Dimineaţa, martie 1914 (Anul 11, nr. 3589-3619)

1914-03-01 / nr. 3589

„Armonia“ SOCIETATE ANONIMĂ PE ACȚIUNI Invită pe toți acel d-nî acționar? ’.azi au­­ vărsat pe deplin capitalul «subscris de d-lor sa binevoiască a se întruni Duminică, 2 Martie, 1914, la orele 9 eliminata, în sala bibliotecei „Săniei Marcus“, strada Mircea-Vo­­dă No. 20, avînd a ne consfătui asu­pra diferitelor chestiuni referitoare la societate. Consiliul da administrație. Vițe algeriene altoite și producători direcți de prima cai­­ta o, „selecția* ne“ garantată, furnizează Neculai Simion 'proprietar Viticultor Odobești (jud. Putna) ANfiMCÎU Pentru Provincie ■27—29 ani, neagferă apetiț­ii a i se încredința constarea unei­­ afaceri in curs. Se oferă condi­­țiuni avantagioase. Ofertele cu referințe se vor adresa sub : So­cietate în Comandită Post-res­­tant, Craiova.' Dynamini Electromotoare Ventilatoare Orice materiale de Mu­jici: din depozitul Jacques PAUCKER BUCUREȘTI Strada Smârdan No. 51 telefon 3*63. 39­ 4­­49 •1’wu­w]in# Un guturai neglijat se resbm­ă adesea amar. Dr. Ottoi Specializat la Paris ii Berlin in BOLI de STOMAC si INTESTINE BOLI INTERNE Of Insultațiuni 9—10 a. m. și 6—8 p. m și 85 Strada Sfinților 85 Be închiriat 13 edai în etajul II-lea al Cassel Mandy, Piața Teatrului, li­­bere de acum foarte indi­cate pentru biurouri, etc. DIMINEAȚA Marele Imn­ cela fata­t chherestea .Union" flin Scalara Pagube de peste 2 milioane lei TG.­OCNA, 26 Februarie.—V am comunicat telegrafic despre incen­diul isbucnit la fabrica­­ de cheres­tea „Union" din Scutari —­ M-rea Cașin. Revin azi cu amănunte complec­te, luate la locul dezastrului, unde m’am transportat imediat ce am a­­flat știrea. Incendiul s’a declarat la orele 12 și un sfert d. a., și a isbucnit în partea sudică a fabricei, la circulă­­rile de bracur. Era în timpul prin­sului, astfel că în toată fabrica nu se afla de­cât un singur păzitor, care, la vederea focului, a dat sem­nalul de alarmă. Pînă să sosească ajutoarele, cu o repeziciune uimitoare, flăcările au­ cuprins întreaga fabrică, astfel că în mai puțin de 20 minute, din vasta clădire cu instalația ei de 15 gatere, nu mai rămăsese de­cit ce­nușa și resturi de ferărie. De aci, focul a trecut la magazi­ile de asortare (șoproane) cari au fost de asemenea prefăcute în cerni­șe, împreună cu mărfurile ce se a­­flau înăuntru. Alimentate de un vînt puternic, flăcările s’au­ întins și la depozitul de cherestea, în care se aflau sti­vuite nu mai puțin ca 20.000 metri cubi material fasonat, în valoare a­­proape de un milion tel. Cu toate sforțările supra­omene­­ști ce s’au depus pentru a se evita dezastrul, flăcările au cuprins în­tregul depozit, fără să se fi putut izola măcar o parte din el. Era un spectacol înfiorător, vă­­zînd cum toată suprafața fabricei, nu era de­cit o mare de flăcări, de care era imposibil să te apropii din cauza prea mar­ei călduri. AJUTOARELE La auzul semnalului de alal­tul, au sosit in grabă toți lucrătorii fa­bricel, cari se duseseră la masă. I­­madiat după aceasta, s’au coborît și lucrătorii din pădure, ■— un nu­măr de peste 1000 — cari împreu­nă cu cei­ ăl fabricei, s'uu format in echipe și au­ început lucrările de salvare. In acelaș timp, s'a telegrafiat și pompieri ei din Tg.­Ocna, care a plecat imediat sub comanda d-lui Pavel Vasiliu. Echipele de lucrători erau condu­se de către însuși directorul fabri­cei d. Șipoș, care a muncit neobosit toată noaptea, cercind să salveze ce mai putea fi salvat. Neputindu-se nimeni apropia de foc, s’a căutat a se izola clădirile apropiate. Toată atenția era în special îndreptată pentru izolarea casei mașinelor și cazanelor, cân­du fost salvate. Pe de altă parte, d. Pavel Vasi­leu, comandantul pompierilor din Tg.