Dimineaţa, decembrie 1913 (Anul 10, nr. 3502-3530)

1913-12-01 / nr. 3502

NOUL CONCURS Premii de Raul Hall Cupon No. 14­30 HOEfi/ISRE 1913 Pentru a lua parte la pre­miile actorului „DIMINEAȚA”. A se ține­­ si păstra zilnici "fievralgii Dureri de cal durerile de nunți cele mai tar, mai ales ne­vralg ce, pre­cum și ori­ c fluieri revenite din r­iceia lii, sun com­ba­­te cu RASTIL­LE NI'.VRAI GINE Ji • -oi. w*----oi­ Lei 2.50, r dosă 5'J bani. N.B. Onor. public e rugat a cei embalagiul or'gi­n I ari­i' I ari. în erata *a'‘n­ellil' * ! HlSISE laiCI roza: neurastenia, bis­­lena, slăbiciunea generata Vindecă re/nofîe/* fauruig recomandat <> Prof. TV nntn Un Pro Dr. Leonta, T­of. Dr. U. Negru­ Iași și alții ca unul I in cele mai puternice re­­constituante al. i­o auit. u 4 Tiic^^s cea mai re^e* | lt&CCt bronșitele acut ■MW TWR3 și cronice, tuser măgărească vindecă sigur Sticla lei‘Ha­t­ rntracrii și farmacii ^VIRG% Í IIRRfITIV IDEAL CU I BillUPAE UNIVERSU de p­efi­l d­e «tM VV 1« tJ J»V­A­V« t .ipUl a, sin­gurul contra constipațiunei, conges­tiunei și migreri­i; agreabil la gust cel mai economic. Cutia cu 25 pur. gasive Lei 1­50 Observați ca fierar parstilă să aibă inscripția­­ PU­GEE BAYFR singure versi­bile. Mmm «a­nă argintați (alum­nați) o sobă cu burlanele ei. De vânzarea In magazinul d­e vopsele (LA ELEFANT) din str Lipscan 86 și In suc­rsalele sale d­in Iași Craiova, Ploești, și Botoșani cu a­ceiași em­bri nni STECLIS MALCGCI­ AVOCAT S’a Muta! Strada Casa de i­mpuneri Palatul Agriola Consult 9—1 I 1­2 și 4—6 15% la vedere GCI pa­­bl ete da eco» fO hami” plăiaști BMCJK ROMINA da Comerț ș­i industria Soci­eate Anonimă CAPITAL LEI 1000.000 Face to­te p­rațiunile de bancă în țară ș strâinătate Strada Academiei6 București r Mini DIMINEAȚA INFORMAȚIUNI La ministerul de finanțe s'a mai făcut următoarea mișcare: D-nii C. Trifan, C. N. Munteanu, Marin Manole, și N. Gr. Soreanu, au fost numiți impiegați auxiliari ci 11-a, în serviciul exterior general al finanțelor, în locul d-lor Iordan N. Vasile, G. Borș, Ion Andreevici, și TJiisie Alexandresc­u, neprezentați la post. D. Ion V. Șerban, a fost numit pro­vizoriu impiegat­­ auxiliar cl. lI-a în serviciul exterior general al finanțe­lor, în locul d-llui Alex. Surinean și neprezentat la post.­­ D. Ion G. Mironescu a fost numit impiegat auxiliar­ cl. I, în percepția circ. Dobrici, în locul vacant. D-na Margareta I. Săvulescu, a fost numită impiegată auxiliară cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor în locul d-lui G. Moțoc, înaintat. <, Duminică 1 Decembrie, orele 4 p. m., are loc în amfiteatrul Liceului Național din Iași, prelegerea d-lui dr. Zosin, pentru cultura generală pozi­­ivă, tratând despre „Ființele colec­­tive umane“. Intrarea liberă. Aflăm cu părere de răul încetarea din viață la T.­Severin a d-nei Anna N. Burileanu, mama senatorului D. Burileanu, a maiorului de artilerie St. Burileanu și a publicistului Const. Burileanu, fost cancelar al le­­rației române din Roma. Im­mormîntarea va avea loc in ziua de Sîmbătă 20 curent, în comuna Bu­­ila-Mică din județul Mehedinți. D. Ioan Papahagi, a fost numit pe vna de 1 Decembrie 1913, în postul c impiegat la circumscripțiunea de poduri și șosele Silistra, retribuit cu 50 lei lunar. Adevăratul întemeietor al state­lor i­e azi e Nicolo Machiavelli ca­re a scris vestitul