Dimineaţa, iunie 1914 (Anul 11, nr. 3678-3707)
1914-06-01 / nr. 3678
I 2 Vizitați noul Depozit de SIIE Teracotă faianță C. KLEIN & Comp. B ȘOSEAUA ȘTEFAN cel MARE, 9 (Prin calea Dorobanților tramvai 5) Mai execută: lucrări de mașini de gătit și orice fel de reparațiuni în această branșă ca: remontări de sobe, curățirea lor, etc. etc. CASSELE pentru bani, registre și acte, sunt azi cele mai citate, cele mai frumoase și neîntrecute în construcțiune solidă și executare îngrijită. Sistem original cue trei cuirasse (mai toate fabricatele concurente au numai două cuirasse). Cea mai însemnată fabrică de casse de bani din Germania. Peste 30.000 casse furnizate. In calitate cel puțin egale celor mai bune mărci englezești. Cassele OSTERTAG prezintă absolută siguranță contra incendiului, spargere și căderei. Specialitatea în casse cuirassate cu dispozitiv de siguranță contra dhermitului, electricității, a aparatului Fondé, etic. Casa mondială Krupp a comandat 76 casse mari la oferirea cărora a participat toată concurența. Mirsi Uliss El M Hiti Reprezentant general și depozitar pentru România și Bulgaria.ARTHUR RYSER București, str. Cantacuzino 21 (fostă Polona,lîngă Consiliul Superior al Agriculturei). Reprezentanți: CRAIOVA: P. Andreescia io n GALAȚI Moldoveana , Boroș Doamna " Marguerite Benderli absolventă a facultăței de filozofie vizionară, cu audiție colorată prevede și prezice viitorul. Consultațiuni zilnice de la 2—5 festr. 30, Strada Visarion No. 80 II Fabrica de var gro și CARIERA de PIATRA GREA BADILA (BUZĂU) j WUSCHKO. Noua escursie In Italia de la 2 Iulie—6 August, vizitînd între altele Roma (10 zile), Neapoli (5 zile), Firenze-Nizza-Torino-Venezia etc. Drumul cl. II (de la Predeal și îndărăt Predeal) și hotelurile 325 frs. Pensiune (cine vrea) două mese pe zi 200 fres. înscrieri la d. prof Virgilul Popescu, str. M. Kogălniceanu 5, București, BUCUREȘTI, Strada Blănari, 4 . Furnizează prompt orice cantități de var gros și piatră de construcție în orice di ÎNFORMATIUNI ----- Preotul econom I. Burcă, de la biza R- Ion, din reg. Bacau, a fost reserica Sf. Voivozi din Capitală fie partizat la divizionul de obuziere roagă să arătăm că nu are nici o grelelegătură de rudenie cu Lili Georgescu, sinucisa din Tîrgoviște. O persoană de încredere ne comunică unele lucruri grave cari s’ar fi petrecut la școala profesională de fete din Bîrlad. Subdirectoarea școalei a înainat un raport ministerului instrucțiune asupra celor întîmplate, dar ministerul, din ce cauze nu știm încă, nu a ordonat nici o anchetă. Examenele de absolvire ale Conservatorului, anul al III-a, clasa de dramă și comedie a d-lui profesor I. Livescu, vor avea loc Duminică, 1 Iunie, la orele 2 și jumătate, la Teatrul Național. Biletele de intrare la Feder D. Damian Ion, actual impiegat clasa II-a, în serviciul exterior general al finanțelor a fost înaintat pe ziua de 1 Iunie la clasa I, în funcția ce ocupă un locul vacant. D. G. Sava, subrevizor școlar al județului Ilfov, demisionînd din acest post pe ziua de 1 Iulie a. c., a trecut la catedra sa. Joi, după amiază, a avut loc o adunare de scriitoare și scriitori la locuința d-nei Constanța Hodoș, pentru reapariția „Revistei Noastre“, de sub conducera acestei talentate și apreciate scriitoare. Au luat parte la această adunare: doamnele Constanța Hodoș, d-na G. Coșbuc, d-na Ciurcu, Lia Hîrsu, d-șoara Olimpia Teodora, d-na Ursachi, d-na Lefteriu, d-șoara Nicolău, d-șoara Columb, d-ra Lefteriu, d-șoara Hartia, etc. D-nii G. Ranetti, Victor Eftimiu, pictorul Troteanu, Georgescu-Teologu, Alex. Coșbuc, Marius Popescu, Sandu Hodoș, Lucian Marcu. Astăzi și Biîine pentru ultima oară se mai reprezintă la cinema Volta și Bristol emoționanta tragedie „FANTOMA MORȚII1’ care a obținut orl și alaltă ori succese formidabile, captivind numeroasa asistență prin acțiunea-i puternică, desfășurată într’un cadru de o splendoare fascinantă. Polmîine Luni se va inaugura un program fementa ce ese din cadrul comun, un film de actualitate „SUFRAGETELE’* la reprezentarea căruia vor fi admise numai doamnele și domnișoarele. In vederea vizitei țarului Rusiei în portul Constanța, s’au făcut amenajat de aproape trei milioane lei. La pavilionul reginei s’a făcut un coridor lung de 200 metri împodobit pretutindeni de tricolorul romînesc și de pajura Rusiei. D’asemenea la palatul regal s’a amenajat o esplanadă splendidă care seara va fi o adevărată feerie. In piața Ovidiu cit și pretutindeni pe unde va trece familia imperială, s-au ridicat mărețe arcuri de triumf. Un număr de 60 albanezi din București și Constanța au plecat eri ca voluntari la Durazzo în Albania, sub conducerea d-lui Naum Dumitru. In cercurile comerciale și industriale, din Capitală și provincie, a făcut o excelentă impresie felul în care este reorganizată secțiunea pentru recalcularea traditelor externe și interne de pe lângă „Informatorul1’ Biroul de Informațiuni administrative al ziarelor „Adevărul* și „Dimineața*’. Grație acestei reorganizări comerțul și industria românească încetează de a mai fi, sub o anumită formă, tributară străinătății. Cu această ocaziune d. Basile Sepeanu, directorul Biroului Informatorul mulțumește tuturor domnilor comercianți și industriași cari sau grăbit să încurajeze biroul pentru sacrificile făcute în această direcție și îl roagă să ne onoreze și de acum înainte cu încrederea d-lor. D. sublocotenent de rezervă Sturd- Incălțăminte, Maria C. Rădulescu, Covaci 17. Arhimandritul Popescu Damaschin și preotul Popescu Dumitra, au fost numit! primul ca confesor al garnizoanei Turtucaia, iar cel de al Xl-a ca confesor al garnizoanei Slobozia. LONDI.NES. PRECIS CEASUP* Găsim in ultimul număr al ziarului german „Berliner Tageblatt” un articol asupra înființărei companiei dramatice a d-lui Radovici la București. Ziarul își exprimă satisfacția asupra programului artistic al d-luî Radovici care vrea să popularizeze aria teatrală în fața publicului romînesc. „Berliner Tageblatt” mai adaugă că o asemenea intreprindere în timpul invaziei conferențiarilor francezi în Romînia e foarte folositoare. Aflăm cu plăcere că d-șoara Rachel Zimmer, fiica d-lui Carol Zimmer, mare industriaș din Capitală, s’a logodit cu d. A. L. Zissu, procuristul Băncii Moldova din Iași. In curînd se deschide la Călimănești un mare și elegant restaurant, la hotelurile „Jeantea”, al cărui patron e d. I. Mîhalcea Vrînceanu, fruntaș în această ramură, cunoscut în toată țara, bun și harnic gospodar, ceea ce poate bucura mult pe oaspeții acestei stațiuni balneare. Joi 12 Iunie începe sesiunea examenelor la școala superioară de științe de stat. înscrierile se pot face pînă la 7 Iunie. Carnetele de frecvență vizate de drnii profesori sau cu mențiune făcută de secretariatul școalei că are acordată dispensa, se vor prezenta, la cerere, în ziua de examinare. Chitanțe de plata taxelor cu rezultatul obținut, foi de inscripție, carnete și cărți de studenți, certificate precum și orice alte acte depuse la înscrierea în școală se pot cere dela secretariat pînă la 20 Iunie. LV DANGRELEI Ginoma Regal D. Aron sin Medes, a fost autorizat să funcționeze ca profesor de limba română la școalele secundare ,curs inferior și superior, precum și de limba latină la cursul inferior de la școalele secundare particulare. Cinema Central nț./ „ î f „DUELUL*’ cu RUGGERORUL CERI D-nii Al. Borș, actual impiegat cl. I-a în serviciul exterior al regiei monopolurilor statului și G. Neamțu, actual impiegat clasa II-a în serviciul