­Ocna, lucra ca activitate la i­­zolarea altor lemnării ce se află în apropiere. PAGUBELü Sunt complect distruse: întreaga clădire a fabricei cu 15 gatere, so­­lintonaîe de asortare cu mărfurile din ele,­­vagoanele electrice pentru transportul materialului și toate li­niile ferate din interiorul fabricei. Din întregul deposit cu cherestea — aproape­­ 1,000, tie vagoane­­­­le a rămas aici o traflără. • Pagubele­­ totale se evaluiază la peste două milioane lei. CUM A LUAT NAȘTERE INCEN­DIUL Din cercetările făcute pînă acum, reese că focul a luat naștere din neglijența unui lucrător, care lucra la circulările de bracuri. Deși fuma­tul e strict oprit, se poate ca un lu­crător să fi fumat și aruncat restul țigărei în bracuri, cari s’au aprins. Totuși sunt bănueli și asupra u­­nui lucrător, Ilie Bombac, care a fost de curînd îndepărtat din ser­viciu și care ar fi dat foc fabricei din răzbunare. El se află deocam­dată arestat la secția de jandarmi din M-rea Cașin. Suma pentru care era asigurată fabrica nu se cunoaște, de­oarece asigurările sunt făcute de către Centrala din Viena la societățile din străinătate. Se așteaptă sosirea din Viena a d-lui Polaczek, directorul general căruia i s-a telegrafiat. — Pedro.. Pentru Primăria Capitalei Azi s’a prezentat la redacția noa­stră o fem­ee muncitoare anume Ele­na Ionescu, din strada Măgurele 2­1, care ne-a povestit un caz foarte trist de mizerie descoperit alături de casa ei, s­ă biată femee, fostă servitoare, a­­nume Sanda Ionescu, strada Măgu­rele 21, întoarsă de curînd din spita­lul Maternitatea, se află in agonie, cu un biet copilaș de 7 săptămînî la gîn.Slab, aproape un schelet, copilul d’abia putu fi reînviat cu puțin lap­te de către buna vecină, care alear­gă apoi într-un suflet la primărie, făcu petiții peste petiții cerînd să se salveze copilul muribundei. După multă tărăgăneală, femeea con­diloasă fu îndreptată în strada Primavofeí 32 la d. secretar al ser­viciului copiilor găsiți, anume Săn­­dulescu. Aci, ea fu primită foarte as­pru, ironizată chiar pentru inima bună care nu a lăcat să moară pn biet copil de șapte luni. Desperată, buna vecină, veni la noi ca la un tribunal suprem și plingind ne spuse cum lehuza se pierde din ce în ce și cum micuțul de abia mai poa­te sufla întreținut cu puținul lapte ce i se toarnă pe gură. De urgență ambii trebuesc salvați, atragem deci in mod serios atenția primăriei asu­­pra acestui caz care numai la ironii și neglijențe se pretează. Faimen Mirul Presei române Pe anul 1913—914, Anuarul pre­sei române și al lumei politice” a a­­părut în limbile romînă­, franceză și germană. In acest „Anuar“ d­. V. Rusenescu care este director-proprietar, a știut să adune la un loc tot aceea ce tre­­bue să conț­ie o lucrare de valoare are are menirea să facă cunoscut străinătățe, tot ce are o țară ca oa­meni politici, agricultori, indus­triași, profesiuni libere, comercianți, etc., precum și un istoric al eveni­mentelor din Balcani, cu încheerea păcei din București și Curtea Verde. Toate acestea sunt cu portretele persoanelor importante cari au ju­cat un rol important în aplanarea conflictului din Balcani și cari au luat parte activă la încheerea pă­cei, din București. „ Asemenea s’a dat o dezvoltare mai mare ca altă dată, părței dela înce­put cu privire la „presa romîneas­­că’­ Nu s’a neglijat nici romînii de peste munți cari au jucat și joacă chiar un rol important in mișcarea naționalistă din Viena, Bucovina și Transilvania. Prin urmare „Anuarul presei ro­mâne și al lumei politice” pe 1018— 14 este