Dimineaţa, decembrie 1913 (Anul 10, nr. 3502-3530)
1913-12-01 / nr. 3502
NOUL CONCURS Premii de Raul Hall Cupon No. 1430 HOEfi/ISRE 1913 Pentru a lua parte la premiile actorului „DIMINEAȚA”. A se ține si păstra zilnici "fievralgii Dureri de cal durerile de nunți cele mai tar, mai ales nevralg ce, precum și ori c fluieri revenite din riceia lii, sun combate cu RASTILLE NI'.VRAI GINE Ji • -oi. w*----oi Lei 2.50, r dosă 5'J bani. N.B. Onor. public e rugat a cei embalagiul or'gin I arii' I ari. în erata *a'‘nellil' * ! HlSISE laiCI roza: neurastenia, bislena, slăbiciunea generata Vindecă re/nofîe/* fauruig recomandat <> Prof. TV nntn Un Pro Dr. Leonta, Tof. Dr. U. Negru Iași și alții ca unul I in cele mai puternice reconstituante al. io auit. u 4 Tiic^^s cea mai re^e* | lt&CCt bronșitele acut ■MW TWR3 și cronice, tuser măgărească vindecă sigur Sticla lei‘Hat rntracrii și farmacii ^VIRG% Í IIRRfITIV IDEAL CU I BillUPAE UNIVERSU de pefil de «tM VV 1« tJ J»VAV« t .ipUl a, singurul contra constipațiunei, congestiunei și migrerii; agreabil la gust cel mai economic. Cutia cu 25 pur. gasive Lei 150 Observați ca fierar parstilă să aibă inscripția PUGEE BAYFR singure versibile. Mmm «ană argintați (alumnați) o sobă cu burlanele ei. De vânzarea In magazinul de vopsele (LA ELEFANT) din str Lipscan 86 și In sucrsalele sale din Iași Craiova, Ploești, și Botoșani cu aceiași embri nni STECLIS MALCGCI AVOCAT S’a Muta! Strada Casa de impuneri Palatul Agriola Consult 9—1 I 12 și 4—6 15% la vedere GCI pabl ete da eco» fO hami” plăiaști BMCJK ROMINA da Comerț și industria Socieate Anonimă CAPITAL LEI 1000.000 Face tote prațiunile de bancă în țară ș strâinătate Strada Academiei6 București r Mini DIMINEAȚA INFORMAȚIUNI La ministerul de finanțe s'a mai făcut următoarea mișcare: D-nii C. Trifan, C. N. Munteanu, Marin Manole, și N. Gr. Soreanu, au fost numiți impiegați auxiliari ci 11-a, în serviciul exterior general al finanțelor, în locul d-lor Iordan N. Vasile, G. Borș, Ion Andreevici, și TJiisie Alexandrescu, neprezentați la post. D. Ion V. Șerban, a fost numit provizoriu impiegat auxiliar cl. lI-a în serviciul exterior general al finanțelor, în locul d-llui Alex. Surinean și neprezentat la post. D. Ion G. Mironescu a fost numit impiegat auxiliar cl. I, în percepția circ. Dobrici, în locul vacant. D-na Margareta I. Săvulescu, a fost numită impiegată auxiliară cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor în locul d-lui G. Moțoc, înaintat. <, Duminică 1 Decembrie, orele 4 p. m., are loc în amfiteatrul Liceului Național din Iași, prelegerea d-lui dr. Zosin, pentru cultura generală poziivă, tratând despre „Ființele colective umane“. Intrarea liberă. Aflăm cu părere de răul încetarea din viață la T.Severin a d-nei Anna N. Burileanu, mama senatorului D. Burileanu, a maiorului de artilerie St. Burileanu și a publicistului Const. Burileanu, fost cancelar al lerației române din Roma. Immormîntarea va avea loc in ziua de Sîmbătă 20 curent, în comuna Buila-Mică din județul Mehedinți. D. Ioan Papahagi, a fost numit pe vna de 1 Decembrie 1913, în postul c impiegat la circumscripțiunea de poduri și șosele Silistra, retribuit cu 50 lei lunar. Adevăratul întemeietor al statelor ie azi e Nicolo Machiavelli care a scris vestitul său tratat politic: „ÎL PRINCIPE". Anul acesta se împlinesc 400 de ani de cind a fost scrisă această carte. Cititorii noștri vor găsi un „Rampa" de azi amănunte precise asupra lui Machiavelli, ilustrate de numeroase fotografii. D. C. Budișteanu a fost numit în hincțiunea de păzitor regional la Capitală. D. C-tin A. Ionescu, licențiat în drept, este numit în funcțiunea de subprefect al plășei Sarsînlar. din județul Silistra în locul d-lui Emil Peotz, care se transferă la plasa Turucaia, în locul vacant. D. Ion Simionescu, fost registratorarhivar de suprefectură și agent donerțial, este numit în funcțiunea de egistrator arhivar-copist, în cancearia suprefecturai plășel Kurtbunar din județul Dobrici, în locul dlui Const. P. Petrescu, care a părăsit serviciul. A fost delegat de inspector general cilvic clasa I. V. Bantaș a îndeplini pe lângă atribuțiunile ce are la Casa Pădurilor și funcția de inspector al școalei de silvicultură de la Brănești. Sîmbătă 30 Noembrie a. C., va avea loc în saloanele soc. Eintracht, str. Dionisie 64, un mare concert urmat de o frumoasă serată dansantă organizată de d-nii N. Măldărescu și Titu Cornescu: începutul la orele 8 jum. seara. Duminică 1 Decembrie se deschide expoziția Izer-Basarab în casele Cretianu, în fața palatului regal. Duminică 1 Decembrie orele 10 dim. va avea loc la sediul corporațiilor din str. Știrbey Vodă adunarea lucrătorilor ceasornicari pentru a reînființa vechia „Societate a lucrătorilor ceasornicari”. Toți lucrătorii ceasornicari sunt rugați să ia parte la această importantă adunare. , Ministerul de domenii, direcția a griculturel a dat o circulară către prefecturile de județe pentru a se pune în vedere sătenilor să execute în cursul iernei curente — lucrările de curățire a pomilor roditori — aceasta în conformitate cu legea în vigoare pentru stirpirea omizilor la pomii roditori. D. Titu Ionescu directorul prefecturei Suceava, a demisionat din acest post. D. Romulus Voinescu, inspector general al polițiilor din țară, a sosit în Capitală venind de la Brăila, unde a făcut o anchetă la poliția din localitate. D. Paul Șt. Dumitrescu administrator al II-a al plășii Băilești, județul Dolj, a fost avansat administrator cl. I-a. Regele a semnat decretul prin care se aprobă regulamentul legei asupra pozițiunii ofițerilor. D-nii Aurelian Popazu, N. Ionescu și Virgil T. Mănescu, au fost numiți agenți auxiliari în serviciul exterior general al vămilor. Elevul Muntenescu Ion, eliminat din școala de marină, a fost trecut la trupă (divizia de Dunăre) cu gradul de caporal. Seria conferințelor „Societății tinerimea romînă“, pentru anul acesta, va începe cu conferința d-lui I. Ursu, profesor universitar și membru al societății. D-sa va vorbi Duminică 1 Decembrie cor., la orele 4 p. m., în sala facultăței de drept No 5 (universitate) despre Chestia românilor de peste munți. Regele a acordat dreptul de a purta onorific medalia „Virtutea militară“ de aur, de pace, d net Elena Poenaru, fosta infirmieră a spitalului de holerici din Orhania. D. A. de Herz, talentatul scriitor-dramatic, care a repurtat aseară la teatrul National din București un răsunător succes cu noua sa piesă „Bunicul" — publică in numărul de azi al „Rampei" un prim articol despre soarta scriitorilor. La Academia de științe din Paris, profesorul