său tratat politic: „ÎL PRINCIPE". Anul acesta se împlinesc 400 de ani de cind a fost scrisă această carte. Cititorii noștri vor găsi un „Rampa" de azi amănunte precise asupra lui Machiavelli, ilustrate de numeroase fotografii. D. C. Budișteanu a fost numit în hincțiunea de păzitor regional la Ca­pitală. D. C-tin A. Ionescu, licențiat în drept, este numit în funcțiunea de subprefect al plășei Sarsînlar. din ju­­dețul Silistra în locul d-lui Emil Pe­­otz, care se transferă la plasa Tur­­ucaia, în locul vacant. D. Ion Simionescu, fost registrator­­arhivar de suprefectură și agent do­­nerțial, este numit în funcțiunea de egistrator arhivar-copist, în cance­­aria suprefect­urai plășel Kurtbunar din județul Dobrici, în locul d­lui Const. P. Petrescu, care a părăsit serviciul. A fost delegat de inspector general cilvic clasa I. V. Bantaș a îndeplini pe lângă atribuțiunile ce are la Casa Pădurilor și funcția de inspector al școalei de silvicultură de la Brănești. Sîmbătă 30 Noembrie a. C., va a­vea loc în saloanele soc. Eintracht, str. Dionisie 64, un mare concert urmat de o frumoasă serată dansantă organizată de d-nii N. Măldărescu și Ti­t­u Cornescu: începutul la orele 8 jum. seara. Duminică 1 Decembrie se des­chide expoziția Izer-Basarab în casele Cretianu, în fața palatului regal. Duminică 1 Decembrie orele 10 dim. va avea loc la sediul corporații­lor din str. Știrbey Vodă adunarea lucrătorilor ceasornicari pentru a re­­înființa vechia „Societate a lucrăto­rilor ceasornicari”. Toți lucrătorii ceasornicari sunt rugați să ia parte la această impor­tantă adunare. , Ministerul de domenii, direcția a­ griculturel a dat o circulară către prefecturile de județe pentru a se pune în vedere sătenilor să execute în cursul iernei curente — lucrările de curățire a pomilor roditori — a­­­ceasta în conformitate cu legea în vigoare pentru stirpirea omizilor la pomii roditori. D. Titu Ionescu directorul prefec­­turei Suceava, a demisionat din a­­cest post. D. Romulus Voinescu, inspector general al polițiilor din țară, a so­sit în Capitală venind de la Brăila, unde a făcut o anchetă la poliția din localitate. D. Paul Șt. Dumitrescu adminis­trator al II-a al plășii Băilești, ju­dețul Dolj, a fost avansat adminis­trator cl. I-a. Regele a semnat decretul prin care se aprobă regulamentul legei asu­pra pozițiunii ofițerilor. D-nii Aurelian Popazu, N. Ionescu și Virgil T. Mănescu, au fost numiți agenți auxiliari în serviciul exterior general al vămilor. Elevul Muntenescu Ion, eliminat din școala de marină, a fost trecut la trupă (divizia de Dunăre) cu gra­dul de caporal. Seria conferințelor „Societății tine­rimea romînă“, pentru anul acesta, va începe cu conferința d-lui I. Ursu, profesor universitar și membru al so­cietății. D-sa va vorbi Duminică 1 Decem­brie cor., la orele 4 p. m., în sala fa­­cultăței de drept No 5 (universitate) despre Chestia românilor de peste munți. Regele a acordat dreptul de a pur­ta onorific medalia „Virtutea milita­ră“ de aur, de pace, d net Elena Po­­enaru, fosta infirmieră a spitalului de holerici din Orhania. D. A. de Herz, talentatul scriitor­­-dramatic, care a repurtat asea­ră la teatrul National din Bu­curești un răsunător succes cu noua sa piesă „Bunicul" — publică in numărul de azi al „Rampei" un prim articol despre soarta scriito­rilor. La Academia de științe