Dimineaţa, august 1913 (Anul 10, nr. 3380-3409)
1913-08-05 / nr. 3384
Barvin turcii— — Compătimim pe bulgari, dar nu condamnăm pe turci — Așadar profețiile noastre s’au împlinit. Turcia nu numai că n’a ținut seamă de demersurile puterilor, de notele lor verbale și scrise, de amenințările lor comune sau singuratice, dar și-a mărit pretențiile și a grăbit acțiunea ei militară.. In timp ce bulgarii sperau că Poarta nu va îndrăzi să nesocotească tratatul de la Londra, Enverbey și Izzet pașa s-au îndreptat unul spre nord și altul spre sud în fruntea unor armate numeroase pe teritoriul bulgăresc, vecină și nou Dacă guvernul de la Sofia credea că punîndu'șî ca pavăză tratatul de la Indra, interesele Bulgariei sînt asigurate, ei bine, s’a înșelat. A fost o pavăză de hîrtie. Și nu turcii sînt cei dintîiu cari tu tras cu baioneta peste hirtia scrisă la masa verde a conferinței ambasadorilor. Și nu ei vor fi aceea cari să plătească singuri conturile unei conferințe la care nu au participat dircit ca victime, în timp ce Bulgaria ,era reprezentată de cel mai nesățios fiu al ei, prin dr. Danetl. Turcia are o politică mai hotărîtă decît Bulgaria Poarta nu cunoaște irezervile pe care a știut să le facă regele Ferdinand în ordinul de zi către armata sa Sultanul nu a promis și nu promite soldaților săi revanșa pe care regele Ferdinand o inspiră armatei sale. Padișahul nu cunoaște astfel de artificii. El nu a proclamat războiul contra Cruciei când regele Ferdinand a proclamat războiul contra Semilunei. Turcii cunosc însă o artă mult mai eficace decit aceea a artificiilor. Este vorba de o artă eminamente politică, aceea a resemnărei și a acțiunei la timp. S'au resemnat turcii cînd au fost învinși și acum eind -dușmanii lor sînt la pămînt au reînceput acțiunea. Aceasta fără ca prin vreun ordin de zi. Sultanul să fi comis imprudenta de a sfida pe aceea cari l'au cruțat odinioară de la distrugerea complectă. Intre bulgari și turci este azi această esențială deosebire : bulgarii se bizue pe alții, pe cind turcii se bizue pe ei înșiși. Firește că deosebirea aceasta nu este și, desigur, nici nu va fi in favoarea celor dintîifi. Turcia cere Adrianopolul. Cererea aceasta este firească. In primul dud este vorba de un oraș turcesc. Adrianopolul este o cetate care închide întrînsa mărturiile cele mai glorioase ale Padișahilor de odinioară. In timpul războiului, Adrianopolul a rezistat sub conducerea lui Șukin pașa cîteva luni. Dacă n’ar fi decit eroizmul de care a dat dovadă garnizoana din Adrianopol și încă s’ar fi cuvenit să aparțină turcilor. Dar bulgarii n'au voit să audă măcar de asta. Ei n'au admis nici propunerea ca o jumătate din cetate, să fie redat Turciei. Au spus bulgarii că nu fac politică de sentimente și deci nu pot accepta argumentul că Adrianopolul este leagănul eroic al Turciei europene. Ei bine turcii pot și ei spune că nu fac politică de sentimente și nu pot primi argumentul că bulgarii au făcut sacrificii pentru cucerirea cetăței. Guvernul turc va spune și el că face o politică de interese și că, avînd în vede nevoia de-a apăra Constantinopolul, nu renunță la Adrianopolul recucerit dein bulgari. Este oare nevoe ca și turcii să fie dați frigurilor ideii de revanșă? Eî desigur, dacă ar fi pierdut definitiv Adrinopolul, nu și-ar fi anunțat : .ler,țîie prin ordine de zi către arm. ă. Turcii ar fi pîndit însă momentul cel mai prielnic pentru redarea cetății de care este legata siguranța capitalei lor. Cu atît mai bine puțini turci că împrejurările le-au fost favorabile acum și că au putut să salveze la timp ceea ce trebuia neapărat salvat. Recucerirea Adrianopolului de către turci are însă și o altă lăture. S’a