Dimineaţa, aprilie 1914 (Anul 11, nr. 3620-3647)
1914-04-01 / nr. 3620
Dr. Uscata Specialist la Sariin și Paria Boli de Piele, Sifistice și Genito-urinare Analiza sancaiul pentru sifala. — Inj.oțHou 603 Bulevardul Elisabeta No. S Consultațiuni dole 3—3 Telefon 1 to SOLIDOL este și rămâne cea mai durabilă vopsea de lac pentru dușumele. Usuci repede, păstrează timp îndelungat luciul și nu se pătează de apă. De vânzare la magazinul de vopsele „LA ELEFANT“ din IISIc Lipscani 86 și la sucursalele sale din Iași, Craiova, Ploești și Botoșani cu aceeași emblemă. De închiriat De la Sft. Gheorghe imobilul din str. Câmpineanu 16 fost Vineteul Imperial In total sau parțial etajul de jos și precum și pivnița. Adresa La plarta Bristol, Academiei 8._________ Se caută comisionari cu birouri In regulă, bine introduși la clientelă de băuturi, cunoștind branșa, pentru plasarea vinurilor din Drăgășani în toată țara. Adresa sub „Drăgășani“ la agenția Schulder . Co Jotorre de circa 3000 pogoane arabile, nu departe de județul Brăila, caut cu arendă. Ștefan Venișiu, Brăila m» .......... Specialist de articole tehnice și materiale electice, fost unulț ani șef de depozit la cele mai importante întreprinderi industriale din Capitală, cu cunoștință de limbi străine și bine versat în toate lucrările de birou, caută ocupațiune potrivită serioasă și durabilă. Adr. sub „Specialist“ la agenția Bassa ca~lea Victoriei 1628; camă pentru o mare casă dintr’un port dunărean un tânăr versat în afaceri comerciale, cu simț practic și care cunoaște perfect corespondența germană și română. Oferte cu referințe, copii de certificare și arătarea pretențiunilor sub M. B. 850 la agenția Rochi, pre, O poate jupoane și lingerie fină pentru Dame se pot cumpăra eftin numai la Noul magazin special în S5 STRADA SMÂRDAN No. 25 sub Firma, la fel Model în proprietatea D-lui Benedict Martin. SIFILISUL descopere: reacția Wassermann, etc. făcute conștiincios și riguros științific. Laboratorul „Dr. Veneanu" str. Doamnei 27. Telefon 19—59 Director DR. P DANILA șef de laborator la Facultatea de Medicină și la spitalul Filantropia O întîmpinare RĂSPUNS LA O SUSPICIUNE A D-LUI ZAMFIR ARBORE Am publicat acum cîteva zile o declarație a d-lui Zamfir C. Arbore, privitoare la un anume Karagheorghevici, care dindu-se drept student și insistînd să obție un loc la o școală militară, i s’a părut cam Suspect. Astăzi primim din partea acestui personagiu o lungă întîmpinare. In virtutea dreptului de apărare semnalăm următoarele din întimpinarea d-lui Karagheorghevici. Nu ași răspunde dacă acuzațiile ar veni de la fie cine, de la necunoscuți sau anonimi, dar cînd ele vin din partea unui profesor cunoscut ca d. Zamfir Arbore, deși sunt acuzații neadevărate, deși nu mă ating dtuși de puțin, totuși pentru edificare, am obligația de a riposta. In ce mă privește am toate dovezile necesare spre a arăta rostul meu act în București. Examinînd declarația d-lui Arbore, ea începe cu o inexactitate. Că 11 vizitez mereu de cîteva zile acasă și la birou. Neadevărat. Am fost o singură dată acasă unde l'am găsit și am vorbit, o singură dată. Dumnealui m’a poftit la, birou și ducîndu-mă acolo nu l’am găsit, mai mult decît atîta mi s’a spus că la ceasurile la care m’a chemat nici nu vine d-s» la birou. De ce m’am dus la d. Arbore? Iată de ce! Fiind originar bulgar din Silistra, am dorit și căutat să găsesc în noua mea patrie