Dimineaţa, iunie 1914 (Anul 11, nr. 3678-3707)

1914-06-01 / nr. 3678

I 2 Vizitați noul Depozit de SIIE Teracotă faianță C. KLEIN & Comp. B ȘOSEAUA ȘTEFAN cel MARE, 9 (Prin calea Dorobanților tramvai 5) Mai execută: lucrări de mașini de gătit și orice fel de reparațiuni în această branșă ca: remontări de sobe, curățirea lor, etc. etc. CASSELE pentru bani, registre și acte, sunt azi cele mai c­itate, cele mai frumoase și neîntrecute în construcțiune solidă și exe­cutare îngrijită. Sistem original cue trei cui­­rasse (mai toate fabricatele concurente au numai două cuirasse). Cea mai însemnată fabrică de casse de bani din Germania. Peste 30.000 casse furnizate. In calitate cel pu­­țin egale celor mai bune mărci englezești. Cassele OSTERTAG prezin­tă absolută siguranță contra­­ incendiului, spargere­ și că­­derei.­­ Specialitatea în casse cui­­rassate cu dispozitiv de si­­guranță contra dhermitului, electricității, a aparatului Fond­é, etic. Casa mondială Krupp a co­mandat 76 casse mari la o­­ferirea cărora a participat toată concurența. Mirsi Uliss El M Hiti Reprezentant general și de­pozitar pentru România și Bulgaria.­­ARTHUR RYSER București, str. Cantacuzino 21 (fostă Polona,lîngă Consiliul Superior al Agriculturei). Reprezentanți: CRAIOVA: P. Andreescia io n GALAȚI­­ Moldoveana , Boroș Doamna " Marguerite Benderli absolventă a facultăței de filozofie vizionară, cu audiție colorată pre­vede și prezice viitorul. Consultațiuni zilnice de la 2—5 fes­tr. 30, Strada V­isarion No. 80 II Fabrica de var gro și CARIERA de PIATRA GREA BADILA (BUZĂU) j WUSCH­KO. Noua escursie In Italia de la 2 Iulie—6 August, vizitînd în­tre altele Roma (10 zile), Neapoli (5 zile), Firenze-Nizza-Torino-V­enezia etc. Drumul cl. II (de la Predeal și îndărăt Predeal) și hotelurile 325 frs. Pensiune (cine vrea) două mese pe zi 200 fres. înscrieri la d. prof Virgi­lul Popescu, str. M. Kogălniceanu 5, București, BUCUREȘTI, Strada Blănari, 4 . Furnizează prompt orice cantități de var gros și piatră de con­strucție în orice di­ ÎNFORMATIUNI -----­ Preotul econom I. Burcă, de la bi­­za R- Ion, din reg. Bacau, a fost re­­serica Sf. Voivozi din Capitală fie partizat la divizionul de obuziere roagă să arătăm că nu are nici o grele­­legătură de rudenie cu Lili Geor­gescu, sinucisa din Tîrgoviște. O persoană de încredere ne comu­nică unele lucruri grave cari s’ar fi petrecut la școala profesională de fete din Bîrlad. Subdirectoarea școalei a înainat un raport ministerului instrucțiune­ asupra celor întîmplate, dar minis­terul, din ce cauze nu știm încă, nu a ordonat nici o anchetă. Examenele de absolvire ale Con­servatorului, anul al III-a, clasa de dramă și comedie a d-lui profesor I. Livescu, vor avea loc Duminică, 1 Iunie, la orele 2 și jumătate, la Teatrul Național. Biletele de intrare la Feder D. Damian Ion, actual impiegat clasa II-a, în serviciul exterior ge­neral al finanțelor a fost înaintat pe ziua de 1 Iunie la clasa I, în funcția ce ocupă un locul vacant. D. G. Sava, subrevizor școlar al județului Ilfov, demisionînd din a­­cest post pe ziua de 1 Iulie a. c., a tre­cut la catedra sa. Joi, după amiază, a avut loc o a­­dunare de scriitoare și scriitori la locuința d-nei Constanța Hodoș, pen­tru reapariția „Revistei Noastre“, de