Dimineaţa, noiembrie 1913 (Anul 10, nr. 3472-3501)

1913-11-01 / nr. 3472

DIMINEAȚA Leon Livianu — 25, STRADA OBWNOluLui, 25 © EFOZIXE . BSAILA GALAȚI nounri și %»itut s,a»iäs*8 ® l » Dtp. So. I ti «iuri CANBUNI GAfTOSFF C«’S S»EFOXDEIBIE CAlfiltu $ iMPteriALl l»eatru arderea Cârăm *lor și Țiglelor Expeditiuor la toate gerile C. F. it. și la«aloporturile Duntrone 108KI*KF.3 SSF.SITAMT 3» BlTIREKTI . BERJTHÄBBT BERNSTEIN st a. ISVOR bo. 12 bis Trief. 47/3 De vînzare fabrică de ctaeresäesa compiecă compisa di sa s 4k gatere, 2 sin hije, 46 cazane, 1 l»comotiva, 16 perechi vagasete de fier, îs klm. șine. SE CAUTĂ depozitari Turtucaia Sîlistra IS Sil A. Siu A ÜALUSUtii HE Ftottifc A se adresa la d-nîi E. OliEitflits & Fii OALATZ arendat cu începere de toamna aceasta, moșie întindere 1000 Hectare, din care 800 arabile. Depărtare 20 Km. de Constanța, având șosea bună. Pe moșie sunt acareturi, vite de muncă, unelte agricole și 2000 oi. Semănăturile de toamnă sunt făcute. Doritorii se vor adresa în Farmacist Căpitan Blănării, str. Maior Giurescu, 38, în Constanța. Dr. Ottoi 5eciainat la Paris și Berlin la B00 da STOMAC și INTE STME BR&g lTEKHE Consulta0unia—u. a. m. și 6—8 p. m 88, Strada Sfinților S3 ANUNCIU “ ry La 7 Noembrie to>13 se va vinde prin sermație publică la Tribunalul din Romtian, imobilul d-lui Ianuș Cobzaru, din centrul orașului Roman, compus din 6 săli mari, 80 de camere și alte atenanse, având sală de teatru, casino, cinematograf, berărie, restaurant hotel și alte încăperi. Imobilul nu este încă complectat și pentru terminarea lui se mai necesită suma de 60 80.000 Lei. Sarcini ipotecare Lei ISOfOO. Bunica construe buie în orașul Roman, lipsit de orice alte săli de spectacol. Veniturile acestui local ar fi de minimum 30.000 Ut anual. Pentru orice informațiuni de cumpărare sau închiriere, a.se adresa Bali- Cet de Creau din Roman. JUCOICA II MEDICINĂ A. MAURICIU DENTIST de la Școala Superioară dentară din Paris S’A MUTAT Baleverâ al SF aria colț c. Văcărești 18 ans It. o— in și 2—6 .Bombardăm 2980 mantile elegante modele din*arti sfera lei 27, 2808 rocii! Tailleur, stofe din cele mai fina dalate get, mantile și jachete fie blană de velur, pluș, prețuri pe jumătate maieftin ca oriunde: mare depozit de blănării, etole, manșoane de orice blană, mai cîtia ca ofiande, catalog gratîn. Blănăria PROGRESUL Str. Sfinților 4. lalele Kavarna prasura și In taste seninnile surse din iliisiini pentru vlinșarea renumitelor preparate CREMA - PUDRA SĂPUN FLORA în condițiuni foarte avalîgioase a se adresa la ■ opozitul General ■ L. Li în DENSE ® ©, București, str fttelen 23. BERLIN W . KANSTRASSE S58 -Pensionat de Fete Sarorl Lebenstein ȘCOALA PRIV. CONCESIONATA DE STAT Cursuri progresive în toate tamurile instlrucțiunei practica și științifica predata de profesori cai mai reputați. Muzică, Liant., Spl. Inf. ramțiunile celu mai buni și In Românis. QONOSAN înlături ®a Elenoragi Dureri și«urmezi la timpii! «el mai scurt Hevat Smdter pentru flintch“ Reconsanslai de mediei!ssi mai tristrafi D. D. Moruzzi, prefectul politiei Capitalei a plecat era dimineața la Sinaia pentru a prezenta suveranului obișnuitul raport. î). Moruzzi se va înapoia în astăseară în Capitală. Viehri 1 Noembrie, la orele 2 p. m. Academia Românâ Va țmp ședință publică, în care se vor face următoarele combnicari D. dr. V. Babeș: Studii asupra holerei făcute cu ocaziunea epidemiei din anul curent. D. N. Iorga Muntele Alos în legăturile cu țările noastre. Următoarea mișcare s'a făcut printre administratorii agronomi ai obștei