Dimineaţa, iulie 1913 (Anul 10, nr. 3349-3379)

1913-07-01 / nr. 3349

Áttol X.—Io. 8S49-Ö f PUBLICITATEA CONCEOATÄ EXCLUSIV — AGENȚIEI DE PUBLICITATE — Carol Schulder & Comp. Strada Doamnei No. 8, Etaj I.—Telefon */4 Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Birrourile ziarului Str. Sărindar No. 11. — București­le SHIFJEHTE CU PREMII: Un an Lei 20.— 1 6 Iuni Lei 11 » luni Lei 6.­­Pemtri .tri Untisto prețul este ind.K­ TELEFON 4 LINII/ No. I 1410; 34/73; 14'4'9; 12/40 dfe sini© m bißsüli® in ni ii liliri Marșul trupelor române Astă noapte noui masse și detașamente militare au trecut în Bulgaria și au înain­tat pe linia Turtucaia- Dobrici-Balcic, ca una ce este prima linie pe care o vor ocupa tru­pele noastre. * Suntem autorizați a a­­rătta că aserțiunea unei noi cantacuzîniste apăru­tă aseară în ediție specia­lă și după care armata ro­mina va înainta în glin­­dră Sater numai atâta vre­me pînă va ocupa terito­riul care să ne garanteze granița strategică este arc­i-falsă și poate fi in­terpretată ca tendențioa­să, afară dacă nu se va in­voca scuza ignoranței și inconștienței, ceea ce în­să nu poate mulțumi pe nimeni. Miniștrii cari au lucrat aseară cu regele la palat au fost revoltați de aser­țiunea foii inspirată de un membru al guvernului și la un moment dat era vor­ba de a se ordona confis­carea foii, ceea ce, în trea­căt fie zis, ar fi fost o mă­sură just opusă scopului urmărit. # O telegramă anunță că asupra unui prizonier bul­gar s’a găsit de autoritățile noastre militare un ordin al guvernului sfios Sofia către prefectul de Bass» ciuk ca să predea orașul comandamentului trupe­lor române. # Odată cu înaintarea trupelor noastre, care va continua în confor­mitate cu partea din nota României privitoa­re la hotărîrea noas­tră de a participa la stabilirea granițelor dintre statele balcani­ce, nu este exclus ca regele Carol să treacă Dunărea pe teritoriul ocupat. In acest scop s’au și făcut anumite preparative. „Ora 3 noaptea In momentul de a încheia ziarul ne so­sesc pe cale particulară știri cum că aseară și astă noapte trupele române au operat nouă intrări în diferite puncte. De astă dată ele au întîmpinat rezistență din partea unor forțe militare bulgare și au trebuit să intre în acțiune. Au­ avut loc lupte singe­­roase în urma cărora forțe­le bulgare au fost respinse și trupele române au înnain­ * s­­tat continu­îndu­’și marșul. Pe aceeași cale particulară ni s’a afir­mat cum că și la Rusciuc, întîmpin­îndu-se re­zistențe, s’ar fi deschis un foc de artilerie. La biuroul de informațiuni de la minis­terul de război nu se știa încă nimic de despre aceasta la ora cînd am pus ziarul sub presă. Ceea ce este fapt, e că trupele române au primit botezul sîngelui și că din capul locuui rezistența bulgarilor a fost înlăturată­ în chip victorios. Sein cpitetelor re gizării — o ședință sub preș­enția Reginei — Pentru marea și înălțătoarea o­­­peră de ajutorare a familiilor răma­se în mizerie a celor ce pleacă, s’au constituit două comitete, unul sub preșidenția reginei și avînd de membre pe d-nele Fălcoianu, Dises­­cu, Xenopole Arion și Averescu; ce­lălalt, pornit din inițiativa d-lor Al Constantinescu fost ministru de do­menii și C. Hagi Tudoraki, preșe­dintele Camerei de comerț și care­­ își are sediul de operațiuni în loca­lul acestei Camere. Lucrînd fiecare în parte, aceste comitete nu ar putea realiza maxi­mum de bine și de aceia, în intere­sul scopului ce urmăresc, s’a emis ideia, de către chiar regina, ca am­bele comitete să se contopească. Eri o parte a comitetului de la Camera de