din Paris, profesorul Chauveau a demonstrat rolul fiziologic al oxigenului la u­­nele insecte, inspirîndu-se, spune ..Le Malin“, din savantele lucrări ale d-lui dr. Athanasiu din Bucu­­rești. Regele a lucrat, erl Înainte de a­miază cu d. general de divizie Hîr­­jeu, ministru" de războiu­. Printre alte lucrări urgente d. mi­nistru de războiu­, a supus aprobărea suveranului decretele cu mutările și avansările ce urmează a se face în armată pe ziua de 28 Noembrie cor I­. I. Bărbătescu, prim ajutor de primar, a sosit erl . în Capitală venind din străinătate. D-sa se află încă un concediu pînă săptămîna viitoare, cind își va relua ocupațiile la primăria Capita­ lei. ___ Părinții cari doresc să-si trimeată copiii In școalele din străinătate pre­cum și tinerii cari doresc să urmeze școli sau­ universități în străinătate, se pot adresa ..Informatorului“ birouî de informațiuni al ziarelor „Adevă­rul" și „Dimineața“ care în schimbul finul onorar potrivit, le dă orice lă­muriri asupra­ condițiunilor de ad­­mitere, taxelor de studii, cursurilor, echivalărei studiilor cu crie din țară, pozițiuni­ față de serviciul militar, pr­ecum , orice alte informațiuni a­­supra condițiunilor de trai în di­verse orașe. A se adresa d-hil Basile Sepeanu directorul biroului, strada Sărindar No. 9, București, alăturîndu-se o marcă pentru răspuns. Telefon 40/3­ D, sublocotenent de rezervă Ioan Periețeanu, din regimentul 1 artile­rie, a fost trecut în poziție de retra­gere. îmbunătățiri pentru cler INTERVENȚIA MITROPOLITULUI KONON PE LINGĂ GUVERN MiTropolitul primat a trimis ur­mătoarele d-lul ministru al cultelor: „In vederea votului Sf. Sinod dela 30 Octombrie a. c. avem onoare a vă ruga să binevoit­ a lua cuvenitele măsuri ca să se înfăptuiască dorințe­le preoților și cîntăreților în scopul de a se ameliora starea lor, potrivit timpului și împrejurărilor. Și anume : 1) Ca preoții licențiați sau semi­nariști să fie obligați a înființa prin parohiile lor școale de adulți, atît pentru cel în vîrstă cit și pentru co­pii ce nu vor avea loc în școale. 2) Preoții și diaconii licențiați în teologie sau și cei cu seminar să fie îndatorați a preda religia în școalele publice primare, iar în ajunul săr­bătorilor mari și în fiecare Sîmbătă seara să țină elevilor sfaturi catihe­­tice asupra datoriilor lor morale și religioase. 3) Pentru buna funcționare a învă­­țămîntului religios în școale este ne­­voe de un control serios, nu numai din partea ministerului, ci și din partea chiriarh­ului respectiv și deci protoereul județului să fie obligat de a exercita asemenea control. 4) Pentru o mai spornică, activita­te a preoților, să se desemneze din­tre preoții și diaconii cei mai destoi­nici conferențiari, cari să meargă pe la cercurile culturale și pe la confe­rințele pastorale cu îndatorire de a da îndrumările necesare preoților spre a dezvolta mai cu succes dato­riile lor pastorale și educatoare față de poporul încredințat lor spre păs­torire. 5) Art. 43 al. 2 din legea clerului mirean unde se vorbește de înainta­rea pe loc a preoților, să se modifice in sensul ca preoții să fie înaintați pe loc după o activitate de 3 ani, in urma unul concurs. 6) Același articol să se modifice în privința gradațiuiiei slab­iiin­u-se și pentru preoți, ca și pentru profesori și învățători. 