Dimineaţa, martie 1914 (Anul 11, nr. 3589-3619)
1914-03-01 / nr. 3589
„Armonia“ SOCIETATE ANONIMĂ PE ACȚIUNI Invită pe toți acel d-nî acționar? ’.azi au vărsat pe deplin capitalul «subscris de d-lor sa binevoiască a se întruni Duminică, 2 Martie, 1914, la orele 9 eliminata, în sala bibliotecei „Săniei Marcus“, strada Mircea-Vodă No. 20, avînd a ne consfătui asupra diferitelor chestiuni referitoare la societate. Consiliul da administrație. Vițe algeriene altoite și producători direcți de prima caita o, „selecția* ne“ garantată, furnizează Neculai Simion 'proprietar Viticultor Odobești (jud. Putna) ANfiMCÎU Pentru Provincie ■27—29 ani, neagferă apetiții a i se încredința constarea unei afaceri in curs. Se oferă condițiuni avantagioase. Ofertele cu referințe se vor adresa sub : Societate în Comandită Post-restant, Craiova.' Dynamini Electromotoare Ventilatoare Orice materiale de Mujici: din depozitul Jacques PAUCKER BUCUREȘTI Strada Smârdan No. 51 telefon 3*63. 39 449 •1’wuw]in# Un guturai neglijat se resbmă adesea amar. Dr. Ottoi Specializat la Paris ii Berlin in BOLI de STOMAC si INTESTINE BOLI INTERNE Of Insultațiuni 9—10 a. m. și 6—8 p. m și 85 Strada Sfinților 85 Be închiriat 13 edai în etajul II-lea al Cassel Mandy, Piața Teatrului, libere de acum foarte indicate pentru biurouri, etc. DIMINEAȚA Marele Imn cela fatat chherestea .Union" flin Scalara Pagube de peste 2 milioane lei TG.OCNA, 26 Februarie.—V am comunicat telegrafic despre incendiul isbucnit la fabrica de cherestea „Union" din Scutari — M-rea Cașin. Revin azi cu amănunte complecte, luate la locul dezastrului, unde m’am transportat imediat ce am aflat știrea. Incendiul s’a declarat la orele 12 și un sfert d. a., și a isbucnit în partea sudică a fabricei, la circulările de bracur. Era în timpul prinsului, astfel că în toată fabrica nu se afla decât un singur păzitor, care, la vederea focului, a dat semnalul de alarmă. Pînă să sosească ajutoarele, cu o repeziciune uimitoare, flăcările au cuprins întreaga fabrică, astfel că în mai puțin de 20 minute, din vasta clădire cu instalația ei de 15 gatere, nu mai rămăsese decit cenușa și resturi de ferărie. De aci, focul a trecut la magaziile de asortare (șoproane) cari au fost de asemenea prefăcute în cernișe, împreună cu mărfurile ce se aflau înăuntru. Alimentate de un vînt puternic, flăcările s’au întins și la depozitul de cherestea, în care se aflau stivuite nu mai puțin ca 20.000 metri cubi material fasonat, în valoare aproape de un milion tel. Cu toate sforțările supraomenești ce s’au depus pentru a se evita dezastrul, flăcările au cuprins întregul depozit, fără să se fi putut izola măcar o parte din el. Era un spectacol înfiorător, văzînd cum toată suprafața fabricei, nu era decit o mare de flăcări, de care era imposibil să te apropii din cauza prea marei călduri. AJUTOARELE La auzul semnalului de alaltul, au sosit in grabă toți lucrătorii fabricel, cari se duseseră la masă. Imadiat după aceasta, s’au coborît și lucrătorii din pădure, ■— un număr de peste 1000 — cari împreună cu cei ăl fabricei, s'uu format in echipe și au început lucrările de salvare. In acelaș timp, s'a telegrafiat și pompieri ei din Tg.Ocna, care a plecat imediat sub comanda d-lui Pavel Vasiliu. Echipele de lucrători erau conduse de către însuși directorul fabricei d. Șipoș, care a muncit neobosit toată noaptea, cercind să salveze ce mai putea fi salvat. Neputindu-se nimeni apropia de foc, s’a căutat a se izola clădirile apropiate. Toată atenția era în special îndreptată pentru izolarea casei mașinelor și cazanelor, cându