Dimineaţa, iunie 1913 (Anul 10, nr. 3319-3348)
1913-06-25 / nr. 3343
Amist X.—So. 3343— Off West! SS NiEîe 3 £ 23 Aijina Kliwa Suie: ■—-----------—*——— — Ce spune străinătatea — Rusia aprobă atitudinea Roamiei Berlin, 23 iunie.— O știre sosită din Petersburg ziarului „Vossische Zeitung“ și prin care se anunță că Rusia ar fi propus Puterilor să interne pentru pace, este formal dezmințită. Se asigură că guvernul rus a arelerat că aprobă in totul mobilizarea și întreaga atitudine a Rominiei • I publicitatea sj Cu cele din urmă știri iiz În mai Întreagă ! »„ATMITMIL„ / *“| Directori CONST. MILLE “"“““Li?“ ^ — ! CAfiOL SCHULDE!? & Comp. | ——— telefon 4 linii tirada Doamnei No. 8, Edl ț.—T«!«rton */4 Js ButTCtlTÜle si&rttltll: 8 tf. SaffiffidazJBfo. 11 — BnCBTCytles No. 11416; 34TS 1499| IS/4C © telegramă aeristiam grec estre Jfeiiits ------------——— D. ¥enizel ©s acuia pe talgari Eîroesc precumpanirea în Balcani.“— Ai violat acorduri solemne.—Au înfăptuit starea de războiu — Speranța Greciei pe concursul Romîniei — Directorul nostru, d. Const. Mille, cerind primului ministru al Greciei, d. Venizelos, să expună părerea d-sale asupra gravelor evenimente de la ordinea zilei, a primit următorul răspuns telegrafic: Aft**.«—. ____ __* ___ Atena,3 iunie. — nr»2 exprim bucuros părerea asupra situației. Puțin înainte de a fi izbucnit războiul intre Turcia și cei patru aliați, aceștia se puseseră de acord ca să obțină din partea Turciei introducere de reformare și imbunătățirea soartei creștinilor și Coreligionarilor lor. Dar fațp cu rezultatele de repezi și îaptăritoare ale războiulaici față cu prăbușirea puterei militare turcești, aliații ale cărora prevederi erau astfel depășite, urmăriră liberarea de îndată a coreligionarilor și avură de rezultat o problemă mai grea, care se punea dela sine, aceea a împărțirea între dînșii a provinciilor Turciei europene. De aceea, Grecia a propus Bulgariei, încă din prima lună a războiului, o delimitare care să aibă ca bază echilibrul dintre Statele balcanice, ținîndu-se socoteală, în măsura posibilului de fizionomia etnologică a acestor provincii și făcîndu-se la nevoe concesiuni mutuale. In aceste condițiuni primisem noi să facem mult durerosul sacrificiu al unei mari părți din Tracia, locuită în masse compacte de greci. Acest echilibru intre aliați nu era numai o concepție dreaptă și echitabilă, ci oferea și garanții pentru menținerea unei păci solide și durabile în Balcani. Dar Bulgaria refuza cu încăpățînare să primească punctul nostru de vedere și pretindea să ia un loc precumpănitor și privile» piat printre statele aliate și să exercite în pemonistă o hegemonie pe care nimic n’o justifica, nici sub raportul numărului, nici sub acela al gradului de ciaüstrafie al Bulgariei în comparație cu aliații săi. Toate sforțările guvernului grecesc în scor«***» a îndur-le»*»» "«"vernul bul «fi <y »*$..«■* f+*c ■, |w. au fost »r**arunce. Acesta a refuzat să primească chiar propunerea noastră de a supune diferendul nostru unui arbitraj gri. . .. Bulgaria nu s’a abătut nici o clipă de la atitudinea ei intransigentă, iar între timp, trupele sale încălcau zilnic sub diferite pretexte, teritoriile ocupate de armata greacă Ele pătrundeau de asemenea prin forță și pe neașteptate'în zona ssssspskra de ocupațiunte și ne dădeau is#pte sineveroase. Mea, voind să isprăvim mai întii toate mijloacele pacifice, am consimțit, în virtutea unui