Dimineaţa, august 1913 (Anul 10, nr. 3380-3409)

1913-08-01 / nr. 3380

4 INFORMAȚIUNI D, director al navigații fluviale române, va pleca la T.­Măgurele în vederea măsurilor necesare pen­tru transportul trupelor nostre pe Dunăre. Ezi, Marți SO c„ este aniversa­rea naștere­ marelui duce moștenitor Alexis al Rusiei, născut in anul 1904. Regele a acordat medalia „Bene Merenti“ clasa I-a d-lui C. Rădules­­cu-Motru, profesor universitar. In traficul belgo-austro-u­ngar-ro­­miy-bulgar-sîrb-oriental de persoa­ne și de bagaje cu stațiunile Bucu­rești, Constanța porturile S. M» fi, Alexandria și Constantinopole de o parte și stațiunile Bruxelles, Luge și Ostende de altă parte, a intrat în vigoare pe ziua de 1 August st. n. a. c. nouă taxe de călătorie și de baga­je. Informațiuni se pot lua la stațiu­nile C. F. R. Deocamdată vapoarele S. M. fi., circulă numai până la Cons­­tantinopole, astfel că pentru Alexan­dria, nu se pot emite bilete și nici primi sau expedia bagaje­ In comuna Greci din județul Dâm­­bovița, s’a declarat printre porcii locuitorilor, pneumonia contagioasă.­­Medicul veterinar al județului a luat riguroase măsuri pentru stin­gerea epizootiei. Medicul veterinar al orașului Bră­ila a confiscat dela comerciantul A­ronescu, din localitate, mari canti­tăți de pește sărat alterat. ID, inspector general veterinar I. St. Furtună, șeful diviziei veterinare din direcția generală a serviciului sanitar s’a întors din inspecția fă­cută la Corabia. D-sa a rămas foarte mulțumit de serviciul veterinar al acelui oraș. In Birlad cazurile de turbare de tiliní devenind aproape zilnice și nu­mărul persoanelor mușcate fiind foarte mare, medicul veterinar al o­­rașului a organizat, cu concurs­ul d-lui primar, echipe pentru prinde­rea și desființarea clinilor vaga­bonzi. Gratie acestui serviciu s'au ucis peste 1700 clini. Consiliul comunal a ordonat pur­tarea botnițelor pentru clinii liberi.­­ In urma serovaccinatiunilor făcu­te de medicul veterinar epizootia de brîncă infectioasă la porcii din co­muna Micșa (Vlașca), a Încetat. Regele a acordat medalia „Răspla­ta Muncel" clasa I-a d-lui dr. Karl Reinhardt, consilier intim și raportor general al ministerului instrucțiunei publice din Berlin. Poliția a dat o circulară prin care aduce la cunoștința inspectorilor ca­r­ă oprească orice circulație de au­tomobile cari nu se vor fi conformat pînă la 15 August, dispozițiilor po­liției. Șoferii trebue să aibă un an­gajament formal.­­Luni seară, la orele 7 regele insotit ce regina au plecat în automobil de la palat t­ spre cartierul Moșilor, uunde au vizitat mai multe cartiere­­ mărginașe din jurul gării Obor. Suveranii s’au înapoiat la orele 8­­ prin șoseaua Ștefan cel Mare la pa­­at. I Fn­ * D. Al. Marghiloman, ministru de finanțe, a convocat azi, înainte de amiază pe toti directorii din minis­ter, la vederea măsurilor financiare ce urmează a se lua în noul terito­­riu ocupat, . Pe lingă cele trei vămi Înființate cu o sucursală, s’a hotărît înființa­rea a unor nouă trei vămi, care ur­mează a se stabili în urma întretă­­arilor ce se vor face cu ocazia con­­struirei mai multor linii ferate. In urma acestor hotărîri vor ple­ca în noul teritoriu d-nii M. Șelea­­nu, directorul contribuțiilor din mi­nisterul de finanțe, care se va ocupa cu organizarea financiară; E­mo- Tandini directorul general al vămi­lor, care se va ocupa cu organizarea punctelor vamale, Osiceanu inspec­tor vamal și Panaitescu directorul general al Siguranței, însoțit de d. Voinescu, inspector general al poli­­țiilor, cari se vor