Dimineaţa, august 1913 (Anul 10, nr. 3380-3409)
1913-08-01 / nr. 3380
4 INFORMAȚIUNI D, director al navigații fluviale române, va pleca la T.Măgurele în vederea măsurilor necesare pentru transportul trupelor nostre pe Dunăre. Ezi, Marți SO c„ este aniversarea naștere marelui duce moștenitor Alexis al Rusiei, născut in anul 1904. Regele a acordat medalia „Bene Merenti“ clasa I-a d-lui C. Rădulescu-Motru, profesor universitar. In traficul belgo-austro-ungar-romiy-bulgar-sîrb-oriental de persoane și de bagaje cu stațiunile București, Constanța porturile S. M» fi, Alexandria și Constantinopole de o parte și stațiunile Bruxelles, Luge și Ostende de altă parte, a intrat în vigoare pe ziua de 1 August st. n. a. c. nouă taxe de călătorie și de bagaje. Informațiuni se pot lua la stațiunile C. F. R. Deocamdată vapoarele S. M. fi., circulă numai până la Constantinopole, astfel că pentru Alexandria, nu se pot emite bilete și nici primi sau expedia bagaje In comuna Greci din județul Dâmbovița, s’a declarat printre porcii locuitorilor, pneumonia contagioasă.Medicul veterinar al județului a luat riguroase măsuri pentru stingerea epizootiei. Medicul veterinar al orașului Brăila a confiscat dela comerciantul Aronescu, din localitate, mari cantități de pește sărat alterat. ID, inspector general veterinar I. St. Furtună, șeful diviziei veterinare din direcția generală a serviciului sanitar s’a întors din inspecția făcută la Corabia. D-sa a rămas foarte mulțumit de serviciul veterinar al acelui oraș. In Birlad cazurile de turbare de tiliní devenind aproape zilnice și numărul persoanelor mușcate fiind foarte mare, medicul veterinar al orașului a organizat, cu concursul d-lui primar, echipe pentru prinderea și desființarea clinilor vagabonzi. Gratie acestui serviciu s'au ucis peste 1700 clini. Consiliul comunal a ordonat purtarea botnițelor pentru clinii liberi. In urma serovaccinatiunilor făcute de medicul veterinar epizootia de brîncă infectioasă la porcii din comuna Micșa (Vlașca), a Încetat. Regele a acordat medalia „Răsplata Muncel" clasa I-a d-lui dr. Karl Reinhardt, consilier intim și raportor general al ministerului instrucțiunei publice din Berlin. Poliția a dat o circulară prin care aduce la cunoștința inspectorilor cară oprească orice circulație de automobile cari nu se vor fi conformat pînă la 15 August, dispozițiilor poliției. Șoferii trebue să aibă un angajament formal.Luni seară, la orele 7 regele insotit ce regina au plecat în automobil de la palat t spre cartierul Moșilor, uunde au vizitat mai multe cartiere mărginașe din jurul gării Obor. Suveranii s’au înapoiat la orele 8 prin șoseaua Ștefan cel Mare la paat. I Fn * D. Al. Marghiloman, ministru de finanțe, a convocat azi, înainte de amiază pe toti directorii din minister, la vederea măsurilor financiare ce urmează a se lua în noul teritoriu ocupat, . Pe lingă cele trei vămi Înființate cu o sucursală, s’a hotărît înființarea a unor nouă trei vămi, care urmează a se stabili în urma întretăarilor ce se vor face cu ocazia construirei mai multor linii ferate. In urma acestor hotărîri vor pleca în noul teritoriu d-nii M. Șeleanu, directorul contribuțiilor din ministerul de finanțe, care se va ocupa cu organizarea financiară; Emo- Tandini directorul general al vămilor, care se va ocupa cu organizarea punctelor vamale, Osiceanu inspector vamal și Panaitescu directorul general al Siguranței, însoțit de d. Voinescu, inspector general al polițiilor, cari se vor ocupa cu