Dimineaţa, octombrie 1913 (Anul 10, nr. 3441-3471)
1913-10-24 / nr. 3464
i I Anul X.—No. 34346 6-8-10-12 PAGINI iWf'SJtiî I POBICITATifi CONCEDATE EXCLUSIVI AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER £ Comp. Strada Doamnei No. 8, Etaj I.—Telefon Sjt Ca cele din urmă știri din lumea întreag Director: CONST. MILLE Biurourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CU PREMII: Dn an Lei 20.— 6 Iani Lei 11 3inni Lei 0. — Feotra iMbalute prețul este Indokt TELEFON 4 LINII No. s 14 lOj 34 73; Î4/99; I2/40 Jubileul institutului Pasteur Louis Pasteur Se împlinesc 25 de ani de la înființarea vestitului institut „Pasteur" care a adus atîtea servicii pe tărîmul științific. Nu numai lumea medicală și nu numai compatrioții marelui savant, sărbătoresc amintirea zilei cind a fost pusă piatra dinții la temelia unei instituțiuni azi cu renume universal. Sărbătoarea este a tuturor căci slujitorii științei nu sunt nici ai unei bresle, nici numai ai unui neam. Ei aparțin lumei întregi ca și opera lor. Cercetările științifice ale lui Pasteur n’au avut în vedere numai binele compatrioților, ci lecuirea poalei care nu cunoaște granițe și nu-șî alege victimele. O viață întreagă, Pasteur a consacrat-o cercetărilor care aveau să aducă o mare binefacere omenirei. A revoluționat metodele de lecuire și a deschis orizonturi noul științei medicale. Prepararea lichidelor de inoculare ■seroterapică se datorase rezultatelor mancei fără răgaz pe care marele Pasteur, a depus-o. în viața sa bogată în succese pe tărîmul științific. * Louis Pasteur s-a născut la 27 Decembrie 1822 la Dole. Școala primară și liceul le-a făcut la Arbois unde se stabiliseră părinții săi. La 1840 își ia bacalaureatul în litere la colegiul din Besancon iar la 1842 își luă pe cel în științe la Dijon. E apoi admis, clasificat al 14, la școala normală superioară. Nemulțumit de ordinea clasificației, nu urmează cursurile și anul următor se prezintă din nou cînd e admis al patrulea. La 1846, după terminarea școalei, e numit profesor la liceul din Tournon. Chimistul Batard îl ia pe Ungă sine și în August 1847 își dădu teza de doctor în științe. Publică apoi cîteva experiențe proprii și în urmă e numit profesor la Dijon, apoi profesor supleant de chimie la facultatea din Strasburg. In 1853 e numit profesor și decan al facultăței de științe din Lille Profesor la școala normală superioară, profesor la Sorbona, director al laboratorului de chimie fiziologică al soc normale, membru al Academiei franceze și al legumei de onoare, secretar perpetuu al Academiei de științe, Pasteur și-a văzut cu prisosință răsplătită opera de contimporanii săi. In Noembrie 188S s'a făcut inaugurarea institutului Pasteur cu un fond strîns prin subscripție internațională. Trei ani după jubileul de 70 de ani, sărbătorit cu mare pompă la 1892 în marele amfiteatru de la Sorbona, Pasteur se stinse la 28 Septembrie 1895. Numele lui Pasteur rămîne pe vecie strîns legat de știința medicală. Și tot așa cum nu piere o știință tot așa nu poate să dispară amintirea unei glorii ai ei. Pasteur rămîne pentru generațiile de mîine exemplul omului care se consacră cu totul binelui obștesc, exemplul savantului care nu cunoaște altă preocupare decit aceea a studiului căruia s’a dedat. Și studiul acesta scump lui Pasteur, marele savant Va desăvîrșit, și s’a îndreptat pe căi neumblate încă, s-a deschis drumuri noul, drumuri cari arată ținta finală, perfecțiunea tot mai desăvîrșită. Spre această perfecțiune a năzuit Pasteur. El n'a atins'o. Dar, pas cu pas, descoperire după descoperire, Pasteur s’a apropiat tot mai aproape de