o lucrare de merit care nu trebue să lipsească nimănui și care trebue să fie încurajată de toate per­soanele cunoscătoare, toate autori­­­tățile și instituțiunile financiare, in­dustriale și comerciale, întru­cit e o lucrare care este răspîndită și în străinătate, și a­ hniei politice 1M D. Virgil Maren, inspector al mini­sterului industriei și comerțului, și-a dat demisia din această funcțiune. La viza livretelor se vor prezenta toți scutiții indiferent de vîrstă, acea­sta spre a face dovada că a achitat taxele militare. Cei cari nu se vor prezenta și se va dovedi că n’au achitat taxele militare vor fi dați în urmărire. Em­, d. C. Stere la Cameră și d. N. N. Săveanu la Senat au dat ci­tire raportului cu privire la proec­­tul de revizuire a Constituției. „Banca farmaciștilor din Romî­­nia“ (B-dul Elisabeta 43) aduce la cunoștința d-lor farmaciști că, în do­rința de a exclude intervenirea sam­sarilor și a comisionarilor, a înte­meiat în localul sau o secțiune de in­­formațiuni. Prin mijlocirea acestui servicii­ de informațiuni, d-nii far­maciști vor fi puși la adăpostul spe­culei făcută pînă azi de mijlocitori. Serviciul de informațiuni, care lu­crează sub conducerea directă a băn­cii, se ocupă cu plasarea personalu­lui farmaceutic din România, cit și cu vînzări, cumpărări, arendări sau închirieri de farmacii. D-niî farmaciști se vor adresa băn­cii, dînd toate relațiile necesare. D-ra Lucia Idieru este autorizată de ministerul cultelor să predea gim­nastica în școalele particulare de fete. Absolvenții școalelor superioara de arte și meserii nu cad în categoria ti­nerilor cu termen redus cari după ce au făcut campania pot cere avansa­rea la gradul de ofițer. In vederea congresului general al ceferiștilor ce se va ține la București Duminică 2 Martie, comitetul filialei societăței „Locomotiva­ Iași“ roagă pe membrii tuturor filialelor ca înainte de începerea congresului, cei ce vor lua parte, să fie prezenți Sîmbătă 1 Martie, orele 9 a. m. la sediul socie­tăței din București, spre a se sfătui asupra demersului ce trebue făcut la acest congres spre a fi înțeleși a­­supra punctelor ce vor urma a se cere în bloc pentru binele comun. Sîmbătă, 1­­ Martie ’1914. INFORMAȚIUNI glorifică marile însușiri de om de stat, filozof și critic, ale fostului prim ministru, al cărui renume este astăzi universal. Cumpărați numai cărți poștale ilu­strate cu bonuri de premii, cereți cu insistență la fiecare carte poștală i­­lustrată și bonul de premiu costul fiind acelaș. Depozite Ia toate orașele din țară, la depozitarii ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“ precum și la toate li­brăriile. Depozitul general la Asociația Presei secția vînzărea ilustratelor, București str. Sărindar 14. Duminică 2 Martie a. e. se face tragerea premiilor in localul Asocia­ției și rezultatul să publică la Mo­nitorul Ilustratelor care va apare la 5 Martie. Prețul abonamentului 1 leu pe un an inclusiv 5 bonuri de premii. Banca populară „Almășanu“ din Vălenii de Munte va ține adunare ge­nerală în ziua de Duminică 2 Martie 1914, orele 2 după amiază, în localul școalei de băcțî din Vălenii de Mun­te. In caz că în acea zi nu se va în­truni majoritatea membrilor, aduna­rea generală va avea loc în ziua de 16 Martie, cu orice număr de mem­bri. Direcțiunea cinema Volta și Bris­tol, oferă o plăcută surpriză vizitato­rilor săi, căci a aranjat două splendi­de programe care se inaugurează as­tăzi și anume: La cinema Bristol, o dramă senti­mentală „Dragostea branconierului“ și o comedie de salon „Dama de la 23“. La cinema Volta Doamnei a doua serie cu faimosul detectiv „Sherlock Holmes“. Ne radonos că