fost salvate. Pe de altă parte, d. Pavel Vasileu, comandantul pompierilor din Tg.Ocna, lucra ca activitate la izolarea altor lemnării ce se află în apropiere. PAGUBELü Sunt complect distruse: întreaga clădire a fabricei cu 15 gatere, solintonaîe de asortare cu mărfurile din ele,vagoanele electrice pentru transportul materialului și toate liniile ferate din interiorul fabricei. Din întregul deposit cu cherestea — aproape 1,000, tie vagoanele a rămas aici o traflără. • Pagubele totale se evaluiază la peste două milioane lei. CUM A LUAT NAȘTERE INCENDIUL Din cercetările făcute pînă acum, reese că focul a luat naștere din neglijența unui lucrător, care lucra la circulările de bracuri. Deși fumatul e strict oprit, se poate ca un lucrător să fi fumat și aruncat restul țigărei în bracuri, cari s’au aprins. Totuși sunt bănueli și asupra unui lucrător, Ilie Bombac, care a fost de curînd îndepărtat din serviciu și care ar fi dat foc fabricei din răzbunare. El se află deocamdată arestat la secția de jandarmi din M-rea Cașin. Suma pentru care era asigurată fabrica nu se cunoaște, deoarece asigurările sunt făcute de către Centrala din Viena la societățile din străinătate. Se așteaptă sosirea din Viena a d-lui Polaczek, directorul general căruia i s-a telegrafiat. — Pedro.. Pentru Primăria Capitalei Azi s’a prezentat la redacția noastră o femee muncitoare anume Elena Ionescu, din strada Măgurele 21, care ne-a povestit un caz foarte trist de mizerie descoperit alături de casa ei, să biată femee, fostă servitoare, anume Sanda Ionescu, strada Măgurele 21, întoarsă de curînd din spitalul Maternitatea, se află in agonie, cu un biet copilaș de 7 săptămînî la gîn.Slab, aproape un schelet, copilul d’abia putu fi reînviat cu puțin lapte de către buna vecină, care aleargă apoi într-un suflet la primărie, făcu petiții peste petiții cerînd să se salveze copilul muribundei. După multă tărăgăneală, femeea condiloasă fu îndreptată în strada Primavofeí 32 la d. secretar al serviciului copiilor găsiți, anume Săndulescu. Aci, ea fu primită foarte aspru, ironizată chiar pentru inima bună care nu a lăcat să moară pn biet copil de șapte luni. Desperată, buna vecină, veni la noi ca la un tribunal suprem și plingind ne spuse cum lehuza se pierde din ce în ce și cum micuțul de abia mai poate sufla întreținut cu puținul lapte ce i se toarnă pe gură. De urgență ambii trebuesc salvați, atragem deci in mod serios atenția primăriei asupra acestui caz care numai la ironii și neglijențe se pretează. Faimen Mirul Presei române Pe anul 1913—914, Anuarul presei române și al lumei politice” a apărut în limbile romînă, franceză și germană. In acest „Anuar“ d. V. Rusenescu care este director-proprietar, a știut să adune la un loc tot aceea ce trebue să conție o lucrare de valoare are are menirea să facă cunoscut străinătățe, tot ce are o țară ca oameni politici, agricultori, industriași, profesiuni libere, comercianți, etc., precum și un istoric al evenimentelor din Balcani, cu încheerea păcei din București și Curtea Verde. Toate acestea sunt cu portretele persoanelor importante cari au jucat un rol important în aplanarea conflictului din Balcani și cari au luat parte activă la încheerea păcei, din București. „ Asemenea s’a dat o dezvoltare mai mare ca altă dată, părței dela început cu privire la „presa romînească’ Nu s’a neglijat nici romînii de peste munți cari au jucat și joacă chiar un rol important in mișcarea naționalistă din Viena, Bucovina și Transilvania. Prin urmare „Anuarul presei române și al lumei politice” pe 1018— 14 este o