ideal. Vor veni alții in urma lui, discipolii învățăturei marelui savant, cari vor merge mai departe și vor desăvîrși opera savantului care a visat și urmărit perfecțiunea. Joi 24 Octombrie 1913 Concurența navală Două evenimente contribue astăzi să îndepărteze atențiunea publică a Angliei de la obișnuitele controverse politice și să o concentreze asupra flotei. Primul lord al admiralității a vorbit la o întrunire publică în Manchester despre marină. O dare de seamă a admiralității a fost publicată arătînd suma consacrată apărării maritime de către marile puteri în timpul celor 10 ani trecuți. Lordul Churchill de asemenea la o altă întrunire vorbi în această chestiune. Cu curajul său obișnuit el înfruntă atacurile oratorilor cari îl atacară pe tema marilor cheltueli făcute pentru flotă și armată. El demonstră că chiar astăzi cînd rivalitatea pe mare este mai vie că oricînd, Anglia cheltuește într’o proporție mult mai mică din veniturile sale pentru menținerea flotei decit acum 40-50 ani. Ceva mai mult, în proporție cu bogăția și comerțul său pe mare premiul de asigurare — pentru că acesta este aspectul sub care trebue privite cheltuelile Angliei pentru flotă — este mult mai scăzut ca în trecut. Menținerea supremației Angliei pe mare, costă actualmente mai mult ca înainte, e adevărat, însă luîmd în considerație expansiunea prosperitatea Angliei, cheltuelile nu sînt mai mari și sarcina care cade asupra acelora din clasa muncitoare este mult mai ușoară în prezent. Experiența Angliei în timpul celor 10 ani trecuți — declară lordul Churchill,— a fost să asistăm la o perioadă de activitate febrilă din partea celorlalte puteri. Pe cînd cheltuiala făcută cu cele 8 mari flote din lume, a fost de 105.400.000 lire sterline acum 10 ani, astăzi aceste cheltueli se ridică la suma de lire sterline 170.682.000, un plus de 65 mii lire, care este echivalent cu un procent de peste 61 la sută. Aceste cifre sînt surprinzătoare, avîndu-se în vedere sporirea cheltuelilor militare făcute de vecinii noștri de pe continent, și cari încă au tendința de a mai spori. Noi sîntem făcuți răspunzători de această urcare enormă a cheltuelilor navale. Dacă ar fi adevărat, cum se face că pe cînd în decada la care am făcut aluzie cheltuelile flotei britanice au crescut numai cu 13 la sută, iar al celorlalte 7 mari flote străine cu 92 la sută, adică aproape îndoit? Pe cînd în anul 1904 contribuabilul englez plătea ceva mai mult de 3 cincimi din cheltuiala totală a lumei, pentru flotă, astăzi el nu plătește decit ceva mai mult de o treime. Acesta este un record de care administrația marinei engleze are dreptul să fie mîndră ca fiind rezultatul unei administrații economice. Marea Britanie a încercat a împotrivi sălbaticului și amintitului curent de înarmare ce a cuprins lumea întreagă. Toți oamenii cuminți regretă că țara trebue să cheltuiască patruzeci și șapte de milioane lire sterline pentru flotă, căci ar putea fi întrebuințați mai cu folos pentru alte scopuri. Anul viitor cheltuelile vor fi și mai mari. Nu este oare nici un mijloc pentru a opri progresul acestei rivalitățî fără rost? se întreabă mereut omul din popor. Nici ministrul de finanțe nici actualul prim-lord al admiralității nu sînt cunoscuți ca risipitori în cheltuelile de armament. Dar ce pot eu face cînd celelalte țări sporesc mereu cheltuelile ? Primul lord, Churchill crede în posibilitatea unui aranjament care să ducă la limitarea armamentului naval. El a invitat din nou Germania ca să se unească cu , Anglia pentru ca să negocieze cu celelalte puteri europene în vederea încetării acestei înarmări exagerate ce