Dimineaţa, octombrie 1913 (Anul 10, nr. 3441-3471)
1913-10-01 / nr. 3441
2 = Dr. Uscații Specialisat te Berlin și Paris Bonsne Piele, Sifilitice și Dentto-urinare Analiza singelui pentru sifilism — Injecții cu 6<3o. Bulevardul Kus hei« No. 8 Consaltațmnl dels 3—6 Telefon 10/ Ti Societatea Marelor Hoteluri din România Anuncm 1 La Hotelul „Athenée-Palace“ pe care Societatea îl construește în Calea Victoriei No. 108 și Strada Episcopiei No. 1, find de închiriat mai multe magazine, doritori sunt rugați să se adreseze, chiar de acum, la sediul Societății Bulevardul Elisabeta No. 5, între orele 10—12 a. m. Primul sanatoriu Naturalist Modern — din România. — GRIGORE ALEXANDRESCU. Pentru prevenirea și trad parea TUBERCULOZEI ASTCEP “DS pus sub direcția d-lui dr. I. Diciulescu., foșt colaborator la institutul Koch din Berlin, specialist in boabe de piept. Acestanatoriu, așezat in poziția cea mai încintătoare a Capitalei, are instalațiile cele mai sistematice pentru Inhalații dezon, Radium, medicamente Electricitate medicală și Bazele Rütgen Hydroterapie, băi de aer și soare• îngrijirea medicală foarte conștiicioasă. Supra-alimentare (șase mese pe zi). Confort modern, verande, cinematograf, parc întins. (zb.vOOm. p ). Se primesc persoane anemice, cu dureri de piept, predispuse sau atinse de tuberculoză,pentru ca prin tratamentul naturalist, higieno-dietetic singurului dă rezultate foarte bune in tuberculoză să se poată vindeca ameliora simfilor. Pensiune și tratament 10 lei pe si, iar in pavilionul ii „Iorgu Dumitrescu” se intrefin de famaton lO vacienii bâriji cu la^erruloui bireandă București-Filaret, Calea Șerban- Vodă AoVU8 —ZIO. Inscrieriie se primesc la d-i ăr l. T-IX , Cu eorul Bana < ourlui strada Covaci No. 19. Dr. s. mmn Dna Facultatea de nebunn din Paris Esajo fi ERia UnsiarK 5 tetrice Consult 3 — 6 5, Stc. Tudor Vladimirescu Dr. P. HERESCU Profesor de Boafele Căilor Urinare la Facultate, Chirurg primar al Spitalului Colea & ’ AMITI,T BULEVARDUL NOU No 3. (Grădina Io aid) 1N Instimațiuni & 7pm LOTERIA Regatului Român BAMLOTO București-Str Academiei 3 Cea mai NOROCOASĂ A te. COLECTURA^i m DE ÎNCHIRIAT Dela 26 Octombrie crt. 3 încăperi frumoase pentru birou Str. Doamnei 8. Etagiul I. A se adresa la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp. Str. Doamnei 8. jg'poTt Hipodromul Băneasa REZULTATUL ALERGĂRILOR Iată rezultatul alergărilor care au avut loc era pe hipodromul dela Băneasa: 1 Premiul Daisy Bell. — S00 m. Pr. 1 2500 lei. II 300, III 200 il. Baron Kleiden (Taylor) al d-lui Al . Zissu 2. Bol Marcelo (Cockeram) al d-lui maior Rázván N. P. Dor Mărunt, Kelen Ghiocel. S'a plătit c. p. 5—23.50 Pl I 7. II 6 lei. 11.Premiul Căilor Ferate. — 1400 m. Pr. 3000 lei. II 300, III 150 lei 1. Bobîrniță (Cockerami) al d-luî maior Răzvan. 2. Vizir (Wiley) al d-luî Marghiloman. 