4 gradații din 5 în 5 ani, sporindu-se gradația în trecerea timpului pînă la un in­sula. Aseme­nea și anii de pensiune să fie ca la toți slujbașii statului, la vîrsta de 57 de ani, iar nu la 70 cum cere legea în vigoare, ceea ce este nedrept, de­oarece prea puțini dintre dînșii pot să se învrednicească a atinge vîrsta de 70 de ani 7) Pedepsele aplicate de către con­­sistorii preoților și diaconilor, afară de caterisiri, să se prescrie după tre­cere de 5 ani, dacă însă. in acest timp n'au mai suferit altă pedeapsă. 8) Preoților bătrîni adică celor cu curs catibotic și cu seminar de gra­dul I, să li se sporească salariile în marginile­ posibilului. Asemenea și cîntăreților bisericești, căci este ridicul de a plăti un cîntâreț cu 11 lei pe lună la țară și 50 lei la oraș, cind știut este că cu asemenea lefuri de multe ori nu poate avea cineva un argat sau slugă în casă, necum un cîntăreț bisericesc, care are oare­care studii făcute. De asemenea mitropolitul a inter­venit ca de urgență să se prevadă în budgetul viitor gradațiile și sporuri­le cuvenite întregului personal bise­ricesc: ridicarea curbei, cum și să se sporească salariile paracliserilor bi­sericești, etc ltelîngeri PENTRU D. PRIMAR AL CAPI­­TALEI Locuitorii din cartierul Teiului, strada Sf Nicolae și din împrejurimi țin să atragă atențiunea d-lui primar al Capitalei, asupra acestor străzi nenorocite. Nici cea mai mică îmbu­nătățire nu s'a adus acelor străzi un­de noroiul ajunge pînă la glezne, u­n­de oamenii trăesc izolați de restul orașului din cauza apei și nămolului de care sînt înconjurate casele. Vara praf, boli molipsitoare, iarna impo­sibilitatea de a trimite copiii la școa­lă. Cînd se va face ceva și pentru a­­cest cartier oropsit? Nu plătesc oare și acești locuitori, toate dările către comună ? — slf. Cerlî „Hevisia jîfovei” îi urm­țți că: 1 Decem­b. 1913 Sectare Bertrttanul examenului la grădi­­nele de copii. Iată numele reușitelor la examenul de capacitate pentru grădinele de copil, examen ce s'a ți­nut zilele trecute la ministerul in­strucției: Ghindar­­uf, Ionescu T. Ană, Taș­­că Elena, Constantinescu Elena, Var­­tolaș Ecaterina, Ionescu­ Dan Emilia, Pandele Aglaia, Goraș Christina, Stoenescu Ana, Georgescu Beatrice, Bunescu Angela, Meletescu Maria, Tănescu Ana, Rebegă Ecat., Arghir Maria, Fortun Margareta, Simiones­­cu Coralia, Georgescu Auxandrina, Nicolau Ana, Simionescu Eugeniu, Orculea Cleante, Ștefania Victoria, Botez Matilda, Hermeziu Margareta, Tașcă I. Caliopi, Vasiliu Ecat., Ior­­dănescu Lucreția, Popescu Indita, Ionescu Niculina, Schițeanu Maria, Mihăilescu Maria, Sirețeanu Euge­nia, Iacob Maria, Procopiu Ana, Ma­­slincov Ecat., Ivanof Alexandru, Po­pescu Aurelia, Glod Lucreția, Popa Eliza, Cimaconea Paulina, Popovici Maria, Marcu Elena, Dumitrescu C­ța, Voia Maria, Rașcov Christina, Arjoca Elena, Cosm­a Elena, Călin Matilda, Atanasiu Elena, Ionescu Cleopatra, Dobriceanu Lucreția, Fil­­cencov Evdochia, Bărbulescu Maria, Fudulachi Natalia, Chelaru V. Olga, Albescu Eugenia, Beluz­ Diamanta, Pătrășcanu Elena, Petrescu Corne­lia, Petrescu Maria, Stoica Constan­tin, Timofti D. Maria, Cambureanu Ecat., Balais Ortansa, Bub­u Natalia, Chiriță Zoe, Coman Elena, Cricovea­­nu Ecat., Derechei Maria, Marinescu Polix., Mircea V. Lucreția, Vasilescu­ Elena, Voinea Sofia, Constantinescu P. Alex., Larry Emilia, Catova Ma­ria, Diaconu Aurelia, Ilief