Chauveau a demonstrat rolul fiziologic al oxigenului la unele insecte, inspirîndu-se, spune ..Le Malin“, din savantele lucrări ale d-lui dr. Athanasiu din București. Regele a lucrat, erl Înainte de amiază cu d. general de divizie Hîrjeu, ministru" de războiu. Printre alte lucrări urgente d. ministru de războiu, a supus aprobărea suveranului decretele cu mutările și avansările ce urmează a se face în armată pe ziua de 28 Noembrie cor I. I. Bărbătescu, prim ajutor de primar, a sosit erl . în Capitală venind din străinătate. D-sa se află încă un concediu pînă săptămîna viitoare, cind își va relua ocupațiile la primăria Capita lei. ___ Părinții cari doresc să-si trimeată copiii In școalele din străinătate precum și tinerii cari doresc să urmeze școli sau universități în străinătate, se pot adresa ..Informatorului“ birouî de informațiuni al ziarelor „Adevărul" și „Dimineața“ care în schimbul finul onorar potrivit, le dă orice lămuriri asupra condițiunilor de admitere, taxelor de studii, cursurilor, echivalărei studiilor cu crie din țară, pozițiuni față de serviciul militar, precum , orice alte informațiuni asupra condițiunilor de trai în diverse orașe. A se adresa d-hil Basile Sepeanu directorul biroului, strada Sărindar No. 9, București, alăturîndu-se o marcă pentru răspuns. Telefon 40/3 D, sublocotenent de rezervă Ioan Periețeanu, din regimentul 1 artilerie, a fost trecut în poziție de retragere. îmbunătățiri pentru cler INTERVENȚIA MITROPOLITULUI KONON PE LINGĂ GUVERN MiTropolitul primat a trimis următoarele d-lul ministru al cultelor: „In vederea votului Sf. Sinod dela 30 Octombrie a. c. avem onoare a vă ruga să binevoit a lua cuvenitele măsuri ca să se înfăptuiască dorințele preoților și cîntăreților în scopul de a se ameliora starea lor, potrivit timpului și împrejurărilor. Și anume : 1) Ca preoții licențiați sau seminariști să fie obligați a înființa prin parohiile lor școale de adulți, atît pentru cel în vîrstă cit și pentru copii ce nu vor avea loc în școale. 2) Preoții și diaconii licențiați în teologie sau și cei cu seminar să fie îndatorați a preda religia în școalele publice primare, iar în ajunul sărbătorilor mari și în fiecare Sîmbătă seara să țină elevilor sfaturi catihetice asupra datoriilor lor morale și religioase. 3) Pentru buna funcționare a învățămîntului religios în școale este nevoe de un control serios, nu numai din partea ministerului, ci și din partea chiriarhului respectiv și deci protoereul județului să fie obligat de a exercita asemenea control. 4) Pentru o mai spornică, activitate a preoților, să se desemneze dintre preoții și diaconii cei mai destoinici conferențiari, cari să meargă pe la cercurile culturale și pe la conferințele pastorale cu îndatorire de a da îndrumările necesare preoților spre a dezvolta mai cu succes datoriile lor pastorale și educatoare față de poporul încredințat lor spre păstorire. 5) Art. 43 al. 2 din legea clerului mirean unde se vorbește de înaintarea pe loc a preoților, să se modifice in sensul ca preoții să fie înaintați pe loc după o activitate de 3 ani, in urma unul concurs. 6) Același articol să se modifice în privința gradațiuiiei slabiiinu-se și pentru preoți, ca și pentru profesori și învățători. 