ocupa cu organi­zarea polițiilor în noul teritoriu o­­cupat. Regele a acordat medalia „Răspla­ta Muncel“ pentru biserică clasa I a prea cucernicului econom G. Radu­lescu deservent la biserica „Adormi­rea Maicei Domnul­ui” din Giurgiu Sintern rugat­ să atragem aten­țiunea d-lui medic­ șef al Capitalei că in prima fundătură a stradei Măcelarilor la No. 1 și 2 ob­­ține șanțurile pină la No 4 și 5 sunt pli­ne cu ape murdare cari se varsă de multe ori și In mijlocul stradelor, producînd un miros pentru trecă­­tori și mai ales pentru locatari foar­te vătămător sănătăte. Ar fi de dorit ca­­ medic șef al Capitalei să ia urgente măsuri in aceste momente cînd epizootia de holeră De amenință Apele menagere au scurgerea printre gardurile curților cu No. 1 și 2 așa că ar fi de dorit ca să se verse la canalul din strada Măce­lari, care e canalizată de curînd și proprietarii din aceste două curți au intrarea prin fata stradei măcelari Ministerul de interne, a numit o comisie pentru studiarea construc­­țiunilor sanitare în porturile noas­tre Lucrările vor începe în cursul săp­tămânei viitoare. D. dr. Berariu Ioan a fost confir­mat definitiv in postul de medic al orașului Tg.­Ocna. In abatorul din Constanta s’au gă­sit numeroase vite cu tuberculoză. Cărnurile au fost confiscate. Aflăm că d. V. Rădulescu magis­trat și-a dat demisia din postul de membru de ședință al tribunalului Neamț­ D Rădulescu va profesa avocatu­ra In Piatra-N. S'au luat următoarele măsuri pen­tru călătorii și proveniențele ce vin din guvernămintele Samara și Sta­vropol, precum și din orașul Rostov pe Don Rusia­, localități declarate suspecte de ciumă. Cu începere de la 17 iulie­­, cu intrarea în Romînia a călătorilor și a mărfurilor din loca­­litațile indicate mai sus, se va face pe apă, numai prin porturile Con­stanța, Sulina și Galați, iar pe uscat prin Ungheni și Gura Prutului. Vasele îndemne, suspecte și infec­tate, călătorii, echipajele și proveni­ențele de pe aceste vase, precum și călătorii și proveniențele de pe us­cat, vor fi supuse tuturor măsurilor prevăzute în convențiunea sanitară internațională din Paris (1003). Călătorii veniți din guvernămintele Samara și Stavropol, precum și cei din orașul Rostov pe Don, vor fi su­puși la domiciliul lor, la o suprave­ghere medicală de 10 zile. Nu se permite intrarea în țară a cetelor de lucrători emigranți și va­gabonzi. Deasemenea produsele alimentare de origină animală în stare proaspă­tă, precum și legumele verzi și fruc­tele proaspete sunt prohibite. In chestiunile referitoare la amnes­­tia dezertorilor nesupușilor și a omi­­șilor, precum și ln orice alte ches­tiuni urgente, de resortul autorită­ților administrative, se dau informa­­țiuni de către „Informatorul", biroul de informațiuni administrative al ziarelor „Adevărul" si ,,Dimineața", de sub direcțiunea d-lui Basile Se­­peanu, licențiat in drept. Cei interesați se vor adresa ver­bal sau in scris, alăturind, mărci pentru răspuns d-lui Basile Sepeanu, directorul biroului. Palatul Adevi­­rului, str. Sărindar 9. Telefon 1O-3- O telegramă a regelui către mitropolitul Moldovei IAȘI. 30 iulie.