Dimineaţa, iulie 1913 (Anul 10, nr. 3349-3379)
1913-07-01 / nr. 3349
Áttol X.—Io. 8S49-Ö f PUBLICITATEA CONCEOATÄ EXCLUSIV — AGENȚIEI DE PUBLICITATE — Carol Schulder & Comp. Strada Doamnei No. 8, Etaj I.—Telefon */4 Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Birrourile ziarului Str. Sărindar No. 11. — Bucureștile SHIFJEHTE CU PREMII: Un an Lei 20.— 1 6 Iuni Lei 11 » luni Lei 6.Pemtri .tri Untisto prețul este ind.K TELEFON 4 LINII/ No. I 1410; 34/73; 14'4'9; 12/40 dfe sini© m bißsüli® in ni ii liliri Marșul trupelor române Astă noapte noui masse și detașamente militare au trecut în Bulgaria și au înaintat pe linia Turtucaia- Dobrici-Balcic, ca una ce este prima linie pe care o vor ocupa trupele noastre. * Suntem autorizați a arătta că aserțiunea unei noi cantacuzîniste apărută aseară în ediție specială și după care armata romina va înainta în glindră Sater numai atâta vreme pînă va ocupa teritoriul care să ne garanteze granița strategică este arci-falsă și poate fi interpretată ca tendențioasă, afară dacă nu se va invoca scuza ignoranței și inconștienței, ceea ce însă nu poate mulțumi pe nimeni. Miniștrii cari au lucrat aseară cu regele la palat au fost revoltați de aserțiunea foii inspirată de un membru al guvernului și la un moment dat era vorba de a se ordona confiscarea foii, ceea ce, în treacăt fie zis, ar fi fost o măsură just opusă scopului urmărit. # O telegramă anunță că asupra unui prizonier bulgar s’a găsit de autoritățile noastre militare un ordin al guvernului sfios Sofia către prefectul de Bass» ciuk ca să predea orașul comandamentului trupelor române. # Odată cu înaintarea trupelor noastre, care va continua în conformitate cu partea din nota României privitoare la hotărîrea noastră de a participa la stabilirea granițelor dintre statele balcanice, nu este exclus ca regele Carol să treacă Dunărea pe teritoriul ocupat. In acest scop s’au și făcut anumite preparative. „Ora 3 noaptea In momentul de a încheia ziarul ne sosesc pe cale particulară știri cum că aseară și astă noapte trupele române au operat nouă intrări în diferite puncte. De astă dată ele au întîmpinat rezistență din partea unor forțe militare bulgare și au trebuit să intre în acțiune. Au avut loc lupte singeroase în urma cărora forțele bulgare au fost respinse și trupele române au înnain * stat continuîndu’și marșul. Pe aceeași cale particulară ni s’a afirmat cum că și la Rusciuc, întîmpinîndu-se rezistențe, s’ar fi deschis un foc de artilerie. La biuroul de informațiuni de la ministerul de război nu se știa încă nimic de despre aceasta la ora cînd am pus ziarul sub presă. Ceea ce este fapt, e că trupele române au primit botezul sîngelui și că din capul locuui rezistența bulgarilor a fost înlăturată în chip victorios. Sein cpitetelor re gizării — o ședință sub preșenția Reginei — Pentru marea și înălțătoarea operă de ajutorare a familiilor rămase în mizerie a celor ce pleacă, s’au constituit două comitete, unul sub preșidenția reginei și avînd de membre pe d-nele Fălcoianu, Disescu, Xenopole Arion și Averescu; celălalt, pornit din inițiativa d-lor Al Constantinescu fost ministru de domenii și C. Hagi Tudoraki, președintele Camerei de comerț și care își are sediul de operațiuni în localul acestei Camere. Lucrînd fiecare în parte, aceste comitete nu ar putea realiza maximum de bine și de aceia, în interesul scopului ce urmăresc, s’a emis ideia, de către chiar regina, ca ambele comitete să se contopească. Eri o parte a comitetului de la Camera