exterior general al finanțelor, au fost transferați unul în locul altuia. ■’ ’ D-ra Ruce Urziceanu, a fost autorizată să funcționeze în invățămîntul particular ca profesară de istorie și de limba germană la școalele secundare de orice grad. OlMlNJI ASA împrumuturile celor dela C.F. O DISPOZIȚIE REA Am vorbit într’un număr trecut de reclamațiile funcționarilor C. F. R., arătind dispozițiile despotice ce domnesc în această privință. Am arătat că de drept, funcționarii n’au voe să se plîngă contra superiorilor lor căci de-o fac, apoi tot el o pățesc. In acelaș articol am spus că sunt multe dureri de ascultat și multe suferind de alinat în această vastă administrație, unde muncesc zi și noapte 30.000 de oameni — o armată întreagă, supusă orbește superiorilor— pentru un modest salariu. Vom expune astăzi încă una din durerile lor. Este vorba de cassa de credit a poștei.La căile ferate, fiindcă este singura administrație publică care n’are cassa ei proprie de credit, s’a făcut o convenție cu cassa de credit a poștei, care se obliga a împlini această lipsă. La cassa de credit a poștei ani de arîndul s’au adresat funcționarii C. F. R. pentru înlesnirea lipsurilor și nevoilor lor. Acolo, în schimbul unei dobînzî mici__8 la sută pe an — gaseau ori de cite ori aveau nevoe, un credit egal cu salariul pe trei luni, pe care apoi îl achitau în 18 rate lunare. Era o înlesnire mare pentru nevoiașii drumului de fer. De 4 luni încoace, direcția generală însă s’a răspîndit și socotind că face un imens bine acestor slujbași, a interzis împrumuturile la cassa poștei. Rezultatul dezastroas pentru cei mici a fost că samsarii și cămătarii au început din nou afacerile de altă dată. Iar bietul slujbaș, nevoit să se împrumute, căci salariull ticălos care’l are, nu’i acopere nici măcar jumătate din trebuințe, e silit să plătească — și plătește să se știe, douăzeci la sută pe lună — cămătarilor, pentru a’șî echilibra bugetul alcătuit pe baza creditului acordat de cassa poștei. S’au făcut interveniii, s’au prins bieții oameni prin grai și prin scris, cu timbru de 30 bani — căci la c. f. r. tot ce faci, tot ce spui, trebue să fie marcat cu timbrul legal, — dar în zadar. Funcționarii serviciului comercial din direcția generală, s’au dus în corpore acum cîteva zile la cabinetul directorului general, cerînd să se ridice această măsură nedreaptă. Toate protestările au rămas fără efect. De ce nu ridică direcția generală o dispoziție care face atîta rou celor mici ? Dacă statul nu poate face mai mult, pentru slujbașii săi,cel puțin conducătorii direcți ai administrațiilor publice, ar trebui, prin toate mijloacele posibile, să înlesnească cu mai mult traiul celor nevoiași în vremuri de scumpete «escîndă__Y. Din Floești ARTISTICE Astăzi rulează la toate a Wem un program care desigur va atrage multă lume. Se va reprezenta : Firma în Căsătorie extraordinară comedie în 3 mari acte, plină de un haz nespus. Această piesă, care este jucată de artiștii cari au conlucrat la filmul Șoricelul, este înghită să producă o adevărată senzație. Se mai proectează Testamentul dramă înduioșătoare din vița reală și o splendidă vedere după natură. Seara se joacă în grădină. Dela Asociația Latină Sîmbătă 31 Mai va avea loc, în palatul universităței — sala de fizică__ adunarea generală ordinară a membrilor „Asociației Latine”. Adunarea va începe la orele 9 seara și se va discuta . Raportul comitetului diriginte, gestiunea financiară dela 1 (14) Iulie 1912 și pînă la 31 Decembrie 1913, ratificată cooptărilor secretarilor corespondent : d-na B. N. Vaschide, d-nii Marcel Montandon, Aug. Boné, Jos. Barbe; alegerea unui membru în comitetul diriginte, în locul d-lui C. Fantoli demisionat, și proclamarea membrilor de onoare din