Dimineaţa, iunie 1913 (Anul 10, nr. 3319-3348)

1913-06-11 / nr. 3329

-OBOI 2 r­AX.1 i-Iia COICtu­l de FSEISN­ Cupon No. 10 10 IUNIE 1913 Pentru a lua parte la premiile ziarului „DIHIN­EA­ȚA“. A se fine si păstra zilnic. ­= T.­Severin S’a redeschis HOTELUL REGAL Direcțiune nouă, complect reno­vat, curățenie ireproșabilă. FERTURI MODERATE Pentru voiajori reducere VASLUI DE­­ZTCHIRIAT dela 26 Octombrie­­ 1913 .Hotelul Central“ situat în cea mai frumoasă poziție a orașului, co­m­­­pus din 13 camere, sală pentru cafe­­nea, bejerie, teatru de vară în gră­dină și terasă foarte mare la stradă. Doritorii se vor adresa proprieta­rului D. Daniel Donciu, Vaslui. Rep. Gen. N. FEHER & ú; Societate in Comandită, București Str. Brezoianu No. 19 — Telefon 20/3 CALIMANEȘTI Dr. Uscat­u Specializat la Berlin și Paris Tratamentul modern al Sifilisului și goalelor La rinichi, la ieslea, erg. gonise și­re piele _____Analiza Sîngelui KARLSBAD Gr. Brauer Sprudel sir. Schwedische Hau»» /Secaută pentru o mare casă de aspedu­ri din București un planrageut-achisi­­tor rutinat, serios, activ, energic, sa fie bine introdus la clientela om Bu­curești. Salariu bun, condițiuni ad­vantagioase. Oferte sub „Activ 5000“ la Agenția de publicitate Carol Schul­der & Co București. ~~ BOCTOR” ' D. N. HANOLESCB «COüERT UNIVERSITAR Asistentul clinicei oUalmelagio« dala Călțe» consult pentru boala de : = OCHI = del« 6»/^—7 10, BÜI.SV DOMNIȚEI, IO (Piața Rosetti) Marele Hotel DOCTOäüL ­ Adunarea generală a soc. funcționarilor Primă­riei Capitalei Erí la orele 11 a avut loc aduna­rea generală a societăței funcționa­rilor primăriei în localul din stra­da Scaune No. 25, sub președinția d-lui Chiriță Mihăescu. La apelul nomi­nal au răspuns toți membrii. Se aprobă : 1) Raportul consiliului de ad-ție bilanțul societăței la 31 Mai 1913 și raportul «omisiunea censorilor pri­vitor la ad­ția societăței. 2) Proiectul de buget al cheltueli­­lor pe 1913—1914. 3) Scoaterea chitanțelor de Îm­prumut. 4) Alegerea vechiului con­sil­iu de ad­ție și comisiunea censorilor com­pusă din : Arbore Z. C., Catzian C., Conduratu Em., Dimopol C., Giulini P., Marinol I., Mihăescu M. G., Nico­­lescu M., dr. Pătrașcu V., Popescu Eremia, Rusu V., Bucoveanu P., Constantinescu N. și Iorgulescu D. 5) Modificarea câtorva articole. 6) Darea a două serbări, una de iar­nă și una de vară pentru mărirea fondului Din dividendul pe anul 1913 se va da o agapă. D. primar G. Cantacuzino și dr. Istrate sunt aleși președinți de o­­noare. De asemenea d-nii Bărbu­tescu, E­­lie Ni­cuț­escu și I. C. Bacalbașa, sunt numiți membri de onoare ai socie­­taței. La orele 11 a­ avut loc o agapă la Parcul Oteteleșanu. Au luat parte d-nn: Paraschiv Ciurcu, Rusu avo­cat, Chiriță Mihăescu și întreg consiliul de administrație precum și membrii societăței. D. Chiriță Mihăescu a mulțumit pentru realegerea d-sale ca preșe­dinte D. Paraschvescu-Ciurcu toastează pentru d. Mihăescu, lăudindu-i me­ritele. De asemenea se toastează pentru d-nii Dobrescu și Istrati, foști pri­mari, și pentru d. Gr. Cantacuzino. Au mai vorbit d-nii V. Munteanu, Anestin, Rusu avocat, Robin șef de birou, etc. * întrunirea avocaților IN CHESTIA ȘCOALEI DE ȘTIINȚE DE STAT Un număr de circa 40 avocați au ținut ori dimineața o consfătuire la d. avocat Garabet Aslan, din str. Si­­livestru, pentru a decide asupra a­­titudinei de luat față cu