organizarea polițiilor în noul teritoriu ocupat. Regele a acordat medalia „Răsplata Muncel“ pentru biserică clasa I a prea cucernicului econom G. Radulescu deservent la biserica „Adormirea Maicei Domnului” din Giurgiu Sintern rugat să atragem atențiunea d-lui medic șef al Capitalei că in prima fundătură a stradei Măcelarilor la No. 1 și 2 obține șanțurile pină la No 4 și 5 sunt pline cu ape murdare cari se varsă de multe ori și In mijlocul stradelor, producînd un miros pentru trecători și mai ales pentru locatari foarte vătămător sănătăte. Ar fi de dorit ca medic șef al Capitalei să ia urgente măsuri in aceste momente cînd epizootia de holeră De amenință Apele menagere au scurgerea printre gardurile curților cu No. 1 și 2 așa că ar fi de dorit ca să se verse la canalul din strada Măcelari, care e canalizată de curînd și proprietarii din aceste două curți au intrarea prin fata stradei măcelari Ministerul de interne, a numit o comisie pentru studiarea construcțiunilor sanitare în porturile noastre Lucrările vor începe în cursul săptămânei viitoare. D. dr. Berariu Ioan a fost confirmat definitiv in postul de medic al orașului Tg.Ocna. In abatorul din Constanta s’au găsit numeroase vite cu tuberculoză. Cărnurile au fost confiscate. Aflăm că d. V. Rădulescu magistrat și-a dat demisia din postul de membru de ședință al tribunalului Neamț D Rădulescu va profesa avocatura In Piatra-N. S'au luat următoarele măsuri pentru călătorii și proveniențele ce vin din guvernămintele Samara și Stavropol, precum și din orașul Rostov pe Don Rusia, localități declarate suspecte de ciumă. Cu începere de la 17 iulie, cu intrarea în Romînia a călătorilor și a mărfurilor din localitațile indicate mai sus, se va face pe apă, numai prin porturile Constanța, Sulina și Galați, iar pe uscat prin Ungheni și Gura Prutului. Vasele îndemne, suspecte și infectate, călătorii, echipajele și proveniențele de pe aceste vase, precum și călătorii și proveniențele de pe uscat, vor fi supuse tuturor măsurilor prevăzute în convențiunea sanitară internațională din Paris (1003). Călătorii veniți din guvernămintele Samara și Stavropol, precum și cei din orașul Rostov pe Don, vor fi supuși la domiciliul lor, la o supraveghere medicală de 10 zile. Nu se permite intrarea în țară a cetelor de lucrători emigranți și vagabonzi. Deasemenea produsele alimentare de origină animală în stare proaspătă, precum și legumele verzi și fructele proaspete sunt prohibite. In chestiunile referitoare la amnestia dezertorilor nesupușilor și a omișilor, precum și ln orice alte chestiuni urgente, de resortul autorităților administrative, se dau informațiuni de către „Informatorul", biroul de informațiuni administrative al ziarelor „Adevărul" si ,,Dimineața", de sub direcțiunea d-lui Basile Sepeanu, licențiat in drept. Cei interesați se vor adresa verbal sau in scris, alăturind, mărci pentru răspuns d-lui Basile Sepeanu, directorul biroului. Palatul Adevirului, str. Sărindar 9. Telefon 1O-3- O telegramă a regelui către mitropolitul Moldovei IAȘI. 30 iulie.