comerț a fost invitat de regina Elisabeta la palatul regal în audiență. Au participat la această audiență d-nii Hagi Tudoraki, Al. Constantinescu, Dr. C. Istrati și Qr. Cantacuzino. Cu simplicitatea și sinceritatea care o caracterizează, suverana s’a interesat de lucrările și intențiunile comitetului, expri­­mîndu-șî speranța că sforțările uni­te ale tuturor vor alina cît mai mul­te suferințe. Comitetul de doamne care se a­­dunase în acest timp sub preșiden­­ția suveranei a intrat în discuție pentru stabilirea modalității de con­topire și conlucrare. Au mai luat parte la această șe­dință comună, prezidată de­ regina Elisabeta și d-nii miniștri Arion, Di­­­sescu și Xenopol. S’a hotărît în cele din urmă ca astăzi la Camera de comerț, pentru ambele comitete să se întrunească a discuta în amănunt chestiunea contopirea cum și complectarea co­mitetului de doamne. Se va fixa sfera de atribuții a fiecăruia și se vor stabili normele după care se vor împărți ajutoarele. Acțiunea comitetelor va da rezul­tate reale și aceasta grație muncei pornită dintr’o inimă entuziastă, pe care o desfășură omul practic ce este d. Hagi Tudoraki. Nu exage­răm dacă spunem că pînă acum s’a adunat de către comitetul in care lucrează d-sa, aproape două­ mili­oane de lei și aceasta numai de la instituțiunile financiare, comerciale și industriale. Toată lumea dă banii cu încredere, știind că prin mina președintelui Camerei de comerț vor căpăta întrebuințarea cea mai bună posibilă și vor merge la desti­nație fără risipă. O ofrandă mișcătoare este și a­­ceia­­ a bătrînului Liciu, fost consili­er la Curtea de casație, tatăl mult regretatului artist Petre Liciu­„Iți trimet 40 de lei din prisosul meu — se adresează d. Liciu de la băile Căciulata, către d. Hagi Tudo­raki — știind bine că vei ști cum să-l întrebuințezi. Mă iartă că nu pot să contribui cu mai mult“. Se speră că de Luni se va începe împărțirea ajutoarelor. Această îm­părțire se va face în mod scrupulos și după normele ce se vor stabili de către comitet. Pregătiri de răzb­oi n­­xt. Italia Torino, 29 iunie. — Italia a con­centrat a doua escadră de războiu­ în golful Algeo. Prima escadră a primit ordine să stea gata de plecare. Aceste­ masuri sunt puse în legă­tură cu­ criza balcanică, autoritățile militare însă afirmă că ele au­ fost luate în vederea manevrelor se apropie. t&WES&­($­***) Ce să facă „omisii“ Fozițiunea „nesupușilor“­ ­­»IS­Se impune o recapitulare generală oficială a celor „chemați“ Daca mecanica mobilizării s'a fă­cut într’un chip care a uimit pe toa­tă lumea, prin regularitatea crono­metrică cu care s’a desfășurat, nu e tot astfel cu preliminările mobiliză­rii. E vorba de încurcătura produsă prin ordinele nelămurite cu privire la cei „chemați“ și la cei „neche­mați“. Preciziunea dispozițiunilor a cu­prins numai pe rezerviști. Mai întîi dispensații și scutiții au fost obiectul unei complecte și dău­nătoare nelămuriri. In adevăr, s'a a­­nunțat la început — ce e drept, nu de statul major, însă tot pe cale ofi­cioasă — cum că, atît dispensații cît și scutiții trebue să se prezinte la cercurile de recrutare sau în tabără. In aceeași seară, un comunicat a li­mitat dispozițiunea numai la cei dispensați, precizînd că cei scutiți n’au a se prezintă nicăeri. Un al treilea comunicat a revenit și asu­pra dispensaților in sensul că ei se vor prezenta numai chemați indivi­dual afară de cei utilizați la prima chemare generală. Fără în­­oială, această lipsă, de preciziune în alcătuirea dispozițiu­­nilor dăunează atît bunului mers al operațiunilor preliminare cît mai a­­les