— Mitropolitul Mol­dovei a primit azi din partea regelui telegrama armscibare : „Cu deosebiți bucurie am primit bunele urări ci și le aduceți din partea clerului­­ poporului din iubi­ta Mea a doua­­ apu­sUă ca prilejul marelui act săvârșit în isim ct er­ în capitala țarei. Fie ca rugile ce-am înălțat cu toții către atotputernicul care și-a revăr­sat mila și darul asupra noastră in vremurile grele prin cari am trecut, să ne dea puteri nouă de muncă pen­tru întărirea țării. Vă mulțumesc din inimă pentru sentimentele de iubire și devotament ce-­l păstrați­ — Carol. dimineața Proclam­a pniirii r­ către populația bulgară --«•tit­ Ni se transmite din Sofia urmă­toarea proclamatiune a prințului Ferdinand al Rumâniei, generalist­mul armatei noastre către popula­ția bulgară din zona de operațiuni Această proclamație s'a tipărit in limba bulgară și a fost afișată în toate satele din zona de operațiuni a armatei române : Plevna, 28 Iulie 1913. Proclamatiune Populația bulgară a fost chiar da la început pusă în cunoștință că armata romina a intrat in Bulgaria ca să pună capăt unei stări de lu­cruri apăsătoare și pentru locuitorii acestei tari. Trupele noastre nu au pășit deci pe pămîntul Bulgariei cu dușmănie pentru poporul bulgar, iar autori­­tățile militare și-au dat necurmat silința ca să ușureze cu­ mai mult sarcinele și neajunsurile ce aduc nelipsit cu sin­e operatiunile de răz­boia. S’a ordonat ca tot ceea ce se ia pentru armată, să fie plătit și să nu se ia decit prin autoritățile admini­strative locale, iar pe de altă parte toate reclamațiunile și contestările au­ fost ascultate cu bună-voință și s’a dat satisfacțiune chiar pînă și celor neîntemeiate. Trupele bulgare care s’au predat nouă, au fost puse în libertate, lă­­sîndu-se oamenii să meargă la că­minele lor. O asemenea linie de purtare din partea armatei noastre, impune și populațiunea bulgare datoria de a nu se arăta dușmănoasă iată cu trupele române.­m­­potriva tuturor așteptărilor, s’au semnalat însă cazuri, nu nu­mai de atitudine dușmănoasă, dar chiar de atacuri pe furiș cu j mîna armată din partea locuitorilor, con­tra soldaților și ofițerilor noștri. Nu rare ori se trag locuri noap­tea asupra convoiurilor noastre, iar în ultimele zile un ofițer a fost rănit cu trei focuri de revolver în vecinătatea satului Lipnița și altul de asemenea a fost rănit în apropi­ere de Lucoviț. Asemenea fapte nu pot fi cu nici un preț îngăduite. ...Invit de aceea popula­țiunea de a se abține dela porniri dușmănoa­se fată cu trupele române, și se a­­duce la cunoștința obștească că se vor lua măsurile cele mai severe, în contra făptuitorilor și complici­lor, făcind răspunzători de­ orice a­­tentat și pe aceia cari ar fi putut să-l oprească și nu l-a fi oprit. Comandantul de căpetenie al ar­matei, FERDINAND principe al Românei Ce a stabilit adereîa comandantului de grăniceri din Tulcea GRĂNICERII ROBÍINI, CARI AU ÎM­PUȘCAT PE UN PESCAR RUS LA STARI-STAMBUL., ERAU IN LEGI­TIMA APARARE T­ULCEA, 28 Iulie. — Am relatat în o corespondență trecută, că o pa­trulă de grăniceri ramîni de la piche­tul Popina, surprinzînd in apropierea punctului Stări Stambul, 3 pescari ruși cari pescuiau in apele romane si somîndu I să se predea, unul din ei a fugit cu barca iar ceilalți doi s’a­u împotrivit căușind a ataca patrula care a răspuns cu focuri de armă omorînd pe unul din ei și rănind pe cel de al doilea Azi, în urma anchetei făcute de­­ căpitan G. Gheorghiu, comandantul grănicerilor din localitate, sunt în măsură a vă da noul amănunte . Pescarii sunt originari din orașul Vilcov (Rusia) Un frate al pescarulu împușcat de grăniceri­ romiul, și-i găsit, acum citva timp, moartea, în împrejurări aproape identice, film împușcat de grănicerii ruși. De alt­fel, însuși tatăl acestor doi nenoro­ciți era un cunoscut braconier d apă, care trăia din pescuiri neper­mise. Cei trei pescari ruși cari au­­ fost, surprinși în nenumărate rînduri, pe­­cicliviști incorigibili. Ei au mai fost