sub conducera acestei talentate și a­­preciate scriitoare. Au luat parte la această adunare: doamnele Constanța Hodoș, d-na G. Coșbuc, d-na Ciurcu, Lia Hîrsu, d-șoara Olimpia Teodora, d-na Ur­­sachi, d-na Lefteriu, d-șoara Nico­­lău, d-șoara Columb, d-ra Lefteriu, d-șoara Hartia, etc. D-nii G. Ranetti, Victor Eftimiu, pictorul Troteanu, Georgescu-Teolo­­gu, Alex. Coșbuc, Marius Pope­­scu, Sandu Hodoș, Lucian Marcu. Astăzi și Biîine pentru ultima oară se mai reprezintă la cinema Volta și Bristol emoționanta tragedie „FAN­TOMA MORȚII1’ care a obținut orl și alaltă ori succese formidabile, cap­­tivind numeroasa asistență prin ac­țiunea-i puternică, desfășurată în­­tr’un cadru de o splendoare fasci­nantă. Polmîine Luni se va inaugu­ra un program fementa ce ese din cadrul comun, un film de actualita­te „SUFRAGETELE’* la reprezenta­rea că­ruia vor fi admise numai doamnele și domnișoarele. In vederea vizitei țarului Rusiei în portul Constanța, s’au făcut ame­najat de aproape trei milioane lei. La pavilionul reginei s’a făcut un coridor lung de 200 metri împodobit pretutindeni de tricolorul romînesc și de pajura Rusiei. D’asemenea la palatul regal s’a a­­menajat o esplanadă splendidă care seara va fi o adevărată feerie. In piața Ovidiu cit și pretutindeni pe unde va trece familia imperială, s-au ridicat mărețe arcuri de triumf. Un număr de 60 albanezi din Bu­curești și Constanța au plecat eri ca voluntari la Durazzo în Albania, sub conducerea d-lui Naum Dumitru. In cercurile comerciale și indus­triale, din Capitală și provincie, a făcut o excelentă impresie felul în care este reorganizată secțiunea pen­tru recalcularea traditelor externe și interne de pe lângă „Informato­rul1’ Biroul de Informațiuni admini­strative al ziarelor „Adevărul* și „Dimineața*’. Grație acestei reorganizări comer­țul și industria românească încetea­ză de a mai fi, sub o anumită for­mă, tributară străinătății. Cu această ocaziune d. Basile Se­­peanu, directorul Biroului Infor­matorul mulțumește tuturor dom­­nilor comercianți și industriași cari sau grăbit să încurajeze biroul pen­tru sacrificile făcute în această di­recție și îl roagă să ne onoreze și de acum înainte cu încrederea d-lor. D. sublocotenent de rezervă Sturd- Incălțăminte, Maria C. Rădulescu, Covaci 17. Arhimandritul Popescu Damaschin și preotul Popescu Dumitra, au­ fost numit! primul ca confesor al garni­zoanei Turtucaia, iar cel de al Xl-a ca confesor al garnizoanei Slobozia. LONDI.NES. PRECIS CEASUP* Găsim in ultimul număr al ziaru­lui german „Berliner Tageblatt” un articol asupra înființărei companiei dramatice a d-lui Rad­ovici la Bucu­rești. Ziarul își exprimă satisfacția asu­pra programului artistic al d-luî Ra­­dovici care vrea să popularizeze aria teatrală în fața publicului romînesc. „Berliner Tageblatt” mai adaugă că o asemenea intreprindere în timpul invaziei conferențiarilor francezi în Romîni­a e foarte folositoare. Aflăm cu plăcere că d-șoara Ra­chel Zimmer, fiica d-lui Carol Zim­mer, mare industriaș din Capitală, s’a logodit cu d. A. L. Zissu, procu­­ristul Băncii Moldova din Iași. In curînd se deschide la Călimă­­nești un mare și­ elegant restaurant, la hotelurile „Jeantea”, al cărui pa­tron e d. I. Mîhalcea Vrînceanu, fruntaș în această