diferite țări latine. ----------~—”—~— Rebeca Marcovici Avram H. Cohen Logodiți Bucureștci Craiova In locul oricărei alte înștiințări Duminica, I mme iwíí piliifin § lile sestinarea premiilor EIL la orele 2 d. a., Academia Romînă a ținut o ședință solemnă sub președinția d-lui profesor dr. C. ISTRATE, pentru decernarea premiilor. D. I. BIANU dă citire raportului pentru acordarea premiului „Soc. Craiovene” în valoare de 1500 lei d-lor A. Sălăjianu, ,dr. Bologa și dr. Pneoup pentru lucrarea : „Carte de citire, manual de învățămînt pentru clasa I și II de la școalele de fete, gimnazii”. PREMIUL DEMONSTENE CONSTANTINIDI (4000 lei) D. BIANU dă citire raportului d-lui Duiliu Zamfirescu pentru volumul de poezii: „Aquile” al d-lui Ion Al. George, căruia i se acordă 500 lei. Autorul, zice raportorul, merită toată atențiunea. D-sa redă într’o formă limpede, departe de simbolismul curent, motive de inspirație clasică. D. I. NEGRUZZI. — Citește raportul pentru volumul „Răsaduri“ al d-lui M. Kirițescu, căruia i s’a acordat suma de 500 lei. Autorul are multă imaginație, stil și limbă bogată. Nuvelele „Arhivarul“, „Pedagogul“, etc., sunt bucăți de mare valoare artistică. D. Kirițescu acorda însă urmed’o prea mare atenție animalelor — care ar face mai bine subiectuil unor fabule decit nuvele. D. I. BIANU. — Raportează asupra lucrării d-lui E. LOVINESCU: „C. Negruzzi: Viața și operile lui“ — premiată cu 1000 lei. Autorul prezintă o monografie literară complectă asupra lui C. Negruzzi de mare valoare. D. R. DELAVRANCEA. — Face raportul asupra volumului de nuvele a d-lui D. PATRAȘCANU: „Timotheiu- Mucenicxxl“ lucrare premiată cu 2 mii lei. Autorul alege din viață ceea ce a simțit și redă totul într’un stil ușor, simplu. El este un realist și un umorist discret. Nuvelele lui sunt luate din viața de toate zilele. Bucăți ca „înzăpeziții", „Arhanghelul Mihail”, etc. — rămîn icoane vii din viața noastră. Nuvela „Timotheiu Mucenicul” e un capod'operă ca și schița „Telegramă” cu tipurile d-luî și d-nei Melidon. PREMIUL ADINA ȘTIRBEI (8500 lei) D. STEFANELLI. __Citește raportul asupra lucrărei d-lui Victor Lazăr: „Principii de educație”, căruia i s’a acordat premiul de mai sus. PREMIUL ADAHACEI (5000 lei) D. ST. HEEITES. — Citește raportul pentru lucrările d-lui dr. I. M. Anghelescu „Corporația și socialismul în Europa" și „Asigurările sociale în statele moderne”, pentru care s’a acordat 1000 lei. D. Angelescu, nu este un socialist marxist, dar nu neagă marea importanță, a socialismului. D-sa studiază, cu mult folos pentru țara noastră mecanismul diferitelor cooperative. Autorul arată o muncă considerabilă și idei expuse cu multă sinceritate și claritate. D. dr. MARINESCU. — Face rapotul asupra lucrării d-lui dr. Grădinescu: „Rolul capsulelor suprarenale în circulație și în schimbările nutritive“, pentru care s’a acordat 1000 lei. Autorul pune în evidență importanța acțiunea glandelor suprarenale prezentîndu-le sub o fomă nouă. D. ȘT. HEPITES. — Raportează asupra lucrărei d-lui maior Negrei : „Artilerie romînă de cîmp — tun Krupp“ — căreia i’a acordat 1500 lei. Autorul în lucrarea sa prezintă un studiu complect asupra armamentului nostru de cîmp. D. SIMIONESCU. — Face raportul asupra lucrării d-lui Silivestru Moldovan ; „Ardealul, ținuturile de pe Olt“ premiază cu 1500 lei. Autorul în lucrarea sa, este un mare educator al poporului : el ne îndeamnă să cunoaștem țara și eroii ei. D. DELAVRANCEA. — Dă citire unor versuri de mare valoare artistică filozofică de curînd scrise de academicianul-poet Naum. D. Dr. C. ISTRATE. — Aduc mulțumiri comisiunei care a cercetat lucrările ht și d-lor raportori. . Arată că s’au acordat premii tui valoare de 19.000 lei pentru 10 lucră’i. Aduce felicitări celor cari au fost premiați și urează un tot mai mare succes celor cari s’au închinat literilor și științei. - Congresul anual al Camerelor de comerț Congresul anual al Camerelor d Comerț și Industrie din țară, va avea loc în acest an la Craiova, în zilele de 8 și 9 Iunie a. c. Iată și: Programul lucrărilor 1) Modificarea regulamentului intrepositelor și restituirea taxelor vamale în vederea exportațiunilor, (propunerea camerei de comerț din București). 