lucrare de merit care nu trebue să lipsească nimănui și care trebue să fie încurajată de toate persoanele cunoscătoare, toate autoritățile și instituțiunile financiare, industriale și comerciale, întrucit e o lucrare care este răspîndită și în străinătate, și a hniei politice 1M D. Virgil Maren, inspector al ministerului industriei și comerțului, și-a dat demisia din această funcțiune. La viza livretelor se vor prezenta toți scutiții indiferent de vîrstă, aceasta spre a face dovada că a achitat taxele militare. Cei cari nu se vor prezenta și se va dovedi că n’au achitat taxele militare vor fi dați în urmărire. Em, d. C. Stere la Cameră și d. N. N. Săveanu la Senat au dat citire raportului cu privire la proectul de revizuire a Constituției. „Banca farmaciștilor din Romînia“ (B-dul Elisabeta 43) aduce la cunoștința d-lor farmaciști că, în dorința de a exclude intervenirea samsarilor și a comisionarilor, a întemeiat în localul sau o secțiune de informațiuni. Prin mijlocirea acestui servicii de informațiuni, d-nii farmaciști vor fi puși la adăpostul speculei făcută pînă azi de mijlocitori. Serviciul de informațiuni, care lucrează sub conducerea directă a băncii, se ocupă cu plasarea personalului farmaceutic din România, cit și cu vînzări, cumpărări, arendări sau închirieri de farmacii. D-niî farmaciști se vor adresa băncii, dînd toate relațiile necesare. D-ra Lucia Idieru este autorizată de ministerul cultelor să predea gimnastica în școalele particulare de fete. Absolvenții școalelor superioara de arte și meserii nu cad în categoria tinerilor cu termen redus cari după ce au făcut campania pot cere avansarea la gradul de ofițer. In vederea congresului general al ceferiștilor ce se va ține la București Duminică 2 Martie, comitetul filialei societăței „Locomotiva Iași“ roagă pe membrii tuturor filialelor ca înainte de începerea congresului, cei ce vor lua parte, să fie prezenți Sîmbătă 1 Martie, orele 9 a. m. la sediul societăței din București, spre a se sfătui asupra demersului ce trebue făcut la acest congres spre a fi înțeleși asupra punctelor ce vor urma a se cere în bloc pentru binele comun. Sîmbătă, 1 Martie ’1914. INFORMAȚIUNI glorifică marile însușiri de om de stat, filozof și critic, ale fostului prim ministru, al cărui renume este astăzi universal. Cumpărați numai cărți poștale ilustrate cu bonuri de premii, cereți cu insistență la fiecare carte poștală ilustrată și bonul de premiu costul fiind acelaș. Depozite Ia toate orașele din țară, la depozitarii ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“ precum și la toate librăriile. Depozitul general la Asociația Presei secția vînzărea ilustratelor, București str. Sărindar 14. Duminică 2 Martie a. e. se face tragerea premiilor in localul Asociației și rezultatul să publică la Monitorul Ilustratelor care va apare la 5 Martie. Prețul abonamentului 1 leu pe un an inclusiv 5 bonuri de premii. Banca populară „Almășanu“ din Vălenii de Munte va ține adunare generală în ziua de Duminică 2 Martie 1914, orele 2 după amiază, în localul școalei de băcțî din Vălenii de Munte. In caz că în acea zi nu se va întruni majoritatea membrilor, adunarea generală va avea loc în ziua de 16 Martie, cu orice număr de membri. Direcțiunea cinema Volta și Bristol, oferă o plăcută surpriză vizitatorilor săi, căci a aranjat două splendide programe care se inaugurează astăzi și anume: La cinema Bristol, o dramă sentimentală „Dragostea branconierului“ și o comedie de salon „Dama de la 23“. La cinema Volta Doamnei a doua serie cu faimosul detectiv „Sherlock Holmes“. Ne