un mijloc cinstit de traiu cinstit și un teren pe care m’aș pricepe să muncesc. De aceia m’am gîndit să fiu profesor de limba rusă sau bulgară și cum aceste limbi nu se învață decît la școalele militare am cerut postul de profesor sau ajutor profesor la o Școală militară. Locurile de profesor fiind ocupate, un d. căpitan de la școala de război, căruia dacă va fi nevoe și îmi va permite. Îi voi da numele, un domn căpitan zic, vrînd să mă servească, să’mî facă un bine m’a trimes Iad. Arbore care poate are nevoe de un ajutor la cursul său și în cazul acesta să arate acest lucru ministerului de război. Chiar dacă i-așî fi spus d-lui Arbore că am nevoe de recomandația sa, ar fi fost vorba de o recomandație asupra științei mele, în calitatea sa de profesor. D. Arbore mă acuză că sunt rusofil. Da, declar cu inima deschisă ca omul cinstit ce nu fuge de lumină, declar că e firesc ca rușii să fie simpatici și iubiți de aceia care au învățat în țara rusească și oricine poate vedea că bulgarilor cinstiți nu poate decit să le fie iubiți rușii, cari le-au dat școală și atîtea ajutoare pentru ridicarea poporului bulgăresc. Intîmpinarea e semnată Petre Karagheorghevici, student. * MASURILE LUATE LA NOI A fost declarat ca infectat de holeră orașul Constantinopol. Cu începere dela 30 Martie a. c. toate proveniențele și călătorii din acest oraș vor fi supuși măsurilor prevăzute în convențiunea sanitară internațională din Paris (903). Intrarea în țară a călătorilor și proveniențelor din Constantinopole se va face pe ape prin porturile Constanța, Sulina, Galați și Brăila, iar a celor ce vin pe uscat, prin porturile Dunărene, Turnur Severin, Corabia, Calafat, Zimnicea, Turnu- Măgurele, Giurgiu, Călărași și Oltenița. Produsele alimentare de origină animală în stare proaspătă, precum și legumele verzi și fructele proaspete sunt prohibite. Este de asemenea prohibit intrarea în cete a lucrătorilor, vagabonzilor, emigranților, etc. Călătorii sosiți în țară din această localitate, vor fi supuși la domiciliu unei supravegheri de 5 zile. mmmmmmmmmammms memmm Marți, 1 Aprilie 1914 DIMINEAȚA Din lumea muncitoare .......... _ ___________ _ Pentru apărarea repauzului duminical in țara ÎNTRUNIREA iuncitorilor comerciali din sala sindicatelor Funcționari comerciali au avut orî dimineață, o mare întrunire în sala sindicatelor. Prezidează d. VASILE GEORGESCU, care amintește luptele duse de funcționarii comerciali în anii precedenți, și mai cu seamă înaintea sărbătorilor mari, cînd negustorii vroiau să calce legea, și să nu țină cont de dreptul la odihnă al funcționarilor. Se referă la mentalitatea funcționarilor comerciali, care nu va fi schimbată decît o educație sistematică făcută prin organizație sindicală. D. IONIȚA spune că funcționarii comerciali trebue să lupte pentru revendicările lor, și să nu capituleze oricum ar fi sacrificiile ce s-ar cere în aceste lupte. Că ca exemplu, breasla franzelarilor cari știui sft lupte, și la rigoare să întrebuințeze chiar greva. Dela prima ochire s-ar părea că funcționarul comercial are o stare bună, cercetînd însă, se va vedea că această breslă este una dintre cele mai oropsite. Face o comparație între societatea „Generală” și sindicat, și spune că societățile nu-și mai au rostul acum. Societățile de ajutor sunt rămășițe din trecut, acum orice muncitor trebue să se înscrie în sindicat, căci numai aci își va putea cunoaște