intenția guvernului de a recunoaște ca insti­tuție de interes public „școala de științe de stat’’ din București. A prezidat d. G. Nițescu, membru în consiliul de disciplină al barou­lui de Ilfov. Au vorbit d-nii Nițescu, C. Nau­mescu, Aslan, Isaia Ionescu, Chiriță Vasilescu, Al. Ionescu, etc. și s’a luat în cele din urmă hotărîrea de a se­porni o campanie contra proectului ce se pregătește de guvern, Intru­cît el ar fi contra interesului avocaților. S'aui fixat alte două întruniri în cursul acestei săptămîni și anume: Marți seara la d. C. Naumescu, avo­cat, strada Biserica Enei, și Joi sea­ra la d. Cezar Pascu, strada Isvor No. 54. S’a decis de asemenea de a se lua Înțelegere cu societatea studenților in drept, pentru a se putea duce campania In comun, deoarece comu­ne sunt interesele avocaților profesio­niști cu ale viitorilor avocați. Trebue să adăogăm că în cursul discuțiunilor s’a făcut și o propune­re concretă. D. Isaia Ionescu a pro­pus ca proectul de lege al guvernu­lui, a cărui redactare se cunoaște, să fie modificat astfel: ,­Diplomele ce se vor liberal de astăzi înainte de școală, se recunosc ca echivalente cu diplomele școale­­lor similare și sînt considerate ca valabile ori de cîte ori o lege spe­cială pretinde o diplomă în științe de stat și ori de cîte ori candidatul posedă certificatul de absolvire a cursului liceal“. # Cereți .Revista Hoder DIMINEAȚA ȘCOLARE Au absolvit clasa VI reală a liceu­lui Matei Basarab, următorii elevi: Avasohn E. (premia­t II), Aldulea­­nu A., Bădescu L, Bătrînu R., Bern­stein P., Cruțescu G., Dumitriu C., Drăgulănescu S., Dumitrescu P. A. ,C., Dumitrescu G. I., (premiat I), Enache N., Filoreanu A., Florescu D., Haritonovici V., Ionescu Dan, Herdan A., Manolescu D., Mihăescu G. , Moisescu M., Nicolau C. (premiul III), Nițescu C., Popescu I., Rădules­­cu C., Silberman I., Ștefănescu C., (premial III). Următorii elevi au promovat cl­­a modernă a liceului „Sf. Sava”, fă­ră examen: Andronescu Ion, Bănescu Petre, Brabețeanu Victor, Gheorghe Alex., Grama Ion, Manoliu Alex., Mincul­es­cu Ștefan, Osiac Dumitru, Pavelescu Ciprian Emil, Pretorian Teodor, Șer­­bănescu Ion, Stoenescu Dumitru, Trandafirescu Ion, Ionescu Vladi­mir. Iată numele, în ordine alfabetică, a elevilor cari au absolvit liceul „Laurian” din Botoșani”: Anastasiu C., Dol­nescu C., Gheor­­ghiu C. Isăcescu Gh., luger S., Nea­­gu A., Pariu P„ Petrovanu I., Stă­­noiu I., Țăranu Gh., Ursoi D., Zo­­ria R.* Iată în ordine alfabetică, numele absolvenților liceului „St Sava“ din București . Secția modernă: Albini Radu, Ber­­ceanu Dan­, Bădescu Constantin, Caffé Moise, Cosma Corneliu, Cris­­tescu Tarquinne, Condeescu Gheor­ghe, Diaconescu Mihaiu, Doicescu Petre, Dumitrescu Nicolae (cu lau­dă), Filimon Ion, Gregorian Victor, Iliescu Ion, Manolescu Dumitru, Ni­colae Alexandru, Părcălabu Ioan, Pașca Remus, Petrescu Alexandru, Popescu Dumitru, Protopopescu Au­rel, Sfetcuiescu Sc. Nicolae, Sion Ra­du, Solacolu Nicolae, Tomescu Dumi­tru.Secția clasică: Bazilescu Dumitru, Drăghici Alexandru, Popescu Gheor­ghe, Șerbănescu Vasile. Absolvenții gimnaziului evreesc pe anul școlar 1913: AbramovicI B., Birner H., ChivicI M., Dichter B., Eskenasy S., Finkel­­ștein O., Glaserman H., Groswald H. (premiat I), Gruenberg Alex., Ka­­hal H. (premiat III), Loebel L., Man­del A., Moscovici V. (premiat II), Ro­senberg S., Rosenzveig