costă atîtea miliarde anual. Lordul Churchill declară că dacă Germania consimte să nu mai construiască cele 2 vapoare cuirasate anul viitor, Anglia nu va începe nici ea construirea celor 4 cuirasate proectate. Lordul Churchill pune această , primă condițiune pentru orice înțelegere pe viitor. Apoi Anglia și Germania să uzeze de influența lor pentru a convinge și statele celelalte că trebue să înceteze cu urcarea acestor cheltueli exorbitante. Această acțiune să o pornească* Franța și Rusia de-o parte, Italia și Austria de altă parte. Fiecare din aceste state să-și complecteze vapoarele acum în lucrare, dar să nu construiască altele timp de un an. Rezultatul unei asemenea convențiuni ar fi, economisirea multor milioane și miliarde cari azi sînt adunate tot din spinarea cetățenilor. Și apoi sînt destule alte cheltueli mult mai necesare de făcut în toate aceste state a căror rivalitate navală a ajuns la culme. S. Gr. PRESA ALBANEZ. Pînă mai acum douăzeci de ani nu exista nici o gazetă tipărită și scrisă în limba albaneză. Un albanez Dumitru Ho, licențiat în drept din Atena a scos cel dinți ziar albanez la București acum douăzeci de ani : Hali i Shiperise — care însemnează Steaua Albaniei. După aceea alt albanez Nicolae Nacio a scos a doua gazetă la București, susținută de guvernul român, gazeta se numea Dritta care însemnează : Lumina. Aceasta a apărut regulat un șir de ani. Nacio fondase și o societate albaneză și un club politic. Societatea avea numele tot Dritta. Cu prilejul acesta s-au tipărit la București Abecedare în limba albaneză pentru școalele naționale din Albania spre a se sustrage culturei grecești ce tindea să-l deznaționalizeze cu desăvârșire prin școală, biserică și presă. Tot în București s-au tipărit și cărți de poezii patriotice și Istoria Albaniei scrise de marele poet albanez Naim Bey Fraserq din Constantinopol. Aceste publicațiuni au înrîurit foarte mult asupra redeșteptării spiritului național în poporul cel asuprit de turci. Mai încoa a eșit o altă gazetă albaneză în capitală la noi, scoasă de către tinerimea albaneză : Renașterea Albaniei (la Renaissance de l' Albanie) scris jumătate în franțuzește și jumătate albanezește. In Sofia, în Bruxel, în Boston (America), la Odesa, au apărut paralel cu cele de la noi de asemenea ziare cari intrau în Albania ascunse în untdelemn, de frica turcilor cari interziceau astfel de publicațiuni ce păreau revoluționare. Nacio reușise să aibă la noi și o școală albaneză pentru care primea o subvenție de la statul roman, de 40.000 lei. Aici s-a aruncat sămînța patriotismului și ideilor de emancipare. Astăzi apar în Albania și în străinătate, mai mult de douăzeci și cinci de foi. Numai la Scutari apar patru: Taraboș, cotidiane, după numele Taraboș unde au căzut 10.000 muntenegreni în lupta cu albanezii. Albania Nouă (Skiperia Re) apare de trei ori pe săptămînă . Bessa Skiptari (Onoarea Albanezului). Cel mai important ziar însă e acel al guvernului provizoriu un Monitor Oficial. Se numește Priyndia Skipetari. Ese în Valona. La Sofia se tipărește Liri e Liparis, (Libertatea Albaniei). Se poate deci vedea o activitate destul de mare pe terenul tiparului ceea ce indică voința fermă a poporului albanez de a se cultiva și ridica. In Constanța este un ziar :Stolen, în Boston gazeta albaneză, cea mai mare ce există are un tiraj de 40.000 foi pe zi. Se numește : Dielly (Soarele). Gazetele mai toate sunt scrise de pătura intelectuală din țara lor,și din străinătate. Mulți dintre redactori vor ocupa scaune în viitorul parlament albanez. In guvernul provizor sunt două gazetari miniștri J3. TELEOR