surprinși în nenumărate rînduri, pes­cuind în apele romane, dar au izbu­tit întotdeauna să se facă nevăzuți De data aceasta, însă, au căutat să se împotrivească,­­ fapt care a de­terminat pe grăniceri a răspunde cu focuri de armă Unul din pescarii ruși era înarmat cu un revolver. A doua zi după­ împușcarea unuia din ei, familia lui a căutat să-i fure cadavrul, însă nu a isbutit. D. dr. Leca, medicul de la Kilia Ve­che, făcînd autopsia cadavrului a constatat că glontele i-a străpuns i­­nima. Pescarul rus, despre care v-am co­municat că e rănit, a fost predat au­torităților rusești. Plato — Un înălțător discurs al d Nu știți dacă cenzura va îngădui ca această scrisoare să ajungă la destinație, după cum nu știți dacă vi s’au transmis alte scrisori trimi­se din drum. Nesiguranța aceasta nu mă poate opri totuși de a vă scrie mai mult — trebue s’o mărturisesc — din nevoia pe care o simt, ca zia­rist, de a­ mî așterne pe hîrtie im­presiile și de a împărtăși și altora sentimentele cari mă însuflețesc. Pentru astăzi voiu încerca să vă redai­ unul din cele mai înălțătoare momente prin cari am trecut de la trecerea Dunărei, împreună cu cei 3300 de oameni ai regimentului Mir­­cea No. 32. Varo arătat, într’o scrisoare pre­cedentă, entuziasmul de neuitat în mijlocul căruia regimentul nostru a trecut podul și a pus piciorul pe pămîntul bulgăresc. In momentele acelea nu știam că pacea se va în­cheia încă înainte de orice angajat m<rit serios Soldații erau­ convinși atunci că merg la luptă, cu toate a­­cestea rar am putut vedea at Ha în­suflețire, atîta nă­valnică pornire, a­­tîta entuziasm. Oboseala, totuși, nu le era de loc cruțată. Plecați dimi­neața din Izbiceni, seara am poposit la peste 20 de kilometri în interiorul Bulgariei în ziua următoare, după cîteva ore de marș am ajuns într’o admirabilă pajiște de pe malul Iskerului, unde s’a dat un popas. D colonel Octav Boian, comandantul regimentului, s’a folosit de acest prilej, pentru a îmbărbăta trupa cu una din acele harange, cu cari știe așa de bine să înflăcăreze batalioanele pe cari le conduce. In mijlocul regimentului strîns un careu, alături de drapelul desfășurat in vînt, d. colonel Boian a rostit cu o voce vibrătoare, următoarele cu­vinte : OFIȚERI, SUBOFIȚERI, CAPORALI ȘI SOLDAȚI Deunăzi..... cu două zile înainte de plecare — ci­nd regimentul se intre­­­li­se ,ți cînd tăișul săbiilor și vîrful baionetelor voastre se ascuțiseră; — atunci cînd preotul binecuvintind plecarea voastră a implorat pe Cel de sus, să reverse izbindă, și glorie peste armatele romane­, alunei nu știam peste care păminturl va călca piciorul vostru. Îndoiala mea de atunci s’a risipit as li­li. căci azi oștirile romina calcă acelaș pamin­t pe care regele în fo­ul tinereței sale și în fruntea , pă­­r­inților și fraților noștri. Va călcat mm 36 de ani,­.., eretipd tării un d­rum spre glorie­­ i murire. Atunci oștirea roma­nă a luptat pentru înălțarea creștinătate­ și pen­­ru dezrobirea protivnicilor voștri de ■31, și izbind­a noastră din acele tim­puri a strălucit ca un soare pînă la sar­ginele to mei. Astăzi lipsa de recunoștință, ingra­titudinea și nesocotirea drepturilor noastre de către acel pentru cari a­­um 36 de ani ne-a­m vărsat sing­ele, a jignit mindria noastră națională.... vi cum glasul blajin și Împăciuitor al țării nu a fost­ ascultat, voința ei trebue adusă la îndeplinire prin gla­sul de foc ce va eși din gura de otel a puștilor și al tunurilor noastre. De azi înainte ne apropiem, de lo­curile cele sfinte unde odihnesc — î ncărcați de glorie și de pioasă a­­minire — cei căzuți în 11­ Odihnă lor.