proces verbal, făcut in toate formele legale, să stabilim o zonă neutră care să despartă liniile noastre de cele ale bulgarilor. Dar totul a fost zadarnic. Aceștia nu s-au conformat de loc celor stabilite. Ei au violat acest act oficial și solemn și, în plină pace dădeau nouă atacuri, gonind, prin întrebuințarea de forțe considerabile și după un plan vădit combinat, detașamentele noastre dincolo de liniile noastre. In timp ce atacau în masa să pe sîrbi, trupele bulgare strîngeasă cu încetul cercul armatei grecești stîrs regiunea Salonic punând în primejdie ocupațiunea acestui oraș. Numai în aceste condițiune și după ce am așteptat zadarnic retragerea trupelor bulgare, după ce am căpătat absoluta siguranță că acestea caiafă să deau o mare lovitură de surpriză, în plină stare de pace, armata greacă a primit ordinul să respingă pe năvălitori, primând starea de războiul pe care ne-o impunea bulgarii» Prim urmare, Bulgaria trebue să-și asume toate responsabilitățile. Grafie triumfului strălucit al vitezelor noastre trupe, socotim să dobândim echilibrul între statele balcanice, echilibru care e în interesul și comstitue garanția ordinei, pacei și civilizației. Sunt încredințat că guvernul și poporul român recunosc temeiul punctului nostru de vedere și sper că ne putem bizui pe simpatiile și prețiosul lor concurs, pentru a asigura succesul operei de dreptate pe care și-au impus-o cei trei aliați. VENZELOS D. VENIZELO8 primul ministru al Grochet Ordinul de zi al generalisimului Armata de Operațiuni CoaxBd Bi BSRiții de el petențp Ordin de zi No. 1 Majestea Sa Regele , binevoit să-mi încredințeze comanda de capetenie a armatei de operațiunî» Mîmtru și adînc recur «oscător de această înalt cinste, iau astăzi comanda armatei, pe deplin cer visus că prin nestrămutata ei credință către Țarăș Rege și prin înflăcărare, eu patriotism ea va păși în cruce moment pe urmele gloriosului nostru trecut. Ferdinand, Principe al Stomîniei Noua atitudine a Turciei Constantinopol, 23, Iunie.— Confirmînd telegrafele mele anterioare asupra atitudinei guvernului tare față de conflictul dintre aliați, repet că Poarta este hotărîtă să păstreze pentru moment neutralitatea. In orice caz, conflictul de acum produce in opinia publică și in armată oierbere așa de mare încit guvernul va avea de luptat cu mari dificultăți dacă nu va obține o recunoaștere dreaptă și echitabilă a drepturilor sale. Se anunță că astăzi seara guvernul turc fată de noua situație creatâ prin ultimele complicații din Balcani, a dat instrucțiuni importante reprezentanților săi la conferința din Paris.—Guys. CONSTANTINOPOLUL IZOLAT DE EUROPA CONNSTANTINOPOL, 22 Iunie.— Vaporul romînesc din Constanța ne facii și curse, Constantinopolul e pantru moment lipsit de caritmiea» * -tată * Europa. •. . . r • Hl-; Centințe de restabilire a armoniei sîrbo-bulgare Budapesta, 23 iunie. — O telegramă din Belgrad anunță că un ziar guvernamental publică un senzațional articol în care pledează pentru restabilirea armoniei frățești cu Bulgaria care a fost probabil indusă in eroare de oamenii de stat bulgari, cari nu sînt la înălțimea evenimentelor. O înțelegere directă între Belgrad și Sofia e cea mai bună soluție. N.K.