4 gradații din 5 în 5 ani, sporindu-se gradația în trecerea timpului pînă la un insula. Asemenea și anii de pensiune să fie ca la toți slujbașii statului, la vîrsta de 57 de ani, iar nu la 70 cum cere legea în vigoare, ceea ce este nedrept, deoarece prea puțini dintre dînșii pot să se învrednicească a atinge vîrsta de 70 de ani 7) Pedepsele aplicate de către consistorii preoților și diaconilor, afară de caterisiri, să se prescrie după trecere de 5 ani, dacă însă. in acest timp n'au mai suferit altă pedeapsă. 8) Preoților bătrîni adică celor cu curs catibotic și cu seminar de gradul I, să li se sporească salariile în marginile posibilului. Asemenea și cîntăreților bisericești, căci este ridicul de a plăti un cîntâreț cu 11 lei pe lună la țară și 50 lei la oraș, cind știut este că cu asemenea lefuri de multe ori nu poate avea cineva un argat sau slugă în casă, necum un cîntăreț bisericesc, care are oarecare studii făcute. De asemenea mitropolitul a intervenit ca de urgență să se prevadă în budgetul viitor gradațiile și sporurile cuvenite întregului personal bisericesc: ridicarea curbei, cum și să se sporească salariile paracliserilor bisericești, etc ltelîngeri PENTRU D. PRIMAR AL CAPITALEI Locuitorii din cartierul Teiului, strada Sf Nicolae și din împrejurimi țin să atragă atențiunea d-lui primar al Capitalei, asupra acestor străzi nenorocite. Nici cea mai mică îmbunătățire nu s'a adus acelor străzi unde noroiul ajunge pînă la glezne, unde oamenii trăesc izolați de restul orașului din cauza apei și nămolului de care sînt înconjurate casele. Vara praf, boli molipsitoare, iarna imposibilitatea de a trimite copiii la școală. Cînd se va face ceva și pentru acest cartier oropsit? Nu plătesc oare și acești locuitori, toate dările către comună ? — slf. Cerlî „Hevisia jîfovei” îi urmțți că: 1 Decemb. 1913 Sectare Bertrttanul examenului la grădinele de copii. Iată numele reușitelor la examenul de capacitate pentru grădinele de copil, examen ce s'a ținut zilele trecute la ministerul instrucției: Ghindaruf, Ionescu T. Ană, Tașcă Elena, Constantinescu Elena, Vartolaș Ecaterina, Ionescu Dan Emilia, Pandele Aglaia, Goraș Christina, Stoenescu Ana, Georgescu Beatrice, Bunescu Angela, Meletescu Maria, Tănescu Ana, Rebegă Ecat., Arghir Maria, Fortun Margareta, Simionescu Coralia, Georgescu Auxandrina, Nicolau Ana, Simionescu Eugeniu, Orculea Cleante, Ștefania Victoria, Botez Matilda, Hermeziu Margareta, Tașcă I. Caliopi, Vasiliu Ecat., Iordănescu Lucreția, Popescu Indita, Ionescu Niculina, Schițeanu Maria, Mihăilescu Maria, Sirețeanu Eugenia, Iacob Maria, Procopiu Ana, Maslincov Ecat., Ivanof Alexandru, Popescu Aurelia, Glod Lucreția, Popa Eliza, Cimaconea Paulina, Popovici Maria, Marcu Elena, Dumitrescu Cța, Voia Maria, Rașcov Christina, Arjoca Elena, Cosma Elena, Călin Matilda, Atanasiu Elena, Ionescu Cleopatra, Dobriceanu Lucreția, Filcencov Evdochia, Bărbulescu Maria, Fudulachi Natalia, Chelaru V. Olga, Albescu Eugenia, Beluz Diamanta, Pătrășcanu Elena, Petrescu Cornelia, Petrescu Maria, Stoica Constantin, Timofti D. Maria, Cambureanu Ecat., Balais Ortansa, Bubu Natalia, Chiriță Zoe, Coman Elena, Cricoveanu Ecat., Derechei Maria, Marinescu Polix., Mircea V. Lucreția, Vasilescu Elena, Voinea Sofia, Constantinescu P. Alex., Larry Emilia, Catova Maria, Diaconu Aurelia, Ilief Gherghina, Manoliu