­. și veșnică amintire! (Muzica cîntă rugăciunea). La ritmul pasului vostru bărbă­esc, osemintele lor vor tresălta.....■ • nu sufletele lor.­.. pe care le simt că plutesc deasupra voastră, vă vor da îmbărbătare! Ele cer răzbunarea.... și răzbuna­rea este o virtute ostășească, căci În­deplinirea el cere tărie de caracter,­­lui colonel Octav Boian — vitejie și bărbăție,­­ și vrednic este a­­cela care poate și știe să se răzbune. De azi înainte mergem pe pămini străini Să evocăm umbrele eroilor noo­tri din trecut, să mergem pe urmele lor, și să aducem prin faptele noastre noi raze de strălucire nimbului care lu­minează coroana de oțel a regelui, făurită din oțelul trofeelor zmulse prin vitejia celor dela 77­... Trăiască M. S. Regele! Trăiască A-­S. Regală comandan­tul de căpetenie al oștilor romini Trăiască armata.!... Direcția la Sofia­ Batalioane înainte... Marș! Haranga aceasta a produs o im­presie­ din cele mai profunde asupra soldații" Cu toții­eim’ pă­tr­unși de solemnitatea momentului, II mișca­­seră pină la f aerămi vorbele io­cuite în amintirea eroilor căzuți la 1877 ; ii entuziasmaseră cuvintele de im­bărbătare car­ le-au urmat. Nemiș­cați el stăteau­ mereu sub farmecul discursului comandantului lor, cind - colonel Boian continuă : — Veți face aici un popas de trei ore. Duceți-vă acum și scăldați-vă cu toții în Isker. Și după cum Mili­­taiiorul s’a botezat în­­ apa Iordanu­lui, așa să primiți și voi tn apa Is­kerm­ul botezat intrărei la campa­nie. Urs­ura formidabil a acoperit ulti­mele cuvinte ale comandantului. De prisos să vă mai spun că, după această scenă cu adevărat înălțătoa­re, de li s’ar fi cerut soldaților că intre în focul celei mai ucigătoare bătălii, s’ar fi aruncat orbește, fără a pregeta. De altfel, dacă oamenii regimentului Mircea No 32 simt as­tăzi o nemulțumire e numai nemul­țumirea că nu au avut încă prilejul de a-șî încrucișa baionetele lor cu ale vrăjmașului. Corespondent 91 de pe cîm­pul de operațiuni Entuziasmat la regimentul Mircea No. 32 MILITARE AU fost trecuți pe ziua de 16 Iulie c. în elementul rezervei: I. INFANTERIE Colonelul în retragere Lambru Gheorgh­e, la corpul V armată; Maiorul reformat Lupașcu Con­stanțiu, la corpul I armată; Căpitanul demisionat Robescu Tar­ciniu, în regimentul VII Rahova No 25; Căpitanul în retragere Șerbănescu Dumitru, regimentul Călugăreni­­u. Locotenentul reformat Stoianovici Constantin, in reg. Radu­ Negru No 28. II. MARINA Căpitanul reformat Rad­eș Alexan­dru, la comandamentul marinei. III. ADMINISTRAȚIE Administratorul-sublocotenent re­format Lucaci Ioan, la corpul II ar­mată IV; SERVICIUL SANITAR Medicul-căpitan reformat Cîmpea­­nu Marcu, la compania 1 sanitară; Farmacistul-locotenent reformat Mazicin Alexandru, la compania 2 sa­nitară; Farmacistul-locotenent reformat Mîndreanu Nicolae, la compania 3 sanitară. Au fost înaintați: La gradul de căpitan în rezervă : Sterescu Stelian din regimentul Gorj No. 18 locotenent dela 10 Mai­ 1906, în acelaș regiment. La gradul de locotenent în rezervă: Mazîlu Radu din regimentul Calafat No. 31, sublocotenent dela 16 Iunie 1905, în acelaș regiment. i/Otj I 4Wj?a»e ittxvt pacea -------------­Telegrame trimise și primite de regele Romîniei D, Blondei, ministrul Franței, prezentînd regelui felicitările d-lui președinte al republicei franceze cu prilejul încheerea păcii, regele a a­­dresat d-lui Poincaré depeșa urmă­toare : „Am primit cu o vie bucurie fe­licitările pe cari­e. Blondei mi le-a transmis din partea