celor vizați cari nu știu ce să facă pînă la, publicarea unui comu­nicat precis-Sunt oameni scutiți și dispensați cari au venit din fundul Moldovei, unii chiar de peste graniță — che­mați telegrafic de ai lor, pentru ca să afle la sosire că­­, dispozițiunea n’a fost precisă. » Acum intervin alte cazuri nouă, destul de importante pentru a cere o neapărată lămurire-Decretul regal privitor la amnes­tierea nesupușilor și dezertorilor, pri­vește pe acei cari au fost înscriși pe tabelele de recensămînt și nu s’au prezentat — nesupuși — precum și pe acei cari au fost încorporați și în urmă au fugit — dezertori. Mai există însă încă o categorie de oameni în număr destul de con­siderabil cari nici n’au fost înscriși din felurite motive. E vorba de o­­raiși. Beneficiază și aceștia de amnes­tiere intrînd în categoria nesupuși­lor și dezertorilor sau nu? Formea­ză ei o categorie aparte pentru care nu s’a dat nici o lămurire? * O ultimă chestiune e aceia forma­tă de numeroasele plîngeri pe cari le primim de la cei din categoria ne­supușilor amnestiați prin decretul regal de mai sus. Mulți dintre ei pre­­zentîndu-se la corp n’au­ putut ob­ține nici o lămurire asupra pozițiu­­nei lor fiind pe alocuri întîmpinați nu tocmai prietenos. Desigur, acești oameni neavînd, pozițiunea stabilită vor fi în situația dezertorilor după decretul de am­nistiere. Atunci ce rost mai are de­cretul ? Statul major ar trebui, în intere­sul obștesc, să facă o recapitulare amănunțită a tuturor cazurilor și să dea publicației un comunicat gene­ral cît se poate de precis pentru a se evita confuziuni dăunătoare. Db. înarmările în Rusia Petersburg, 29 iunie.— înainte de aminarea ei, Duma a notat într-o ședință intimă, patru proecte secre­te privitoare la comandarea unui număr de locomotive, pentru caz de războiu, și un credit extraordinar pentru reorganizarea corpului de geniu, construirea liniilor strategice și a fortificațiilor din Transcauca­­zia. € mm a fost ocupată Silistra Asupra intrărei armatei noastre în Silistra mai putem da aceste amă­nunte . In zorii zilei de Joi spre Vineri trupele aiu avut ordinul să intre în Silis­­tra. Trupele aveau credința că vor întîmpina rezis­tență. Cavaleria a deschis dru­mul pornind cu mare e­­lan. Cînd cavaleria noas­tră ocupase deja piața Silistrei, porni și infante­ria cum și statul major în cap cu un general, fără ca armata din urma ca­valeriei să poată afla dacă bulgarii opun sau nu rezistență. Trupele concentrîndu-se în Silistra, apăru pe piață un subprefect bulgar, în uniformă, și declară, co­mandanților noștri, urmă­toarele : — Din ordinul guvernu­lui bulgar vă predau Si­listra. Comandanții noștri por­niră apoi la primăria lo­cală. Aci­ spre marea­ lor surpriză, fură salutați de primar în lim­ba romîneas­­că printr’o entuziastă cu­­vîntare. In aceste condițiuni s’a ocupat Silistra. — Amănunte dela trimisul nostru special — CALARAȘI. 29 Iunie. — Azi am fost la Silistra, spre a afla amănun­te asupra intrărei trupelor române. Eri, la orele 11 jum. dimineața, regimentul 5 roșiori, reg. 23 infan­terie si un batalion din reg. 13 b­ir­­fanterie, au intrat cei dinții în ce­tate. Populația le-a eșit înainte cu steaguri albe. Un număr de­ 150 bulgari mobili­zați, cari urmau să plece, au fost făcuți prizonieri și transportați la Călărași. S-a instalat imediat un post tele­grafic numai oficial. Funcționarii au rămas pentru moment aceiași Comandantul garnizoanei române care rămîne la Silistra, e­d. locote­­nent-colonel Ștefănescu,comandan­tul regim. 