J. (premiat II), Steinhart J., Sufrin Z., Schwartz C., Vechsler P., Vincler M., Zwei­fel M. Următorii elevi au promovat clasa VIII-a modernă a liceului Matei Ba­sarab, fără examen: Alexandrescu Alexandru, Anghele­­scu Constantin, Aslan Gheorghe, Bercovici Iosif, Blank Louis, Bern­­feld Eduard, Hristescu Lazăr, Dul­­bergher Otto, Iacobsohn, Ionescu Ni­­culae, Ionescu Gheorghe, Ionescu V. Niculae, Moscu Dumitru, Olovi­aru Constantin, Petrini Petre, Popescu Stelian, Râdulescu M. Ion, Rappa­­port Silviu, Septrilles Emanoil, Stăn­­culescu Luciu, Streitman Max, Vel­­cescu Constantin. Oprea Toma, directorul școalei de adulți, a ținut o cuvîntare arătînd progresele rea­lizate de școală de la Înființarea ei. Directorul manufacturei de tutun a arătat de asemenea importanța ce prezintă școala pentru moralul lu­crătorilor regiei. D. Munteanu delegatul ministeru­lui a lăudat activitatea și munca ce s’a depus pentru propășirea școalei. După aceea în curtea regiei, fru­mos împodobită cu flori, s’a servit axistenței șampanie și băuturi răco­ritoare. D-nii Panait Săvescu, Theodorescu Hubert, Grăpeanu, Munteanu Iancu, Bacalbașa, Cîmpineanu, Grozescu și Zamfiropol au toastat pentru propă­șirea instituției și în sănătatea­­ ce­lor ce -și pun toată energia și acti­vitatea lor ca progresele Regiei să fie din an în an mai însemnate. D. sub-director Malcoci și d. ingi­ner Lupașcu au toastat pentru pre­să care în­­totdauna a dat sprijinul ei inițiativelor frumoase, și pentru ziariștii ce au luat parte la serbarea de azi. . A­­ mulțumit d. N. Tamasiu („Uni­versul”) în numele gazetarilor pre­zenți. La sfîrșit o parte din asistență, a vizitat locuințele model construite pentru lucrătorii Regiei. Vp. * Serbarea de la Regie Bri după amiază a avut loc la Regie serbarea de fine de an a școa­­lei de adulți de pe lîngă Regie. Au asistat directorul manufactu­rei de tutun N. Teodorescu, sub­-di­­rect­or­ul C. Malcoci, președintele consiliului de administrație al R. M. S. d. P. Săvescu, membru­ în con­siliu : d-nii I. Bacalbașa, Lupașcu și Florea Dianu, delegatul ministeru­lui de culte d, sub-director Victor Munteanu, ingineri Ioachimescu și Teodora cu doamnele, d-nii Vulcă­­nescu, de Kaminsky, Antonescu, Du­­bert, Petrescu, Mircea, Spiridon Po­pescu, Georgescu, P. Rădulescu etc. Programul serbării a fost compus din cîntece executate de corul Re­giei de sub conducerea d-lui Totoli­­­i iertărî, piese de teatru executa­te de elevii școalei, declamări et„­ In special s’a remarcat un copilaș de vre-o 6—7 ani, Ștefan Negru, elev al școalii froebeliane a regiei. Care a spus versuri cu mul*.<* drăgălășie. La urmă d. Petrescu, institutor, Mimarea generală a soc. ,­Prietenii științei . Precum am anunțat, orl la orele 10 dimineața a avut loc la școala „Golescu” din strada Azilul de noapte, adunarea generală a socie­­tăței pentru răspîndirea și populari­zarea cunoștințelor științifice „Prie­tenii științei”. A asistat un mare număr de per­soane, printre care am remarcat pe academiciani Ștefan Hepites și G. Țițeica, pe profesorii universitari d. I. Atanasiu, d. E. Giurgea, d. M. G. Huiban, coloneii N. T. Georgescu și N. Boerescu și mulți alți profesori secundari, funcționari, ziariști, doc­tori, avocați și muncitori. Ședința a fost prezidată de d. Țițeica care după o scurtă cuvânta­re introductivă, dă cuvîntul cî-luî Victor Anestin, inițiatorul