— Mitropolitul Moldovei a primit azi din partea regelui telegrama armscibare : „Cu deosebiți bucurie am primit bunele urări ci și le aduceți din partea clerului poporului din iubita Mea a doua apusUă ca prilejul marelui act săvârșit în isim ct er în capitala țarei. Fie ca rugile ce-am înălțat cu toții către atotputernicul care și-a revărsat mila și darul asupra noastră in vremurile grele prin cari am trecut, să ne dea puteri nouă de muncă pentru întărirea țării. Vă mulțumesc din inimă pentru sentimentele de iubire și devotament ce-l păstrați — Carol. dimineața Proclama pniirii r către populația bulgară --«•tit Ni se transmite din Sofia următoarea proclamatiune a prințului Ferdinand al Rumâniei, generalistmul armatei noastre către populația bulgară din zona de operațiuni Această proclamație s'a tipărit in limba bulgară și a fost afișată în toate satele din zona de operațiuni a armatei române : Plevna, 28 Iulie 1913. Proclamatiune Populația bulgară a fost chiar da la început pusă în cunoștință că armata romina a intrat in Bulgaria ca să pună capăt unei stări de lucruri apăsătoare și pentru locuitorii acestei tari. Trupele noastre nu au pășit deci pe pămîntul Bulgariei cu dușmănie pentru poporul bulgar, iar autoritățile militare și-au dat necurmat silința ca să ușureze cu mai mult sarcinele și neajunsurile ce aduc nelipsit cu sine operatiunile de războia. S’a ordonat ca tot ceea ce se ia pentru armată, să fie plătit și să nu se ia decit prin autoritățile administrative locale, iar pe de altă parte toate reclamațiunile și contestările au fost ascultate cu bună-voință și s’a dat satisfacțiune chiar pînă și celor neîntemeiate. Trupele bulgare care s’au predat nouă, au fost puse în libertate, lăsîndu-se oamenii să meargă la căminele lor. O asemenea linie de purtare din partea armatei noastre, impune și populațiunea bulgare datoria de a nu se arăta dușmănoasă iată cu trupele române.mpotriva tuturor așteptărilor, s’au semnalat însă cazuri, nu numai de atitudine dușmănoasă, dar chiar de atacuri pe furiș cu j mîna armată din partea locuitorilor, contra soldaților și ofițerilor noștri. Nu rare ori se trag locuri noaptea asupra convoiurilor noastre, iar în ultimele zile un ofițer a fost rănit cu trei focuri de revolver în vecinătatea satului Lipnița și altul de asemenea a fost rănit în apropiere de Lucoviț. Asemenea fapte nu pot fi cu nici un preț îngăduite. ...Invit de aceea populațiunea de a se abține dela porniri dușmănoase fată cu trupele române, și se aduce la cunoștința obștească că se vor lua măsurile cele mai severe, în contra făptuitorilor și complicilor, făcind răspunzători de orice atentat și pe aceia cari ar fi putut să-l oprească și nu l-a fi oprit. Comandantul de căpetenie al armatei, FERDINAND principe al Românei Ce a stabilit adereîa comandantului de grăniceri din Tulcea GRĂNICERII ROBÍINI, CARI AU ÎMPUȘCAT PE UN PESCAR RUS LA STARI-STAMBUL., ERAU IN LEGITIMA APARARE TULCEA, 28 Iulie. — Am relatat în o corespondență trecută, că o patrulă de grăniceri ramîni de la pichetul Popina, surprinzînd in apropierea punctului Stări Stambul, 3 pescari ruși cari pescuiau in apele romane si somîndu I să se predea, unul din ei a fugit cu barca iar ceilalți doi s’au împotrivit căușind a ataca patrula care a răspuns cu focuri de armă omorînd pe unul din ei și rănind pe cel de al doilea Azi, în urma anchetei făcute de căpitan G. Gheorghiu, comandantul grănicerilor din localitate, sunt în măsură a vă da noul amănunte . Pescarii sunt originari din orașul Vilcov (Rusia) Un frate al pescarulu împușcat de grăniceri romiul, și-i găsit, acum citva timp, moartea, în împrejurări aproape identice, film împușcat de grănicerii ruși. De altfel, însuși tatăl acestor doi nenorociți era un cunoscut braconier d apă, care trăia din pescuiri nepermise. Cei trei pescari ruși cari au fost, surprinși în nenumărate rînduri, pecicliviști incorigibili. Ei au mai fost