— înregistrăm această telegramă fără a-î da creză stilit, ea avînd un caracter tendențios. In stadiul actual al relațiilor sîrboînțișrere pare cu totul exclusă o aratipeipa jbrască schimbare a atitudinei Serbiei, care ar friza miopia poilitică. Austria nu mobilizează UN COMUNICAT CĂTRE SUPUȘII AUSTRO UNGARI In Capitală circulă de cîteva zile diferite zvonuri despre măsuri militare luate de Austro-Ungaria- Un dar din Capitală a publicat Chiar zirea despre un pretins ordin de nobilizare dat de monarhia vecină, sîntem în măsură să dăm cea mai ategorică dezmințire acestor zvouri. De altfel consulatul austro-unar din București a dat astăzi urmitorul COMUNICAT : Având in vedere că insilele din rri diferite persoane s’ad adresat mausului imperial regal din localise cu întrebări privitoare la o pretinsă mobilizare a armatei austroungare, acest consulat anunță prin aceasta că in Austro-Ungaria nu s’a ordonat“obilizarea generală, nici parțială șî nici nu s’a luat vreun fel de măsuri extraordinare până in prezent, in consecință toți supuții austro-ungari cari trăesc in această țară pot să-I vadă netriburați de afacerile lor. Șaron Bornemisza Acest comunicat a fost dat in limbile germană, romină și ungară. 0 propunere a Austriei Paris, 23 iunie. — „Le Temps“ anunță că Austria a oferit serviciile sale la București și Sofia pentru ca să stabilească o înțelegere între cele două țări vecine. Propunerea Austriei e ca Bulgaria să cedeze teritoriul Turtucaia-Balcic, iar in schimb România să păstreze neutralitatea. Nici Bulgaria, nici România nu sa răspuns încă. „Le Temps“ adaugă că propunerile Austriei nu au șansă de reușită, teritoriul oferit fiind mai mic decit cel cerut de Ron oh* i . ■. u Amnistirea nesupușilor și dezertorilor Regele a semnat decretul prin care i 1) Se amnestiază dezertorii și nesupușii ale căror clase sunt in rezervă sau miliții. Ei se pot întoarce la căminele lor, trecindu-se în elementul corespunzător vârstei. 2) Se amnestiază dezertorii și nesupușii ale căror clase se găsesc sub arme, sau inactivitate, și cari nu au trecut etatea de 28 ani. Ei se pot prezenta la corpurile unde contează, sau la cercurile de recrutare unde au fost înscriși, fiind obligați a-și complecta termenul obligator de serviciu sub arme, după care se vor trece în elementul corespunzător vârstei. 3) Amnestrafii sunt datori a se prezenta la corpurile din cari fac parte ori la căminele, lor pri» la data de 31 August 1913. Diplomația " Iui Daneff Vierte, 23 Iunie.— .Jenes Wiener Tagblatt" află din sursă diplomatcă cum că Daneff, pentru ca să salveze aparențele și să arate că respectă dorința Rusiei de-a se rezolva conflictul în mod pacific, permistă să mențină ficțiunea cu războiul nedeclarat. In felul acesta, el poate să pretindă că tratatul sirbo-bulgar e încă in vigoare și că acțiunea trupelor nu are menirea să influențeze asupra realizărilor practice ale diferendului sîrbo-bulgar. Pe de altă, parte, nefiind războiți cu Serbia, Rominia nu ars motiv sa mobilizeze sau să ceară compensațiuni pentru neutralitatea ei. Diplomatul care dă aceste lămuriri termină spunînd, că dacă Bulgaria va continua să mențină ficțiunea actuală și nu va căuta să se înțeleagă cu România, rezolvarea diferendului româno bulgar va f foarte grea. Turcia va formula revendicări SAVOIT VREA SA DETRONEZI" PE REGELE FERDINAND Constantinopol, 23 Iunie. " .T.nin" vorbind despre criza ministerială din Bulgari, spune l.a a ano cum că generalul Savoit lucrează pentru detronarea regelui Ferdinand. Ziarul iși exprimă speranța că Bulgaria va fi nimicită In războiul actual și cere ca Turcia să dispină evacuarea imediată a litoralului mâței de Marmara, iar in urmă să comunice statelor balcanice revendicările sale, căci e vrese că Turcia nu va ajuta gratuit pe Serbia și pe Grecia. — Guys SÎRBII ȘI ATITUDINEA ROMÎNIEI Belgrad. 