societății, care într’o expunere caldă, lămu­rește nobilul scop al noii societăți care are de obiectiv răspîndirea cu­noștințelor științifice practice și teoretice, și mai cu seamă practice, în massele populare, prin lucrări de laborator, excursiuni, vizitarea așezămintelor industriale etc. Apoi se ia în dezbatere votarea statutelor, cari, după câteva discu­­țiuni, sunt votate în unanimitate. In urmă se procede la alegerea comitetului care s’a constituit astfel: Președinte de onoare, d. Ștefan Hepites, academician, președinte activ, d. profesor universitar G. Ți­țeica, academician, vicepreședinți, d-niî colonel T. Georgescu de la statul major și M. G. Hulban, pu­blicist și diplomat; secretar: C. I. Dicescu, publicist; bibliotecar: d. Surculescu Cern­ățianu, ziarist; ca­sier : d. medic veterinar G. Papazo­­lu, șef de serviciu la direcția sani­tară; membri consilier: I. Atana­siu, profesor universitar; Emil Giur­gea, doctor în științele fizico-chimi­­ce; dr. oculist Stanculeanu; Aristi­de V. Gradinescu, doctor în științe și avocat; Radu Dragomirescu, I. Simionescu, academician și profe­sor universitar, Iași; T. A. Bădă­­rău, profesor secundar, Galați; A­­­lexandru Andronescu profesor se­cundar, Dorohoi și d. C. Rădulescu, profesor secundar, Craiova. După constituirea comitetului, d. Ștefan Hepites, președinte de onoa­re, a ținut o entuziastă cuvîntare în care arătînd marea menire cultu­rală a acestei societăți, Îi urează viață lungă și intensă, pentru bine­le și progresul țărel. , D. G. Țițeica mulțumește apoi și d-sa pentru onoarea făcută și de­clară ședința închisă. In timpul ședinței, au sosit mai multe telegrame de aderare de la diverse persoane din provincie. Săptămîna viitoare va începe și activitatea științifică a societăței „Prietenii Știin­ței” Rp. Marți, 11 Iunie, 1913 PREiIVIZIARIUDI „CERNEATA“ tragerea de em­ Eri, Duminică, a avut loc, în sala bibliotecei, din palatul „Adevărului” tragerea premiilor ziarului Dimi­neața, oferite la al doilea concurs, pe luna Maiü. A luat parte un public numeros, care a umplut întreaga sală. O comisiune de trei persoane, a­­leasă din cel de față, a controlat o­­perațiunile și a prezidat tragerea. După terminare comisiunea a în­cheiat un proces verbal din care ex­tragem rezultatul următor: î) Lei 500 (lei cine­­sute) în nume­rar cu No. 7876, au fost cîștigați de d. Adolf Micu Franco, strada Calomfi­­rescu No. 1, Giurgiu. 2) Una bicicletă „Duorkop" cu No. 6678, a fost cîștigată de d. Henry Gi­let, tîmplar, strada Polonă No. 122, București. 3) Una mașină de casat cu No. 5164 a fost cîștigată de d-ra Eliza Provianu din Mizil. 4) Un gramofon mare cu No. 2380 a fost cîștigat de d. Toma Rusu, str Viitorului No. 124, București. 5) Una brățară extensibilă cu cea­sornic cu No. 3310 a fost cîștigată de d. Mihail Sachelarie, strada Pe­­neș Curcanul (Vasluiu). 6) Una pendulă de perete cu No. 2958 a fost cîștigată de d-ra Rosa Gold, strada Aurora No. 36, Bucu­rești. 7) Un serviciu de cafea cu No. 6713 a fost cîștigat de d. C. Constantines­cu, Fundătura Pipăilă No. 8 loco. 8) Un binoclu de teatru cu No. 1497 a fost cîștigat de d. M. Glatter, gra­vor, Galați. 9) O casetă elegantă cu două sti­cle de parfum superior cu No. 4007 a fost cîștigată de d-na Reghina Bergher, strada Sf. Apostoli 24, Bu­curești. 