surprinși în nenumărate rînduri, pescuind în apele romane, dar au izbutit întotdeauna să se facă nevăzuți De data aceasta, însă, au căutat să se împotrivească, fapt care a determinat pe grăniceri a răspunde cu focuri de armă Unul din pescarii ruși era înarmat cu un revolver. A doua zi după împușcarea unuia din ei, familia lui a căutat să-i fure cadavrul, însă nu a isbutit. D. dr. Leca, medicul de la Kilia Veche, făcînd autopsia cadavrului a constatat că glontele i-a străpuns inima. Pescarul rus, despre care v-am comunicat că e rănit, a fost predat autorităților rusești. Plato — Un înălțător discurs al d Nu știți dacă cenzura va îngădui ca această scrisoare să ajungă la destinație, după cum nu știți dacă vi s’au transmis alte scrisori trimise din drum. Nesiguranța aceasta nu mă poate opri totuși de a vă scrie mai mult — trebue s’o mărturisesc — din nevoia pe care o simt, ca ziarist, de a mî așterne pe hîrtie impresiile și de a împărtăși și altora sentimentele cari mă însuflețesc. Pentru astăzi voiu încerca să vă redai unul din cele mai înălțătoare momente prin cari am trecut de la trecerea Dunărei, împreună cu cei 3300 de oameni ai regimentului Mircea No. 32. Varo arătat, într’o scrisoare precedentă, entuziasmul de neuitat în mijlocul căruia regimentul nostru a trecut podul și a pus piciorul pe pămîntul bulgăresc. In momentele acelea nu știam că pacea se va încheia încă înainte de orice angajat m<rit serios Soldații erau convinși atunci că merg la luptă, cu toate acestea rar am putut vedea at Ha însuflețire, atîta năvalnică pornire, atîta entuziasm. Oboseala, totuși, nu le era de loc cruțată. Plecați dimineața din Izbiceni, seara am poposit la peste 20 de kilometri în interiorul Bulgariei în ziua următoare, după cîteva ore de marș am ajuns într’o admirabilă pajiște de pe malul Iskerului, unde s’a dat un popas. D colonel Octav Boian, comandantul regimentului, s’a folosit de acest prilej, pentru a îmbărbăta trupa cu una din acele harange, cu cari știe așa de bine să înflăcăreze batalioanele pe cari le conduce. In mijlocul regimentului strîns un careu, alături de drapelul desfășurat in vînt, d. colonel Boian a rostit cu o voce vibrătoare, următoarele cuvinte : OFIȚERI, SUBOFIȚERI, CAPORALI ȘI SOLDAȚI Deunăzi..... cu două zile înainte de plecare — cind regimentul se intrelise ,ți cînd tăișul săbiilor și vîrful baionetelor voastre se ascuțiseră; — atunci cînd preotul binecuvintind plecarea voastră a implorat pe Cel de sus, să reverse izbindă, și glorie peste armatele romane, alunei nu știam peste care păminturl va călca piciorul vostru. Îndoiala mea de atunci s’a risipit as lili. căci azi oștirile romina calcă acelaș pamint pe care regele în foul tinereței sale și în fruntea , părinților și fraților noștri. Va călcat mm 36 de ani,.., eretipd tării un drum spre glorie i murire. Atunci oștirea romană a luptat pentru înălțarea creștinătate și penru dezrobirea protivnicilor voștri de ■31, și izbinda noastră din acele timpuri a strălucit ca un soare pînă la sarginele to mei. Astăzi lipsa de recunoștință, ingratitudinea și nesocotirea drepturilor noastre de către acel pentru cari aum 36 de ani ne-am vărsat singele, a jignit mindria noastră națională.... vi cum glasul blajin și Împăciuitor al țării nu a fost ascultat, voința ei trebue adusă la îndeplinire prin glasul de foc ce va eși din gura de otel a puștilor și al tunurilor noastre. De azi înainte ne apropiem, de locurile cele sfinte unde odihnesc — î ncărcați de glorie și de pioasă aminire — cei căzuți în 11 Odihnă lor.. și veșnică amintire! (Muzica cîntă rugăciunea). La ritmul pasului vostru bărbăesc, osemintele lor vor tresălta.....