vorbit mult în timpul ultimelor evenimente de principiul naționalităților. L’am pus mai întrî în cumpăna politică, guvernele statelor balcanice, ca în cele din urmă și puterile să-l consacre și să vorbească în numele lui. Astăzi, turcii pot vorbi și din numele acestui principiu Și nimeni nu le va putea lua aceasta în nume de rău, după ce toți am aplaudat pierderile suferite de turci fiindcă în joc era și liberarea națiunilor creștine de sub jugul turcesc. Iar vin turcii.. Strigătul acesta cunoscut în toate țările călcate odinioară de hoardele turcești, va răsuna iarăși. De data aceasta, o întreagă tragedie se desfășoară în sufletele acelora cari maieri alungaseră și îngenunchiaseră pe foștii stăpîni ca astăzi să reînvie în piepturile lor strigătul iloților de odinioară dureroasă tragedie, dureroasă dar plină de învățături. Este tragedia unui popor dezrobit care n’a știut să înfrîneze gindul și pornirea răzbunărei contra stăpînului de ori și care nici n’a voit să știe de vreo recunoștință față de acela care l’a dezrobit. Bulgarii sînt un popor de compătimit, dar... turcii nu trebue condamnați fiindcă recuceresc ținuturi locuite de al lor. M. Sărăteanu * * Ffima regretatie romîneasca Io nou! oraș romfnesc Turtucaia, sa dat Joi 1 August, prima reprezentație romînească de către o trupă de artiști sub conducerea d-lui P. P. Georgescu, absolvent al Conservatorului din București.. Populația romînească, destul de numeroasă în Turtucaia, precum și numeroși ofițeri aflători acolo, au participat bucuroși la prima reprezentație romînească ce s'a dat in grădina numită „Paradis“. S’a jucat o comedie „Silustra la Cameră" de către artiștii: P. P. Georgescu, d-na Tilla Georgescu, d-na El. Ionescu, dr. Constantinescu și d-ra Z. Marinescu. A asistat la reprezentație și d. general Intrate, comandantul diviziei aflătoare în Turtucaia. Debutul artistic în noul oraș romînesc a reușit pe deplin. a Turtucaia Țarul către regele Bulgariei Sofia. 4 August. Cu prilejul aniversărei suitei sale pe tron regele Ferdinand a primit o telegramă călduroasă de felicitare din partea țarului Rusiei. Franța și Rusia O misiune militară franceză, compusa din șapte generali, doi coloneii și mai mulți ofițeri de stat major se află în Rusie, pentru a urmări marile manevre rusești. In fruntea ei este generalul Joffre, invitat special de țarul Rusiei. Misiunea a avut o primire strălucită și a fost prezintată țarului la palatul din Peterhof. Ziarele rusești le atribuie o deosebită importanță pentru dezvoltarea alianței franco- ruse. GENERALUL JOFFRE Din vremea mobilizărei Situația evreilor nobilizați —--------------------------------- » Interview cu d. Take Ionescu Mai mulți corespondenți ai marilor stare străine, aflători în Capitală, întrebînd pe d. Take Ionescu asupra situațiunei evreilor mobilizați, ministrul de interne le-a făcut următoarele declarațiuni : — Este într’adevăr extraordinar cum vremea schimbă unele situațiuni, mult mai repede decit o prevăd cei mai optimiști bărbați politici. încă de astă iarnă Camerele au împământenit un număr serios de evrei și aceasta fără să se fi produs nici în parlament, nici afară de parlament, obișnuitele critici. Cu ocazia mobilizării, evreii s’au purtat foarte bine, și anume nu pentru că și-au îndeplinit o datorie de care nu se puteau dispensa, dar fiindcă au avut tactul să nu vorbească nimic cu ocazia aceasta despre doleanțele lor. Frezuitatul a fost că din toate părțile, fără nici un fel de învoială prealabilă a eștt cuvîntul fie ordine că trebue să naturalizăm pe evreii mobîlizați Acum este sigur că faptul se va îndeplini și soluția chestiunei are oarecare însemnătate. Au fost vreo 35 mii