10) Un serviciu complect pentru ouă cu No. 3102 a fost cîștigat de d. Mendel Rappaport, Focșani. Yivizarea bunurilor de mîna Moartă și moșiilor statului la țărani Ca urmare a lege! bunurilor de mină moartă din 18 Martie 1912, s’au scos in vinzare un număr de peste 80 de moșii. Pentru 1i din a­ceste moșii, s’au și depus planurile de parcelare cu tablourile de loturi la diferite comune, pentru a se pri­mi declarațiunile de cumpărare din partea sătenilor. Vînzarea s’a și început și prima moșie vîndută este moșia Otopeni, de lingă București, în suprafață de 462 ha. 0634. Moșia s’a împărțit în 69 loturi mici a cite 5 ha. fiecare și 6 loturi mari a 15,20 și 25 hec­tare unul. Cereri sau declarațiuni de cum­părare­­ a fost 453. Prețul pe hectar a fost fixat de ministerul domeni­ilor la suma de 1042 lei și 80 bani. Cele șase loturi mari s’au vîndut la 4 agronomi și 2 țărani din localita­te, iar cele 69 loturi mici s’au vîndut la 69 țărani din localitate, dintre cari 3 veterani. O chestiune asupra căreia trebue insistat este chestiunea avansurilor și a sporului de avans. Avansul este suma de 15 la sută ce trebue să dea înainte cumpărătorul pentru lotul mic din valoarea sa și 20 la sută pentru lotul cel mare. Sporul de a­­vans este suma ce se obține peste avansul fixat pentru fiecare lot. Ast­fel, pentru loturile mari s’a Înca­sat ca avans la Otopeni, suma de 41.112.10, din care 17.207 lei ca spor de avans, iar pentru loturile mici s’au încasat ca avans 55.241,39 b, din cari 893 lei ca spor de avans, peste avansul fixat de fiecare lot mic. Banii s’au încasat toți chiar în ziua vînzăreî și faptul că țăra­nii au răspuns în ziua vînzăreî nu numai avansul cerut, dar și un spor de avans peste prețul fixat de vîn­­zare, nu poate fi decit îmbucurător, întru­cît el denotă o stare econo­mică relativ bună și sacrificiul ce-l poate face un țăran numai pentru a putea obține pămînt de muncă. » Pentru a lămuri în mare parte pe țărani, ministerul aduce la cu­noștința generală că nu a dat și nu va da pămînt decit acelor ță­rani cari au copii mai mulți și cari au mai puțin de cinci ha, ori cari nu­ au deloc pămînt. Dovada aceasta se face de comi­­siunea delegată de minister, după indicațiunile certificate de primar și perceptor și controlate de comisiu­­ne după registrele percepției. Oricine va avea dreptul să con­state și să reclame în fața comisiu­­nei, pe acela care nu ar avea drep­tul să cumpere pămînt. Ministerul a luat toate măsurile de siguranță și nu va ține seamă decît de contes­tațiile făcute în timp util la comi­­siune, căci asemenea contestațiuni, nu trebue tolerate ca mijloace dela­torii, cari să nu permită facerea vînzărilor. Ministerul va dispune scoaterea din nou în vînzare a lotului numai in cazul cind contestațiile au fost făcute Înaintea comisiunei și au fost verificate și cercetate. Cestiunea împroprietăririlor este o cestiune importantă, o cestiune de ordin social, care preocupă pe toată lumea și se procedează cu mul­tă activitate și cu multă v­­idență la vînzarea celorlalte moșii, iar țăranii vor fi puși în posesie cit mai neîn­­tîrziat. Toate cestiunile de principiu, d. ministru C. C. Arion le stabilește, o­­dată pentru totdeauna, cu ocazia di­feritelor observațiuni practice fă­cute de comisiune. Este aci locul să insistăm asupra faptului că prin sate mișună nume­roși agenți ori samsari cari, îndem­­nînd, pun pe drumuri pe țărani, în­­casîndu-le sume de bani, pentru a interveni să le