■ • nu sufletele lor... pe care le simt că plutesc deasupra voastră, vă vor da îmbărbătare! Ele cer răzbunarea.... și răzbunarea este o virtute ostășească, căci Îndeplinirea el cere tărie de caracter,lui colonel Octav Boian — vitejie și bărbăție, și vrednic este acela care poate și știe să se răzbune. De azi înainte mergem pe pămini străini Să evocăm umbrele eroilor nootri din trecut, să mergem pe urmele lor, și să aducem prin faptele noastre noi raze de strălucire nimbului care luminează coroana de oțel a regelui, făurită din oțelul trofeelor zmulse prin vitejia celor dela 77... Trăiască M. S. Regele! Trăiască A-S. Regală comandantul de căpetenie al oștilor romini Trăiască armata.!... Direcția la Sofia Batalioane înainte... Marș! Haranga aceasta a produs o impresie din cele mai profunde asupra soldații" Cu toțiieim’ pătrunși de solemnitatea momentului, II mișcaseră pină la f aerămi vorbele iocuite în amintirea eroilor căzuți la 1877 ; ii entuziasmaseră cuvintele de imbărbătare car le-au urmat. Nemișcați el stăteau mereu sub farmecul discursului comandantului lor, cind - colonel Boian continuă : — Veți face aici un popas de trei ore. Duceți-vă acum și scăldați-vă cu toții în Isker. Și după cum Militaiiorul s’a botezat în apa Iordanului, așa să primiți și voi tn apa Iskermul botezat intrărei la campanie. Ursura formidabil a acoperit ultimele cuvinte ale comandantului. De prisos să vă mai spun că, după această scenă cu adevărat înălțătoare, de li s’ar fi cerut soldaților că intre în focul celei mai ucigătoare bătălii, s’ar fi aruncat orbește, fără a pregeta. De altfel, dacă oamenii regimentului Mircea No 32 simt astăzi o nemulțumire e numai nemulțumirea că nu au avut încă prilejul de a-șî încrucișa baionetele lor cu ale vrăjmașului. Corespondent 91 de pe cîmpul de operațiuni Entuziasmat la regimentul Mircea No. 32 MILITARE AU fost trecuți pe ziua de 16 Iulie c. în elementul rezervei: I. INFANTERIE Colonelul în retragere Lambru Gheorghe, la corpul V armată; Maiorul reformat Lupașcu Constanțiu, la corpul I armată; Căpitanul demisionat Robescu Tarciniu, în regimentul VII Rahova No 25; Căpitanul în retragere Șerbănescu Dumitru, regimentul Călugăreniu. Locotenentul reformat Stoianovici Constantin, in reg. Radu Negru No 28. II. MARINA Căpitanul reformat Radeș Alexandru, la comandamentul marinei. III. ADMINISTRAȚIE Administratorul-sublocotenent reformat Lucaci Ioan, la corpul II armată IV; SERVICIUL SANITAR Medicul-căpitan reformat Cîmpeanu Marcu, la compania 1 sanitară; Farmacistul-locotenent reformat Mazicin Alexandru, la compania 2 sanitară; Farmacistul-locotenent reformat Mîndreanu Nicolae, la compania 3 sanitară. Au fost înaintați: La gradul de căpitan în rezervă : Sterescu Stelian din regimentul Gorj No. 18 locotenent dela 10 Mai 1906, în acelaș regiment. La gradul de locotenent în rezervă: Mazîlu Radu din regimentul Calafat No. 31, sublocotenent dela 16 Iunie 1905, în acelaș regiment. i/Otj I 4Wj?a»e ittxvt pacea -------------Telegrame trimise și primite de regele Romîniei D, Blondei, ministrul Franței, prezentînd regelui felicitările d-lui președinte al republicei franceze cu prilejul încheerea păcii, regele a adresat d-lui Poincaré depeșa următoare : „Am primit cu o vie bucurie felicitările pe carie. Blondei mi le-a transmis din partea