sătești. George Petrovici, administrator agronom, înaintat controlor agronom clasa TiI. E Pais, diplomat in științele agricole, numit administrator agronom la însurăței. Brăila Gregoiescu de la Crețești-Sintești (Ilfov) avansat la Ghierengic- Constanța. Dragomirescu, administrator agronom la Crețești-Sintești, D. I Rafail, inspectorul-șef al Siguranței Capitalei, a continuat azi dimineață cercetările cu privire la marele furt săvîrșit la azilusi „Elena Doamna” din Capitala. D. general de brigadă P. Frunză, comandantul brigăzei 2 artilerie, a fost numit comandant al Rngazei 10 artilerie. La Cursele de cai din Viena, d. Bădescn a rîștigrat zilele acestea, cu Marta un handicap în sumă de 4000 coroane, iar cu Vtcerta, alt handicap în sumă de 3.400 coroane. D. Gh. Rădulescu a fost numit ajutor de subprefect al pleșei Sarsînlar jud. iAifistrq.. Trei Mușchetari, operă complectă, azi Miercuri ultima seară Mime. Joi, extraordinară premieră: „Puntea tragică” (La Passerelle tragique) film de senzație. D-nlî P. C. Stapiatopol și Gh. Marin, agent auxiliar cl. I la serviciul exterior al văilor, au fost înaintați impiegați D. I. C. Pădure, a fost înaintat impiegat cl. II-a în direcția timbrului și Contenciosului. D. Gh Păunescu a fost înlocuit t din postul de perceptor fiscal rural. Se aduce la cunoștința seminariștilor de gradul I-IV, cari au rămas nehirotonițî, după aplicarea legii clerului și cari ar voi sä intre în cler, sâ-șî adreseze Sinodului, ct ru aî neîntîrziat, cererea de hirotonie, impreună cu actele necesare. Mai mulți subofițeri complectași, foști absolvenți ai școalei de subofițeri de la Focșani, școala înființată de d. general Averescu în anul 1909, ne roagă să cerem ministerului' de rizb'oiQ o deriziune in ce privește prima de echipare ce ti se cuvine și 'or, ca și celorlalți militari cu termen redus. naturală. Așezarea solemnă a portretului în una din sălile clubului va avea loc la 7 Noembrie în prezența fostului ministru austro-ungar la București, principele Fuerstenberg. D. Gh. Petrovici, a fost numit controlor agronom In serviciul de inspecție și control al Casei centrale a băncilor populare și cooperativelor sătești, D-nii Traian Negoițescu și D. Dionescu, au fost numiți impiegați cl. II-a în serviciul exterior al finanțelor. D Anton Davidoglu, profesor de matematici la Academia de înalte studii comerciale și industriale, a fost numit, pe timp de cinci ani, rector al acestei Academii. D Sergiu Carcalechir, inspector al pieselor a fost înaintat inginer inspector general dA I. D Virgil Dumitriu, agronom, a înaintat d-lui ministru C. Arion un raport documentat cu privire la valoarea terenurilor anexate. Directorul magazinului de încălțăminte Anglo-American Syndicate din calea Victoriei 68 (în fața Teatrala Național), înajjpindu-se din vitragiul său din Paris și Londra a atins ca Bine «Rimele nonîărî ale renumitelor case F. Pinet din Paris și Edwin Clapp din America al căror singur depozitar pentru leală România este. Cel ce a si avut ocaziunea sa aprecieze sacriciile și gastrul ales al directorului magazinului Anglo-American Syndicate, își vor nota, desigur, ea plăcute această știre. D. Ion N. Seuli, diplomat al școlilor superioare din Paris, profesor la școala de poștă și telegraf a fost avansat oficiant gr. St după merit. „Agricola“, societate anonimă de asigurări generale, aduce la cunoștinta publică ea cu începere da azi, sediul societăței se află la casă proprie, in calea Victoriei No. îi. D-ni. Mihail Dascălu, I. Vasilache, I. Tudor, I. Gr Păunescu, Ștefan Habija și I. Cottescu, au