de comerț a fost invitat de regina Elisabeta la palatul regal în audiență. Au participat la această audiență d-nii Hagi Tudoraki, Al. Constantinescu, Dr. C. Istrati și Qr. Cantacuzino. Cu simplicitatea și sinceritatea care o caracterizează, suverana s’a interesat de lucrările și intențiunile comitetului, exprimîndu-șî speranța că sforțările unite ale tuturor vor alina cît mai multe suferințe. Comitetul de doamne care se adunase în acest timp sub preșidenția suveranei a intrat în discuție pentru stabilirea modalității de contopire și conlucrare. Au mai luat parte la această ședință comună, prezidată de regina Elisabeta și d-nii miniștri Arion, Disescu și Xenopol. S’a hotărît în cele din urmă ca astăzi la Camera de comerț, pentru ambele comitete să se întrunească a discuta în amănunt chestiunea contopirea cum și complectarea comitetului de doamne. Se va fixa sfera de atribuții a fiecăruia și se vor stabili normele după care se vor împărți ajutoarele. Acțiunea comitetelor va da rezultate reale și aceasta grație muncei pornită dintr’o inimă entuziastă, pe care o desfășură omul practic ce este d. Hagi Tudoraki. Nu exagerăm dacă spunem că pînă acum s’a adunat de către comitetul in care lucrează d-sa, aproape două milioane de lei și aceasta numai de la instituțiunile financiare, comerciale și industriale. Toată lumea dă banii cu încredere, știind că prin mina președintelui Camerei de comerț vor căpăta întrebuințarea cea mai bună posibilă și vor merge la destinație fără risipă. O ofrandă mișcătoare este și aceia a bătrînului Liciu, fost consilier la Curtea de casație, tatăl mult regretatului artist Petre Liciu„Iți trimet 40 de lei din prisosul meu — se adresează d. Liciu de la băile Căciulata, către d. Hagi Tudoraki — știind bine că vei ști cum să-l întrebuințezi. Mă iartă că nu pot să contribui cu mai mult“. Se speră că de Luni se va începe împărțirea ajutoarelor. Această împărțire se va face în mod scrupulos și după normele ce se vor stabili de către comitet. Pregătiri de război nxt. Italia Torino, 29 iunie. — Italia a concentrat a doua escadră de războiu în golful Algeo. Prima escadră a primit ordine să stea gata de plecare. Aceste masuri sunt puse în legătură cu criza balcanică, autoritățile militare însă afirmă că ele au fost luate în vederea manevrelor se apropie. t&WES&($***) Ce să facă „omisii“ Fozițiunea „nesupușilor“ »ISSe impune o recapitulare generală oficială a celor „chemați“ Daca mecanica mobilizării s'a făcut într’un chip care a uimit pe toată lumea, prin regularitatea cronometrică cu care s’a desfășurat, nu e tot astfel cu preliminările mobilizării. E vorba de încurcătura produsă prin ordinele nelămurite cu privire la cei „chemați“ și la cei „nechemați“. Preciziunea dispozițiunilor a cuprins numai pe rezerviști. Mai întîi dispensații și scutiții au fost obiectul unei complecte și dăunătoare nelămuriri. In adevăr, s'a anunțat la început — ce e drept, nu de statul major, însă tot pe cale oficioasă — cum că, atît dispensații cît și scutiții trebue să se prezinte la cercurile de recrutare sau în tabără. In aceeași seară, un comunicat a limitat dispozițiunea numai la cei dispensați, precizînd că cei scutiți n’au a se prezintă nicăeri. Un al treilea comunicat a revenit și asupra dispensaților in sensul că ei se vor prezenta numai chemați individual afară de cei utilizați la prima chemare generală. Fără înoială, această lipsă, de preciziune în alcătuirea dispozițiunilor dăunează atît bunului mers al operațiunilor preliminare