce prezintă școala pentru moralul lucrătorilor regiei. D. Munteanu delegatul ministerului a lăudat activitatea și munca ce s’a depus pentru propășirea școalei. După aceea în curtea regiei, frumos împodobită cu flori, s’a servit axistenței șampanie și băuturi răcoritoare. D-nii Panait Săvescu, Theodorescu Hubert, Grăpeanu, Munteanu Iancu, Bacalbașa, Cîmpineanu, Grozescu și Zamfiropol au toastat pentru propășirea instituției și în sănătatea celor ce -și pun toată energia și activitatea lor ca progresele Regiei să fie din an în an mai însemnate. D. sub-director Malcoci și d. inginer Lupașcu au toastat pentru presă care întotdauna a dat sprijinul ei inițiativelor frumoase, și pentru ziariștii ce au luat parte la serbarea de azi. . A mulțumit d. N. Tamasiu („Universul”) în numele gazetarilor prezenți. La sfîrșit o parte din asistență, a vizitat locuințele model construite pentru lucrătorii Regiei. Vp. * Serbarea de la Regie Bri după amiază a avut loc la Regie serbarea de fine de an a școalei de adulți de pe lîngă Regie. Au asistat directorul manufacturei de tutun N. Teodorescu, sub-directorul C. Malcoci, președintele consiliului de administrație al R. M. S. d. P. Săvescu, membru în consiliu : d-nii I. Bacalbașa, Lupașcu și Florea Dianu, delegatul ministerului de culte d, sub-director Victor Munteanu, ingineri Ioachimescu și Teodora cu doamnele, d-nii Vulcănescu, de Kaminsky, Antonescu, Dubert, Petrescu, Mircea, Spiridon Popescu, Georgescu, P. Rădulescu etc. Programul serbării a fost compus din cîntece executate de corul Regiei de sub conducerea d-lui Totolii iertărî, piese de teatru executate de elevii școalei, declamări et„ In special s’a remarcat un copilaș de vre-o 6—7 ani, Ștefan Negru, elev al școalii froebeliane a regiei. Care a spus versuri cu mul*.<* drăgălășie. La urmă d. Petrescu, institutor, Mimarea generală a soc. ,Prietenii științei . Precum am anunțat, orl la orele 10 dimineața a avut loc la școala „Golescu” din strada Azilul de noapte, adunarea generală a societăței pentru răspîndirea și popularizarea cunoștințelor științifice „Prietenii științei”. A asistat un mare număr de persoane, printre care am remarcat pe academiciani Ștefan Hepites și G. Țițeica, pe profesorii universitari d. I. Atanasiu, d. E. Giurgea, d. M. G. Huiban, coloneii N. T. Georgescu și N. Boerescu și mulți alți profesori secundari, funcționari, ziariști, doctori, avocați și muncitori. Ședința a fost prezidată de d. Țițeica care după o scurtă cuvântare introductivă, dă cuvîntul cî-luî Victor Anestin, inițiatorul societății, care într’o expunere caldă, lămurește nobilul scop al noii societăți care are de obiectiv răspîndirea cunoștințelor științifice practice și teoretice, și mai cu seamă practice, în massele populare, prin lucrări de laborator, excursiuni, vizitarea așezămintelor industriale etc. Apoi se ia în dezbatere votarea statutelor, cari, după câteva discuțiuni, sunt votate în unanimitate. In urmă se procede la alegerea comitetului care s’a constituit astfel: Președinte de onoare, d. Ștefan Hepites, academician, președinte activ, d. profesor universitar G. Țițeica, academician, vicepreședinți, d-niî colonel T. Georgescu de la statul major și M. G. Hulban, publicist și diplomat; secretar: C. I. Dicescu, publicist; bibliotecar: d. Surculescu Cernățianu, ziarist; casier : d. medic veterinar G. Papazolu, șef de serviciu la direcția sanitară; membri consilier: I. Atanasiu, profesor universitar; Emil Giurgea, doctor în științele fizico-chimice; dr. oculist Stanculeanu; Aristide V. Gradinescu, doctor în științe și avocat; Radu Dragomirescu, I. Simionescu, academician și profesor universitar, Iași; T. A. Bădărău, profesor secundar, Galați; Alexandru Andronescu profesor secundar, Dorohoi și d. C. Rădulescu, profesor secundar, Craiova. După constituirea comitetului, d. Ștefan Hepites, președinte de onoare, a ținut o entuziastă cuvîntare în care arătînd marea menire culturală a acestei societăți, Îi