rostul soö în omenire și va ști cum să lupte pentru dezrobire. D._ LANG. Cu toată propaganda ce s'a făcut și se face, pentru a se organiza funcționarii comerciali, majoritatea lor nu sînt încă organizați; aceștia nu au priceput pînă acum necesitatea organizării în sindicat. Face o amănunțită analiză a situației vînzătorilor de la băcănii și prăvălii, și descrie starea lor mizerabilă. Toți acești nenorociți muncesc 18—20 ore pe zi, dorm în grajduri, pimnițe și poduri, umblă nespălați și nepieptenați zile întregi, sînt de plîns acești oameni și nimeni nu se interesează de soarta lor. Guvernele fac legi, de cari au grije să ordone să nu se aplice decît cele ce asupresc pe muncitori. Nouă ne incumbă datorie de a veghea și a lupta pentru aplicarea legilor. Avem absolută nevoie de cel puțin o zi de odihnă pe săptămină, dar cel mai mulți dintre noi nu au nici cel puțin o oră liberă. Sunt multe și nenumărate nevoile noastre dar nu le vom cuceri decît prin luptă c LAtiantă. “ D. MOSCU: — Dacă repaozul duminical nu se respectă, vina este a funcționarilor comerciali, deoarece nu au luptat serios pentru apărarea lui, și acum să fi luptat pentru alte revendicări, între care cea mai necesară este: închiderea magazinelor la orele 8 seara, apoi higiena magazinelor. Trebuie asemeni să luptăm alături de întreaga muncitorime din țară, pentru modificarea legei asigururilor, și să facem, ca să fim și noi cuprinși în această lege. Pe lîngă organizarea în sindicate, noi nu trebuie să neglijăm lupta politică. D. GH. VASSIA. — Legile fabricate de către clasa stăpînitoare, nu se respectă, pentru că autoritățile însărcinate cu menținerea ordinei sînt de fapt reprezentanții clasei capitaliste și e natural ca ele să nu lucreze contra capitalizmului. Funcționarii comerciali să lupte prin el însăși. Spune că în curînd va apare un ziar al funcționarilor comerciali, și cere tuturor să dea sprijinul acestui organ. Anunță că la 9 Aprilie D. Légion, secretarul internațional al sindicatelor, va ține o conferință la Dacia, despre „Internaționalizm“ și îndeamnă pe cei prezenți, să asiste la această conferință. D. V. GEORGESCU face rezumatul cuvântărilor, și declară întrunirea închisă la orele 12 a. m. Grevă franzelarilor Lucrătorii dela franzelăriile: Müler, Gaszler, Herman, Gagel și Matache Teodorescu au declarat Sîmbătă dimineață grevă și după o consfătuire ce au avut în sala băcăniei Cocoș, au venit în corpore in sala sindicatelor, unde au ținut o întrunire la care au vorbit și d-nii Mușetescu și Papp. Erî dimineață ei au avut o întrunire în sala sindicatelor, întrunirea se deschide sub prezidenția d-lui AL. NEGULESCU, care spune că atîta vreme cît va exista exploatarea muncii, veșnic vor izbucni conflicte între capital și muncă. D. ION CULIȚA, spune că muncitorii muncesc din greu, făuresc averi celor leneși, iar el de multe ori rabdă pînă și chinul foamei, ne mai vorbind de celelalte lipsuri. Acum dacă vom sta mai multe zile în grevă, și dacă și celelalte ateliere se vor alipi de noi,atunci vom face că să sufere și cel sătul măcar o zi chinul foamei, ca să cunoască și el ce este suferința. După ce arată starea precară a lucrătorilor franzelari, face un apel călduros la simțul de solidaritate al tuturor. D. I. BANCIU, spune că bresla brutarilor și franzelarilor, are cel mai important rol în societate, această breslă este absolut indispensabilă, pentru că dacă numai o