ramură, cunoscut în toată țara, bun și harnic gospo­dar, ceea ce poate bucura mult pe oaspeții acestei stațiuni balneare. Joi 12 Iunie începe sesiunea exa­menelor la școala superioară de ști­ințe de stat. înscrierile se pot face pînă la 7 Iunie. Carnetele de frecvență vizate de drnii profesori sau cu mențiune fă­cută de secretariatul școalei că are acordată dispensa, se vor prezenta, la cerere, în ziua de examinare. Chitanțe de plata taxelor cu re­zultatul obținut, foi de inscripție, carnete și cărți de studenți, certifi­cate precum și orice alte acte­ depuse la înscrierea în școală se­ pot­­ cere dela secretariat pînă la 20 Iunie. LV DA­NGRELEI Ginoma Regal D. Aron sin Me­des, a fost autorizat să funcționeze ca profesor de limba română la școalele secundare ,curs in­feri­or și superior, precum și de­ lim­ba latină la cursul inferior de la școale­­le secundare particulare. Cinema Central nț./­­ „ î­­ f „DUELUL*’ cu RUGGERO­RUL CERI D-nii Al. Borș, actual impiegat cl. I-a în serviciul exterior al regiei mo­nopolurilor statului și G. Neamțu, actual impiegat clasa II-a în servi­ciul exterior general al finanțelor, au fost transferați unul în locul al­tuia.­­ ■’­­ ’ D-ra Ru­ce Urziceanu, a fost auto­rizată să funcționeze în invățămîn­­tul particular ca profesară de istorie și de limba germană la școalele se­cundare de orice grad. OlMlNJI ASA împrumuturile celor dela C.F. O DISPOZIȚIE REA Am vorbit într’un număr trecut de reclamațiile funcționarilor C. F. R., arătind dispozițiile despotice ce dom­nesc în această privință. Am arătat că de drept, funcționarii n’au voe să se plîngă contra supe­riorilor lor căci de-o fac, apoi tot el o pățesc. In acelaș articol am spus că sunt multe dureri de ascultat și multe su­­ferind­ de alinat în această vastă ad­ministrație, unde muncesc zi și noap­te 30.000 de oameni — o armată în­treagă, supusă orbește superiorilor— pentru un modest salariu. Vom expune astăzi încă una din durerile lor. Este vorba de cassa de credit a poștei.La căile ferate, fiindcă este singu­ra administrație publică care n’are cassa ei proprie de credit, s’a făcut o convenție cu cassa de credit a poș­tei, care se obliga a împlini această lipsă. La cassa de credit a poștei ani de arîndul s’au adresat funcționarii C. F. R. pentru înlesnirea lipsurilor și nevoilor lor. Acolo, în schimbul unei dobînzî mici__8 la sută pe an — gaseau ori de cite ori aveau nevoe, un credit egal cu salariul pe trei luni, pe care apoi îl achitau în 18 rate lunare. Era o înlesnire mare pentru nevo­iașii drumului de fer. De 4 luni încoace, direcția genera­lă însă s’a răspîndit și socotind că face un imens bine acestor slujbași, a interzis împrumuturile la cassa poștei. Rezultatul dezastroas pentru cei mici a fost că samsarii și cămătarii au început din nou afacerile de altă dată. Iar bietul slujbaș, nevoit să se îm­prumute, căci salariull ticălos care’l are, nu’i acopere nici măcar jumă­tate din trebuințe, e silit să plăteas­că — și plătește să se știe, douăzeci la sută pe lună — cămătarilor, pen­tru a’șî echilibra bugetul alcătuit pe baza creditului acordat de cassa poștei. S’au făcut interveniii, s’au prins bieții oameni prin grai și prin scris, cu timbru de 30 bani — căci la c. f. r. tot ce faci, tot ce spui, trebue să fie