urează viață lungă și intensă, pentru binele și progresul țărel. , D. G. Țițeica mulțumește apoi și d-sa pentru onoarea făcută și declară ședința închisă. In timpul ședinței, au sosit mai multe telegrame de aderare de la diverse persoane din provincie. Săptămîna viitoare va începe și activitatea științifică a societăței „Prietenii Științei” Rp. Marți, 11 Iunie, 1913 PREiIVIZIARIUDI „CERNEATA“ tragerea de em Eri, Duminică, a avut loc, în sala bibliotecei, din palatul „Adevărului” tragerea premiilor ziarului Dimineața, oferite la al doilea concurs, pe luna Maiü. A luat parte un public numeros, care a umplut întreaga sală. O comisiune de trei persoane, aleasă din cel de față, a controlat operațiunile și a prezidat tragerea. După terminare comisiunea a încheiat un proces verbal din care extragem rezultatul următor: î) Lei 500 (lei cinesute) în numerar cu No. 7876, au fost cîștigați de d. Adolf Micu Franco, strada Calomfirescu No. 1, Giurgiu. 2) Una bicicletă „Duorkop" cu No. 6678, a fost cîștigată de d. Henry Gilet, tîmplar, strada Polonă No. 122, București. 3) Una mașină de casat cu No. 5164 a fost cîștigată de d-ra Eliza Provianu din Mizil. 4) Un gramofon mare cu No. 2380 a fost cîștigat de d. Toma Rusu, str Viitorului No. 124, București. 5) Una brățară extensibilă cu ceasornic cu No. 3310 a fost cîștigată de d. Mihail Sachelarie, strada Peneș Curcanul (Vasluiu). 6) Una pendulă de perete cu No. 2958 a fost cîștigată de d-ra Rosa Gold, strada Aurora No. 36, București. 7) Un serviciu de cafea cu No. 6713 a fost cîștigat de d. C. Constantinescu, Fundătura Pipăilă No. 8 loco. 8) Un binoclu de teatru cu No. 1497 a fost cîștigat de d. M. Glatter, gravor, Galați. 9) O casetă elegantă cu două sticle de parfum superior cu No. 4007 a fost cîștigată de d-na Reghina Bergher, strada Sf. Apostoli 24, București. 10) Un serviciu complect pentru ouă cu No. 3102 a fost cîștigat de d. Mendel Rappaport, Focșani. Yivizarea bunurilor de mîna Moartă și moșiilor statului la țărani Ca urmare a lege! bunurilor de mină moartă din 18 Martie 1912, s’au scos in vinzare un număr de peste 80 de moșii. Pentru 1i din aceste moșii, s’au și depus planurile de parcelare cu tablourile de loturi la diferite comune, pentru a se primi declarațiunile de cumpărare din partea sătenilor. Vînzarea s’a și început și prima moșie vîndută este moșia Otopeni, de lingă București, în suprafață de 462 ha. 0634. Moșia s’a împărțit în 69 loturi mici a cite 5 ha. fiecare și 6 loturi mari a 15,20 și 25 hectare unul. Cereri sau declarațiuni de cumpărare a fost 453. Prețul pe hectar a fost fixat de ministerul domeniilor la suma de 1042 lei și 80 bani. Cele șase loturi mari s’au vîndut la 4 agronomi și 2 țărani din localitate, iar cele 69 loturi mici s’au vîndut la 69 țărani din localitate, dintre cari 3 veterani. O chestiune asupra căreia trebue insistat este chestiunea avansurilor și a sporului de avans. Avansul este suma de 15 la sută ce trebue să dea înainte cumpărătorul pentru lotul mic din valoarea sa și 20 la sută pentru lotul cel mare. Sporul de avans este suma ce se obține peste avansul fixat pentru fiecare lot. Astfel, pentru loturile mari s’a Încasat ca avans la Otopeni, suma de 41.112.10, din care 17.207 lei ca spor de avans, iar pentru loturile mici s’au încasat ca avans 55.241,39 b, din cari 893 lei ca spor de avans, peste avansul fixat de fiecare lot mic. Banii s’au încasat toți chiar în ziua vînzăreî și faptul că țăranii au răspuns în ziua vînzăreî nu numai avansul cerut, dar și un spor de avans peste prețul fixat de vînzare, nu poate fi decit îmbucurător, întrucît el denotă o stare economică relativ bună și sacrificiul ce-l poate face un țăran numai pentru a putea obține pămînt de muncă. » Pentru a lămuri în mare parte pe țărani, ministerul aduce la cunoștința generală că nu a dat și nu va da pămînt decit acelor țărani cari au copii mai mulți și cari au mai puțin de cinci ha, ori cari nu au deloc pămînt. Dovada aceasta