3 Farfara (Gordon) al d-luî Marghiloman. N P Țepeș. Brebenel, Isa. Perdu. S a plătit c. p 5 lei. 20. Pl I. 11.50. II, 33 lei III Marele premiu al Siriei. — 2300 m. — Pr. I 15000 ’î. II 2003, III 1000 1 Zeii de zi (Wiley) al d-luî Marghiloman 2 Arsnoise (Taylor) al d-luî Al. Zissu 3 Mali-Meló (Gordon) al d-luî Al. Marghiloman N P L Invisible. Foto Freamăt. Polonium Le Krack, Moonlight 11. Charancy, La Pompadour, lesi, Magnesium. ßa plătit c. p. 5 lei. 8. Pl. I 7, II 750. Il 13. IV Premiul Subscriptorilor. — 1000 m. — Pr. I 3500 lei. II 300. III 2001 Juvenal (Gordon) al d-luî Marghiloman 2 KT-lle Jcmanfiș (Charpentier) al d-luî Martinovirî 3 Vlăstar (Georgescu) al d-luî Rioșanu N P Mereilleuse, Conductor S’a plătit c. p. 5 lei, 7. Pl I 6.50, II 8 Cîștigătorul Juvenal tras la sorți a fost cîștigat de d căpitan Anon. V. Premiul Societățea Equestre. — 2000 nr. — Pr. 2000 lei, II 200 Gentlemen-Riders 1. Dubaj (căp Lascarov) al d-luî Sub-locot Potgoreanu. 2 Polo (proprietarul) al d-luî Martinovich 3 Voivod (Sub-locot. Orleanu) al d-luî lt. Dumitropol. N P. Spaima, Giberne, Kilia, John Strong, Pulcinele, Bélise, Hansard, Leo, Anschel. S’a plătit c. p 5 lei. 72. Pl. 1 14.50. II. 8.50. IIII 38.50. VI. Pr. Boston II (Handicap). — 1800 m. — Pr. I 3000 lei. II 400. III 300 1. Aztéque (Seiler) al d-lui căp. Gălășescu. 2 Thurso (Egon) a d-lui Al. Zissu. 3. Lonesome (Georgescu) al d-luî Rioșanu N P Fleuriste, Mititica, Khaisang, Parfumeuse, Hurrah, Baby Mine, Riri, DSlga, Alunița. S’a plătit c. p. 5 lei. 98.50. Pl. I 21 lei. H 16. HI 13. PEolrt o sipită la... In fundul unei curți din strada Apolodor No. 39, locuește o sărmană femee bătrînă, anume Roza Zissman, bolnavă și lipsită de orice ajutor. Nenorocita femee nu are pe nimeni în această lume și trăește din mila unor vecini de inimă. Cînd era sănătoasă, curăța fulgi sau direti ca pentru alții, acum însă nemaiputând munci, e complect lipsită de orice mijloace și e amenințată a fi dată afară din coliba în care locuește, dacă nu va achita mizerabila chirie. Pentru această ființă nenorocită facem un călduros apel la inimile caritabile spre a o ajutora și a nu o lăsa pe drumuri. In special, evreii cu stare vor face un act de mare bine interesîndu-se de femeia Roza Zissman din strada Apolodor No. 39. CEREȚI Revista Modei DIMINEAȚA Mersul holerei Comunicat oficial 28 Septembrie 1913 ARGEȘ.—1 comună cu 1 bolnav. BRAILA. — 13 comune cu 72 de bolnavi, din cari 2 morți și 4 vindecați. CONSTANȚA. — 4 comune cu 5 bolnavi din cari 1 mort. dîmbovița. — Tîrgoviște, spital, 2 bolnavi. DOLJ. — 53 comune cu 254 bolnavi din cari 6 morți și 35 vindecați ; Craiova, spital, 4 bolnavi. GORJ. — 1 comună cu 1 bolnav. IALOMIȚA. — 17 comune cu 73 bolnavi din cari 4 morți; Călărași spital, 1 bolnav. ILFOV. — 3 comune cu 5 bolnavi ; în București nu există nici un boierie . Oltenița, spital, 7 bolnavi din cari 1 mort. MEHEDINȚI. — 5 comune cu 15 bolnavi din cari 5 morți și 1 vindecat ; T. Severin, lazaret, 4 bolnavi. OLT. — 4 comune cu 10 bolnavi din cari 4 vindecați. Slatina spital 4 bolnavi. PRAHOVA. — 4 comune cu 6 bolnavi. PUTNA.—1 comună cu 1 bolnav R.SARAF. — 3 comune cu 13 bolnavi din cari 1 mort și 6 vindecați. ROMANAȚI. — 16 comune cu 71 bolnavi din cari 5 morți și 4 vindecați . Caracal, lazaret, 47 bolnavi din cari 1 mort. TELEORMAN. — 18 comune cu 60 bolnavi din cari 2 morți și 4 vindecați. TULCEA. — 1 comună cu 4 bolnavi. TUTOVA. — Bîrlad, lazaret, 1 bolnav. VILCEA. — 2 comune cu 4 bolnavi din cari 1 vindecat. VLAȘCA. — 14 comune cu 56 bolnavi din cari 3 morți și 2 vindecați . Giurgiu, spital. 