zi, ar fi o încetare generală a lucrului, atunci întreaga clasă muncitoare ar da concursul acțiunea brutarilor, iar cel sătul ar fi nevoiți să cedeze. D. AL. NEGULESCU, propunea, se face o escursiune la șosea, ceea ce greviștii aprobă prin furtunoase aplauze. Am arătat în numărul de ere, că franzelarii au locuințe la unii patroni, or lucrurile In urma cercetărilor noastre am constatat că nu stat așa. Unii patroni au o mică cameră în care au cîteva paturi, aci staui lucrătorii în orele de repaos, sau dorm unii cari lucrează 17—18 ore pe zi, și deci nu mai au timpul de a se duce acasă. Din eroare s'a spus că ei primesc 59 lei pe săptămînă, în loc de 29 cît primesc unii dintre ei. Suma de 29 lei săptămînal, nu o primesc decît cel mai vechi lucrători, cellalt au salarii foarte derizorii. Iată acum cami sînt cerințele lor: Mărirea salariului cu un leu și acordarea unei plini pe zi tuturor lucrătorilor. Greviștii se arată foarte solidari, și e posibil, ca azi să se declare grevă și în celelalte ateliere. — Grep. La orele 5 p. m. greviștii s’au întors din escursiune și s’au întrunit din nou în sala sindicatelor. Aci s’au ținut cuvîntări de către d-nii AL Negriescn, Jean CulÜza, Dietrich, Stamculescu, Nic. Ionescu și Gh. Cristescu In urmă s’a format o comisiune, care va trata azi cu patronii. Comitetul grevei a lansat un apel către toți muncitorii din Capitală și către toți franzelarii din țară, în care arată cauzele cari i-au determinat să părăsească lucrul. O nouă întrunire va avea loc azi. In legătură cu această grevă primim următoarele : Domnule Director, Vă rugăm a publica următoarele: !Noi, lucrătorii francelani am refuzat a mai lucra din cauză că ni s’a refuzat o mărire de salar. Din cauza muncei excesive pe care o depunem noaptea, credem că o mărire de salar este necesară chiar în interesul populațiunei căci cu cît mai sănătoși vor fi cei cari fac prinea cu atît și sănătatea consumatorilor va fi mai la adăpost. Un ziar de dimineață a anunțat că lucrătorii au 39 lei pe săptămină și locuință, ceea ce nu este adevărat. Lucrătorii primesc 39 leî pe săptămînă pentru o muncă care merge pînă la 13 ore de muncă obositoare de noapte, însă fără locuință. Lucrătorii se repauzează în camera de dormit numai în timpul repauzului dar nu locuesc acolo. Nu pricepem de ce s’a afirmat un lucru neexact. Am ținut deci să dăm această lămurire ca opinia publică să fie în cunoștință de cauză. Sîntem siguri că în cele din urmă și d-ni patroni vor recunoaște justele noastre cereri și astfel vom putea relua lucrul. Lucrătorii greviști franzelari. *• întrunirea lucrătorilor de la atelierele militare Lucrătorii de la arsenalul armatei, pirotehnie și atelierul de confecție, s’au întrunit orî dimineață în sala Constructorilor. Delegațiunea însărcinată cu prezentarea memoriului lucrătorilor și-a depus cu acest prilej raportul, arătînd că pe de rînd a fi obținut făgădueli că starea lor va fi îmbunătățită. Adunarea a fost prezidată de d. I. Coita, care a adus mulțumiri d-lui Saita de bunăvoința cu care a primit pe lucrători. Au mai vorbit d-ni: G. Nicolescu, H. Mocanu, N. Merișanu, Tudor Dumitru, N. Militar, I. Dumitrescu și N. Stoian, aducînd elogii membrilor guvernului, cari le-a promis tot concursul. In urmă s’au ales trei comisiuni de acțiune care să ducă mișcarea mai departe: Dela arsenal d-ni: N. Gheorghe, Nicolescu Gh., Mocartu A., Vasile Nistor și Nicolae