se face de comisiunea delegată de minister, după indicațiunile certificate de primar și perceptor și controlate de comisiune după registrele percepției. Oricine va avea dreptul să constate și să reclame în fața comisiunei, pe acela care nu ar avea dreptul să cumpere pămînt. Ministerul a luat toate măsurile de siguranță și nu va ține seamă decît de contestațiile făcute în timp util la comisiune, căci asemenea contestațiuni, nu trebue tolerate ca mijloace delatorii, cari să nu permită facerea vînzărilor. Ministerul va dispune scoaterea din nou în vînzare a lotului numai in cazul cind contestațiile au fost făcute Înaintea comisiunei și au fost verificate și cercetate. Cestiunea împroprietăririlor este o cestiune importantă, o cestiune de ordin social, care preocupă pe toată lumea și se procedează cu multă activitate și cu multă vidență la vînzarea celorlalte moșii, iar țăranii vor fi puși în posesie cit mai neîntîrziat. Toate cestiunile de principiu, d. ministru C. C. Arion le stabilește, odată pentru totdeauna, cu ocazia diferitelor observațiuni practice făcute de comisiune. Este aci locul să insistăm asupra faptului că prin sate mișună numeroși agenți ori samsari cari, îndemnînd, pun pe drumuri pe țărani, încasîndu-le sume de bani, pentru a interveni să le dea pămînt. S’a adus la cunoștința tuturor sătenilor, prin publicațiuni făcute la sate, și ministerul a sfătuit să nu asculte cîtuși de puțin asemenea intermediari dubioși și să aștepte comisiunea ministerului la fața locului, unde oricine va putea cumpăra pămînt fără ajutorul sau intervenția nimănui. Este și de datoria ministerului de interne, ca, prin organele sale respective, să intervină pentru a stîrpi pentru totdeauna această plagă la sate. Faptul că prima vinzare, prin aplicarea legei din 1912, s’a efectuat în condițiuni atît de bune și fără nici o dificultate, înseamnă că dispozițiunile acestei legi sînt eficace și de un real folos pentru țărănime și că se pot aplica fără a întîmpina greutăți. In curînd se vor depune și planurile de parcelare ale bunurilor de mină moartă ce au fost cumpărate de stat, in scopul de a împroprietări pe țărani. * hramul bisericei lattra ori dimineață fiind hramul bisericei Antim un deosebit serviciu religios s-a oficiat la acea biserică. Au azistat numeroși enoriași din parohia acelei biserici cum și din parohiile învecinate. A azistat și mitropolitul Pimen al Moldovei. Serviciul divin a fost oficiat de preotul Nicolae de la biserica Antim. Cărți și reviste A apărut No. 4 (anul I) ziarul „Realitatea“, politică, financiară, literară, comercială, organ pentru revendicarea confederației balcanice in frunte cu Romînia, 5 bani. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ (34) Ucigașului Mare roman dramatic și de senzație CAP. XXVI In aceeași clipă chiar, se auzi bătăi în ușă. Un chelner apăru aducînd pe o tavă o cartă de vizită murdară. Cecilia citi: I. Antoniu. Antichitățî și opere de artă 1006 Old Compton Street. — Acest domn spune că e așteptat, zise chelnerul abia stăpînindu-șî rîsul. — Să poftească, zise Cecilia, îmbrăcat cu o manta veche de ploae, apăru Antonide. O clipă rămase nehotărît pe pragul ușei, apoi recunoscînd pe amicul Freyberger făcu un pas înainte și se hotărî să salute. Freyberger merse spre dînsul, iar Antonide,, apucîndu-l de un nasture al surtucului, zise încet: — Un cuvintel la ureche, d-nule Freyberger, — Ce anume ? zise detectivul eșind cu el în sală. — Am de a face aci cu d-ra sau cu d-ra cea tînără ? — Vrei să zici d-ra Lafarge ? — Da. — Ai a face cu mine. Dar pentru ce mă întrebi ? — Iată pentru ce, zise negustorul care dintr’o privire judecase starea financiară a celei care putea locui la un hotel atît de scump, la Londra — iată pentru ce , ce-ți pasă d-tare de voiü pune eu în buzunar mai mulți bani decît îmi dai d-ta ? Să rupem învoiala făcută și lasămă să cer alt preț d-rep... — Ba nicidecum, răspunse Freyberger, ne-am învoit cu cincizeci de lei. — Și