marcat cu timbrul legal, — dar în zadar. Funcționarii serviciului comercial din direcția generală, s’au dus în corpore acum cîteva zile la cabinetul directorului general, cerînd să se ri­dice această măsură nedreaptă. Toate protestările au rămas fără efect. De ce nu ridică direcția generală o dispoziție care face atîta rou celor mici ? Dacă statul nu poate face mai mult, pentru slujbașii săi,­cel puțin condu­cătorii direcți ai administrațiilor publice, ar trebui, prin toate mijloa­cele posibile, să înlesnească cu­ mai mult traiul celor nevoiași în vremuri de scumpete «­escîndă__Y. Din Floești ARTISTICE Astăzi rulează la toate a Wem un program care de­sigur va atrage multă lume. Se va­ reprezenta : Firma în Căsătorie extraordinară comedie în 3 mari acte, plină de un haz nespus. Această piesă, care este jucată de artiștii cari au conlucrat la filmul Șoricelul, este înghită să producă o adevărată senzație. Se­­­ mai proectează Testamentul dramă înduioșătoare din vița reală și o splendidă vedere după natură. Seara se joacă în grădină. Dela Asociația Latină Sîmbătă 31 Mai va avea loc, în pa­latul universităței — sala de fizică__ adunarea generală ordinară a mem­brilor „Asociației Latine”. Adunarea va începe la orele 9 sea­ra și se va discuta . Raportul comitetului diriginte, gestiunea financiară dela 1 (14) Iu­lie 1912 și pînă la 31 Decembrie 1913, ratificată cooptărilor secretarilor co­respondent­ : d-na B. N. Vaschide, d-nii Marcel Montandon, Aug. Boné, Jos. Barbe; alegerea unui membru în comitetul diriginte, în locul d-lui C. Fantoli demisionat, și proclama­rea membrilor de onoare din diferite țări latine. ----------~—”—~— Rebeca Marcovici Avram H. Cohen Logodiți Bucureștci Craiova In locul ori­cărei alte înștiințări Duminica, I mme iwíí pili­ifin­ § lile sestinarea prem­iilor EIL la orele 2 d. a., Academia Romînă a­­ ținut o ședință solemnă sub președinția d-lui profesor dr. C. ISTRATE, pentru decernarea pre­miilor. D. I. BIANU dă citire raportului pentru acordarea premiului „Soc. Craiovene” în valoare de 1500 lei d-lor A. Sălăjianu, ,dr. Bologa și dr. Pneoup pentru lucrarea : „Carte de citire, manual de învățămînt pentru clasa I și II de la școalele de fe­te, gimnazii”. PREMIUL DEMONSTENE CONS­­TANTINIDI (4000 lei) D. BIANU dă citire raportului d-lui Duiliu Zamfirescu pentru volumul de poezii: „Aquile” al d-lui Ion Al. Geor­ge, căruia i se acordă 500 lei. Autorul, zice raportorul, merită toată atențiunea. D-sa redă într’o formă limpede, departe de simbolismul curent, moti­ve de inspirație clasică. D. I. NEGRUZZI. — Citește ra­portul pentru volumul „Răsaduri“ al d-lui M. Kirițescu, căruia i s’a acor­dat suma de 500 lei. Autorul are multă imaginație, stil și limbă bogată. Nuvelele „Arhiva­rul“, „Pedagogul“, etc., sunt bucăți de mare valoare artistică. D. Kirițescu acor­da însă urmed­’o prea mare atenție animalelor — care ar face mai bine subiectuil unor fa­bule decit nuvele. D. I. BIANU. — Raportează asu­pra lucrării d-lui E. LOVINESCU: „C. Negruzzi: Viața și operile lui“ — premiată cu 1000 lei. Autorul prezintă o monografie li­terară complectă asupra lui C. Ne­gruzzi de mare valoare. D. R. DELAVRANCEA. — Face ra­portul asupra vol­umului de nuvele a d-lui D. PATRAȘCANU: „Timotheiu- Mucenicxxl“ lucrare premiată cu 2 mii lei. Autorul alege din viață ceea ce a simțit și redă totul într’un stil ușor, simplu. El este un realist și un umorist discret. Nuvelele lui sunt luate din viața de toate zilele. Bucăți ca „înzăpeziții", „Arhan­ghelul Mihail”, etc. — rămîn icoane vii din viața noastră. Nuvela „Ti­­motheiu Mucenicul” e un capod'ope­­ră ca și schița „Telegramă” cu ti­purile d-luî și d-nei Melidon. PREMIUL ADINA ȘTIRBEI (8500 lei) D. STEFANELLI. __Citește rapor­tul asupra lucrărei d-lui Victor La­­zăr: „Principii de educație”, căruia i s’a acordat premiul de mai sus. PREMIUL ADAHACEI (5000 lei) D. ST. HEEITES. — Citește rapor­tul pentru lucrările d-lui dr. I. M. Anghelescu „Corporația și socialis­mul în Europa" și „Asigurările so­ciale în statele moderne”, pentru ca­re s’a acordat 1000 lei. D. Angelescu, nu este un socialist marxist, dar nu neagă marea impor­tanță, a socialismului. D-sa studiază, cu mult folos pentru țara noastră mecanismul diferitelor cooperative. Autorul arată o muncă considera­bilă și idei expuse cu multă sinceri­tate și claritate. D. dr­. MARINESCU. — Face ra­­po­tul asupra lucrării d-lui dr. Gră­­dinescu: „Rolul capsulelor suprare­nale în circulație și în schimbările nutritive“, pentru care s’a acordat 1000 lei. Autorul pune în evidență impor­tanța acțiunea glandelor suprarena­le prezentîndu-le sub o fom­ă nouă. D. ȘT. HEPITES. — Raportează asupra lucrărei d-lui maior Negrei : „Artilerie romînă de cîmp — tun Krupp“ — căreia i’a acordat 1500 lei. Autorul în lucrarea sa prezintă un studiu complect asupra armamen­tului nostru de cîmp. D. SIMIONESCU. — Face raportul asupra lucrării d-lui Silivestru Mol­dovan ; „Ardealul, ținuturile de pe Olt“ premiază cu 1500 lei. Autorul în lucrarea sa, este un mare educator al poporului : el ne îndeamnă să cunoaștem țara și e­­roii ei. D. DELAVRANCEA. — Dă citire u­­nor versuri de mare valoare artis­tică filozofică de curînd scrise de a­­­cademicianul-poet Naum. D. Dr. C. ISTRATE. — Aduc mul­țumiri comisiunei care a cercetat lucrările­­ ht și d-lor raportori. . Arată că s’au acordat premii tui valoare de 19.000 lei pentru 10 lu­­cră­’i. Aduce felicitări celor cari au­ fost premiați și urează un tot mai m­are succes celor cari s’au închinat literilor și științei. - Congresul anual al Camerelor de comerț Congresul anual al Camerelor d­­ Comerț și Industrie din țară, va a­­vea loc în acest an la Craiova, în zilele de 8 și 9 Iunie a. c. Iată și: Programul lucrărilor 1) Modificarea regulamentului in­­trepositelor și restituirea taxelor­ vamale în vederea exportațiunilor, (propunere­a camerei de comerț din­ București). 2) Efinirea articolelor de prim­a necesitate: carnea și zahărul (pro­punere­a camerei de comerț Iași și peștele (propunerea a Camerei de­ comerț Tulcea). 3) Contractul muncel în comerț în vederea reglementarei raporturilor, dintre patroni comercianți și func­­ționari și ucenici­lor, (propunere­a­ Camerei de comerț din Craiova în legătură cu cestiunea). 4) Contractul Muncel în comerț și industrie (propunere­a Camerei de comerț Botoșani). 