Militari Dela pirotehnie: Gh. Merișanu, G. Nedelescu, C. Paraschiv și Ștefan Ciocan. De la atelierul de confecții: I. Dumitrescu, C. Marinescu, M. Nicolescu și C. Vălceanu. întrunirea s'a terminat la orele 12. ADUNAREA societatei „CENERALA“ a funcționarilor comerciali . Funcționarii comerciali, membrii ai societăței „Generala“, au fost convocați pentru ore, orele 10 dimineața în adunare generală, la sediul societăței din strada Carol No. 19, pentru a da cuvenita descărcare comitetului actual. Adunarea se deschide la orele 10 și jumătate, sub președinția d-lui I. Dumitru, președintele societăței. D-sa dă cuvîntul d-lui Th. Alexandrescu vicepreședinte, care dă citire dărei de seamă pe anii 1912—1914. D. A. Stinghie, secretar-contabil dă citire bilanțului general care să prezintă cu’tt éScedent de 179212 lai și 30 de bani. D. Drăgulii tifilci* aduce elogii persoanelor ’dispărute care au muncit mult pentru funcționarii comerciali Roagă pe funcționarii comerciali ca să nu uite niciodată ceea ce a făcut P. S. Aurelian, Alex. Juvara și alții care întotdeauna au luat apărarea. D-sa aduce laude d-lui D. Hagi Theodorac, care mai mult ca tot Ie-a dat în oriși ce împrejurare tot concursul. Ceva mai mult pe lîngă tot concursul moral pe care li la dat a mai promis că va dona pentru palatul și asigurările funcționarilor comercialî suma de 20.000 lei. Termină aducînd mulțumiri fostului comitet care printr’o continuă activitate la baza cărei fost dragostea de muncă de care au fost animați toți membrii din comitet. Roagă membrii Să dea încrederea lor și în viitor acestor oameni care au dat probe că știu să 'și facă datoria. D. V.testesen comerciant și vechi luptător aduce mulțumiri funcționarilor comerciali că i-au făcut cinstea de al trece ca membru de ondărie al societăței. Regretă că pe lista donatorilor pentru fondul palatului nu figurează decît un singur român d. Ion Manolescu. D-sa donează pentru palat 20 lei. D. T. A. Teodora arată pe larg activitatea societăței, fugind pe func ționarii comerciali și mai cu deosebire pe membri societăței să caute ca și în viitor să dea într’un mod concursul lor societățeî. ■ ”■ Tiranu controlor al societătei vonca pe membrii să aprobe darea de seamă și in viitorul comitet sa aleagă oameni cu dor de muncă cari cu forțe unite să poată ridica societatea la un nivel cît mai înalt. K • 1" 3*exaill*r ® sett spune că membii să aleagă în viitorul comitet alte persoane căci fostul comitet și-a făcut datoria, muncind destul. D. C. Popescu roagă pe fostul comitet ca să mai primească cel puțin doi ani de zile să lucreze, pentru societate căci membrii au încredere ta munca d-lor și așteaptă ca “în timpul cel mai scurt să se clădească palatul societăței. Se pune la vot darea de seamă și se aprobă. Să alege comisiunea interimară compusă din G . Dragulănescu, P. A. Teodora și P. Alexandrescu" Se trimet telegrame d-lor miniștri Morțun și Radovici prin care se arată că in provincie,legea copansului duminical nu se respectă. Se mai trimet telegrame d-lor Hagi Teodorachi, Cristache, S.toicovici, pentru munca ce au depus pentru înființarea școalei de adulți. Adunarea se termină la ora 1 ,d, «, întrunirea cizmarilor Lucrătorii cismari se vor întruni astăsearil în sala sindicatelor, unde vor discuta și despre grevă dela. „Bachinari" _____ Gtep. întrunirea brutarilor la etokili!eseriași Io!