radonos că la astfel de programe e garantat un succes frumos. Reamintim onor. P. T. Pubilc, că balul societăței funcționarilor de bancă are loc Sîmbătă 1 Martie în saloanele clubului austro-ungar, bulevardul Elisabeta 17. Numeroase și drăguțe surprize sunt rezervate — ca de obicei—selectului public vizitator. D-nii căpitani: Agapie Vasile, actual comandant al companiei de jandarmi rurali Vaslui, și Corjescu Gheorghe, actual comandant al companiei de jandarmi rurali Iași, au fost mutați, în interesul serviciului, unul în locul altuia. D. Const. Petrov, licențiat în drept, a fost numit în funcțiunea de polițai clasa I al orașului Tulcea, în locul d-lui Vasile Daschievici. Se pune la vedere d-lor proprietari ai imobilelor insalubre (cu caziere) că păsuirile acordate acestor imobile, sunt date în vederea mai cu seamă a ușurării traiului și cu condiția expresă a nu fi ridicate chiriile cu nimic, pentru care motive în caz contrariu aceste păsuiri vor fi revocate, iar imobilele dărîmate. Streinii neîmpămînteniți cari au făcut serviciul militar cu termen redus și au făcut campania ca activi, pentru obținerea gradului de plutonier se vor confirma dispozițiunilor legei de recrutare în vigoare. Tinerii cu termen redus, străini, care s’au liberat ca soldați safi caporali și au făcut campania, pot avansa la gradul de plutonier în urma cererelor către regiment, și numai după obținerea cetățeniei pot avansa la gradul de ofițer. Baîul mascat și costumat al „Asociației Presei“ va avea loc în seara de Sâmbătă, 15 Martie, în splendidele saloane ale Teatrului Eforia. Casa de citire „Petre Liciu“ (București str. Spitalului 44) aduce mulțumiri d-lui inginer inspector general Mironescu, directorul școalei de poduri și șosele pentru sprijinul ce-l dă acestei instituțiuni precum și Casei centrale a meseriilor, fabricei „Belvedere“ și d-lor dr. Vladimir Ghidionescu, G. T. N. Varone, F. Lovelli, C. Ghiorghiu student și Frățulescu, pentru ajutorul de bani și cărți ce au binevoit a-1 trimite. Cunoscutul publicist român, d. Albert Prahovan, publică în „ParisJournal“, sub formă de scrisoare adresată viguros și lui Titu Maiorescu, un elogios articol prin care Preferați Pălăria Philip’s fiind îndiformabilă. S’a aprobat înaintarea următorului personal din serviciul administrațiunea căilor ferate și anume: D. inginer-ordinar clasa III Botez Eugeniu I., actual șef de secție clasa IV, în postul de inspector clasa III ; D. Vasilescu Teodor, actual impiegat de biuron principal clasa IV, în postul de impiegat de biuron clasa III: D-nil Minu Savu, Lucasievici Ion Th. și Cornea Vasile D., actuali impiegați de biuron clasa I, în posturile de impiegat de biuron principal clasa IV; D. Petrescu Mihail, actual mecanic conducător de locomotivă clasa I; D-nii Brebulescu Constantin M. și Navrescu Adrian Ch., actuali mecanici conducători de locomotivă clasa III, în posturile de mecanic conducător de loomotivă clasa II ; D. Teodorescu Stan I., actual desenator clasa IV, în postul de desenator clasa III: D-niconescu Nicolae și Dobreanu Vasile, actuali șefi de deposit clasa II, în posturile de șef de deposit clasa I. Alsiera comunala PLOEȘTI PLOEȘTI, 27 Februarie. — Cercul comercial și industrial a pus și el candidați la colegiul al 2-lea de comună; el stat d-nil: Gogu I. Zamfirescu, Ștefan Păsculescu, Costache Constantinescu, lancu Simionescu, Nae Hristodorescu, Dimitrie Maximescu și Tudorică Ionescu. Stavăr CIMFINA CIMPINA, 27 Februarie. — D. P. Oteteleșeanu inginer, a dat urmăitoarea dezmințire d-lui Ștefan Doibrescu care i-a pus candidatura pe lista consiliului comunal fără avea consimțimintul său: „Cetățeni văd cu mirare că mumele meu figurează printre candidații de pe lista d-lui Ștefan Doibrescu. Ca să nu facă confuziuni, declar că: nu recunosc numele meu pe acea listă ci pe aceia care are în frunte pe d. D. Ștefănescu listă aprobată de șeful nostru Al. Radoi viei . i Credința i-a mântuit! Ași crezut când ți s’a spus că prin Banca Fortuna din București strada Lipscani No. 10, vor fi mântuiți și așa s’a Întâmplat conform promlsiunei data Banca Fortuna Sooietate Anonimă începe astăzi publicarea fotografiilor fericiților ei clienți câștigători ai premiului celui mai mare de cei 250.000 plătit celor 8 fericiți câștigători chiar în ziua eșirei lui la sorti pe No. 42716 C. a PENCU Comerciant, com. Eniselia, Constanța este unul din acești fericiți clienți . Astfel toată lumea va afla și se va convinge că jucând numai la Baisca Firtituai Societate anonimă București, Str. I Lipscani No. 10, are cele mai mari șanse de câștig. In afară de acest premiu de 250 000 Lei am mai plătit tot acum nenumărate câștiguri de Lei 20.000, 10.000, 5.000 etc. etc. Comandați deci de urgență Lozuri »pred«asa de clasa. 7-a deoarece stocul nostru se epuizează cu mult înaintea tragerei care are loc la 27 MARTIE 1914 Etiaca Fortuna . Societate anonimă anunță publicului că va continua cu publicarea fotografiilor fericiților căștigători DINU NUBIAN II . VIATA ROMAN de CONSTIUS PE CULME Ca sa î se dea gazeta gata aceste patru pagini de hîrtie tipărită, cine voește să-și dea seama, cîte inteligenți și concursul a cîtor munci treime de ■pus la conlucrare? Treime apoi totul clasat, rumegat, netezit, cizelat, pus ia locul ce i se cuvine, de unit toate bucățile împreună, ca să se alcătuiască un tot armonic, ca și bucățile unui concert monstru. Pe deasupra tuturor acestor neajunsuri planează însă mulțumirea de sine. Munca îl face să uite plictisul și deșertul vieței, iar situațiunea sa pe această ouilme în care a ajuns, ăi dă satisfacțiuni pe cari nu le-a putut avea încă în viață. A fost veș■nic un umilit și un învins. E învingător acuma și deocamdată singura lui grije este a se menține acolo unde a putut să se urce, de a se urca mai sus, căci starea pe loc este o scădere, o scoborîre. ...De cîte ori însă, își ia masca de pe ochi, realitatea crudă îi revine înaintea ochilor și plînge trecutul și viața lui pierdută pentru dînsul și pentru alții . INTRE RUINE Cum a trecut timpul de repede!.. Pare un vis întreaga lui viață, un vis searbăd și urît, un deșert întreg, întins și sterp. Pentru ce, se întreabă, s’a născut cu un cap mai altfel ca toată lumea pentru ce a năzuit ceva mai mult ca ceilalți, pentru ce și-a părăduit tinerețea umpărind o ehimeră; fericirea omenirea? Nici el nu a fost fericit, nici pe alții nu i-a făcut fericiți. O întreagă generațiune entuziastă, cultă și cinstită a plecat să alcătuiască o nouă viață, să sfarme cercul strict al cugetărei de azi, să împlînte în sinul poporului o idee mare și sfîntă și lupta le-a fost zadarnică, toți luptătorii au căzut răniți de moarte, scoși din luptă pentru totdeauna. Cel mai îndărătnic, acela care rîvnea la șefie, țare pe de o parte zidise și pe de alta dărimase. Saturn nesățios al „partidului", însuși Gara, îmbăfcrînit și deziluzionat este retras de mult din vălmășeală, convins că nu se poate face nimic, îți face milă acest om. Ori cu istoria îl va judeca de aspru, oricum va arăta de nedestoinic și de mic la suflet, trebue să-i dea meritul de a fi stăruit o întreagă viață, dea fi rămas în decursul unui trai de sărăcie și