cît mai ales celor vizați cari nu știu ce să facă pînă la, publicarea unui comunicat precis-Sunt oameni scutiți și dispensați cari au venit din fundul Moldovei, unii chiar de peste graniță — chemați telegrafic de ai lor, pentru ca să afle la sosire că, dispozițiunea n’a fost precisă. » Acum intervin alte cazuri nouă, destul de importante pentru a cere o neapărată lămurire-Decretul regal privitor la amnestierea nesupușilor și dezertorilor, privește pe acei cari au fost înscriși pe tabelele de recensămînt și nu s’au prezentat — nesupuși — precum și pe acei cari au fost încorporați și în urmă au fugit — dezertori. Mai există însă încă o categorie de oameni în număr destul de considerabil cari nici n’au fost înscriși din felurite motive. E vorba de oraiși. Beneficiază și aceștia de amnestiere intrînd în categoria nesupușilor și dezertorilor sau nu? Formează ei o categorie aparte pentru care nu s’a dat nici o lămurire? * O ultimă chestiune e aceia formată de numeroasele plîngeri pe cari le primim de la cei din categoria nesupușilor amnestiați prin decretul regal de mai sus. Mulți dintre ei prezentîndu-se la corp n’au putut obține nici o lămurire asupra pozițiunei lor fiind pe alocuri întîmpinați nu tocmai prietenos. Desigur, acești oameni neavînd, pozițiunea stabilită vor fi în situația dezertorilor după decretul de amnistiere. Atunci ce rost mai are decretul ? Statul major ar trebui, în interesul obștesc, să facă o recapitulare amănunțită a tuturor cazurilor și să dea publicației un comunicat general cît se poate de precis pentru a se evita confuziuni dăunătoare. Db. înarmările în Rusia Petersburg, 29 iunie.— înainte de aminarea ei, Duma a notat într-o ședință intimă, patru proecte secrete privitoare la comandarea unui număr de locomotive, pentru caz de războiu, și un credit extraordinar pentru reorganizarea corpului de geniu, construirea liniilor strategice și a fortificațiilor din Transcaucazia. € mm a fost ocupată Silistra Asupra intrărei armatei noastre în Silistra mai putem da aceste amănunte . In zorii zilei de Joi spre Vineri trupele aiu avut ordinul să intre în Silistra. Trupele aveau credința că vor întîmpina rezistență. Cavaleria a deschis drumul pornind cu mare elan. Cînd cavaleria noastră ocupase deja piața Silistrei, porni și infanteria cum și statul major în cap cu un general, fără ca armata din urma cavaleriei să poată afla dacă bulgarii opun sau nu rezistență. Trupele concentrîndu-se în Silistra, apăru pe piață un subprefect bulgar, în uniformă, și declară, comandanților noștri, următoarele : — Din ordinul guvernului bulgar vă predau Silistra. Comandanții noștri porniră apoi la primăria locală. Aci spre marea lor surpriză, fură salutați de primar în limba romînească printr’o entuziastă cuvîntare. In aceste condițiuni s’a ocupat Silistra. — Amănunte dela trimisul nostru special — CALARAȘI. 29 Iunie. — Azi am fost la Silistra, spre a afla amănunte asupra intrărei trupelor române. Eri, la orele 11 jum. dimineața, regimentul 5 roșiori, reg. 23 infanterie si un batalion din reg. 13 birfanterie, au intrat cei dinții în cetate. Populația le-a eșit înainte cu steaguri albe. Un număr de 150 bulgari mobilizați, cari urmau să plece, au fost făcuți prizonieri și transportați la Călărași. S-a instalat imediat un post telegrafic numai oficial. Funcționarii au rămas pentru moment aceiași Comandantul garnizoanei române care rămîne la Silistra, ed. locotenent-colonel Ștefănescu,comandantul regim. 