Gherghi­na, Manoliu Olga, Petreanu Florica, Vasluianu Mitrița/ Caramiulescu Ana, Popovici Paraschiva, Mateescu Maria, Timotin Marieta, Belici Ele­na, Cil­ea Drmetra, Georgescu Mar­gareta și Pătra­șcu Eugenia. Dispoziții. Școalele primare de fete No. 9 și 19, contopindu-se îm­preună. !n urma deciziunei Ministe­rului de instrucție, vor purta nu­mele de școala No. 9 de fete. Această școală va fi pusă cu începere dela 1 Decembrie sub direcțiunea d-nei Ma­ne Melișianu. Școala va funcționa in localul pro­vizoriu de vis-a-vis de inspectorat Liceele agronomice. Ministerul de instrucție publică a decis Înființarea a două licee agronomice: unul va funcționa la Roman, iar altul la Fi­­liași în Dolj. In urmarea inființărei acestor două licee, cursurile de agro­nomie ce se predau la unele licee din țară vor fi suspendate. Numiri și transferări. D Horocea maestru de muzică la T.-Jiu a fost transferat la Tecuci. D. C. Popovici a fost numit maes­tru suplinitor la Tg.-Jiu. Numiri în Cadrilater. Următoarele nouă numiri s'au făcut în învăță­­mîntul primar din cadrilater: La Dobricî, D. Iordache Mareș a fost numit director la școala No. 2 mixtă; D. Dragomir Stănescu a fost deta­șat cu postul de profesor la școala No. 2 mixtă; D-ra Aurelia Bentu a fost numită maestră pentru lucru de mină la școala No. 2 mixtă. D Mehmet Zia profesor la școala comercială din Salonic a fost nu­mit institutor de limba română pe lingă școalele turcești din Dobrici. La Balcic, D-na Ecaterina Chiri­­țes­cu institutoare din Buzau a fost detașată la școala mixtă din Balcic. Dmi N Papahagi și Sterie Per­­dichi foști institutori în Macedonia au fost numiți institutori de limba romînă la școlile Turcești din Bal­cic. La Kavarna, D. Stavru Christu fost institutor în Macedonia a fost numit la școala mixtă No. 1 din Ka­varna; D. Lott. Perdichi fost profesor în Macedonia a fost numit institutor de limba română la școlile turcești din Cavarna. La Curt-bunar, D. N. Ciuruma a fost numit învățător la Curt-bunar. Din cauza evenimentelor externe ținerea examenului de desemnuri de scoarțe și alte țesături cu alesuri de motive veci­i romînești, anunțat pen­tru ziua de 1 Mai a. că nu s’a putut ține. Concursul anunțat va avea loc la ziua de 15 Decembrie. Toate cererile de înscriere însoțite de desenurile respective vor fi adre­sate ministerului de industrie, pe a­­dresa serviciului Industriei casnice. Pentru cercetarea și alegerea dese­nărilor prezentate la concurs s-a in­stituit următoarea comisiune: Președintă: d-na Eliza Brătianu. Membrii: d. Benone Mirinescu, d-ra Elena Frunzeanu. d-nai: Costin Pe­trescu, Țigara Samurcaș, Alex. Ghi­­ca, dr. I. Pisovschi. tă­iată lista candidaților reușiți la examenul de studii pedagogice și în­scriși în tabela de capacitate pentru recrutarea profesorilor de pedagogie și practică pedagogică de la școalele normale. „Specialitatea „studii pedagogice Todicescu Vasi­le cu media 9.50; Nisip­peanu Ion cu media 9,00; Popescu I. Constantin cu media 8,00; Ghibăne­­scu Die cu media 7,75. Mizeria în Capitală Tremurînd de frig, palide și isto­vite, două femei au venit la noi im­­plorînd ajutorul marelui public. E­­caterina Trodulescu, are trei copii mici, bărbatul ei bolnav în spitalul Pantelimon. Insoțitoarea ei, Ida Zi­baris are și ea copii mici, bărbat în spital și nici un ajutor. Amîndouă locuesc în strada Golești