1 grăniceri. Populația romînă și turcă din o­­raș precum și supușii străini, se a­­rată bucuroși de ocupația romînea­scâ, de­oarece prevăd Silistrei un viitor strălucit. Lumea sărbătorește în oraș tru­pele romane arborînd steaguri albe. Străinii poartă tricolor. fIGILIRI _______________________Coresp­unmm *­*_** ♦ Viessa, 29 iunie. — Stî**ă venite täm nnufi­că că guivemul stribesc a ordonat imediata înceta­re a osftâSității csB*. Se așteaptă ca aceiași Itacrea să»L facă șî Grecia. *■ Viena, 20 iunie. — In cercurile diplomatice de aici se asigură că Serbia și Grecia nu vor admite armistițiul pînă nu vor a­­vea suficiente­­ garanții că cererile lor vor fi în în­tregime admise de Bul­garia. Belgrad, 20 iunie.— Eri ministrul plenipotențiar rus d­e aici a făcut demer­suri pe lângă guvernul sârbesc pentru imediata încetare a ostilităților. Milan Intervenția Rusiei pentru încheierea armisti­țiului Londra, 20 iunie.­ Co­respondenții­ din Peters­burg al lui „Daily Tele­graph“ află de la ministe­rul de externe că Musia a luat singură iniția­tiva pen­tru încheerea armistițiu­lui. Bulgaria nu a cerut-o. Ziarul „Times“ afirmă însă că, mai înainte ca lîo- minin să fi expediat nota adresată Bulgariei, adică Joi, Bulgaria s’a încre­dințat Husiei, cerîndu-i intervenția. Răspunsul Serbiei la intervenția rusă Y5es?a, 29 I unse.—„Sued­­slawische ICorrespondenz“ anunță din Belgrad : „La intervenția rusă, primul ministru sârb, Pa­sici, a declarat că prime­ște cu mulțumire mijloci­rea Rusiei; trebue, însă, să se înțeleagă prealabil cu aliații. Cercurile militare do­resc ca Pasid să amâne intervenția rusă pînă ce armata va asigura terito­riul care trebue să revie Serbiei. Această acțiune milita­­ră va fi terminată peste două sau trei zile. DANEFF REFUZA EXPLICAT­! OPOZIȚIEI Sofia, 29 Iunie. — Șefii opozițiu­­nei au cerut o ședință secretă în Sobranie spre a putea să se infor­meze despre situație; primul mi­nistru, d. Daneff a refuzat, spunînd că nu mai avea nimic de adăugat declarațiunilor sale publice. Ocuparea Silistrei TELEGRAMA ministrului de războiu către regele Carol I, general Ilîrjeu, ministru de războiu, a trimis eră, din Silistra, următoarea radiogramă . M. S. REGELUI București Respectuos aduc La cu­noștința K$ste$tății Voas­tre că astăzi, la orele 1­1 a. m., cetatea Siliștea a trecut sub sceptrul Siege­lt?­ Carol. Ministru de războiu General H írjei* RATIFICAREA PAGII INTRE SIRBI ȘI BULGARI Constantinopol, 29 Iunie. — După două întrevederi între delegatul sirb Pavlovici și marele vizir, s’a ratificat preliminările de pace de la Londra. O scrisoare a Țarului H­usiei către regele Carol Lan­gfrau 29 iunie.— Dai­ly Mail află dim sursă bine informată că țarul Rusiei a trimis, printr-un curier special, o scripoare impor­tantă regelui Carol. MISIUNEA LUI RACEVICI PE­LINGĂ POARTA Constantinopol, 20 Iunie.­­ Păre­rea generală este că misiunea lui H­ace­vici a eșuat, propunerile sale fiin­d considerate ca inadmisibile. Ultimele noutăți asupra masacre­lor săvîrșite de fcuUare la Migrita și Kilkici, produc aci ,o indignare pro­fundă și fac penibilă prezența lui Nacevici. Ziarul „Tanin“ sfătuește pe Nace­­vici să plece imediat. Aci și prevede o iminentă schim­bare de guvern la­­ Sofia și o mișcare împotriva țarului Ferdinand. Grecii au­ ocupat muntele Panghi­­pion. — Guys. SOLDAȚI BANDIȚI Roma, 29 Iunie. — Poliția a ares­tat o ceată de bandiți printre cari se aflau și mulți soldați. Xitini 1 .,aZ Dizolvarea cercurilor penalaviste Petersburg, 29 iunie. — Ziarele r­*­sești anunță că comitetele cercuri­­lor pan­-laviste din Moscova si Pe­­tersburg ce in ultimul timp desfas