fost numiți perceptori fiscali rurali ci IlI-a. D. I. Buță, perceptor fiscal rural, a fost lăsat în disponibilitate D. inginer inspector general clasa II-a Baiulescu Romulus, director al serviciului lucrărilor noul, a fost înaintat director al acestui serviciu. D. dr. Al. Sepianu, medic provizoriu al orașului Pitești, a fost confirmat după cerere, definitiv în postul vacant de medic de circumscripție urbană la orașul Pitești. Sunt numiți ca cenzori ai Caseiuncționarilor publici, pe ziua de 18 Octombrie 1913, d-niî. G. Ionescu, șef de buroii în direcțiunea generală a căilor ferate române; I. C. Panaitescu, șef de birou la eforia spitalelor civile. Direcțiunea generală a poștelor, telegrafelor și telefoanelor, face cunoscut că termenul de conservare în birouri ale corespondenților adresate post-restant a-a limitat la expirarea celor 15 zile ce urmează după sosirea lor la destinație. Aceeaș măsură se aplică și obiectelor de corespondență adresata în hoteluri, cum și celor cari, neputîndu-se distribui din cauza absenței destinatarilor vor fi păstrate la postrestant. D-na Despina Știucă, a fost detașată ca învățătoare la școala de adulți de la mînăstirea Văratec. D-na Adina Em. Costinescu a primit pentru flota națională lista cu No. 2440 incerdințata Uniune! evreilor păminteni secția Cîmpina, cu suma de lei 51 î 50 Betold INFORMAȚIUNI Traduceri de acte și legalizarea lor ’a consulate, precum și orice taior, națiuni și rsze înlcî de chestiuni depinzînd de autoritățile administrative, financiare și militare, se îndeplinesc de către „Informatariîl“, biroul de informațiunî administrative ,a ziarelor „Aneverul" și „Diminuata”. D. Basili Scpeanu, licențiat Sn Ispi, directorul birorului, primește praspendenta și dă consultațiunerbale în palatul Adevărului“ str. Sărîndar 9. Telefon 46 pe 3. D. dr. Arghir Babeș, actual medic definitiv de circumscripție urbană a orașul Galați, a fost transferat defnitiv în postul de medic legist al udetului Covurluî, în locul d-lui dr. Stoenescu, demisionat, împăratul Franz Josef a dăruit clubului coloniei austro-ungare din București pentru palatul nou clădit al clubului portretul sau in mărime Vinerii, 1 Noembrie Mișcarea su armată Pe Ziua de 1 Noembrie s au făcut următoarele înaintări de ofițeri superiori și inferiori din armele infanteriei, cavaleriei, artilerie și administrației: INFANTERIE La gradul de locot.-cotmct. d. maior Ionescu feterian, din bat. de specialități, ca comandant la bat. 4 pionieri. La gradul de maior: căpitanii Stănescu A., din ministerul de război și, în reg. Dolj 1 și Gîrlea Vasilev din reg. Suceava 16. La gradul de căpitani: locotenenții Codrescu Teodor, de la cereul de recrutare și bat. de rezervă Botoșani, în reg. Botoșani 37, Avramescu C... din reg. Vîlcea 2; iaroa Ion, din bat. de specialități; Pompilian Paul, dela cercul de recrutare, în reg. 6 Tecuci 24. Pană N. din reg. Cantemir 12, Ciuhureanu Gh., din bat de căi, feratei, la bat de pontomen; Marinescu Victor, de la consiliul de război și al corpului 2 armată, la bat. 9 vânători; Manoliu M . dela școala militară de infanterie, la bat 10 vînători, Limitier Eugeniu din compania jandarmilor pedeștri București în reg 5 Vlașca; Nicoliu C Ion din reg 3 Dîmbovița 22, Buiculescu N., din reg Matei Basarab 35 în reg Prahova 17, Davidescu Ștefan, din reg Petru Rareș 39. în regiulcea 33; Grigorui M. din reg 8 rezervă în reg Calafat 31; Nicolescu Alexandru din corpul grănicerilor în reg. Vasile Lupu 86. CAVALERIE La gradul de căpitan: locotenenții Lupu C. din reg 9 roșiori, lar vacanța din