dea pămînt. S’a adus la cunoștința tuturor să­tenilor, prin publicațiuni făcute la sate, și ministerul a sfătuit să nu asculte cîtuși de puțin asemenea in­termediari dubioși și să aștepte co­­misiunea ministerului la fața locu­lui, unde oricine va putea cumpăra pămînt fără ajutorul sau interven­ția nimănui. Este și de datoria ministerului de interne, ca, prin organele sale res­pective, să intervină pentru a stîr­­pi pentru totdeauna această plagă la sate. Faptul că prima vinzare, prin a­­plicarea legei din 1912, s’a efectuat în condițiuni atît de bune și fără nici o dificultate, înseamnă că dis­­pozițiunile acestei legi sînt eficace și de un real folos pentru țărănime și că se pot aplica fără a întîmpina greutăți. In curînd se vor depune și planu­rile de parcelare ale bunurilor de mină moartă ce au fost cumpărate de stat, in scopul de a împroprietări pe țărani. * hramul bisericei lattra ori dimineață fiind hramul bise­­ricei Antim un deosebit serviciu re­ligios s-a oficiat la acea biserică. Au azistat numeroși enoriași din parohia acelei biserici cum și din parohiile învecinate. A azistat și mitropolitul Pimen al Moldovei. Serviciul divin a fost oficiat de preotul Nicolae de la biserica An­tim. Cărți și reviste A apărut No. 4 (anul I) ziarul „Realitatea“, politică, financiară, li­terară, comercială, organ pentru revendicarea confederației balcanice in frunte cu Romînia, 5 bani. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ (34) Ucigașului Mare roman dramatic și de senzație CAP. XXVI In aceeași clipă chiar, se auzi bătăi în ușă. Un chelner apăru a­­ducînd pe o tavă o cartă de vizită murdară. Cecilia citi: I. Antoniu. Antichitățî și opere de artă 1006 Old Compton Street. — Acest domn spune că e aștep­tat, zise chelnerul abia stăpînin­­du-șî rîsul. — Să poftească, zise Cecilia, îmbrăcat cu o manta veche de ploae, apăru Antonide. O clipă ră­mase nehotărît pe pragul ușei, a­­poi recunoscînd pe amicul Frey­­berger făcu un pas înainte și se ho­tărî să salute. Freyberger merse spre dînsul, iar Antonide,, apucîndu-l de un na­sture al surtucului, zise încet: — Un cuvintel la ureche, d-nule Freyberger, — Ce anume ? zise detectivul e­­șind cu el în sală. — Am de a face aci cu d-ra sau cu d-ra cea tînără ? — Vrei să zici d-ra Lafarge ? — Da. — Ai a face cu mine. Dar pentru ce mă întrebi ? — Iată pentru ce, zise negustorul care dintr’o privire judecase starea financiară a celei care putea locui la un hotel atît de scump, la Londra — iată pentru ce , ce-ți pasă d-tare de voiü pune eu în buzunar mai mulți bani decît îmi dai d-ta ? Să rupem învoiala făcută și lasă­­mă să cer alt preț d-rep... — Ba nicidecum, răspunse Frey­berger, ne-am învoit cu cincizeci de lei. — Și birja. — Și birja dar mm u” ban mai mult. Ah, dar drept cine mă iei d-ta? Iată-țî banii. Și cît pentru birjă ? — Cinci lei. — Ar ajunge și trei, dar­ iată cinci. Ce am ciudat ești! — Afacerea-î afacere, d-le Frey­berger. E drept, d-ta ai făcut toc­meala dinainte cu mine, n’am ce zice. Odată eu am pierdut zece lei și cincisprezece bani uitînd să cer plata înainte pentru un drum la Leicester. Sunt șapte ani de atunci d-le Freyberger. Șapte ani au trecut și eu tot nu mi-am­ mai putut scoate banii, n’a vrut să mi-i mai dea și n’o să-i mai dea!... Dar să vedem, ce trebue să fac aci ? Se întoarseră în salon. Freyber­ger, după ce-i recomandă An­tonide, celor