No. 23. Cei cari de atîtea ori au venit în ajuto­rul sărmanelor femei să nu le uite nici pe aceste nefericite cari au copil de hrănit. — M. . Agitația factorilor poștali Cu toate promisiunile și asigu­rările date de direcțiunea genera­lă a poștelor totuși, printre facto­rii poștali domnește un soi de e­­nervare provocată de neîncrederea pe care acești umili funcționari ai poștali o au în promisiunile celor mari. Apropiata iarnă, care și-a anunțat sosirea cu fulguen­le de zăpadă de zilele trecute, a stîrnit atâtea griji în sufletele factorilor poștali, așa că în consfătuirile lor gestiunea sporirea salariilor și aplicarea le­gei de organizare a poștei, au re­venit din nou. Pașnic!, dar hotărîți­ în­­ acțiunea lor, factorii s’au zisî fiu ■ fips oraș spre a împărți corespondența cu făgăduiala că trebue să aștepte ziua făgădueiiî dată de d. Cosăce­­scu, directorul poștei, în cazul insă cînd din nou vor fi nesocotite cere­rile lor, factorii s’au decis să decla­re greva și să părăsească în mod definitiv serviciul poștei unde n’au avut decît dezamăgiri. In ajunul zilei de 1 Ianuarie, factorii vor avea o consfătuire spre a hotărî ce trebuește făcut în căzut cînd dire­c­țiunea nu le va ține în seamă cererile. Amely Barosch Carl Krasenstein Logodiți Noembrie 1913 Iași Casă Modernă Cartierul Icoanei Camero tapetate, parohe ale, sobe de teracotă tout ä Togo­ut, apă peste tot, gaz, curte buza lata, venit anual Lei 5­00. Datoria Credi­tului iOUOU iáe mai cere 3 1 000 peste cix-di­. A se adresa la adai­nist alia ziarului La Roumanie Str Rr­zm­ann zis. FOIȚA ZIARULUI DIMINEAȚA 27) rag MILIAN de IQU­ST. MIULS SFINTUL NICOLAE Și acest sînge pe care îl vedeam pentru întîia oară, pare că punea între mine și dînsa ceva gol, rece, uriaș. Moartea... O cred pe mama pierdută și acea­sta din cauza mea! Iată ce se întîmplase. Mama mă trimesese ca să schimb galbenul, căci Șmil își aștepta pla­ta. Văzînd că nu mai vin, toate gîn­­durile începură să -i treacă prin cap. Așteaptă, așteaptă, pînă cînd ca un fel de furie o coprhise. Aproape dezbrăcată, în mijlocul ernei. Dlecă nebună pe stradă. — Unde-i Dinu? Unde-î Dinu? întrebă ne sergentul din stradă, apoi pe fiecare sergent, cutreeră stradeie, intră prin cafenele, merse la poliție, în comisie, la Circ unde crezuse că am putut să mă duc a­­vind bani cu mine. — N’ați văzut un băiat înalt, cu paltonul cenușiu, cu căciulă in cap? Și fiecare răspunde că a văzut zece băeți cu paltonul, cenușiu și căciulă în cap. — Nu Fa călcat vreo trăsură? și fiecare trecător era întrebat, încu­­noștiințat despre semnalmentele me­le, despre paltonul și căciula mea... Și astfel dela Palat la Copou, dela Păcurari în Sărărie, ca o nebună, cu capul gol, fără mantilă, a străbă­tut lașul, întrebînd, plîngînd, văică­­rîndu-se. ■­ —­ Unde e Dinu? Unde e Dinu? Și­­ la fiecare pas, tușa o oprea pe loc. batista -i se înroșea sau făcea pe zăpada albă o gaură roșie care ar fi putut sluji ca să-i refacă cine­va drumul ce -i avusese­ o urmă de sînge...­Apoi nu mai putu. Răceala, miș­carea, desperarea, toate o striviră. Căzu. O aduseră fără cunoștință a­­casă, roșie de sînge, rece, cu o rumeneală bolnavă pe obrajii ei de pergament, în țipetele de spaimă ale surorilor, în bocetele servitori­lor. Și în acest timp, la doi pași de a­­ceastă dramă, eu stăteam liniștit, sucind cărțile, rîzînd, glumind... Tresar. E noapte, întunerec- Numai mu­cul ostenit a­l candelei dela icono­stas urai lucește roșiatic în umbra. Adormisem. Dar pare că aud o șoaptă din odaia mamei. Plec ure­chea. E în adevăr glasul mamei, dar rostit, prin somn, repede, întretăiat, înjumătățit... Și numele lui Dinu e amestecat acolo... — Dinuie.