reg îl roșiori. Haghira Ilariu, din reg 10 Călărași, Beroniadhe C., din reg ! Călărași ia vacanța ce este în reg 5 călărași, Ianoș Gh., din reg 5 roșiori, Costiniu . din reg 8 călărași, Ceaușescu Gh., de la închisoarea militară a corpului 3 armata, la vacanța ce este ca :șef al biroului de recrutare,T-Măgurnle, Babiș Lupu Alexandru, din 9 roșiori, în vacanța ce este în reg. 8 roșiori. . ARTILERIE La gradul de maior, căpitanii Folescu Ion. din reg . art., la vacanța ce este în divizionul 1 obuziere, Ciuntu Sergiu din bat 1 art. cetate. ADMINISTRAȚIE La gradul de adm.căpitan, adm. locot.: Mătăsoru I. din reg 19 art.; Ioanolescu N., de la școala miliară de art., genul și marină; Postelnicescu Tr. Ion. din reg. 4 art; Anastasescu I., din reg 1 art. „Regele Carol“; Spîrescu Smarandache, din corpul grănicerilor; Iorela Ion, de la arsenalul marinei; Dumitrescu Matache; Grigorescu Const, de la institutul medico-mnitare; Ulianu C., din compania 3*a subsistenței, în regiret 11. O plîngere întemeiată Din partea d-lui Manole Georgescu, proprietar din Ploești, ni se aduce la cunoștință următoarele : Incom. Florești ind. Prahova zace bolnav greu de zece săptâmini, în cea mai neagră mizerie, muncitorul Nuț Cristescu, fost 4 ani lucrător la societatea petroliferă Aska, stația de pompe de lângă gara Beitel. Prin legea meseriilor îi s'a oprit regulat cotizația pentru casa de ajutor, dar acum nici ei, nici familia lui — căci are cinci copii — nu primesc nici un ajutor nici de la Aska și nici de la corporație, întrebăm pe cel în drept, cum se poate comite o atare nedreptate? Așteptăm. M. Duminica viitoare 3 Noembrie citiți in „Diminieața“Dina Miliati Roman de CONST. MILLE Expoziția de cai de la Grași PREMIILE ACORDATE SĂTENILOR CRESCĂTORI DE CAI La Grași există de cîtăva vreme un depozit de armăsar întreținut de stat, fiindcă ministerul de domenii pri serviciul său zootehnic s'a gîndit ai reînvie una din preocupările gospodărești, atît,,4,e... rentabile și reputate în trecut, creșterea ivitelor. Sînt în țara noastră atîtea regiuni improprii culture, dar foarte prielnice creșterea animalelor din aceste regiuni bogate în pășune au trăit și ș art desvoltat,frumoasele rase de cai romînești: bucstrașul de Bisoca și vigurosul Huțum reputat ca animal de muncă. Rasele acestor cal fom’fceștî au degenerat și erart pe punctul să dispară cu totul, dacă serviciul zootehnic n’ar fi cules cu simj că Tbt ce s'a mai putut găsi prinț,atrândm frumoasa rasă a cailor de BÎndrea, a căruî faimă a trecut gyanitja, — cal haiducesc cum i ste zice în popor combs sprinten, bunele l'pcntru, cil ochihl vi o și copita mică... 2 Ei buneia orași ministerul de domenii are un depozit de amásari ca să poată da pniei ■jîî.teritor'ț sa se îndeletnicească cu, creșterda ! cailor și contra așteptărilori'ceiâSc..Bușurii cari socotesc pe sătean drept unu om îndărătnic și ■ neînceput, .străduințele și cheltUcilie 'nnittiuiere!%iile domenii n au fost de surda Constatarea aceasta'a ;<poftit-o face însuși ci ministru G. Art<și pentru noi încrederea pe care omtoistru! de domenii a obligat-o în defctuuucia și vigoarea săteanului postru ne dă o satisfacție fiindcă nu îor> ocazie ca Să teți aratem ce compară ele vigoare și energie se-ascute de afh masele noastre țărănești, unde' fiilda bună și îndemnul celob-mari !lipsește spre a le putea face'util,ex.' Zilele trecute cu ocaziunea inspecției pe care d miniștrii. G..' Arion a făcut-o la Grași d-sa a rămas surprins de îndemnarea' de care sătenii au știut «a. organizeze,lobixpoziție de peste 200 cai'niiteiâ într’o zi. Expoziția' aceasta spdntaiha organizată cu prilejul. Vizitele ministrului de domenii la Groși, a avnstratulia,’ ful el îmbucurător timii de frumusețea speciilor expuse, cu toate că era nepregătit, d ministra^'Anton a oferit sătenilor pretoțt în valore de 1500 fer eîte DQ Iei la zece din cai! cei mai frumoși, cite 30 lei la 20 din caii de mijloc și câte 20 iei la 20 din caii mai potriviți. In urma îmbucurătoarelor rezultate culese la Grași, c ministrul Arion este hotărit să‘dea subitensiune acestul fel de preocupare “sătească, încredințat că săteanul nostru s'a pătruns de rentabilitate» acestei îndeletniciri, d-sa a luat h,ótari».a de-a face construcții de grajdurî moderne la cîțîva'dintre glospad’ori 'RîȘbâi pricepuțî.în emiterea cajiu lui voește prin, aceasta, să dea ipiptlstatii un îndemn mai mult săteanului...fi>ndca rîacu stătu! nu poate, veni în,,"ș jskorul tuturor sătenilor are datoria, de a încuraja munca, de-a susținuev inițiativa, de a da o înardinăre și a proteja străduințele ți răni mei. In primăvară, se va începe la orași construcția ai.zece grajduri șî s'art luat măsurî de-a se acorde premii nu numai,pentru caii crescuți de säten! dar și gospodăriilor' Zilele acestea inspectorii ' zootehnici vor prezintă rapoarte ’ mirissmului de gospodariüo sătești cele!'par îngrijite. Cu modul acesta, atențiunea pe care statul o acordă sătenilor va servi de pildă, și imbold pentru,,satele vecine. ’ ■ ‘N. P.’Öu|® * Pentru Casa Centrală a Meseriilor . 'V'' Tinerii din conti 191! cad ami fost menținuți sub drapel tn> GadMinter, pînă la 25 eprent, apelează la:‘Casa Centrală să le vie in jyróp., Cei mai mulți fiind meseriași, împovărați de familii grele, parirtt! bătrinî, cari așteaptă, de la eȚujutorv K roagă să' ți 'se dea 'un'raspuns definitiv, căci pierd zile întregii alergînd fără spor :«» FOITA ZIARULUI DIMINEAȚA 4 74 BM——um I —nrmimii BWMwi«i. ——.’i» atsmm x w wukeiuaaa*. ..... klîlliil F (Spionii Regelui Ludovic al XV) T ------ ■ -*-$---------- (Mare roman Istoric, de senzație) — CAP. G LOMUL CU MASCA DE FIER Grandvallon tăcu. Launay ascultase cu cea mai mare atenție. In lumina tristă a lămpei guvernatorul incepu a scrie repede cele ce auzise dela locotenentul său — Masca de fier a locuit in turnul dela nord ? întrebă el — După intilnirea cu regele, prizonierul a fost închis într’o cameră din turnul dela nord, răspunse Grandvallon. De atunci Maciaici n’a mai fost întitulat „monseniore" și nici n’a mai fost hrănit și îngrijit cu un prinț. . — Și toate astea te-am aflat dela Saint-Mars? zise Lamay încet. — Da, răspunse locotenentul Numai eu am fost de față în moartea lui. . . tn ceasul greu aî agoniei el mi s’a spovedit și s’a rugat lui Dumnezeu să-l ierte pentru severitatea cu care l’a păzit pe nefericitul Machiauli, din ordinul lui Mazarin și apoi al regelui Ludovic al XIV Launay se sculă și își prinse sabia la cingătoare — E miezul nopții, zise el ,privind la ceas Treime să-ți faci rondul, locotenent. Voi si merge si eu cu d-ta ca să-mi arăți camera din turnul în care a locuit plită în ziua mortei sale, misterios, arestam cu masca de fier. CAR 7 Cheia din cutia cu farduri a d-nei Pompadour Guvernatorul Bastilliei și locotenentul Grandvallon tăcură rondul prin galeriile Bastiliei printre santinele, fără a rosti un cuvînt. Pe la ora unu după miezul nopteî, amîndoi urcară scara turnului de la nordul fortăreței. Doi soldați cu muschetele încărcate stăteau de sentinelă. Ei salutară în tăcere pe superiorii lor, care trecură înainte urcînd scara pînă sus. Deodată guvernatorul se opri. — Grandvallon, șopti el foarte încet. — La ordin, răspunse bătrîniil locotenent pe acelaș ton. — N'auz! voci vorbind? -- Da.ci-le guvernator. — Nu te surprinde? — Nu -- Dar se aude glasul chiar din camera unde ziceai ca a locuit arestantul cu masca de fier și unde acum se află arestantul înscris pe lista cea secretă. Nu mă surprinde acest glas, deoarece știu că mulți arestanți ca să le mai treacă de urît, vorbesc singuri. ..