Olga, Petreanu Florica, Vasluianu Mitrița/ Caramiulescu Ana, Popovici Paraschiva, Mateescu Maria, Timotin Marieta, Belici Elena, Cilea Drmetra, Georgescu Margareta și Pătrașcu Eugenia. Dispoziții. Școalele primare de fete No. 9 și 19, contopindu-se împreună. !n urma deciziunei Ministerului de instrucție, vor purta numele de școala No. 9 de fete. Această școală va fi pusă cu începere dela 1 Decembrie sub direcțiunea d-nei Mane Melișianu. Școala va funcționa in localul provizoriu de vis-a-vis de inspectorat Liceele agronomice. Ministerul de instrucție publică a decis Înființarea a două licee agronomice: unul va funcționa la Roman, iar altul la Filiași în Dolj. In urmarea inființărei acestor două licee, cursurile de agronomie ce se predau la unele licee din țară vor fi suspendate. Numiri și transferări. D Horocea maestru de muzică la T.-Jiu a fost transferat la Tecuci. D. C. Popovici a fost numit maestru suplinitor la Tg.-Jiu. Numiri în Cadrilater. Următoarele nouă numiri s'au făcut în învățămîntul primar din cadrilater: La Dobricî, D. Iordache Mareș a fost numit director la școala No. 2 mixtă; D. Dragomir Stănescu a fost detașat cu postul de profesor la școala No. 2 mixtă; D-ra Aurelia Bentu a fost numită maestră pentru lucru de mină la școala No. 2 mixtă. D Mehmet Zia profesor la școala comercială din Salonic a fost numit institutor de limba română pe lingă școalele turcești din Dobrici. La Balcic, D-na Ecaterina Chirițescu institutoare din Buzau a fost detașată la școala mixtă din Balcic. Dmi N Papahagi și Sterie Perdichi foști institutori în Macedonia au fost numiți institutori de limba romînă la școlile Turcești din Balcic. La Kavarna, D. Stavru Christu fost institutor în Macedonia a fost numit la școala mixtă No. 1 din Kavarna; D. Lott. Perdichi fost profesor în Macedonia a fost numit institutor de limba română la școlile turcești din Cavarna. La Curt-bunar, D. N. Ciuruma a fost numit învățător la Curt-bunar. Din cauza evenimentelor externe ținerea examenului de desemnuri de scoarțe și alte țesături cu alesuri de motive vecii romînești, anunțat pentru ziua de 1 Mai a. că nu s’a putut ține. Concursul anunțat va avea loc la ziua de 15 Decembrie. Toate cererile de înscriere însoțite de desenurile respective vor fi adresate ministerului de industrie, pe adresa serviciului Industriei casnice. Pentru cercetarea și alegerea desenărilor prezentate la concurs s-a instituit următoarea comisiune: Președintă: d-na Eliza Brătianu. Membrii: d. Benone Mirinescu, d-ra Elena Frunzeanu. d-nai: Costin Petrescu, Țigara Samurcaș, Alex. Ghica, dr. I. Pisovschi. tăiată lista candidaților reușiți la examenul de studii pedagogice și înscriși în tabela de capacitate pentru recrutarea profesorilor de pedagogie și practică pedagogică de la școalele normale. „Specialitatea „studii pedagogice Todicescu Vasile cu media 9.50; Nisippeanu Ion cu media 9,00; Popescu I. Constantin cu media 8,00; Ghibănescu Die cu media 7,75. Mizeria în Capitală Tremurînd de frig, palide și istovite, două femei au venit la noi implorînd ajutorul marelui public. Ecaterina Trodulescu, are trei copii mici, bărbatul ei bolnav în spitalul Pantelimon. Insoțitoarea ei, Ida Zibaris are și ea copii mici, bărbat în spital și nici un ajutor. Amîndouă locuesc în strada