din salon, ii arătă bustul. Antonide scoase din buzunar cu­tia cu ochelari, o desfăcu și își puse pe nas niște ochelari solizi legați în oțel. Apropiindu-se de bust, începu a-1 privi cu atenție de sus pînă jos. — Ce crezi? zise Freyberger. — Ce cred ? răspunse Antonide fără a se uita la cei din jurul lui. — trebue să fii orb ca să nu vezi că bustul acesta din punct de ve­dere artistic e fratele gemen a celui pe care l-am dres, pentru d-ta. — Eram sigur, răspunse detec­tivul. — Atunci pentru ce mi-ai cerut părerea ? — Ca să fiu și mai sigur. — Ei, acum ești, zise Antonie­c punînd ochelarii încet în cutia lor. Poți susține cu tărie că sculptorul acestui bust a sculptat și pe celalt pe care un sălbatic l-a sfărîmat cu ciocanul. Antonide salută femeile, își luă pălăria veche depusă pe un scaun și însoțit de Freyberger­e și din salon. Cînd se întoarse detectivul, o gă­si pe d-ra Lafarge tot în locul unde stătuse cînd fusese negusto­rul acolo și își spusese părerea. Hellier ședea într-un fotoliu mic. Nu spuse nimic lăsîndu-l pe detec­tiv să vorbească în voe. Cecilia se liniști și-l pofti să $ca­­dă. Freyberger se așeză pe scau­nul arătat de dînsa și rămase cîtva pierdut în gînduri. Apoi zise: — Mi-ați spus tot ce știu­ ? — Da. — Ași dori totuși să-mi spuneți miai lămurit ceea ce gîndiți. Ea păru uimită. — Ceea ce știți dv. despre cele dîntîmplate, de­sigur că nu e mai mult decît știu și eu, adăugă detec­tivul. Amintirea d-tare de­sigur că nu-ți mai poate aduce fapte noui, dar ceea ce nu poate face amintirea poate face închipuirea cuiva. De opt ani vă gîndiți mereu la fapta asta. Ce vă spune închipuirea ? Cam cum crezi d-ta­că s’a’ pe­trecut faptul ? — Uite, zise el, cred că corpul găsit fara cap în camera lui Müller nu era al lui Müller. Știți că sunt dovezi, că s’au vă­zut pe acest corp două inițiale ta­tuate. Da, dar literele acelea două nu puteau să fie inițialele altuia ? Nimeni nu poate jura că a văzut aceste două inițiale pe corpul lui Müller, pe cînd trăia. Eu cred că Müller n’a fost asa­sinat. Dimpotrivă, cred că Müller a asasinat pe cel găsit fără cap și e­­ram sigur că într’o zi omul acesta pervers va mai face o crimă la sol, și va fi prins. Mulțumesc lun D-zeu, că ceea ce am nădăjduit eu, s’a întîmplat. De ani de zile aștept să se maî întîmple un eveniment ca cel din str. Turbigo, să se întoarcă acest diavol în formă de om din nou­ în locul unde a săvîrșit­­ crima, întoc­mai ca și tigrul care revine în lo­cul unde a prins odată o pradă... și cade astfel în mîinile vînătorilor. — Presupunerea mea era adevăra­tă? Așa cred, mai cu seamă de cînd mi-ai povestit amănuntele a­­facere! Gyde. — Și eu cred că raționamentul d-tale era drept, răspunse Freyber­ger. — Și mai sunt încredințată, con­tinua d-șoara Leiarge, ca inspirată de o idee luminoasă, că omul ace­sta îngrozitor n’a atacat numai pe sir Antony Gyde, ci a săvîrșit mul­­­te omoruri. E un ucigaș. Sunt sigură că su­grumă pe cineva, numai pentru plă­cerea de a sugruma, sau îi împlîntă cuțitul în piept numai pentru plăce­rea de a vedea sîngele și moartea... — Ah ! bunătate divină ! escla­­mă atunci Hellier, iztându-se cu pali­ma peste frunte. Toată lumea se uită la dînsul. — Ce este ? întrebă și d-șoara Lafarge. — E că am fost nebun ! Ierta­­­ți-mă ! îmi aduc aminte acuma, as­­cultați-mă, vă rog ! — Da, da, vorbește­­»-KB Va urma­ ­##­

Next