surau o activitate deosebită, inflam ențind si politica guvernului, au ho­­tărît în semn de protestare contra războiului fratricid din Balcani ca aceste cercuri să fie dizolvate. Belgrad, 20 iunie. — Zvonurile despre intervenția sau mediația ma­rilor puteri nu sînt bine primite în cercurile de aci. Atît opinia pu­blică, cum și cercurile dirigui­­toare susțin punctul de vederet că amestecul marilor puteri în aceste momente vine sau prea tirziu sau prea de­vreme. Prea tirziăt de­oarece marile puteri, prin tăcerea lor, au­ aprobat rezolvarea prin războiu a conflictului dintre sîrbi și bulgari, deși o rezolvire paș­nică a coflictului nu atârna decit de bunăvoința marilor puteri. Prea de­vreme, fiindcă sîrbii, grecii și mun­tenegrenii nu vor înceta operațiile războinice înainte de înfrlngerea definitivă a Bulgariei. Am vorbit astăzi cu per­soane ac­­tive din diplomația sîrbă, care mi-au declarat hotărît, că Serbia nu poar­te trata direct cu Bulgaria decit a­­tunci cînd cabinetul din Sofia îi va cere pace sau cînd armata sîrbeas­­câ va fi intrat în Sofia. O altă poli­tică nu ar fi in conformitate cu inte­­resele naționale sîrbești. ȚARUL LA PETERHOF [ Peterhof, 29 iunie. — Taru­l Nic*­­lae a sosit aci, venind din apele Finlandei. BELIGERANT­­­ RECURS LA ME­DIATED RUSIEI Paris, 29 Iunie. — Agenția Hava« află din Sofia, dintr’un izvor densa de toată încrederea că beligeranți­ au dat Rusiei toate puterile spre a găsi modul de a face să înceteze ostilitățile. ___________ Viitul Silistra și ron­ Viena, 29 iunie. — „Neues Wie­ner Tagblatt", ocupîndu-se de teri­toriul care va trece asupra Româ­­­niei, arată că acest teritoriu a fost neglijat de Bulgaria și că acum el va avea posibilități de desvoltae. Acelaș ziar mai adaugă că dacă Romînia va face o cale ferată Si­listra—Mangalia, drumul Viena— Constantinopol va fi scurtat cu 5 ore. ’_____ BULGARIA CERE INTERVENȚIA’ ITALIEI Roma, 27 Iunie.— Se comanici din Paris ziarelor de aci că minis­trul bulgar, Standoff, a intervenit ori pe lîngă ambasadorul Ti­roni, solicitând ca Italia să participe la demersul puterilor pentru a obține încetarea ostilităților._________ Con­ferinje la Palat Aseară la orele 5 și îut­. a fost o conferință la palat între rege și d-nii miniștrii Titu Maiorescu, Take Ionescu și Al. Marghiloman. Conferința a avut de obiect dife­ritele măsuri ce trebuesc luate fa­ță de nevoile pe cari se creiază mobilizarea. S’a discutat asupra ultimelor ar­venim­ente și in special asupra o­­cupării teritoriilor bulgare de tru­pele noastre. * în legătură cu aceasta putem a­­firma că este absolut inexactă ver­siunea pusă în circulație de unele ziare, cum că puterile ne opresc de a înainta dincolo de un anumit punct. Romînia este cu totul liberă în acțiunea ei și putem spune din sur­să oficială că nici o putere n’a în­trebat-o ce face sau ce va face. Conform cu nota trimisă puteri­lor și în care se spunea că nu pu­tem admite un nou războiu în Bal­­­cani, Romînia n’a făcut altceva de­cît să traducă în fapt conținutul a­­cestei note. Trebue însă să se știe că Romî­nia nu urmărește strivirea Bulga­riei, ci stabilirea unui echilibru du­rabil în Balcani, care să asigure Europei pacea. In acelaș timp ca o garanție față de o vecină ca B­ulgaria, Romînia înțelege să aibă o graniță care să o­­ rce la adăpostul oricărei even­tualități. Declarațiile de mai sus le deți­nem deja un membru al guvernu­lui. Conferința de la palat a ținut pînă la orele 7 luni, seara. E vorba că fri ajunul deschiderea Parlamentului să se fie un nou con­siliu de miniștri.­ ­ O. AL, Dom

Next