1 grăniceri. Populația romînă și turcă din oraș precum și supușii străini, se arată bucuroși de ocupația romîneascâ, deoarece prevăd Silistrei un viitor strălucit. Lumea sărbătorește în oraș trupele romane arborînd steaguri albe. Străinii poartă tricolor. fIGILIRI _______________________Corespunmm **_** ♦ Viessa, 29 iunie. — Stî**ă venite täm nnufică că guivemul stribesc a ordonat imediata încetare a osftâSității csB*. Se așteaptă ca aceiași Itacrea să»L facă șî Grecia. *■ Viena, 20 iunie. — In cercurile diplomatice de aici se asigură că Serbia și Grecia nu vor admite armistițiul pînă nu vor avea suficiente garanții că cererile lor vor fi în întregime admise de Bulgaria. Belgrad, 20 iunie.— Eri ministrul plenipotențiar rus de aici a făcut demersuri pe lângă guvernul sârbesc pentru imediata încetare a ostilităților. Milan Intervenția Rusiei pentru încheierea armistițiului Londra, 20 iunie. Corespondenții din Petersburg al lui „Daily Telegraph“ află de la ministerul de externe că Musia a luat singură inițiativa pentru încheerea armistițiului. Bulgaria nu a cerut-o. Ziarul „Times“ afirmă însă că, mai înainte ca lîo- minin să fi expediat nota adresată Bulgariei, adică Joi, Bulgaria s’a încredințat Husiei, cerîndu-i intervenția. Răspunsul Serbiei la intervenția rusă Y5es?a, 29 I unse.—„Suedslawische ICorrespondenz“ anunță din Belgrad : „La intervenția rusă, primul ministru sârb, Pasici, a declarat că primește cu mulțumire mijlocirea Rusiei; trebue, însă, să se înțeleagă prealabil cu aliații. Cercurile militare doresc ca Pasid să amâne intervenția rusă pînă ce armata va asigura teritoriul care trebue să revie Serbiei. Această acțiune militară va fi terminată peste două sau trei zile. DANEFF REFUZA EXPLICAT! OPOZIȚIEI Sofia, 29 Iunie. — Șefii opozițiunei au cerut o ședință secretă în Sobranie spre a putea să se informeze despre situație; primul ministru, d. Daneff a refuzat, spunînd că nu mai avea nimic de adăugat declarațiunilor sale publice. Ocuparea Silistrei TELEGRAMA ministrului de războiu către regele Carol I, general Ilîrjeu, ministru de războiu, a trimis eră, din Silistra, următoarea radiogramă . M. S. REGELUI București Respectuos aduc La cunoștința K$ste$tății Voastre că astăzi, la orele 11 a. m., cetatea Siliștea a trecut sub sceptrul Siegelt? Carol. Ministru de războiu General H írjei* RATIFICAREA PAGII INTRE SIRBI ȘI BULGARI Constantinopol, 29 Iunie. — După două întrevederi între delegatul sirb Pavlovici și marele vizir, s’a ratificat preliminările de pace de la Londra. O scrisoare a Țarului Husiei către regele Carol Langfrau 29 iunie.— Daily Mail află dim sursă bine informată că țarul Rusiei a trimis, printr-un curier special, o scripoare importantă regelui Carol. MISIUNEA LUI RACEVICI PELINGĂ POARTA Constantinopol, 20 Iunie. Părerea generală este că misiunea lui Hacevici a eșuat, propunerile sale fiind considerate ca inadmisibile. Ultimele noutăți asupra masacrelor săvîrșite de fcuUare la Migrita și Kilkici, produc aci ,o indignare profundă și fac penibilă prezența lui Nacevici. Ziarul „Tanin“ sfătuește pe Nacevici să plece imediat. Aci și prevede o iminentă schimbare de guvern la Sofia și o mișcare împotriva țarului Ferdinand. Grecii au ocupat muntele Panghipion. — Guys. SOLDAȚI BANDIȚI Roma, 29 Iunie. — Poliția a arestat o ceată de bandiți printre cari se aflau și mulți soldați. Xitini 1 .,aZ Dizolvarea cercurilor penalaviste Petersburg, 29 iunie. — Ziarele r*sești anunță că comitetele cercurilor pan-laviste din Moscova si Petersburg ce in ultimul