1 bolnav care a murit. iTERIT. OCUPAT. — 5 comune cu 11 bolnavi din cari 1 mort și 3 vindecați. In total 16S comune cu 660 bolnavi vechi, 73 noui, 33 morți, 64 vindecați și 636 rămași. Din cele 73 cazuri înregistrate azi, 21 sau produs în jud. Dolj, la 13 din cele 53 comune în cari se găsesc bolnave vechi și 12 cazuri în județul Vlașca, în 7 din cele 14 comune contaminate. , Nu s’a constatat nici un caz în județele : Argeș, Gorj, Ilfov, Prahova, Putea, Tulcea și Vîlcea, îar în județele neanunțate în buletin, precum și în capitalele lor, nu se află nici un boierie. In toată țara a fi rămas în ființă 636 bolnavi , din cari 213 în Județul Dolj. Director general, MINOVICI DOLJ CRAIOVA, 29 Sept. — Și pe ziua de azi, holera e în continuă descreștere în județul nostru. Deasemeni, focare nouț s’afi mai ivit. Care spcilor cari combat acest flagel, pe ziua de astăzi avem de înregistrat noul cazuri, cari au fost constatate în următoarele comune contaminate de holeră: in comuna Rosetti s’a ivit un caz nou; în comuna Coltea 2 cazuri noui; în com. Fleașca 2 cazuri noui; în comuna Viziru 2 cazuri noui. — Verno. Slobozia DOUA NOUI CAZURI SUSPECTS SLOBOZIA, 28 Sept.— Scurgindu-se cele 7 zile dela declararea ultimului caz de holeră, urma ca orașul să fie deschis. Pe la orele 9 jumătate însă, s’au semnalat alte două nouă cazuri suspecte, ceea ce a cauzat ca orașul să fie închis pentru încă 7 zile. Bolnavii noui sunt: Maria Nicolae Ene, de pe strada Principesa Elisabeta și Stan Zaharia, din str. Ferdiand 23. S'au luat măsuri de dezinfectare și izolare, iar fecalele bolnavilor au fost înaintate spre analiză la Călărași.— Nycoram ----------- «a» . iga— ■ - D. TAKE IONESCU IN JUDETUL BRAILA BRAILA, 29 Septembrie. — D. Take Ionescu, ministru de interne, și-a anunțat sosirea pentru Marti sau Miercuri în localitate. D-sa vine însoțit de d. dr. Minovici, director general al serviciului sanitar, și împreună vor inspecta comunele contaminate de holeră din județul nostru, — Verno. NOU! CAZURI IN JUD. BRAILA BRAILA, 29 Septembrie. — Deși buletinele din ultimele zile arătau că holera e in descreștere în județul nostru, spre surprinderea mecii * .vamsB saueaB Consiliul județean Ilfov SEZIUNE EXTRAORDINARA Consiliul 1 3 : *1 .fov a fost convocat erî In seziune exiciun dtum a . Această seziune de o ședință a fost provocată de expirarea mandatelor membrilor cari formau delegațiunea județeană, astfel că la ordinea zilei era numai chestiunea alegerea noilor membri ai acestei delegațiuni, al carei rol se știe că este din cele mai însemnate. La ședință au luat parte 16 consilieri și d. prefect al județului C. Dristorian. A prezidat d. A. Ulubeanu, președintele consiliului. După ce d. Dristorian a dat explicațiunile necesare, s’a procedat la alegerea membrilor din delegațiunea județeană, prin vot secret. Au fost aleși: d. A. Ulubeanu, președinte, d-ni. C. Popescu și locot.