de lipsă, același luptător mărginit, dar încăpățînat. Cara însă își vede greșala. Inlăuntrul lui se judecă poate singur și își vede neajunsurile, lipsa de mijloace intelectuale ca să conducă o armată la luptă... Oștirea lui s’a răzlețit, și el însuși părăsit, cu o grea răspundere pe spinarea ’î, părăsește totul și fuge tocmai în clipa cînd trebuia să stea ’cei de pe urmă, în mijlocul dezastrului... Și aci însă el se arată mic, își dă de gol stofa inferioară din care este alcătuit. Din toate părțile dezertările devin generale. Cine să mai stea intro o știre fără de șef, în care a intrat teroarea și indisciplina? Cuiva rezistă, se luptă cu propriul ior eu, dar valurile omenești din urmă îi împing, îi scot din rînduri... Unde sînt băeții buni de altă dată, unde sînt aceia cari de la Paris criticaț cu asprime și dispreț tot ce se făcea în țară și pe aceia cari rămași la postul de onoare, ■trăgeau din greu carul? Íi găsești în toate părțile, la toate partidele, îî vezi alea din fundul funcțiunilor grase și al tuturor afacerilor. Au postit mult și acum vor să înlocuiească a ceea ce le-a lipsit atîta timp. Și lucrul este cu totul ușor de înțeles. A fost o vreme cînd a fi apostolul unei idei nouî și generoase era lucru frumos, era un ce recomandabil în ochii burghezelor și a fetelor sentimentale. Nu cereai nimic, nu ți se dădea nimic, nu prejudețiai nici un interes și politicianii te socoteau ca un dulce visător inofensiv și ușor de zefemisit. Pe de o parte lupta vieței, de de altă parte faptul că încetul cu încetul oamenii aceștia s’au infiltrat pretutindeni, în parlament, în presă, în administrație, au deschis ochii celor bine cugetători, a acelora cari susțin stîlpii statului și atunci visătorii de altă dată au început să fie socotiți ca primejdioși, ca o armată nouă cari au repetat povestea calului Troieî. Apoi acești visionari au început să se scoboare din turnul lor înalt de ivoriu, au început să deștepte conștiința celor obijduiți, să ’î cheme la viața politică și să le arete drepturile lor. înaintea primejdiei ochii s’au deschis, măsuri au început să se ia și delirantizmul socialist pentru, linii a devenit un mijloc de neplăceri serioase. Băieții bunii, imediat au văzut că este mai practic a se da cu majoritatea, au uitat visul tinerețelor și cum pentru ei a aparține „partidului" consta în mare parte sa citi pe gratis cărțile și broșurile partidului, a mînca pe veresie la Mierea și a critica ceea ce faceau alții, ușor leat fost acest sacrificiu moral.... Sînt dezertări însă cari costă. Micul Blubea dăduse mai de mult seimnalul intelectualilor. El plecase odată, se reîntorsese, acum însă pleca de-a binelea și soarta lui și-o legă de soarta lui Sebea. A scris una,cum alta scrie, a ars tămîie unor zei, acum arde altora. E o lipsă de pudoaie și de simț moral care indignează pe unii, și care lasă reci pe acei ce-i cunosc și îl socot bolnav. Cu setea și furia cu care lucrase pentru idee acum muncește ea să parvină. Nu se uită la nimic, la nici o apostazie sau infamie, bravează oriși ce pentru a se ridica, a ajunge cineva. Fire bolnăvicioasă și plină de răutate, ei seamănă în toate părțile ața și otrava, aruncă cu noroi în unii, ridică în slavă pe aceia pe cari îi murdărise altădată. Din trecut n’a mai rămas nimic — și-a ars tot ce i-ar fi amintit de cei douăzeci de ani de abnegație, de muncă cinstită și de entuziasm. Ride de aceste timpuri, îi zeflemisește pe foștii prieteni și își bate joc de acela care odată era iubitull maselor, pe care lucrătorii îl numeau Mitrică al lor ! (Va urmat 5Î5) "■3P 'if c