­. o mamă.. Omori... să moară..., tu... atunci!... In minte reconstituesc vorbele mamei. E mustrarea ei obișnuită, că am să o mor, că numai o mamă am, care nu are nici ea mult de trăit și că după ce va muri, voiți vedea ce mamă am­ pierdut.­­ Apoi tușa izbucni din nou, hor­căitoare, grozavă. Ne repezim în o­­daia mamei. Sîngele iar venise, strîngîndu-se în somn, pentru a fi aruncat deodată ca un talaz, inun­­dînd cu roșeața lui tot așternutul... — Nu e nimic, nu e nimic, zîmbe­­ște mama ia spaima care ne cu­prinde. Aceasta o ușurase. A dou­a zi mama mă chiam­ă ce­­rîndu-mi banii. Pare că-î era ruși­ne să mai pomenească de scena petrecută cu o seară înainte, în care ’și dovedise slăbiciunea, și care ne-o arătase nouă altfel de cum voia dînsa să se arate sub masca ei de seriozitate și de respect. — Unde’s banii. Dinuie ? — Banii? A ha! Tatn­t. Scotocesc prin buzunare, număr din nou. fac socoteală, dar un franc nu’mî ese... — Ce ’!? — Nu’m­i ese un franc...­­— L’ai cheltuit de­sigur. Spune drept Ce ai făcut cu dînsul. Mai bine mă cereai și ți-i dădeam, dar să­­em cum face o slugă..­Și apoi: — Dinuie, tu ai să mă omori!.. Mă­­ am de scena de aseară, mă tem­ ca sîngele din nou să nu o nă­­bușească. Voesc mai bine să fac o mișelie, să spun că a­m făcut un lu­cru ce nu-i săvîrșisem. Plec ochii, mă înroșesc. — Da, mamă, fam cheltuit. Am mîncat prăjituri la Georges. — De un franc prăjituri! Pe sem­ne tu te crezi că ești mMionar, auzi d-ta, prăjituri de un franc! Ș’apoi nici nu te-a îndurat să aduci măcar una acasă surorilor!­.. Plec din nou ochii, tac.... — Nu, n'am adus prăjituri suro­rilor!... — Dinuie, tu ai să mă omorî..­Istoria cu francul nu s’a sfîrșit așa de ușor... Sunt trei zile de la întîmplarea ce­lor descrise. La noî e nașa Leschi care venise să vadă pe mama. Sunt în odaia a treia, dar aud vorba din sălon. — Și-a trebuit, povestea mama, să ailerg prin oraș bolnavă, scuipînd sínete.­. Iî dădusem să schimbe un galben. — Și n’a cheltuit banii? — Nu, dar i-a lipsit un franc. --Un franc? De­sigur vo fi jucat în cărți... Și­ apoi glasul se scoborî din ce în ce. Nu se auzea decît cîte o vorbă, o frazăm înțelegeam că cocoana Profirița se temea să nu fi dat francul în altă parte și că sfătuia pe mama, ca să ia seama dacă nu’s bolnav. — Știți, cocoană Marie, s’a stri­cat așa de tare­­ lumea.... Dar mama în această privință pro­testa. •— Nu, nu se poate­ Despre acea­sta dau garanție. E ca o fată mare! — Bine, bine, urma cocoana Pro­­firița, plină de scepticism. Paza bu­nă, păzește primejdia rea... Mult nu a trebuit ca să­-mi zică că băusem francul. XI CATINCA Venise de la țară. Nu era urită. Și apoi chiar să nu fi fost frumoa­să. Dinu pe vremea aceea, cînd a­­vea patrusprezece ani, nu se o­­prea la asemenea amănunte. Era femee. Aceasta era de ajuns. Vorba mergea și popa Alexan­dru care ne o adusese, adeverea că era fată cinstită și cu­minte. De acea mama pentru ca să o pă­zească de ispite, rele (pe semne că sunt și ispite bune) o culca­ sus (va urma). ROMAN

Next