dv., cu prilejul încheierei păcii. Mă grăbesc a vă mulțumi cu cordialitate pentru această dovadă de simpatie. Mi-a fost cu deosebire plăcut de a vedea cit de mult s'a apreciat, in Franța, sforțările noastre pentru a readuce liniștea in peninsula balcanică a cărei situațiune devenise un obiect de ingrjorare pentru Europa. CAROL" îndată după semnarea păcii regele Romîniei a telegrafiat celor patru suverani ai statelor balcanice. Iată textul acestei telegrame: Pentru regii Greciei, Serbiei și Muntenegrului. „Sînt fericit de a anunța Majestatei Voastre că pacea a fost semnată. Este pentru Mine o mare mulțumire că această operă atît de mult dorită s’a putut înfăptui în capitala unde Majestaea Voastră s'a grăbit să trimează delegații Săi. Fie ca acest act important care a stabilit ordine de lucruri nou în peninsula balcanică și a întins fruntariile regatului M. V. să fie punctul de plecare al unei epoce de liniște și de prosperitate care să permită poporului Vostru să culeagă roadele atîtor sacrificii. Felicitînd din toată inima pe Maiestatea Voastră pentru marile succese dobîndite. li reînoiesc asigurarea sentimentelor Mele cele mai afectuoase cu viua Mea dorință de a reda strîngîndu-se încă mai mult bunele raporturi cari există din tericiie între ambele noastre state”. CAROL Regelui Bulgarilor. Sofia Pacea a fost semnat înainte de toate fine recunoaște spiritul de conciliațiuni al delegaților Majestăței Voastre care a îngăduit să atingem acest scop dorit de toți. Cu toate sacrificiile ce Bulgaria a trebuit să-și impună, poporul ei, sînt încredințat, va binecuvința pe Majestatea Voastră de a fi putut pune capăt acestui războiu singeros. O nouă eră de reculegere se va deschide care va cicatriza rănile și nu va întîrzia să readucă propășirea în regatul Siu. Majestatea Voastră nu se va îndoi cu de mult ori pe inimă de a vedea stabilindu -se și consolidînduse relațiuni de prietenie și de bună vecinătate între ambele noastre state, precum și de sinceritatea sentimentelor mele ascctoase pentru persoana Sa. CAROL Pe de altă parte suveranii statelor balcanice au adresat regelui Romniei următoarele telegrame : Telegrama regelui Muntenegrulu!. ..Președintele consiliului meu de miniștri delegat la conferința dela București mă încunoștiințează că narea între statele balcanice a fost semnată în frumoasa capitală a Romîniei sub binevoitoarele auspicii ale Majestăței Voastre. Această pace, eveniment considerabil in viata statelor balcanice de care numele Majestăței Voastre va ramine legat pentru totdeauna, va forma o eră nouă pentru fericirea ulterioară și dezvoltarea intelectuală și economică a popoarelor din Balcani care trebuia să fie pururea unite. Fericit din toată inima pe Maiestatea Voastră de acest rar succes pentru care îi exprim recunoștința Mea. NICOLAE’ tragice în istoria poporului Meu și în timpul căreia, după amețeala victoriilor strălucite a cunoscut încercările cele mai crude și grămădirea tuturor nenorocirilor. De aci înainte in pacea întăritoare și în munca continuă vom căuta uitarea relelor și pregătirea unui viitor mai bun. Trebue să recunosc că sforțările continue ale Majestătei Voastre și colaborării guvernului Său, lumea datorește sfîrșitul acestui război sîngeros și devastator și Vă exprim recunoștința Mea și a poporului Meu. Mă bucur ca această operă umanitară și înțeleaptă consume punctul de plecare al stabilirei relațiunilor de prietenie și de buna vecinătate intre ambele noastre țări, relațiuni