d­v., cu prile­jul încheierei păcii. Mă grăbesc a vă mulțumi cu cor­dialitate pentru această dovadă de simpatie. Mi-a fost cu deosebire plăcut de a vedea cit de mult s'a apreciat, in Franța, sforțările noastre pentru a readuce liniștea in peninsula bal­canică a cărei situațiune devenise un obiect de ingrjorare pentru Eu­ropa. CAROL" îndată după semnarea păcii re­gele Romîniei a telegrafiat celor patru suverani ai statelor balca­nice. Iată textul acestei telegrame: Pentru regii Greciei, Serbiei și Muntenegrului. „Sînt fericit de a anunța Majes­tatei Voastre că pacea a fost sem­nată. Este pentru Mine o mare mulțu­mire că această operă atît de mult dorită s’a putut înfăptui în capitala unde Majestaea Voastră s'a grăbit să trimează delegații Săi. Fie ca acest act important care a stabilit ordine de lucruri nou­ în peninsula balcanică și a întins frun­tariile regatului M. V. să fie punc­tul de plecare al unei epoce de li­niște și de prosperitate care să per­mită poporului Vostru să culeagă roadele atîtor sacrificii. Felicitînd din toată inima pe Ma­iestatea Voastră pentru marile suc­cese dobîndite. li reînoiesc asigu­rarea sentimentelor Mele cele mai afectuoase cu viua Mea dorință de a reda strîngîndu-se încă mai mult bunele raporturi cari există din te­riciie între ambele noastre state”. CAROL Regelui Bulgarilor. Sofia Pacea a fost semnat înainte de toate fin­e recunoaște spiritul de conciliațiuni al delegați­lor Majestăței Voastre care a îngăduit să atin­gem acest scop dorit de toți. Cu toate sacrificiile ce Bu­lgaria a trebuit să-și impună, poporul ei, sînt încredințat, va bine­cu­vin­ța pe Majestatea Voa­stră de a fi putut pune capăt acestui războiu­ sin­­geros. O nouă eră de reculege­re se va deschide care va cicatriza rănile și nu va întîrzia să readucă propă­șirea în regatul Siu­. Majestatea Voastră nu se va îndoi cu­ de mult ori pe inimă de a vedea stabi­­lindu -se și consolidîndu­­se relațiuni de prietenie și de bună vecinătate în­tre ambele noastre state, precum și de sinceritatea sentimentelor mele ascc­toase pentru persoana Sa. CAROL Pe de altă parte suveranii state­lor balcanice au adresat regelui Ro­­­m­niei următoarele telegrame : Telegrama regelui Muntenegru­lu!. ..Președintele consiliului meu de miniștri delegat la conferința dela București mă încunoștiințează că narea între statele balcanice a fost semnată în frumoasa capitală a Romîniei sub binevoitoarele auspi­cii ale Majestăței Voastre. Această pace, eveniment considerabil in viata statelor balcanice de care nu­mele Majestăței Voastre va rami­­ne legat pentru totdeauna, va forma o eră nouă pentru fericirea ulterioa­ră și dezvoltarea intelectuală și e­­conomică a popoarelor din Balcani care trebuia să fie pururea unite. Fericit din toată inima pe Maiesta­tea Voastră de acest rar succes pentru care îi exprim recunoștința Mea. NICOLAE­’ tragice în istoria poporului Meu și în timpul căreia, după amețeala victoriilor strălucite a cunoscut în­cercările cele mai crude și grămă­­direa tuturor nenorocirilor. De aci înainte in pacea întăritoare și în munca continuă vom căuta uitarea relelor și pregătirea unui viitor mai bun. Trebue să recunosc că sforță­rile continue ale Majestătei Voas­tre și colaborării guvernului Său, lumea datorește sfîrșitul acestui răz­boi­ sîngeros și devastator și Vă exprim recunoștința Mea și a po­porului Meu. Mă bucur ca această operă umanitară și înțeleaptă cons­ume punctul de plecare al stabilirei relațiunilor de prietenie și de buna vecinătate intre ambele noastre țări, relațiuni ce Eu