5) Repausul duminical față de școalele de adulți pentru funcțio­­­narii comerciali. Taxele șcalare Ministerul școalelor a dat urmă­toarea circulară cu privire la taxe­le școlare: Pînă la punerea în concordanță la art. 61, punctul 3 din legea organi­­zării centrale a ministerului,__ (po­trivit căruia taxele de frecventare ale școalelor sînt­ de 50­ lei pe ani pentru elevii și elevele școalelor pu­blice din gimnazii și din cursul in­ferior al liceelor și al școalelor se­cundare de fete și de 80 lei pe an pentru elevii și elevele din cursul superior al liceului și al școalelor sec­undare de fete);­­ cu legea învă­­­țămîntului secundar și superior­;___ (prin care se cere, potrivit art.T6, ca taxele de frecventare să fie de 30 lei pe an pentru elevii și elevele școalelor publice din gimnazii și din cursul inferior al liceelor și al școa­lelor secundare de fete și de 50 lei pe an pentru cei din cursul superior al liceelor și al școalelor secundare de fete) __ministerul a pus în vede­re directorilor să se conforme legii de organizare a ministerului, adică să se perceapă de la elevi, școalelor, 50 lei pentru cursul inferior și 80 lei pentru cel superior. Rebeca Zeilicovici Herman Bombiger Logodiți Bârlad Mai 1914 Fălticeni In locul oricărei alte înștințări * d­octor EMIL MARCIAN MAMOȘ Boale de Femei, faceri și sifilitice S’A M­UTAT CALEA ȘERBAN-VODA No. Consultațiuni 3--5 p. m. M mensiuni cu prețuri a­­­­vantagioase. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA( 189) AventUrile Regelui Eduard al VI lea al Angliei se mari CAP. 33.­­­RIZONIERUL 4. Era îmbrăcată într’o haină largă de mătasă ce sclipea în lumina lu­nei, dînd siluetei o înfățișare fan­tastică. — Plimbă-te d-nă, respiră aer curat, zise piticul, dar nu uita că n’ai voe să rostești o vorbă. Femeea mascată făcu un gest a­­firmativ, apoi ridicînd brațele spre cer, păru a se ruga. — Ce mîndră,­ce nobilă înfăți­șare, își zise Evarist privind-o cu admirație. Ce diavol e cel care o ține , aci prizonieră, cu masca, pe obraz ! El sărmanul nu putea bănui că cea pe care o vedea era Maria Coanna fosta lui logodnic” Dacă Evarist ar fi eșit în acel moment în lumina lunii, de­sigur că Ana l-ar fi recunoscut, dar el nu îndrăzni să calce făgăduiala dată și ea se întoarse în cameră, tristă­ și descurajată. Domski veni la el în grajd, bine dispus, gata sa facă și alte con­cesii. — Haide în camera mea, zise el luîndu­-l de braț. Să-ți dau mâncare și vin bun, să fii și tu odată vesel sărmane. Străbătură curtea, apoi intrară în camera paznicului, luminată de o mică lampă fum­egîndă. Pe masă erau două sticle cu vin și un taler cu friptură rece. — Mănîncă și bea cu­ vrei, azi e zi de sărbătoare pentru tine.-Să A­­v» d­am­ fost paznic mi­los. — Oh, nu găsesc cuvinte să-ți mulțumesc, răspunse Evarist. Paznicul umplu paharele cu vin și bău în sănătatea prizonierilor lui. — Bea fiule, bea, nu te îngriji de viitor. Pot să-ți spun acum că te afli în fața unui nobil de viță veche, care va ști să fie generos. — Mi-am închipuit de mult că trebue să fii de viță nobilă, zise Evarist dorind să-î cîștige simpa­tia.. Am observat însă că nu-țî pla­ce să vorbești de trecut și n’am zis nimic. Domski mai goli cîteva pahare de vin și se ameți și­ mai mult. — Mii de draci și mii de bombe­­ strigă el bătînd cu pumnul în masă. Sunt nobil—deși călăul a­i sfărîmat cu ciocanul blazonul familiei mele, iar pe fata Tați decapitat. — Ești fiul unui executat ? — Te-ai speriat? zise Domsky rî­­zînd. Da, sunt fiul unu­i executat , El mai goli un pahar, apoi zise: — Uită-te bine la mine;­ nu­­.