Golești No. 23. Cei cari de atîtea ori au venit în ajutorul sărmanelor femei să nu le uite nici pe aceste nefericite cari au copil de hrănit. — M. . Agitația factorilor poștali Cu toate promisiunile și asigurările date de direcțiunea generală a poștelor totuși, printre factorii poștali domnește un soi de enervare provocată de neîncrederea pe care acești umili funcționari ai poștali o au în promisiunile celor mari. Apropiata iarnă, care și-a anunțat sosirea cu fulguenle de zăpadă de zilele trecute, a stîrnit atâtea griji în sufletele factorilor poștali, așa că în consfătuirile lor gestiunea sporirea salariilor și aplicarea legei de organizare a poștei, au revenit din nou. Pașnic!, dar hotărîți în acțiunea lor, factorii s’au zisî fiu ■ fips oraș spre a împărți corespondența cu făgăduiala că trebue să aștepte ziua făgădueiiî dată de d. Cosăcescu, directorul poștei, în cazul insă cînd din nou vor fi nesocotite cererile lor, factorii s’au decis să declare greva și să părăsească în mod definitiv serviciul poștei unde n’au avut decît dezamăgiri. In ajunul zilei de 1 Ianuarie, factorii vor avea o consfătuire spre a hotărî ce trebuește făcut în căzut cînd direcțiunea nu le va ține în seamă cererile. Amely Barosch Carl Krasenstein Logodiți Noembrie 1913 Iași Casă Modernă Cartierul Icoanei Camero tapetate, parohe ale, sobe de teracotă tout ä Togout, apă peste tot, gaz, curte buza lata, venit anual Lei 500. Datoria Creditului iOUOU iáe mai cere 3 1 000 peste cix-di. A se adresa la adainist alia ziarului La Roumanie Str Rrzmann zis. FOIȚA ZIARULUI DIMINEAȚA 27) rag MILIAN de IQUST. MIULS SFINTUL NICOLAE Și acest sînge pe care îl vedeam pentru întîia oară, pare că punea între mine și dînsa ceva gol, rece, uriaș. Moartea... O cred pe mama pierdută și aceasta din cauza mea! Iată ce se întîmplase. Mama mă trimesese ca să schimb galbenul, căci Șmil își aștepta plata. Văzînd că nu mai vin, toate gîndurile începură să -i treacă prin cap. Așteaptă, așteaptă, pînă cînd ca un fel de furie o coprhise. Aproape dezbrăcată, în mijlocul ernei. Dlecă nebună pe stradă. — Unde-i Dinu? Unde-î Dinu? întrebă ne sergentul din stradă, apoi pe fiecare sergent, cutreeră stradeie, intră prin cafenele, merse la poliție, în comisie, la Circ unde crezuse că am putut să mă duc avind bani cu mine. — N’ați văzut un băiat înalt, cu paltonul cenușiu, cu căciulă in cap? Și fiecare răspunde că a văzut zece băeți cu paltonul, cenușiu și căciulă în cap. — Nu Fa călcat vreo trăsură? și fiecare trecător era întrebat, încunoștiințat despre semnalmentele mele, despre paltonul și căciula mea... Și astfel dela Palat la Copou, dela Păcurari în Sărărie, ca o nebună, cu capul gol, fără mantilă, a străbătut lașul, întrebînd, plîngînd, văicărîndu-se. ■ — Unde e Dinu? Unde e Dinu? Și la fiecare pas, tușa o oprea pe loc. batista -i se înroșea sau făcea pe zăpada albă o gaură roșie care ar fi putut sluji ca să-i refacă cineva drumul ce -i avusese o urmă de sînge...Apoi nu mai putu. Răceala, mișcarea, desperarea, toate o striviră. Căzu. O aduseră fără cunoștință acasă, roșie de sînge, rece, cu o rumeneală bolnavă pe obrajii ei de pergament, în țipetele de spaimă ale surorilor, în bocetele servitorilor. Și în acest timp, la doi pași de această dramă, eu stăteam liniștit, sucind