> Lucrătorii brutari s’au întrunit erî dimineață la clubul meseriașilor din str. Mihai-Vodit, spre a protesta împotriva atitudinei patronilor cari nu vor să le acorde repauzul duminical. In urma consfătuirilor ,urnuște și după cuvîntările rostite, brutarii au hotărît să meargă în corpore și să devasteze brutăriile cîtorva, dintre patroni. Prezidentul consfătuire d. Bordea, a calmat pe lucrători, spunîndu-le că trebue să păstreze o atitudine demnă, și să nu se dedea la violențe. In urmă toți lucrătorii au semnat o petiție către direcția sanitară, cerînd autorităților sanitare să facă o anchetă spre a cerceta halul de insalubritate și mizerie în care se găsesc cele mai multe ateliere de brutărie. . |-- ----- ----------- Pierdut fa Minte de Contrastul dintre pasiune și sentiment stăpînește această fină, comedie care se va reprezenta astăzi la laristocraticul Select Creemi» Oen.» trai, desigur, cu mare succes. Gine apoi se va putea oare stăpîni din rîs la hazlia falsă Rîgadin e timid, interpretata de artiști", ca Prince și d-șoara Mistingue"; ? Programul va fi complectat de interesantul "Select-Jumal No. 23. j Decorațiile " Bomnule • »doctor.1" -- - 1 Un comunicat al cancelariei ordinelor1 din ministerul de externe și publicat în onor. dv. ziar măi-zilele trecute zice că numai acele decorații denumite ordine, din drept, să se poarte insigne sau butoniere. Am o întrebare de făcut,- Medalia de războitt „Avintul țării“, conferită celor ce au fost mobilizați,, dă dreptul civililor a purta la butonieră un semn oarecare ! De ce militării activi s'o poarte la locul de onoare și noi civilii să n’avem dreptul măcar la o panglincuță. Noi cari am suferit de foame, mizerie, boală, ploae, etc., etc.,, să n’avem măcar acest mic , drept, cînd ni s’a dat cu atîta dărnicie. „Avîntul țării“. 7." Dv. care ați comunicat zeci de știri bune în chestii militare. Veți avea bunăvoință să puneți celor ,în drept și această întrebare. Mulțumesc anticipativ și vă salut Cu deosebită stimă . M.G. FOIȚA EîARULUI „DIMINEAȚA“ (2) c.^ ===== «Le VICTOR EFTIH U ===== Roman IIP viata masesianeană CĂLUGĂRUL SPÎN DE LA RĂSCRUCEA DRUMURILOR Foarte puțină desvinovățire ne trebuie față de noi înșine și fărădelegea e gata. Așa și Metodie. Știa prea bine că măgarul e de furat, dar vorbea într’altfel pîndarul lui din inima sa: — Eu n’am pus mina pe căpăstrul vitei. Eu am fost măgar zece zile și aveam să iau cincisprezece pezecî, da nu mi-a dat Nisi nici «nul. Mi-a dat măgarul. De unde știu eu că nu era al lui Nisi? Poate că era al lui Nisi! „Dumnezeu vede toate. Dacă era furtișag, vedea și trimetea pe stăpîn să mă prindă. Da n’a venit nimeni și uite, eu călătoresc acum spre Corcea. „Hi, căluțule !.. Hi, armăsarule! Armăsarul svîcnea, se repezea, și se poticnea. Iar Metodie1 rîdea în gușă, cu bucurie, de cîte ori coborau o vîlcea... ■ Metodie, nume călugăresc!... Așa-i spusese grecul. — Așadar, Dumnezeu, care m’a botezat, am hărăzit să fiu călugăr. Sfinții Metodie și Chiril au fost călugări. Au slujit pe Domnul și au învățat pe oameni să facă slove. Pe mine mă chiamă ca pe sfîntul Metodie. Slove n’am să învăț pe alții, fiindcă nu știu nici eu. el ar luase drumul mînăstirei, am să mă călugăresc. „Hi căluțule, hi, armăsarule ! Oa Lei! Da ! Lei!.... Acolo, departe, la poalele Turțurilor e satul Boboștița. Oameni de acolo știu trei-patru limbi. O să-i înțeleagă și pe el, bulgaru Metodic. Acolo e mînăstirea Precista, undi