evrei mobilizați. Dacă cu aceeași ocazie a naturalizării lor, se va admite și principiul foarte drept că naturalizarea unui individ atrage după dînsa și naturalizarea soției și a copiilor minori, — această măsură va avea rezultate mult mai mari decât s’ar fi așteptat. Mile lin IM ■———------------O anchetă a noastră Un trimis special al „Dimineței“ a făcut o anchetă ■n Tracia și Adrianica«* asupra atrocităților săvârșite ”e belgari in aceste regiuni. Constatările sale la fațe ocului întrec în eroare tot ce-și poate făuri închipuirea cea mai pesimistă. de unde au trecut și poposit bulgarii a fost o nebunie sângeroasă, o dezlănțuire a tuturor instincte bestiale și monstruoase. Au masacrat, au prădat« violat. N’au fost soldați moderni, ci o hoardă de buni. Toate aceste orori, ilustrate cu fapte și numa’ ’’apte, sînt cuprinse în însemnările trimisului nostr special. Cu începere de miine, „Dimineața“ va publica,ntr’o serie de articole, sub titlurile : „Hunii din Bahs’jii— Sfii Insima I Murifer întreaga sa anchetă făcută la fața jocului. Ii Cercurile turcești și discursul lui Grey Constantinopol, 4 August. — Declarația lui Grey făcută Marți un parlament cu privire la chestia Adrianopolului a Traciei, a produs o puternică impresie în cercurile diriguitoare, cărora le-a venit ca o flușă rece. Mai cu seamă , a frapat pasagrile, in care Grey arată posibilitatea, ca Anglia, in caz că Poarta ar nesocoti povețele serioase ale marilor puteri să nu mai suferize pentru Integritatea Turciei de Asia și a teritoriului rămas, la Vest de Blidia- Enos și Intervenția de fapt izolată a puterilor ar putea avea loc, pentru că aceste declarații se fac drept o amenințare cu o acțiune posibilă a Rusiei in Armenia și poate, și in teritoriul Adrianopolului, pentru a sprijini reocuparea Bulgariei. Presei locale i-a interzis cenzura reproducerea acestor pasagii. Ziarele de dimineață In articolele de fond de az nu se pronunță asupra declarației lui Grey dar repetă că, atunci ernd e vorba de Turcia și Musulmanii, Europa procedează cu totul după alte principii și concepții, decât față de alții. S-a remarcat mult convorbirea de alaltă era de la ambasada germană dintre ambasadorii germani, austriac, italian și francez, apoi ambasadorul francez l-a vizitat pe marele vizir, iar acesta a avut o conferință comună cu reprezentanții Rusiei și Angliei, care a durat o oră, pe urmă a mai conferit mult timp și ca ambasadorul Austriei. Cercurile forței arătau ei era vorba de chestia Adrianopolului, dar cenzura a oprit presa și corespondenții străini și vobească despre aceasta. Biroul presei scrie că reformele din Anatolia ar fi format subiect de convesație. Cu privire la această nouă întorsătură tn chestia Traciei, în cercurile turcești și cele din jurul guvernului, se înmulțesc cererile ca să se ajungă odată, nu mai curind, la definitivul sfirșit al actualei situații de războiu, într’un fel sau alți, pentru a reintra odată in starea simală. Intîzierea indicerei păcei cu Seria, Grecia și Muntenegrul și oprirea a loc de trei săptămini a tratative, or, după ce negociatorii veniți azi au fost primiți cu atta entusiasm, itricinuesc aci neplăcere. Motivele ar fi că cele 3 state persistă pentru stipulațiile păcii preliminare din Londra și refuză să predea prizonierii înainte de a se tranșa în privința despăgubire pentru itreținerea lor, etc. Ar fi vorba de peste 250.000 de prizonieri și cam de la milioane de franci. Mai ce seamă cercurile militare sunt decepționate, pentru că sperau că ar fi putut intrebuința acești militari eventual într’un nou războiu cu Bulgaria. Afară de asta mai cere Grecia la mnedecarea păcii menținerea capitulațiilor acordate, care chestie Turcia ar dori să o ocolească, tot așa ca și pe cea precedentă. Ororile bulgare ». GHENADIEFF PROTESTEAZĂ ȘI CERE O ANCHETA Sofia. 