și guvernul Meu le dorim și pe cari ne vom sili să le facem mai intime decât In trecut. Nădăjduesc că Maiestatea Voas­tră, care Mi-a dat dovezi de sim­patie și de afecțiune și care se ins­piră de la aceleași sentimente ca și Mine, Mă va ajuta să șterg repede urmele dureroase ale evenimentelor recente și a dezvolta pe baza unor relațiuni de strinsă prietenie intre Romînia și Bulgaria propășirea po­poarelor noastre. FERDINAI^” Telegrama regelui bulgarilor : „Țin să mulțumesc Majestăței Voastre pentru cordiala telegramă ce Mi-a adresat la încheierea actu­lui care pune capăt unei perioade Telegrama regelui Serbiei „Aflînd din telegrama președinte­lui Meu de consiliu că tratatul de pace a fost semnat în capitala Ma­­jestăței Voastre, cred de datoria Me de a exprima Majestăței Voa­stre toată recunoștința Mea pentru primirea atît de curtenitoare ce a binevoit să facă plenipotențiarilor Mei și pentru concursul luminat al Majestăței Voastre și al guvernului Său în vederea unei grabnice res­tabiliri a păcii bazată pe echilibrul balcanic." Primul tratat din București de acum 100 de ani a pus temelia e­­xistenței internaționale a Serbiei liberată de jugul otoman de Buni­cul Meu și de colaboratorii lui. Pre­zentul tratat va inaugura, nădăjdu­­iisc, o oră de muncă consacram pe deantregul prosperității popoare­lor noastre. Am mulțumirea de a aminti din aceste momente că rar porturile între Kond­rim și Serbia au fost în trecut totdeauna însuflețite de simțiminte de prietenie și de ve­cinătate din cele mai cordiale. Soli­daritatea intereselor comune ne fac să sperăm că in viitor aceste rect țiuni vor fi încă și mai intime. PETRE* Telegrama Regelui Greciei: Mulțumesc din toată inima Ma­iestății Voastre pentru telegrama prin care Imi anunță semnarea pă­cii Nu voia uita niciodată chipul cum Majestatea Voastră s'a pariat fată de Mine in timpul acestei pe­rioade glorioase și dificilă și II mulțumesc In deosebi pentru urările de propășire pașnică ce face pen­tru­­ ura Mea. Sacrificiile au­ fost e­­norme dar gloria și faptele dobindi­­te sunt demne de ele. Sunt cu totul mișcat de expresiunea sentimente­lor afectuoase ale Majestătei Voas­tre și 0 asigur de cea mai vie și intensă dorință a Mea de a vedea stringindu-se raporturile intre ambe­le noastre țări și voi­ lucra la el ceasta din toate puterile Mele. CONSTANTIN”­ ­.....—■ «— I«—»----------- - AMNESTIA ofițerilor de rezervă „Monitorul Oficial“ publică urmă­toarele : In coformitate cu dispozițiuniile înaltului decret de amnistie sui­ No.­­644 din 23 Iunie 1913 și ca o completare a instrucțiunilor publi­cate în „Monitorul O asta!“ No. 30 din a. c., relativ la punerea in apli­care a menționatului decret se face cunoscut corpurilor și serviciilor ar­matei că se vor considera ca am­nes­­ti­ați toți militarii cari au săvîrșit actul de nesupunere pînă în ziua cînd s’a decretat mobilizarea. Prin urmare, în această categorie de amnistiați vor intra atît gradele inferioare nesupuse, fie la legea re­crutare­, fie la chemările ulterioare pentru instrucție sau manevre, cît și ofițerii de rezervă nesupuși ori in­fractori la reg­ul­ile privitoare la pre­gătirea mobilizarei. Pentu ofițerii de rezervă puși sub urmărire, sau trimiși în judecată și cari se găsesc în asemenea condi­­țiuni, se vor întocmi de către corpu­rile de armată (P. S.) tablouri no­minale, cari se vor înainta ministe­rului (serviciul personalului). Clara Reisman Adolph Braunstein L godini Tu cea Bu-tio- Asr­s Felicitări - se pome­sc iu­z­­ele de Sîmbătă și Duu.im­i. August 1913 » 1

Next