n’au maî rămas decit doi călugări., Cu Metodie or să fie trei. La urma urmei de ce să nu se facă și el călugăr. Nu e el stăpîn pe capul lui ! Ba o să zică lumea că, uite, Metodie, omiînăr, voinic, tocmai bun de muncă, se călugărește... Ei ș ce-i pasă lui de lume ? Fiecare cai săi. La mănăstire n’ar fi avut mult lucru : păscutul oilor și al caprelor Ceva trebura mărunțele și alt nimic Egumenul, părintele Policarpie, i-a fi dat cincisprezece parale pe zi ș mâncare. Nimic mai bun. ' Ce e viața ? O să dea el de rosti tumeî ? Să-și chinuiască el trupi pentru munca grea a zilei de miine ? !... Tot gîndind așa, se pomeni c — Da! Sei! Da! — striga el, lovind măgarul cu călcîiul, ajunse în Corcea. Se minună de frumusețile orașului, dar nu se încurcă pe acolo, ci plecă spre Boboștița. După vreo jumătate de ceas se opri lingă cișmeaua de la răscruce. Acolo găsi pe un călugăr spin, care băuse apă multă și se cam umflase. — Apă rece, apă bună. Băut cam multă, fiule, și m’am îngreunat. — Sărut mina ! — Domnul! — Părinte, văd desagii sfinției dale și bănuesc niște prescură. Mi-e — Domnul a dat. Domnul a luatoată călugărul spin, cu părere de rău. Desfăcu -desagii, scoase o presemră și o frînse în două. Era tare ci, pămîntul. Metodie o ținu la cișmea, o înmuie, o umflă și o mîncă împărătește. • Apoi, zise : — Sfinția ta ești bulgar. Și eu sînt bulgar. Dar ce să-ți fac dacă nu e mînăstire bulgărească ?, Mă duc un grec, săracu ! — Du-te, fiule, du-te. Tot creștin e și grecii. Mai bine să te faci călugăr la un loc cu grecii decit bandit cu turcii la un loc. „Două lucruri domnesc în ținuturile noastre : crucea popii și cuțitul tîlharuilui. Dacă ie -ții în soare pe amîndouă, fac aceiași umbră : o cruce. Nu le poți deosebi după umbră, care e crucea și care e junghiul. Două cruci, fătul meu, două cruci.... „Alege una din ele și le-ai ales pe amîndoiuă. Dacă te faci bandit ai să sfîrșești prin pocăință și ai să te faci călugăr, — dacă te faci călugăr, ai s’ajungî gazdă de hoți și pe urmă hoț tu însuțî!” ■ Călugărul spin vorbea ca în cărți. Lui Metodie i se părea că aude pe dascălul Nași, de la Zvezda, citind viețile sfinților. Se păru că aude pe sfinții Metodie și Ciril, vorbind în parabole : — Uită-te, colo, băete, în vîrful muntelui, vezi o mogîldează ? Acolo e ari pustnic care a fost »tîlhar»și acuma ’s’a caltigarit. Sfîntul Vasile, cu clopotele sale, Fa întors pe_ ca* dea cea bună. Acuma, Evghenie e mulțumit. Anul ăsta s’aă.TmpiiiitMj patruzeci de ani, de -etund sM pocăit. El stă și ascultă, iarna, cum îi vorbește glasuil trecutului. ■ J „Clopotele își picură lin cîntarea ca o poveste de dezduiri. " „Pe dealuri departe, sehradate în zăpadă, satele își sufla fumul în văzduhul limpede și lovesc bolta de sticlă albastră a cerului cu' Ciocanele clopotelor. Iar cerul neftmru prelung, de peste tot.upițere...gasurilor de aramă se, adună și viny spre dânsul, în murmure de gîrlă ,liniștită. Vin mereu, acum ca o mustrare, acum ca o mîngîiere. Și-i sparg poți vestea vieții lui, răslețită în, c ® drii I Epirului, adunată apoi în chilia aceea întunecoasă, din vîrful muntelui , lângă bisericuța sfîntului Vasile, ri-idicată acolo de cine știe ce suflet bun. In vale se taie drumurile. Bnul o ia încolo, spre latrina, iar ele , spre tîrgurile mărunte dinspre deaj Iuți. Și pustnicul Evghenie stă sus ■ și vede numai mogîldețele ce trec pe căile încrucișate.-, :- (Va urmă)