-col. N. Niculescu membri ai delegațiunii. S'a procedat apoi la alegerea supleanților și au eșit: d. Bolintineanu ca prim supleant și d-nii Iorgu Danielescu și Oprea Iliescu. Cei aleși au mulțumit consiliului pentru încrederea ce li s’a arătat prin alegerea lor, apoi ședința s’a ridicat. —.......... ■ ■ [UNK]g» »-mm— MILITARE S-a primit demisiunea din armată a căpitanului Constantinescu Nicolae din marina militară, pe ziua de 21 Septembrie, trecîndu-se totdeodată pe aceeași zi în cadrele ofițerilor de rezervă. Căpitanul Dimitriu Mihail din arma infanteriei, aflat în pozițiunea de disponibilitate pentru concediu de interese personale, a fost rechemat pe ziua de 23 Iunie în activitate de serviciu, la vacanța ce este în regimentul Constanța No. 34. * Șeful de muzică clasa I Mondia Frantz, din regimentul Bacău No 27, împlinind limita de vîrstă prevăzută de legea generală de pensiuni a fost trecut pe ziua de 1 Octombrie 1913 în retragere din oficiu pentru limită de vîrstă. Șeful de muzică clasa II Ionescu Gheorghe, din regimentul Vlașca Nou, a fost trecut pe ziua de 1 Octombrie 1913 în retragere, pentru caz de boală. * U £ Marții Octomorie titles Sxpoz'ția internaționali din Gând (Belgia) Publicăm mai jos lista participanților romini la „Expoziția internațională universală Gând 1913”. Secțiunea romînă la această expoziție, a fost organizată de un comitet de sub președinția d-lui Dumitru N Seceleanu, fost senator. Comisar delegat a fost d. Scarlat V. Correni. Membrii în juriu au fost: D-niî. Fanu, D. Z Furnica, H. Daniel Renard, Mihail Botez, Scarlat V. Correni. Expozanți [UNK] Serviciul Maritim Român, Dumitru N. Seceleanu, Sindicatul Agricol de Ialomița, Uniunea sindicatelor agricole, N. N. Seceleanu, Sindicatul agricol de Argeș, Sindicatul agricol de Brăila, C. I. Zamfirescu, Frații C Georgescu-Fuerea, Alexandrina Thorand, Ella Nădejde Correni, E. Cosco, A Madrevini, Adine Urbany, Begamin Klein, Barabas, Iordache N. Ionescu et Comp.. D. Adeleanu, Dealul Zorilor, Richard Rainer, laboratorul Diana, Marin P. Amărășteanu, căpitan Dominescu, Gheorghe N. Ioanin, Păun Ch. Balea, V. Pangl, A. N. Popescu, Leon Beinhorn, Sigismund Barasch, Luis Górnék el Fils, I.Ecole Academie des Tailleurs, Pantaleoni Coneri, 1. Fevis, HM U Romașcu, H C-tinescu, Carniol Fiul, Pericli Popescu, Nicolae Buzdugan, N Mischonznicky, Mihail Rocco, Robert Amonié, Georgescu, Societatea amintit „Titan“, Societatea Beton Amar, Societatea „Fenicia“ de sticlărie, Societatea Măcinul, Societatea anonimă mare stabiliment „Bușten“, Nedelcu , Cherciu, fabrica de bere Traian-Turnu-Severin, societatea Munca, societatea Țesătoarea, Cremă, pudră Flora, Globus- Brevete de invențiune, Brumărescu. Colaboratori au fost d-nii Ion Th. Florescu deputat, d-rul Elie Apostolu, Sc. Lahovary, profesor doctor G Marinescu, dr Ion Jianu, Bazil P. Ciong. S Grigorescu, Dr. Nenițescu, dr. N. I Angelescu, Vladimir de Hertza, Nicolae G Cantacuzino, inginer S Sora, D. Z. Furnica, D . Bragadiru, Aurel M. Alimănescu, Bazil C Georgescu-Fuerea, Scarlat C. Georgescu-Fuerea, Nicolae Râdulescu, Vasile Munteanu-Pisica, Jean Fonescu, Stan I. Bratul, Alexandru I Larande, Anton Gabor, Gutmann Alexandria, Ion Th. German, Radu Andreescu, Louisa A. Popescu, Ion Opreanu, Nicolae Stănculescu, Petre Atanasiu, Pavelescu, Ioachim