timp desfas surau o activitate deosebită, inflam ențind si politica guvernului, au hotărît în semn de protestare contra războiului fratricid din Balcani ca aceste cercuri să fie dizolvate. Belgrad, 20 iunie. — Zvonurile despre intervenția sau mediația marilor puteri nu sînt bine primite în cercurile de aci. Atît opinia publică, cum și cercurile diriguitoare susțin punctul de vederet că amestecul marilor puteri în aceste momente vine sau prea tirziu sau prea devreme. Prea tirziăt deoarece marile puteri, prin tăcerea lor, au aprobat rezolvarea prin războiu a conflictului dintre sîrbi și bulgari, deși o rezolvire pașnică a coflictului nu atârna decit de bunăvoința marilor puteri. Prea devreme, fiindcă sîrbii, grecii și muntenegrenii nu vor înceta operațiile războinice înainte de înfrlngerea definitivă a Bulgariei. Am vorbit astăzi cu persoane active din diplomația sîrbă, care mi-au declarat hotărît, că Serbia nu poarte trata direct cu Bulgaria decit atunci cînd cabinetul din Sofia îi va cere pace sau cînd armata sîrbeascâ va fi intrat în Sofia. O altă politică nu ar fi in conformitate cu interesele naționale sîrbești. ȚARUL LA PETERHOF [ Peterhof, 29 iunie. — Tarul Nic*lae a sosit aci, venind din apele Finlandei. BELIGERANT RECURS LA MEDIATED RUSIEI Paris, 29 Iunie. — Agenția Hava« află din Sofia, dintr’un izvor densa de toată încrederea că beligeranți au dat Rusiei toate puterile spre a găsi modul de a face să înceteze ostilitățile. ___________ Viitul Silistra și ron Viena, 29 iunie. — „Neues Wiener Tagblatt", ocupîndu-se de teritoriul care va trece asupra României, arată că acest teritoriu a fost neglijat de Bulgaria și că acum el va avea posibilități de desvoltae. Acelaș ziar mai adaugă că dacă Romînia va face o cale ferată Silistra—Mangalia, drumul Viena— Constantinopol va fi scurtat cu 5 ore. ’_____ BULGARIA CERE INTERVENȚIA’ ITALIEI Roma, 27 Iunie.— Se comanici din Paris ziarelor de aci că ministrul bulgar, Standoff, a intervenit ori pe lîngă ambasadorul Tironi, solicitând ca Italia să participe la demersul puterilor pentru a obține încetarea ostilităților._________ Conferinje la Palat Aseară la orele 5 și îut. a fost o conferință la palat între rege și d-nii miniștrii Titu Maiorescu, Take Ionescu și Al. Marghiloman. Conferința a avut de obiect diferitele măsuri ce trebuesc luate față de nevoile pe cari se creiază mobilizarea. S’a discutat asupra ultimelor arvenimente și in special asupra ocupării teritoriilor bulgare de trupele noastre. * în legătură cu aceasta putem afirma că este absolut inexactă versiunea pusă în circulație de unele ziare, cum că puterile ne opresc de a înainta dincolo de un anumit punct. Romînia este cu totul liberă în acțiunea ei și putem spune din sursă oficială că nici o putere n’a întrebat-o ce face sau ce va face. Conform cu nota trimisă puterilor și în care se spunea că nu putem admite un nou războiu în Balcani, Romînia n’a făcut altceva decît să traducă în fapt conținutul acestei note. Trebue însă să se știe că Romînia nu urmărește strivirea Bulgariei, ci stabilirea unui echilibru durabil în Balcani, care să asigure Europei pacea. In acelaș timp ca o garanție față de o vecină ca Bulgaria, Romînia înțelege să aibă o graniță care să o rce la adăpostul oricărei eventualități. Declarațiile de mai sus le deținem deja un membru al guvernului. Conferința de la palat a ținut pînă la orele 7 luni, seara. E vorba că fri ajunul deschiderea Parlamentului să se fie un nou consiliu de miniștri. O. AL, Dom