­surit; om, de fund. Am­ treb­ut plin,eveni­mente ce ar fi făcut pe ori­care altul să -și piardă mintea. Nu , sunt, mimai la trup urît și schilod ;și .SUr­ile,tuLmi-a fost schilod•■*** »n* fiară, lup gata să sfîșie. Oh, dacă mi-aî cunoaște trecutul, de­sigur că m’aî compătimi. Dar se răsgîndi și bătu din nou cu pumnul în masă. — N’am nevoie de compătimirea nimănui. Te urăsc, urăsc lumea toată. Du-te înapoi în pivniță, să piei acolo de foame. Haide, haide, m­ișcă-te ! Evarist se ridică îngrozit. Privi pușca paznicului gata,să se repea­dă s’o ia și să înceapă o luptă, pe viață și pe moarte. Dar de afară resună lătratul bul­dogului sîngeros amintindu-i că nu putea eși din casă, căci ar fi fost sfîșiat de cîini. — Haide, du-mă în pivniță, zise el cu resemnare. i. Paznicul amețit de alcool se uita­ la dînsul cu ochii holbați ■; uitase ce spusese och­isoarea. — De ce nu­ șezi.? Nu vrei să-mi cunoști trecutul ? — Din potrivă te-așî asculta din toată inima. 1 -- Treime să știi că nu mă nu­mesc. Domsky. . —.înțeleg.. — Dar numele adevărat nu-țî voi să spune: " de șase ani cînd a fost tata, dus la spânzurătoare. A fost con­damnat la moarte pentru crima de înaltă trădare. Mamă nu aveam, moartea tatei m’a lăsat orfan. Averea lui a fost confiscată. Un servitor­ al casei se îndurase de copilul rămas pe dru­muri și-l luase sub a luî protecție. Nimeni însă nu-l supraveghia. Desculț și gol a alergat prin mul­țime cînd l-au dus pe tatăl său la moarte. Fata condamnatului s’a făcut ca de ceară cînd și-a văzut băiatul. Dar n’a zis nimic, de frică să nu-i ia polițiștii. Piticul tăcu­t acoperindu-șî fața cu mîinile. Cînd tata s’a apropiat de spînzu­­rătoare, m’am strecurat printre că­lăi și l’am copriis cu brațele. Am plîns atunci cele mai groaznice la­­crim­î,—și n’aveam de­cît șase ani­șori ! Tatăl meu era conte, eu eram vlăstarul unei vițe, de nobleță veche dar călăii m’au i­brîncit și l’a fi spînzurat pe tata ca pe un hot, ca pe un ucigaș. In clipa din urmă, ta­ta a strigat că nu era vinovat și că era victima unui calomniator. Barten, baronul Barten, l-a trimis la... spînzurătior. O femee din mulțime m’a luat l« brațe, nu mai știu ce a fost, de­si­gur că am leșinat. Piticul se trînti pe pat ascunzîn­­­­du-și fața în perini. Evarist își uitase nenorocirile, co­pleșit de cele ce auzise. — Ascultă, zise paznicul ridicîn­­du-se. Vei afla tot trecutul meu­ a sosit ceasul spovedaniei. Mulți ani trecură, fiul condamna­tului, slab, urît și cocoșat, era la­cheu în casa baronului Barten. Fusese schilduit, călcat în picioa­rele cailor și rămăsese pe viață, ui­nt, bolnav și vagabond.­­ I își aduce aminte cum făcuse de­clarații de dragoste unei cameriste, Dionisia, povestindu-i tot amarul vietei sale. Văzînd ca frumoasa Dionisia rî­­dea de declarațiile lui, ceea ce-l fă­cu să­ î șoptească secretul vieței sale. „­ Voia să se răzbune împotriva ba­ronului Barten, ucigașul tatălui său­ Dionisia rîdea mereu, mîndră de frumuseța și tinereța ei. — Dionisia, bagă de seamă, ceea ce faci tu aci e foarte primejdios !! Se poate ușor întîmpla să ai nevoe, de un nrn ■’"»total și curajos cal­mine. . „ "■/ '-Va. *io»v

Next