Olteanu, Dimitrie Mercani, Ileana Tudor, Androne Dumitru Urmează încă 28 de nume de colaboratori Recompensele obținute: 4 flaut-Concurs-Membrii de juriu, 32 „Grand-Prix”, 10 Mare diplome de onoare, 72 medalii de aur pentru expozanți și colaboratori. In total s’au obținut 119 recompense. Mizeria unui familii Sărmana femee Paraschiva I Georgescu din strada Coțofeni 24, care de cîteva luni veghează la căpătîiul unil soț bolnav, avind a îngriji și de trei copilași, a mai primit de la d-șoara E Maxim, locul ei 5 Reînoim apelul nostru pentru nenorocita familie care se stinge de foame și de boală ---------------—O-1 -1^ — De la Sfatul jțeosoresc uri a avut loc adunarea comitetului prezidat de d. loan St Rasidescu, asistat de d. T. S Gheorghiu, secretar. . . . S’a citit comunicările din provincie, s’a rezolvit corespondența, s'a admis un număr de 11 membri, s’a aprobat raportul comisiunea de verificare a casei, sa admis bilanțul balului. Pentru congresul morarilor din țară hotărît de stat a se ține în București, se va ține o serie de consfătuiri intime în orașele din provincie. D. Munteanu și Gheorghiu a fost însărcnați să pregătască datele și raportul pentru organizațiile similare diin străinătate cu care sfatul să intre în relațiuni. Apariția revistei sfatuîui s'a amînat pentru adunarea generală din 13 Octombrie, cînd se va hotărî și comitetul de redacție Adunarea debitanților tz tutun Debitanții de tutun din Capitală s’au întrunit eritim. în calea Rahovei 52, sub președinția d-lui D. Anghelescu. Sa discutat asupra memoriului ce urmează a fi înaintat d-lui Oscar Kiriacescu, directorul general al R M. S. Iată câteva din punctele principale ale memoriului ; 1) Ridicarea remizei la tutun cu 0.50 bani; 2) Țigaretele pînă la 0.50 bani pachetul (10 bucăți) să nu se poată vinde decit cu pachetul; sau să se reducă prețul cu 0.5 bani la pachet; 3) Ridicarea prețului sărel de lux la 0.40 bani pachetul — aceasta pînă la depozitarea sărei la depozitele de tutun. Sarea de lues să nu se vîndă decit la debite, nu și la particulari; 4) La schimbul coaselor timbrate să se priceapă 0.20 bani __ pentru colile de la un leu în sus; 5) Ridicarea brevetelor de timbre la particulari și bănci. Memoriul va fi înaintat Marii direcției R. M. S. din ministerul de finanțe. Duminica viitoare va avea loc o nouă întrunire întrunirea veteranilor ErL la orele 10 dimineața, în urma apelului făcut, veteranii, atît cei din campania 1877 cit și cîțiva din actuala campanie, s’au întrunit în localul din „Grădina Actului", strada 11 Iunie. Prezidează d. Georgescu-Sergent. D-sa luînd cuvîntul salută pe veteranii din campania anului 1877 cari de data aceasta se intîlnesc cu veteranii actualei campanii. Regretă că numărul celor de față este prea mic, speră insă că la a doua adunare vor răspunde mai multe. Cere contopirea celor două societăți „Grivita“ a luptătorilor de la 1877“ cu noua soc „Luptătorii dela 1913“ sub denumirea de „Apărătorii Patriei“. Comitetul nouei societăți se va compune din 101 membri La sfirșit se anunță o nouă întrunire pentru Mart 1 Octombrie la orele 6 seara la berăria N Sterescu. Veteranii sînt rugați a lua