4 August.— Ministrul de externe al Bulgariei, d. Gonadiel, • adresat deputatului francez d. Georges Berry, prin intermediul ministrului Bulgariei la Paris, următoarea telegramă : Printr’o telegramă din Paris au ® că, intr’o scrisoare adresată de «», ministrului de externe, cereți guvernului republicei să ia iniiativa unei protestări împotriva atrocităților, cruzimelor, incendiilor, violurilor și îngroparei de bătăui vii, care ar fi fost sâvârșite de bulgari in ultima campanie, înțeleg indignarea dv. și aș fi set dintila care să condamn pe acela care s’a putut face vinovat de asemenea fapte odioase, de asemenea acte de lése-umanitate. Cred de datoria mea să luminez conștiința dv., sa protestez cu ultima energie Împotriva calomniilor răspândite din belșug împotriva țarei mele ; acei cari aveau interesul să denigreze Bulgaria s-au folosit de nenorocirile sale și de faptul că a fost timp de trei saptamini aproape fără comunicație cu țările străine. Mi-e peste putință să prezinte contestare, în lipsă de acuzări precise, dar doresc să se facă întregul adevăr pentru ca patria mea să fie spălată de acuzări infamante. M’am adresat guvernelor marelor puteri, pentru a cere o anchetă internațională asupra atrocităților ; am adînca convingerii ca această anchetă va reabilita armata bulgară, va stabili noua credință a calomniatorilor noștri și va găsi pe adevărații vinovați, denunțați, de altfel, prin scrisori in care se vorbește da-a se fi nimicit întreaga populație bulgară din unele localități. Am în urma satisfacție da-a afla, că pot să sper, că in scurt timp se va produce această anchetă și vă rog să vă rezervați până atunci aprecierile. Corespondența militarilor D. N. Cosâcescu, directorul gen« rail »a poștelor, a trimis ori urmatoarea circulară tuturor oficiilor din țară: „Pe ziua de 5 (18) August începînd retragerea generală a trupelor din Bulgaria, orice distribuire a correspondente poștale și telegrafică cum și a mesageriilor devine foarte anevoioasă și nesigură, toate trupele fiind în marș, de aceea vă rog a comunica tuturor expeditorilor cari vor insista a trimite corespondență că expedierea se face pe riscul lui. Director general, N. Cososescu t Școala medie de agricultură din Roman Pentru admiterea candidaților Ior examenul ce se va ține în ziua de 8 Septembrie a. c. în localul școaii medii de agricultură dela Roman, se cer următoarele condițiuni: Să fie roman, să aibă vîrsta de cel puțin 15 ani, să fie sănătos, constatarea se va face de medicul școalei, pentru bursele acordate de stat și solvenți, iar pentru cele acordate de județe, se va ține examen la prefecturile respective, unde se va face și constatarea medicală. Să aibă clase gimnaziale sau un curs echivalent. Vor fi admiși la concurs și absolvenții școalelor inferioare cari vor fi absolvit și două clase gimnaziale sau un curs echivalent. Candidații vor trece un examen din următoarele obiecte- limba romînă, matematici, științi naturale și științi fizico-chimice. Examenul de limba romînă și matematici va fi scris, și ora și la celelalte obiecte numai oral. Examenul se va ține sub președinția unui delegat al ministerului, înscrierile se vor ține pînă in seara dinaintea concursului. Candidații trebue să poseadă următoarele acte: actul de naștere, de vaccină și certificatul a patru clase gimnaziale sau un curs echivalent. Solvenții vor plăti o taxă de 250 lei anual. Toate celelalte informațiuni se pot lua de la cancelaria școalei. Absolvenții acestei școale fac serviciul militar cu termenul redus I an.