2) Efinirea articolelor de prima necesitate: carnea și zahărul (propunerea camerei de comerț Iași și peștele (propunerea a Camerei de comerț Tulcea). 3) Contractul muncel în comerț în vederea reglementarei raporturilor, dintre patroni comercianți și funcționari și ucenicilor, (propunerea Camerei de comerț din Craiova în legătură cu cestiunea). 4) Contractul Muncel în comerț și industrie (propunerea Camerei de comerț Botoșani). 5) Repausul duminical față de școalele de adulți pentru funcționarii comerciali. Taxele șcalare Ministerul școalelor a dat următoarea circulară cu privire la taxele școlare: Pînă la punerea în concordanță la art. 61, punctul 3 din legea organizării centrale a ministerului,__ (potrivit căruia taxele de frecventare ale școalelor sînt de 50 lei pe ani pentru elevii și elevele școalelor publice din gimnazii și din cursul inferior al liceelor și al școalelor secundare de fete și de 80 lei pe an pentru elevii și elevele din cursul superior al liceului și al școalelor secundare de fete); cu legea învățămîntului secundar și superior;___ (prin care se cere, potrivit art.T6, ca taxele de frecventare să fie de 30 lei pe an pentru elevii și elevele școalelor publice din gimnazii și din cursul inferior al liceelor și al școalelor secundare de fete și de 50 lei pe an pentru cei din cursul superior al liceelor și al școalelor secundare de fete) __ministerul a pus în vedere directorilor să se conforme legii de organizare a ministerului, adică să se perceapă de la elevi, școalelor, 50 lei pentru cursul inferior și 80 lei pentru cel superior. Rebeca Zeilicovici Herman Bombiger Logodiți Bârlad Mai 1914 Fălticeni In locul oricărei alte înștințări * doctor EMIL MARCIAN MAMOȘ Boale de Femei, faceri și sifilitice S’A MUTAT CALEA ȘERBAN-VODA No. Consultațiuni 3--5 p. m. M mensiuni cu prețuri avantagioase. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA( 189) AventUrile Regelui Eduard al VI lea al Angliei se mari CAP. 33.RIZONIERUL 4. Era îmbrăcată într’o haină largă de mătasă ce sclipea în lumina lunei, dînd siluetei o înfățișare fantastică. — Plimbă-te d-nă, respiră aer curat, zise piticul, dar nu uita că n’ai voe să rostești o vorbă. Femeea mascată făcu un gest afirmativ, apoi ridicînd brațele spre cer, păru a se ruga. — Ce mîndră,ce nobilă înfățișare, își zise Evarist privind-o cu admirație. Ce diavol e cel care o ține , aci prizonieră, cu masca, pe obraz ! El sărmanul nu putea bănui că cea pe care o vedea era Maria Coanna fosta lui logodnic” Dacă Evarist ar fi eșit în acel moment în lumina lunii, desigur că Ana l-ar fi recunoscut, dar el nu îndrăzni să calce făgăduiala dată și ea se întoarse în cameră, tristă și descurajată. Domski veni la el în grajd, bine dispus, gata sa facă și alte concesii. — Haide în camera mea, zise el luîndu-l de braț. Să-ți dau mâncare și vin bun, să fii și tu odată vesel sărmane. Străbătură curtea, apoi intrară în camera paznicului, luminată de o mică lampă fumegîndă. Pe masă erau două sticle cu vin și un taler cu friptură rece. — Mănîncă și bea cu vrei, azi e zi de sărbătoare pentru tine.