la astfel de progra­me e garantat un succes frumos. Reamintim onor. P. T. Pubilc, că balul societăței funcționarilor de bancă are loc Sîmbătă 1 Martie în saloanele clubului austro-ungar, bu­levardul Elisabeta 17. Numeroase și drăguțe surprize sunt rezervate — ca de obicei—selectului public vizitator. D-nii căpitani: Agapie Vasile, ac­tual comandant al companiei de jan­darmi rurali Vaslui, și Corjescu Gheorghe, actual comandant al com­paniei de jandarmi rurali Iași, au fost mutați, în interesul serviciului, unul în locul altuia. D. Const. Petrov, licențiat în drept, a fost numit în funcțiunea de poli­țai clasa I al orașului Tulcea, în lo­cul d-lui Vasile Daschievici. Se pune la vedere d-lor proprietari ai imobilelor insalubre (cu caziere) că păsuirile acordate acestor imobi­le, sunt date în vederea mai cu sea­mă a ușurării traiului și cu condiția expresă a nu fi ridicate chiriile cu nimic, pentru care motive în caz contrariu aceste păsuiri vor fi revo­cate, iar imobilele dărîmate. Streinii neîmpămînteniți cari au făcut serviciul militar cu termen re­dus și au făcut campania ca activi, pentru obținerea gradului de pluto­nier se vor confirma dispozițiunilor legei de recrutare în vigoare. Tinerii cu termen redus, străini, care s’au liberat ca soldați safi ca­porali și au făcut campania, pot­ a­­vansa la gradul de plutonier în ur­ma cerere­­lor către regiment, și nu­mai după obținerea cetățeniei pot a­­vansa la gradul de ofițer. Baîul mascat și costumat al „A­­sociației Presei“ va avea loc în seara de Sâmbătă, 15 Martie, în splendidele saloane ale Teatrului Eforia. Casa de citire „Petre Liciu“ (Bu­curești str. Spitalului 44) aduce mul­țumiri d-lui inginer inspector gene­ral Mironescu, directorul școalei de poduri și șosele pentru sprijinul ce-l dă acestei instituț­iuni precum și Ca­sei centrale a meseriilor, fabricei „Belvedere“ și d-lor dr. Vladimir Ghidionescu, G. T. N. Varone, F. Lovelli, C. Ghiorghiu student și Frățulescu, pentru ajutorul de bani și cărți ce au binevoit a-1 trimite. Cunoscutul publicist român, d. Al­bert Prahovan, publică în „Paris­­Journal“, sub formă de scrisoare a­dresată viguros și lui­ Titu Maiorescu, un elogios articol prin care Preferați Pălăria Philip’s fiind în­­diform­abilă. S’a aprobat înaintarea următorului personal din serviciul administra­­țiunea căilor ferate și anume: D. inginer-ordinar clasa III Botez Eugeniu I., actual șef de secție cla­sa IV, în postul de inspector cla­­sa III ; D. Vasilescu Teodor, actual impie­gat de biuron principal clasa IV, în postul de impiegat de biuron cla­sa III: D-nil Minu Savu, Lucasievici Ion Th. și Cornea Vasile D., actuali im­piegați de biuron clasa I, în postu­rile de impiegat de biuron principal clasa IV; D. Petrescu Mihail, actual meca­nic conducător de locomotivă cla­sa I; D-nii Brebulescu Constantin M. și Navrescu Adrian Ch., actuali meca­nici conducători de locomotivă clasa III, în posturile de mecanic condu­cător de loomotivă clasa II ; D. Teodorescu Stan I., actual dese­nator clasa IV, în postul de desena­tor clasa III: D-nic­onescu Nicolae și Dobreanu Vasile, actuali șefi de deposit clasa II, în posturile de șef de deposit cla­sa I. Alsier­a comunala PLOEȘTI PLOEȘTI, 27 Februarie. — Cercul comercial și industrial a­ pus și el candidați la colegiul al 2-lea de co­mună; el stat d-nil: Gogu I. Zamfi­­rescu, Ștefan Păsculescu, Costache Constantinescu, lancu Sim­ionescu, Nae Hristodorescu, Dimitrie Maxi­­mescu și Tudorică Ionescu. Stavăr CIMFINA CIMPINA, 27 Februarie. — D. P. Oteteleșeanu inginer, a dat urm­ăi­toarea dezmințire d-lui Ștefan Doi­brescu care i-a pus candidatura pe­ lista