ce Eu și guvernul Meu le dorim și pe cari ne vom sili să le facem mai intime decât In trecut. Nădăjduesc că Maiestatea Voastră, care Mi-a dat dovezi de simpatie și de afecțiune și care se inspiră de la aceleași sentimente ca și Mine, Mă va ajuta să șterg repede urmele dureroase ale evenimentelor recente și a dezvolta pe baza unor relațiuni de strinsă prietenie intre Romînia și Bulgaria propășirea popoarelor noastre. FERDINAI^” Telegrama regelui bulgarilor : „Țin să mulțumesc Majestăței Voastre pentru cordiala telegramă ce Mi-a adresat la încheierea actului care pune capăt unei perioade Telegrama regelui Serbiei „Aflînd din telegrama președintelui Meu de consiliu că tratatul de pace a fost semnat în capitala Majestăței Voastre, cred de datoria Me de a exprima Majestăței Voastre toată recunoștința Mea pentru primirea atît de curtenitoare ce a binevoit să facă plenipotențiarilor Mei și pentru concursul luminat al Majestăței Voastre și al guvernului Său în vederea unei grabnice restabiliri a păcii bazată pe echilibrul balcanic." Primul tratat din București de acum 100 de ani a pus temelia existenței internaționale a Serbiei liberată de jugul otoman de Bunicul Meu și de colaboratorii lui. Prezentul tratat va inaugura, nădăjduiisc, o oră de muncă consacram pe deantregul prosperității popoarelor noastre. Am mulțumirea de a aminti din aceste momente că rar porturile între Kondrim și Serbia au fost în trecut totdeauna însuflețite de simțiminte de prietenie și de vecinătate din cele mai cordiale. Solidaritatea intereselor comune ne fac să sperăm că in viitor aceste rect țiuni vor fi încă și mai intime. PETRE* Telegrama Regelui Greciei: Mulțumesc din toată inima Maiestății Voastre pentru telegrama prin care Imi anunță semnarea păcii Nu voia uita niciodată chipul cum Majestatea Voastră s'a pariat fată de Mine in timpul acestei perioade glorioase și dificilă și II mulțumesc In deosebi pentru urările de propășire pașnică ce face pentru ura Mea. Sacrificiile au fost enorme dar gloria și faptele dobindite sunt demne de ele. Sunt cu totul mișcat de expresiunea sentimentelor afectuoase ale Majestătei Voastre și 0 asigur de cea mai vie și intensă dorință a Mea de a vedea stringindu-se raporturile intre ambele noastre țări și voi lucra la el ceasta din toate puterile Mele. CONSTANTIN” .....—■ «— I«—»----------- - AMNESTIA ofițerilor de rezervă „Monitorul Oficial“ publică următoarele : In coformitate cu dispozițiuniile înaltului decret de amnistie sui No.644 din 23 Iunie 1913 și ca o completare a instrucțiunilor publicate în „Monitorul O asta!“ No. 30 din a. c., relativ la punerea in aplicare a menționatului decret se face cunoscut corpurilor și serviciilor armatei că se vor considera ca amnestiați toți militarii cari au săvîrșit actul de nesupunere pînă în ziua cînd s’a decretat mobilizarea. Prin urmare, în această categorie de amnistiați vor intra atît gradele inferioare nesupuse, fie la legea recrutare, fie la chemările ulterioare pentru instrucție sau manevre, cît și ofițerii de rezervă nesupuși ori infractori la regulile privitoare la pregătirea mobilizarei. Pentu ofițerii de rezervă puși sub urmărire, sau trimiși în judecată și cari se găsesc în asemenea condițiuni, se vor întocmi de către corpurile de armată (P. S.) tablouri nominale, cari se vor înainta ministerului (serviciul personalului). Clara Reisman Adolph Braunstein L godini Tu cea Bu-tio- Asrs Felicitări - se pomesc iuzele de Sîmbătă și Duu.imi. August 1913 » 1