23 Iunie. — Ziarele de aici apărute în ediții speciale publică lungi articole asupra atitudinea Romîniei in criza de acum din Balcanii. Toate ziarele laudă atitudinea Romîniei. Ele salută cu mult entuziasm faptul că In viitoarea alianță balcanică va intra și Rominia și spun că numai aceasta alianță va asigura viitorul statelor balcanice, i i Coi e.*.. I Mobilizarea României CUVINTAREA PATRIOTICA A MOMNISTRULUI ROMÎNIEI LA BERLIN Berlin, 23 Iunie. — Ministrul planipotențiar al Romîniei, d. Beldhe ■ian, intr’o rnle Un flautA Ub», liter cart I« fac studiile nalvominii» și aci ți celor două sute de tineri cari sa tutore la țară se afle Ut- , corperați, a arătat cit domelti, contribuit Rominia le suceroasă*»: telul bulgari estin bulgarii, un fef de recunoștință, tt des • politie# / din r.-lea, care e desaurajat «Ii respins pin ți pe ml mai taiete • toți «părătoriel epriptardisale*. bulgare. D. Beldiman e arătat apei oui ce poartă bulgarii cu aliații lor dg teri, purtare care danstd că Red* garia sminti« lus ghenemia as*, pra vecisilor săi, meteeiv Romieii, Rominia tui ne vs admite mt»<ricîa bulgarilor pe seceteala aliaților ei, căci In »uri eas, Bulgari* ar căpăta o situație cere ar fi • vsciileA amenințare pentru Remi 1ala și pentru Interesele ei vitele l*r Marea Neagră. , Resale Carol a trebuit el la tol rtrea de cetăți, ears ere aprobarea Întrebai națiuni. J • j .v i Demonstrații rominești in Transilvania (?) Viena, 23 Iunie.—Agenția „Nachrichten“ anunță că în Sibiu au avut loc mari demonstratului ramnești. In balconul palatului episcopal s’ar fi scos un covor in culorile tip nade, iar in fata palatului s ’ar fi adunat o multime de sute de oameni strigtm: tots monarhia! Ungaria! trăiască Rominia Mare! Un student in teologic ar fi ținut o cuvîntare care s’a terminat cu cuvintele: Ceasul eliberărei românilor transilvăneni va suna în entrind. Autoritățile locale, s’au adresat ministrului de interne cerind instrucțiuni, dar pînă acum ele nu au sosit. * Știri sosite din diferite părți ale Transilvaniei anunță că manifestații antimaghiare și naționale românești au avut și au loc. Știrea dată de agenția citată precum și celelalte știri anunțate că ar fi sosit din diferite părți ale Transilvaniei sunt desigur pe de a’ntregul inventate. — (N. Red). ..f Rechiziția cailor . De astăzi dimineață orele 0 •*a început, pe terenul din zbor, rechiziția cailor. Comisiunea pentru rechiziționare este compusă din d-noi. maior Constantiniu, dr. maior Focșa, inspectorul de poliție Moțăteanu și cmaisar Andreescu cu mai multe ajutoare. Rechiziționarea cailor Capitalei se face la două puncte: pentru inspectorate la Obor și pentru restul de 2, la Filaret. Toți caii sunt examinați cu multXigurozitate și cel găsit cu o bonă cu de mică, sunt respinși. Dat fiind numărul mare al cailor care urmează să fie rechiziționați, ambele comisiuni, de la Obor și Filaret, vor lucra probabil și noaptea până la terminarea acestei operațiuni. Ruperea relațiilor tfipismahei. sârbo-bulgare Tzrigrad, 23 iunie. — TUîine vor fi rupte retafiutîile tsiplomatice între Serbia șî Jiulgaria. Ministrul plenipotențiar bulgar Toseff ia primi meine nașaportul fără o prealabilă cerere a lui. i > • Coresp,