birja. — Și birja dar mm u” ban mai mult. Ah, dar drept cine mă iei d-ta? Iată-țî banii. Și cît pentru birjă ? — Cinci lei. — Ar ajunge și trei, dar iată cinci. Ce am ciudat ești! — Afacerea-î afacere, d-le Freyberger. E drept, d-ta ai făcut tocmeala dinainte cu mine, n’am ce zice. Odată eu am pierdut zece lei și cincisprezece bani uitînd să cer plata înainte pentru un drum la Leicester. Sunt șapte ani de atunci d-le Freyberger. Șapte ani au trecut și eu tot nu mi-am mai putut scoate banii, n’a vrut să mi-i mai dea și n’o să-i mai dea!... Dar să vedem, ce trebue să fac aci ? Se întoarseră în salon. Freyberger, după ce-i recomandă Antonide, celor din salon, ii arătă bustul. Antonide scoase din buzunar cutia cu ochelari, o desfăcu și își puse pe nas niște ochelari solizi legați în oțel. Apropiindu-se de bust, începu a-1 privi cu atenție de sus pînă jos. — Ce crezi? zise Freyberger. — Ce cred ? răspunse Antonide fără a se uita la cei din jurul lui. — trebue să fii orb ca să nu vezi că bustul acesta din punct de vedere artistic e fratele gemen a celui pe care l-am dres, pentru d-ta. — Eram sigur, răspunse detectivul. — Atunci pentru ce mi-ai cerut părerea ? — Ca să fiu și mai sigur. — Ei, acum ești, zise Antoniec punînd ochelarii încet în cutia lor. Poți susține cu tărie că sculptorul acestui bust a sculptat și pe celalt pe care un sălbatic l-a sfărîmat cu ciocanul. Antonide salută femeile, își luă pălăria veche depusă pe un scaun și însoțit de Freybergere și din salon. Cînd se întoarse detectivul, o găsi pe d-ra Lafarge tot în locul unde stătuse cînd fusese negustorul acolo și își spusese părerea. Hellier ședea într-un fotoliu mic. Nu spuse nimic lăsîndu-l pe detectiv să vorbească în voe. Cecilia se liniști și-l pofti să $cadă. Freyberger se așeză pe scaunul arătat de dînsa și rămase cîtva pierdut în gînduri. Apoi zise: — Mi-ați spus tot ce știu ? — Da. — Ași dori totuși să-mi spuneți miai lămurit ceea ce gîndiți. Ea păru uimită. — Ceea ce știți dv. despre cele dîntîmplate, desigur că nu e mai mult decît știu și eu, adăugă detectivul. Amintirea d-tare desigur că nu-ți mai poate aduce fapte noui, dar ceea ce nu poate face amintirea poate face închipuirea cuiva. De opt ani vă gîndiți mereu la fapta asta. Ce vă spune închipuirea ? Cam cum crezi d-tacă s’a’ petrecut faptul ? — Uite, zise el, cred că corpul găsit fara cap în camera lui Müller nu era al lui Müller. Știți că sunt dovezi, că s’au văzut pe acest corp două inițiale tatuate. Da, dar literele acelea două nu puteau să fie inițialele altuia ? Nimeni nu poate jura că a văzut aceste două inițiale pe corpul lui Müller, pe cînd trăia. Eu cred că Müller n’a fost asasinat. Dimpotrivă, cred că Müller a asasinat pe cel găsit fără cap și eram sigur că într’o zi omul acesta pervers va mai face o crimă la sol, și va fi prins. Mulțumesc lun D-zeu, că ceea ce am nădăjduit eu, s’a întîmplat. De ani de zile aștept să se maî întîmple un eveniment ca cel din str. Turbigo, să se întoarcă acest diavol în formă de om din nou în locul unde a săvîrșit crima, întocmai ca și tigrul care revine în locul unde a prins odată o pradă... și cade astfel în mîinile vînătorilor. — Presupunerea mea era adevărată? Așa cred, mai cu seamă de cînd mi-ai povestit amănuntele afacere! Gyde. — Și eu cred că raționamentul d-tale era drept, răspunse Freyberger. — Și mai sunt încredințată, continua d-șoara Leiarge, ca inspirată de o idee luminoasă, că omul acesta îngrozitor n’a atacat numai pe sir Antony Gyde, ci a săvîrșit multe omoruri. E un ucigaș. Sunt sigură că sugrumă pe cineva, numai pentru plăcerea de a sugruma, sau îi împlîntă cuțitul în piept numai pentru plăcerea de a vedea sîngele și moartea... — Ah ! bunătate divină ! esclamă atunci Hellier, iztându-se cu palima peste frunte. Toată lumea se uită la dînsul. — Ce este ? întrebă și d-șoara Lafarge. — E că am fost nebun ! Iertați-mă ! îmi aduc aminte acuma, ascultați-mă, vă rog ! — Da, da, vorbește»-KB Va urma ##