- Arestantul cu masca de fier a fost înmormîntat în Bastillia? întrebă guvernatorul. — Nu, d-le comandant. Saint- Mars mi-a spus că [UNK]-Machiam a fost înmormîntat în cimitirul Sf. Paul, dar pee îormîntul lui n’a fost pusă nici o cruce, nici o inscripție. Necunoscut și uitat csmn a fost în lume, tot așa a fost și după moarte. Tăcură amîndoi ascultind. -- Vorbește cu cineva, șopti Launay. Nu se poate să vorbească astfel singur. — N’are eu cine vorbi, răspunse Grandvallon. — Aș dori să-l surprind, zise Lannay. — lată cheia, deschideți repede și-l vom surprinde Lannay deschise ușa, iar Grandvallon ridicînd felinarul se propt pe pragul camierei în opt colțuri unde „masca de fier“ își dăduse duhul în chinuri grele Contele de Clermont scoase o esclamație de spaimă văzindu-se surprins la fereastra pe unde vorbea cu Deforces Lannay privi prin geamul deschis și văzu pușca de fier în care se afla nenorocitul cântăreț. — De ce iu mai vorbiți? zise Lamnar zîmbind batjocoritor. E pentru ultima oară cind mai puteți sta ași, de frumos de vorbă în lumina iublei. Locotenente, pe atestantul din această celulă îl vei duce în subterane, ca să nu-î mai vie gustul să deschiza ferestrele. Contele, ce nenorocire! striga De Morges Din cauza mea vei fi inmormintat de vii Nu ți-am spus că visui meu a fost o prevestire? Pe d-ta te trimiete în subterane, pe mine mă vor ucide — Nu te teme, răspunse Clermont o blîndeță. Nu ești d-ta vinovat ■ de cele ce se întâmpla. Fatalitatea ne urmărește pe amîndoi. Contele de Clermont fu scos din cameră și predat soldaților ca să-l coboare într’o celulă din subterane Cînd fu singur în celula întunecoasă unde auzi zgomotul apei curgînd pe ziduri, îșî duse mande la frunte murmurînd : -- S’a sfirșit, nu voiu mai scăpa de aci. Sînt înmormîntat de viu! Marchiza de Pompadour privindu-se in oglindă, făcu un gest de spaimă — Sini bolnavă! exclamă ea. Ce slabă și palidă sunt, mă prăpădesc! , Marchiza abia împlinise treizeci de ani. Dar nu se înșela: îmbătri*rea din zi în zi, mai mult. O boală ascunsă dar ucigătoare se infiltrase în corpul ei frumos Ea își dădea seama de starea ei îșî dădea cele mai mari silințe să ascundă adevărata ’eîntare, ceilor cari o vedeau In ziua cînd povestim aceste întîmplărî. ea se afla în huduarul ei bine încălzit, în palatul lui Isée- Bourbon, din foburgul Str-Honoré, în camera luxos mobilată se afla și d-ra Amarantha de Lion,dama ei de companie și confidenta eî Cu glas blind, d-ra de Lion, zise: — De ce te judec cu atîta asprime singură? Eu cred că Viilîd' maî zvelta ești chiar mult mai interesantă și că regele... — Ah, regele s’a speriat el văzîndu-mă, șopti marchiză A plecat foarte curînd de la mine,căci se teme de oamenii bolnavi Tocmai faptul acesta m'a ’făcut să-mi da fi seama ca medicii sau mă înșeală, sau nu’șî dați seama de starea mea. Ludovic e un mare egoist,el va fugi de mine îndată ce va ști că sînt într’adevăr bolnavă. Marchiza începu a se plimba prin cameră fringîndu-și mîinile cu disperare.. — Sunt tînără încă, toate fericirile vieței îmi zîmbesc. Am ,un rege la ordinile mele, de ce dar n’așî fi fericită ? Va amiaî.