consiliului comunal fără a­vea consimțimintul său: „Cetățeni văd cu mirare că mu­mele meu figurează printre candi­dații de pe lista d-lui Ștefan Doi­brescu. Ca să nu facă confuziuni, declar că: nu recunosc numele meu pe acea listă ci pe aceia care are în frunte pe d. D. Ștefănescu listă aprobată de șeful nostru Al. Radoi viei . i Credința i-a mântuit! Ași crezut când ți s’a spus că prin Banca Fortuna din București strada Lipscani No. 10, vor fi mântuiți și așa s’a În­tâmplat conform promlsiunei data Banca Fortuna Sooietate Anonimă începe astăzi publicarea fotogra­­­­fiilor fericiților ei clienți câștigă­tori ai premiului celui mai mare de cei 250.000 plătit celor 8 fericiți câștigători chiar în ziua eșirei lui la sorti pe No. 42716 C. a PENCU Comerciant, com. Eniselia, Constanța este unul din acești fericiți clienți . Astfel toată lumea va afla și se va convinge că jucând numai la Baisca Firtitua­i Societate anonimă București, Str. I Lipscani No. 10, are cele mai mari șanse de câștig. In afară de acest premiu de 250 000 Lei am mai plătit tot acum nenumărate câști­guri de Lei 20.000, 10.000, 5.000 etc. etc. Comandați deci de urgență Lo­zuri »pred­«asa de clasa. 7-a deoarece stocul nostru se epui­zează cu mult înaintea tragerei care are loc la 27 MARTIE 1914 Etiaca Fortuna . Societate anonimă anunță publi­­­­cului că va continua cu publica­­­­rea fotografiilor fericiților căști­­­­gători DINU NUBIAN II . VIATA ROMAN de CONST­­I­US PE CULME Ca sa î se dea gazeta gata aceste pa­tru pagini de hîrtie tipărită, cine vo­­ește să-și dea seama, cîte inteligenți și concursul a cîtor munci treime de ■pus la conlucrare? Treime apoi to­tul clasat, rumegat, netezit, cizelat, pus ia locul ce i se cuvine, de unit toate bucățile împreună, ca să se alcătuiască un tot armonic, ca și bu­cățile unui concert monstru. Pe deasupra tuturor acestor nea­junsuri planează însă mulțumirea de sine. Munca îl face să uite plicti­sul și deșertul vieței, iar situațiunea sa pe această ouilme în care a ajuns, ăi dă satisfacțiuni pe cari nu le-a putut avea încă în viață. A fost veș­■­­nic un umilit și un învins. E învin­gător acuma și de­ocamdată sin­gura lui grije este a se menține a­­colo unde a putut să se urce, de a se urca mai sus, căci starea pe loc este o scădere, o scoborîre. ...De cîte ori însă, își ia masca de pe ochi, realitatea crudă îi revine înaintea ochilor și plînge trecutul și viața lui­­ pierdută pentru dînsul și pentru alții­ . INTRE RUINE Cum a trecut timpul de repede!.. Pare un vis întreaga lui viață, un vis searbăd și urît, un deșert în­treg, întins și sterp. Pentru ce, se întreabă, s’a născut cu un cap mai altfel ca toată lumea pentru ce a năzuit ceva mai mult ca ceilalți,­­ pentru ce și-a părăduit tinerețea um­părind o ehimeră; fericirea o­­menirea? Nici el nu a fost fericit, nici pe alții nu i-a făcut fericiți. O întreagă gen­erațiune entuzias­tă, cultă și cinstită a plecat să al­cătuiască o nouă viață, să sfarme cercul strict al cugetărei de azi, să împlînte în sinul poporului o i­­dee mare și sfîntă și lupta le-a fost zadarnică, toți luptătorii au­ căzut răniți de moarte, scoși din luptă pentru totdeauna. Cel mai îndărătnic, acela care rîvnea la șefie, țare pe de o parte zidise și pe de alta dărimase. Sa­turn nesățios al „partidului", însuși Gara, îmbăfcrînit și deziluzionat es­te retras de mult din vălmășeală, convins că nu se poate face nimic, îți face milă acest om. Ori cu­ is­toria îl va­ judeca de aspru, ori­cu­m­ va arăta de nedestoinic și de mic la suflet, trebue să-i dea meritul de a fi stăruit o întreagă viață, de­­a fi rămas în decursul unui trai­ de sărăcie și de