parte în cel mai mare număr posibil. -----------------—«g» ■ mm----------------- NLMIRI de mijlocitori de cereale Au fost numițî pe ziua depunerii jurămîntului, în funcțiunile de mijlocitori autorizați pe lîngă odoarele de cereale din circ. Camera de comerț, după cum urmeaz fi: D-niu- Saim H Regep, Vasile Popot, Răducan Niculescu, Dumitru Paleologu, Dimitrie I. Petru, Elefterie G Duma, Bagăș Mentorif, Dumitru I Trăistaru, Amei Săli, Temistorie Papadopol, Josef Hornstein, Vasile Chirof, Filip Bercovici, Const D. Atanasiu, Stana Stratem, Stan Papuc, Niță Staicu, Dumitru Grossu, Felix Dreiss, Iancu B. Popescu, Sachim Borif Pincas Pincovici Sarchiz Makasian, Petre I. Oprea. MEDGIDIA Ion L. Munteanu, Iani Chintilă, Mihail Ghenov loan Minculescu, Ștefan Dumitru, Socrate Nicolaide, loan Șol cancescu. MURFALTAR Teodor Niculescu. Panait Catingii, Gheorghe Jalea, Daniel Agop. HIRȘOVA Osman Salim. OLTINA Gheorghe C. Milin, Gherasim T. Negrea Dumitru A. Marin Tony Dolingher H. Aachberg Logodiți Tg -Ocna In locul oricărei înștiințări FOIȚA ZIARULUI ,DIMINEATA ___ 43) Mirohiia si Peripadoar (Spionii Regelui Ludovic al XV) —----------------------------------— ( Atare roman istoric, de senzație) — CAP. 6 IN PARISUL DE SUB PAMINT — Hei, poate că încrederea asta te va nenoroci, răspunse bătrânul. Eu sunt o fiară de pradă, urmărită de oameni și eu cu instinctul meu !de fiară știu să mă păzesc de vînătorii însetați de singe. hahaha ! Hahaha ! Apoi lutînd-o încet de mină o conduse pe scară încet și delicat ca un om care a avut o creștere bună. — Ce piciorușe mici, zise el, ce pantofi, ca al cenușăreseî din poveste. Nu mai e nevoie să-mi spui cine ești,—căci știă. — Oh, tată Qorgon, d-ta ești... — Să nu cauți a răsădi aci jos obiceiurile așa zisei societăți de elită. Nu minți. Mai bine să îm vorbești de loc. Nu te-am întrebat, esclamă tata Qorgon. Bagă de seamă să nu aluneci pe trepte. Elisabeta tăcută urmă în adîncul pămîntului pe acel bătrîn ciudat. Cite trepte coborîse în adîncime, ea n’ar fi putut spune — deși batrînul îî inspira încredere, știa între ce fel de oameni o duce. Ișî aduna toată energia zicîndu-și că trebue să fie tare pentru a înfrunta primejdiile ce o ame inintă. Mergeau printr’un gang îngust pe sub pămînt. Tata Gorgon murmură: — Poate că aceste ganguri au fost odată catacombe, nici eu nu știu. Dar poți umbla zile întregi fără să le găsești capătul. Elisabeta se înfioră, nu atît de spaima locului unde se afla, ci fiindcă avea febră. — încă vreo cîțiva pași, zise tata Gorgon, voi fi ajunge îndată în azilul ce-țî pot oferi, drăguța mea. El ținea astfel felinarul ca să nu vază protejata lui că merge printre schelete și oseminte omenești. Ajunseră la o răspîntie unde se deschideau cîteva ganguri în diferite părți. Bătrînul zise : — Aci trebue să te pleci, să umbli în brîncî ca fiarele. Hei, fier, și în Parisul de sus, adeseori trebue omul să se tîrască, să se plece pînă la pămînt, de ce n’aî face și aci tot așa ? Aci cel puțin vei afla adevărul; nimeni nu te va minți. Mergi înainte, eu voiu veni în urmă și la nevoe voiu stinge felinarul dacă voiü simți că e o primejdie. Sînt și aoi indivizi cari