cărțile, rîzînd, glumind... Tresar. E noapte, întunerec- Numai mucul ostenit al candelei dela iconostas urai lucește roșiatic în umbra. Adormisem. Dar pare că aud o șoaptă din odaia mamei. Plec urechea. E în adevăr glasul mamei, dar rostit, prin somn, repede, întretăiat, înjumătățit... Și numele lui Dinu e amestecat acolo... — Dinuie.. o mamă.. Omori... să moară..., tu... atunci!... In minte reconstituesc vorbele mamei. E mustrarea ei obișnuită, că am să o mor, că numai o mamă am, care nu are nici ea mult de trăit și că după ce va muri, voiți vedea ce mamă am pierdut. Apoi tușa izbucni din nou, horcăitoare, grozavă. Ne repezim în odaia mamei. Sîngele iar venise, strîngîndu-se în somn, pentru a fi aruncat deodată ca un talaz, inundînd cu roșeața lui tot așternutul... — Nu e nimic, nu e nimic, zîmbește mama ia spaima care ne cuprinde. Aceasta o ușurase. A doua zi mama mă chiamă cerîndu-mi banii. Pare că-î era rușine să mai pomenească de scena petrecută cu o seară înainte, în care ’și dovedise slăbiciunea, și care ne-o arătase nouă altfel de cum voia dînsa să se arate sub masca ei de seriozitate și de respect. — Unde’s banii. Dinuie ? — Banii? A ha! Tatnt. Scotocesc prin buzunare, număr din nou. fac socoteală, dar un franc nu’mî ese... — Ce ’!? — Nu’mi ese un franc...— L’ai cheltuit desigur. Spune drept Ce ai făcut cu dînsul. Mai bine mă cereai și ți-i dădeam, dar săem cum face o slugă..Și apoi: — Dinuie, tu ai să mă omori!.. Mă am de scena de aseară, mă tem ca sîngele din nou să nu o năbușească. Voesc mai bine să fac o mișelie, să spun că am făcut un lucru ce nu-i săvîrșisem. Plec ochii, mă înroșesc. — Da, mamă, fam cheltuit. Am mîncat prăjituri la Georges. — De un franc prăjituri! Pe semne tu te crezi că ești mMionar, auzi d-ta, prăjituri de un franc! Ș’apoi nici nu te-a îndurat să aduci măcar una acasă surorilor!.. Plec din nou ochii, tac.... — Nu, n'am adus prăjituri surorilor!... — Dinuie, tu ai să mă omorî..Istoria cu francul nu s’a sfîrșit așa de ușor... Sunt trei zile de la întîmplarea celor descrise. La noî e nașa Leschi care venise să vadă pe mama. Sunt în odaia a treia, dar aud vorba din sălon. — Și-a trebuit, povestea mama, să ailerg prin oraș bolnavă, scuipînd sínete.. Iî dădusem să schimbe un galben. — Și n’a cheltuit banii? — Nu, dar i-a lipsit un franc. --Un franc? Desigur vo fi jucat în cărți... Și apoi glasul se scoborî din ce în ce. Nu se auzea decît cîte o vorbă, o frazăm înțelegeam că cocoana Profirița se temea să nu fi dat francul în altă parte și că sfătuia pe mama, ca să ia seama dacă nu’s bolnav. — Știți, cocoană Marie, s’a stricat așa de tare lumea.... Dar mama în această privință protesta. •— Nu, nu se poate Despre aceasta dau garanție. E ca o fată mare! — Bine, bine, urma cocoana Profirița, plină de scepticism. Paza bună, păzește primejdia rea... Mult nu a trebuit ca să-mi zică că băusem francul. XI CATINCA Venise de la țară. Nu era urită. Și apoi chiar să nu fi fost frumoasă. Dinu pe vremea aceea, cînd avea patrusprezece ani, nu se oprea la asemenea amănunte. Era femee. Aceasta era de ajuns. Vorba mergea și popa Alexandru care ne o adusese, adeverea că era fată cinstită și cuminte. De acea mama pentru ca să o păzească de ispite, rele (pe semne că sunt și ispite bune) o culca sus (va urma). ROMAN