-Să Av» dam fost paznic milos. — Oh, nu găsesc cuvinte să-ți mulțumesc, răspunse Evarist. Paznicul umplu paharele cu vin și bău în sănătatea prizonierilor lui. — Bea fiule, bea, nu te îngriji de viitor. Pot să-ți spun acum că te afli în fața unui nobil de viță veche, care va ști să fie generos. — Mi-am închipuit de mult că trebue să fii de viță nobilă, zise Evarist dorind să-î cîștige simpatia.. Am observat însă că nu-țî place să vorbești de trecut și n’am zis nimic. Domski mai goli cîteva pahare de vin și se ameți și mai mult. — Mii de draci și mii de bombe strigă el bătînd cu pumnul în masă. Sunt nobil—deși călăul ai sfărîmat cu ciocanul blazonul familiei mele, iar pe fata Tați decapitat. — Ești fiul unui executat ? — Te-ai speriat? zise Domsky rîzînd. Da, sunt fiul unui executat , El mai goli un pahar, apoi zise: — Uită-te bine la mine; nu.surit; om, de fund. Am trebut plin,evenimente ce ar fi făcut pe oricare altul să -și piardă mintea. Nu , sunt, mimai la trup urît și schilod ;și .SUrile,tuLmi-a fost schilod•■*** »n* fiară, lup gata să sfîșie. Oh, dacă mi-aî cunoaște trecutul, desigur că m’aî compătimi. Dar se răsgîndi și bătu din nou cu pumnul în masă. — N’am nevoie de compătimirea nimănui. Te urăsc, urăsc lumea toată. Du-te înapoi în pivniță, să piei acolo de foame. Haide, haide, mișcă-te ! Evarist se ridică îngrozit. Privi pușca paznicului gata,să se repeadă s’o ia și să înceapă o luptă, pe viață și pe moarte. Dar de afară resună lătratul buldogului sîngeros amintindu-i că nu putea eși din casă, căci ar fi fost sfîșiat de cîini. — Haide, du-mă în pivniță, zise el cu resemnare. i. Paznicul amețit de alcool se uita la dînsul cu ochii holbați ■; uitase ce spusese ochisoarea. — De ce nu șezi.? Nu vrei să-mi cunoști trecutul ? — Din potrivă te-așî asculta din toată inima. 1 -- Treime să știi că nu mă numesc. Domsky. . —.înțeleg.. — Dar numele adevărat nu-țî voi să spune: " de șase ani cînd a fost tata, dus la spânzurătoare. A fost condamnat la moarte pentru crima de înaltă trădare. Mamă nu aveam, moartea tatei m’a lăsat orfan. Averea lui a fost confiscată. Un servitor al casei se îndurase de copilul rămas pe drumuri și-l luase sub a luî protecție. Nimeni însă nu-l supraveghia. Desculț și gol a alergat prin mulțime cînd l-au dus pe tatăl său la moarte. Fata condamnatului s’a făcut ca de ceară cînd și-a văzut băiatul. Dar n’a zis nimic, de frică să nu-i ia polițiștii. Piticul tăcut acoperindu-șî fața cu mîinile. Cînd tata s’a apropiat de spînzurătoare, m’am strecurat printre călăi și l’am copriis cu brațele. Am plîns atunci cele mai groaznice lacrimî,—și n’aveam decît șase anișori ! Tatăl meu era conte, eu eram vlăstarul unei vițe, de nobleță veche dar călăii m’au ibrîncit și l’a fi spînzurat pe tata ca pe un hot, ca pe un ucigaș. In clipa din urmă, tata a strigat că nu era vinovat și că era victima unui calomniator. Barten, baronul Barten, l-a trimis la... spînzurătior. O femee din mulțime m’a luat l« brațe, nu mai știu ce a fost, desigur că am leșinat. Piticul se trînti pe pat ascunzîndu-și fața în perini. Evarist își uitase nenorocirile, copleșit de cele ce auzise. — Ascultă, zise paznicul ridicîndu-se. Vei afla tot trecutul meu a sosit ceasul spovedaniei. Mulți ani trecură, fiul condamnatului, slab, urît și cocoșat, era lacheu în casa baronului Barten. Fusese schilduit, călcat în picioarele cailor și rămăsese pe viață, uint, bolnav și vagabond. I își aduce aminte cum făcuse declarații de dragoste unei cameriste, Dionisia, povestindu-i tot amarul vietei sale. Văzînd ca frumoasa Dionisia rîdea de declarațiile lui, ceea ce-l făcu să î șoptească secretul vieței sale. „ Voia să se răzbune împotriva baronului Barten, ucigașul tatălui său Dionisia rîdea mereu, mîndră de frumuseța și tinereța ei. — Dionisia, bagă de seamă, ceea ce faci tu aci e foarte primejdios !! Se poate ușor întîmpla să ai nevoe, de un nrn ■’"»total și curajos calmine. . „ "■/ '-Va. *io»v