nu fac de noi. Vorbea de o sectă unde el nu era tocmai bine văzut și pe ai cărei membri nu voia să-î întîlnească. Elisabeta de Clement porni prin gang mergind încovoiată printr’un întuneric oribil, de nepătruns. Tata Gorgon venea în urmă tn rod felinarul ascuns sub surtucul său larg . Deodată Elisabeta se opri in fața ei o lumină roșie sclipea; era un foc într’o peșteră, dar de acel foc o despărțeau niște zăbrele groase de fier. — Ah, azi e o întrunire, mormăitata Gorgon. La asta nu m’am gîndit. Va trebui să așteptî aci fata mea, pînă ce-î voi înștiința ea că aduc o tovarășă. Dă-te mai încoace, să nu fii văzută. Elisabeta văzuse în jurul focului oameni ce nu inspirau încredere prin figura lor sălbatică, și repede împlini sfatul bătrînului. El trecu înainte și cu o cheie deschise porțile cu zăbrele ducîndu-se spre cei cari ședeau în jurul focului. Erau șapte inși, înarmați cu pistoale și cuțite; toți se ridicară cînd portița se deschise scîrțîind. — Nu vă turburați, eu sînt, zise bătrînul. — Ah, e taica Gorgon. — Gazda noastră. — Bine ai venit! Putem începe consfătuirea, strigară toți din toate părțile. Contesa care -l auzea ascunsă în întuneric se înfiora auzind acele voci aspre și brutale. Astfel se trezi din nou în sufletul ei grija că nu scăpase de închisoarea în care era să fie la un loc cu femeile pierdute, ca să ajungă sub pămînt între bandiți a căror victimă va fi. Poate că tata Gorgon știa să se prefacă atit de bine dîndu-șî aere de om simplu și sincer nicit ea l-a luat un om ciudat care numai din ținu acolo, ci și cele ce văzu la lume. In realitate el însă putea fi șeful unei bande de jefuitori cari se ascundeau în acele catacombe pentru a plănui crime și jafuri. Elisabeta se gîndea să se întoarcă în gangul cel îngust, dar se temea că prin întuneric nu va mai nimeri scara. Dar nu numai această frică o reținu acolo ci și cele ce văzu la Immina focului din grotă Nemișcată ca o statue asculta și privea contesa. Tata Gorgon se așeză lîngă foc și zicea cu glas tare : — Am venit goi și săraci pe lume. — Dar păcatul lui Adam a făcut omenirea să găsească necesară îmbrăcămintea, răspunse unul dintre indivizi, care purta o haină ruptă prin care i se vedea pielea. — Cînd oamenii au fost îmbrăcați, continuă fata Gorgon, s’a trezit invidia în el și toate celelalte patimi. Au comis jafuri, omoruri, numai ca să fie cu mai bine îmbrăcați. Animalele se luptă între ele din motive mai nobile. Noi cei adunați aci, sîntem urmăriți de justiție, dar nu sîntem mai răi decît cei cari ne urmăresc. Noi luptăm contra lumei care se îmbracă în haine strălucitoare, pe cînd noi abia de avem cu ce ne acoperi goliciunea contra frigului. Iată pentru ce ne-am ascuns în fundul pămîntului, formind asociația „Sărăciei“, dar sîntem și o armată a răzbunărei. — Da, luptăm contra tuturor celor cari trăesc în avuție și desfinț. Căci toată avuția in care el se răsfață, au furat o deja cei cari muncesc din greu și trăesc în sărăcie ! zise tata Gorgon. ‘ Dar să trecem la consfătuirea noastră. Amelie aci ? — Nu mă vezi ? zise unul dintre bandiți. — Tu aveai însărcinarea de a te trecură în palatul ducelui de Luignan. (Va urma) i