lipsă, același lup­tător mărginit, dar încăpățînat. Cara însă își vede greșala. In­lăuntrul lui se judecă poate singur și își vede neajunsurile, lipsa de mijloace intelectuale ca să conducă o armată la luptă... Oștirea lui s’a răzlețit, și el însuși părăsit, cu o grea răspundere pe spinarea ’î, pă­răsește totul și fuge tocmai în cli­pa cînd trebuia să stea ’cei de pe urmă, în mijlocul dezastrului... Și aci însă el se arată mic, își dă de gol stofa inferioară din care este alcătuit. Din toate părțile dezertările de­vin generale. Cine să mai stea in­tro o știre fără de șef, în care a intrat teroarea și indisciplina? Cui­va rezistă, se luptă cu propriul ior eu, dar­ valurile omenești din urmă îi împing, îi scot din rînduri... Unde sînt băeții buni de altă da­tă, unde sînt aceia cari de la Pa­ris criticaț cu asprime și dispreț tot ce se făcea în țară și pe aceia cari rămași la postul de onoare, ■trăgeau din greu carul? Íi găsești în toate părțile, la toate partidele, îî­ vezi alea din fundul funcțiunilor grase și al tuturor afacerilor. Au postit mult și acum vor să înlocui­ească a ceea ce le-a lipsit atîta timp. Și lucrul este cu totul ușor de înțeles. A fost o vreme cînd a fi apostolul unei idei nouî și generoa­se era lucru frumos, era un ce re­comandabil în ochii burghezelor și a fetelor sentimentale. Nu cereai nimic, nu ți se dădea nimic, nu pre­­județiai nici un interes și politicia­­nii te socoteau ca un dulce visător inofensiv și ușor de zef­emisit. Pe de o parte lupta vieței, de de altă parte faptul că încetul cu încetul oamenii aceștia s’au infil­trat pretutindeni, în parlament, în presă, în administrație, au deschis ochii celor bine cugetători, a ace­lora cari susțin stîlpii statului și atunci visătorii de altă dată au în­ceput să fie socotiți ca primejdioși, ca o armată nouă cari au repetat povestea calului Troieî. Apoi a­­cești visionari au început să se scoboare din turnul lor înalt de i­­voriu, au început să deștepte con­știința celor obijduiți, să ’î cheme la viața politică și să le arete drepturile lor. înaintea primejdiei ochii s’au deschis, măsuri au început să se ia și delirantizmul socialist pentru, li­nii a devenit un mijloc de neplăceri­­ serioase. Băieții bunii, imediat au­­ văzut că este mai practic a se da cu majoritatea, au uitat visul ti­nerețe­­lor și cum pentru ei a a­­parține „partidului" consta în mare parte sa citi pe gratis cărțile și bro­șurile partidului, a m­înca pe vere­sie la Mierea și a critica ceea ce faceau alții, ușor leat fost acest sacrificiu moral.... Sînt dezertări însă cari costă. Mi­cul Blubea dăduse mai de mult seim­nalul intelectualilor. El plecase oda­tă, se reîntorsese, acum însă pleca de-a binelea și soarta lui și-o legă de soarta lui Sebea. A scris una,­­cum­ alta scrie, a ars tămîie unor zei, a­­cum arde altora. E o lipsă de pudoai­­e și de simț moral care indignează pe unii, și care lasă reci pe acei ce-i cunosc și îl socot bolnav. Cu setea și furia cu care lucrase pentru idee acum muncește ea să parvină. Nu se uită la nimic, la nici o apostazie sau infamie, bravează ori­și ce pen­tru a se ridica, a ajunge cineva. Fire bolnăvicioasă și plină de rău­­tate, ei seamănă în toate părțile ața și otrava, aruncă cu noroi în unii, ridică în slavă pe aceia pe cari îi murdărise altă­dată. Din trecut n’a mai rămas nimic — și-a ars tot ce i-ar fi amintit de cei douăzeci de ani de abnegație, de muncă cinstită și de entuziasm. Ride de aceste tim­puri, îi zeflemisește pe foștii prie­teni și își bate joc de acela care o­­dată era iubitull maselor, pe care lu­crătorii îl numeau Mitrică al lor ! (Va urmat 5Î5) "■3P 'if c

Next